Federatiunea, septembrie 1872 (Anul 5, nr. 92-99)
1872-09-03 / nr. 92
tu, orice încercare va fi in daru, fara effectu si rezultatu. Daca a supr’a unguriloru nu are effectu protestulu loru, atunci va ave a supr’a romaniloru d’in tote anghiurile, bi acestu effectu va fi mare bi de mare insemnetate. Dar’ să trecemu la alte cestiuni, încercările de fusiune intre partitele unguresci s’au nimicitu. — Stanc’a de care s’au isbitu si nimicitu aceste încercări este punctulu primu d’in programmulu lui Ghyczy „Armata magiara nedependinte.“ Guvernamentalii, cari tienu cu mâni cu piciore la pactulu dualisticu, a carui tempu de revisiune n’a sositu inca, nu voiu nici să scia, nici să auda de unu asemenea punctu. Ei regreta, dar’ n’au ce face. De altmintrelea au totu dreptulu să cera de la oppositiune, ca ea să recunosca si institutiunea de armata comuna, daca a ajunsu a recunosce pactulu dualisticu. încercarea de fusiune n’a avutu deci altu resultatu, decittu ce a datu inca orecare alimentu frecariloru de partite. — Stang’a extrema inca a invitatu si provocatu pre stang’a centrale a fusionu cu ea, inse acésta provocare s’a respinsu fără multa ceremonia. Astă ungurii stau totu unde au fostu. Tribunalulu de arbitri d’in Geneva si-a finitu tote agendele essentiale, asiă incâtu resultatulu este acum, asié dîcundu, unu secretu publicu. Ce a mai remasu inca d’a se delibera, se tiene numai de rubric’a formalitatiloru. In 22 siedintie, cari s’au tienutu intr’unu intervallu de,tempu de 56 dîle, captele complicateloru cestiuni, numite in totalitatea lou „Affacerea Alabama“, s’a descurcatu. Tribunalulu a deliberatu mai antâiu punctele singuratice si după aceea a adusu decisiunea generale. Este cunoscutu, că acus’a americaniloru sunâ intr’acolo, că Angli’a a violatu cele trei puncte generale d’in tractatulu de Wasingtonu, si prin trei dieci de nki differite a calcatu deforinitele ce le a avutu cu statu neutralu. Precum se aude, judecat’a arbitriloru, cu privire la trei nki, a esîtu in defavorulu Angliei, carea are să desdauneze statele unite cu una suma de 3.000.000 pundi sterlingi. In Angli’a n’a produsu acésta scrie nici celu mai micu resemntiu. Se pare că a fostu pregătită la una desdaunare loi mai mare, pentru aceea „Times d eschiama : „sfersîtulu e bunu, tote sunt bune.“ Combinatiunile despre scopulu convenirii celoru trei monarci imperati la Berolina sunt nenumerate si de cea mai pistrutta natura, dar’ nice un’a na ni di vre-o garanţia despre adeveru si esactitate. De aceea noi ne tienemu de aceea ce a dîsu dlu Bismarck „Să nu creda cineva, ci convenirea monarciloru are scopuri mari politice; nu, ea este numai unu simplu actu de amiciţia.“ Siapoi cine este mai autenticu, decâtu dlu Bismarck? Cum să nu credemu dara, candu ne asigura acestii omu de parola, omulu „sângelui si alu ferrului.“ a. m. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii: Trefort, Tisza, Tóth, Pauler, Kerkapoly, Szlávy si Lónyay. După verificarea procesului verbale alu siedintiei d’in urma, presiedintele anuncia, ca si-au mai presentatu literele credentionale deputaţii Gustavu Groiss si Dr. Svetozaru Mileticiu. Mandatele se trecu la comissiunea verificatoria permaninte. — Cont. Iul. S z a p á r y , alesu in doue locuri, dechiara că renuncia la mandatulu d’in Neutra-Neustadt. Aug. T r é f o r t comunica, ca in urm’a numirii sale de ministru si-a depusu mandatulu, si se supune unei alegeri noue. Camer’a trece apoi la ordinea dîtle, si se începe alegerea celoru noue comissiuni judiciarie, a comissiunii economice, petitionarie etc. — Resultatulu alegeriloru se va publică in siedinti’a prossima. După aceea se cetesce cerculariulu ministrului-presiedinte prin care se aduce la cunosciinti’a camerei, cu Majest. Sa a conchiamatu delegatiunile pre 16. 1. c. in Pesta. Urmeaza sortirea sectiuniloru. Pindu presinti 380 depuungureni si 26 croaţi, se decide că in primele doue secțiuni se se alega câte 43, in celelalte srepte câte 42 deputati ungureni, era in primele optu secţiuni câte 3, si in a nou’a 2 deputaţi croaţi. (Resultatulu sortirei lu vomu publică in mulu venitoriu.) Siedinti’a se inchiaia la l1/* ora d. m. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 11. sept., 1872. Presiedintele Stef. Bittó deschide siedinti’a la 10 ore FOÎSIOS’A-, Archeológia Domniloru membri ai Comitatului archeologicu din Bucuresci. (Urmare.) *) Am mai avutu ocasiune să spunu că convicţiune am dobanditu cum cu Dacii si si-ardeau si si-ingropau morţii, si ingropau si in differite positiuni, totu-d’a-un’a mai alesu cu iad’a spre resaritu, «— si candu corpulu se asiediâ, siediendu seu ia genunchiu cu capulu spre resaritu, si candu corpulu se asiediâ culcata, totu cu capulu spre resaritu. In tota lucrarea mea de oseptemana la Zimnicea, in acestu campu de morti, n’am gassitu de câtu unu singuru scheletu nearsu, alu carui craniu lu amu scosu intregu de sub una mare diumetate de urna, cu care era accoperitu, pre candu urne cu osse calcinate, pre diumetate arse, am scosu 63, d’in care optu am potutu se le scotu întregi, intacte. Unu lucru forte straniu , cele mai multe d’in aceste urne, ovalu-boreanate mai tote de differite dimensiuni, cele mai multe cu unu breu esîtu, formandu una torda cu câte patru esîture pentru apucare, tote lucrate cu man’a fara ajutoriulu rotei, se vede unu lucru estraordinaru i intr’una urna este bagata alta ; in aceea, alta, in a treia, una a patr’a, si in cea de a patra, una a cincia cu gur’a in rosii. Ossementele in acestu felu de urna sunt in cea de a cincia, printre cari ossemente am gassitu si obiecte petrecute si ele prin focu, precum voiu arreta mai la văile. Un’a d’in aceste urne, cu cinci urne, am potutu-o adduce mai intrega, spre a o espune sciutoreloru d-vostre cercetări. Cum a potutu să incape aceste urne un’a intr’alta, — dupe, trei, patru si cinci, — pentru mine este una enigma , pentru ca nu intrevedu modulu prin care s’ar’ fi pottttu bagă in um’a esteriora nici chiaru a cincia urna, care este si cea mai mica, ne-cum celelalte trei intre cea estei iora, si cea d’in midilocu. Se se fie facutu astu-felu de la inceputu, moi fiindu urnele, este cu nepotintia, pentru ca aceluasi fassonu, aceleasi ornamente este.iore au fie care aceste cinci urne, un’a intr’alta, ale caroru gure sunt tote borcanate, adeca mai srimte. Una alta observatiune am facutu : unele dintraceste urne ce gasseamu, — cele simple, — erau asiediate dreptu in susu, si tote culcate, cu mai multe urne un’a intr’alt’a. Apoi in aceste urne culcate am gassitu si obiecte de podobe femeiesci, adeca unu colieru de electrum sdrobitu, una bradara de elestrum in trei bucati disformate are cum de focu, dara conservandu-si iaca tota siselura in linie si in torde cu totulu in modulu bijutariei numita celta. Aceste dupe pretiose obiecte s’au perdutu, fiindu in laculu meu de voiagiu pre care mi luau furatu de pre batelulu cu vaporu Boreas, intre Zimnicea si Turnu-Magurele; mai am inse câteva mici obiecte gassite prin aceste urne cu vase arse precum : unu cercelusiu intr’un’a, unu felu de agrafu si unu acu de osu intr’alta, tote trecute prin focu si tote obiecte de parura femeiésca, ceea mi dâ ideea cu arderea corpurilor. Sfl faced cu tote bodobele loru, ideea confirmata cu vresna dupe bucati metalu topitu gasitu intr’una urna in care si unu obiectu de feiu, — agrafu seu legătură — spre inchiaiarea vre-unui colieru ce s’a topitu. Femea daca, astu-felu împodobita, se ardea ea morta sau se punea vina pre rugulu socrului ei mortu. Drecum se mai practica si asta din unele părți ale adincimiloru Indiei ? Cercelesiulu ce possedu gassitu cu obiectulu de feru mai grossolanu care n’a potutu servi la nimicu parurei femeiesci, mi dâ banuielă de una assemenea atrocitate a predecessoriloru strâbuniloru noştri in Dacia. In una parte a acestui campu de morţi, am datu de unu felu de vetra , adeca unu occolu de pamentu rosîtu si intaritu de focu ; aci am pusu multa precautiune la sapatu . Acésta vétra, aprope la mai bine de unu metru adancime sub pamentu intretenitu, am crediutu că pote să fie fostu loculu destinații pentru ardere, locu pre care se redica rugulu. Una coge că de diece centimetri grossime de pamentu neframentatu, dara intaritu negresitu de focu si de materie scurse pre dinsulu. In preajma acestei vetre am gassitu câteva vase si cioburi de olaria forte bine lucrate si cu multe ornamente torde rosasse in spitie, si alte ornamente, in reliefu si in adâncu, de flori naturale si de tiparuri de flori repetate. In aceste vase nu a fostu nici osse nici cenusia , intr’unele numai ceva carbuni si unu felu de dospitura, pre care am adusu-o cu unele d’in aceste vase admirabili ce nu le sdrobisse appesarea pamentului, vase religiose negresîtu. După convingerea mea despre destinarea acestei localitati, luandu tote precautiunile ce am potutu spre a nu se profană de nehabilitatea nesciintiei acésta localitate d’in care istori’a Daciloru are să traga mari isvore, — am plecatu la Vodastra, localitate daca ante-istorica descoperita de mine acum unu annu in chipulu cum am relatatu in darea de seama a escursiunii mele de atunci. *) A se vede mului trec. alu „Federate 362 S i e d i u t i’a de la 12. sept., 1872. Presiedintele Bittó deschide siedinti’a la 10 ore. a. m. — D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Lónyay, Tréfort, Tisza, Pauler, Szlávy. Se verifia procesulu verbale alu siedintiei precedinte. Presiedintele comunica, ca Ludovicu Tisza, alesu in doue locuri a renunciatu la mandatulu d’in cerculu Treiscaune. Se publica alegere noua In cerculu respectivu. — Paulu Hoffmann presinta una petitiune d’in partea a 70 comune d’in cortulu Sioproniu, care se va trece la comisiunea petitionaria. Ios. Gull propune, că deputaţii Frid. Schreiber si Alb. Sachsenheim, alesi in Mediasiu, si Gustavu Kapp, alesu in Sabiiu, cari nu s’au verificatu inca d’in causa cu literele loru credentionale sunt redactate in limb’a germana, se se treca in list’a deputatiloru verificati definitive . Propunerea se va tipări gi distribui. Ales. Mikolics interpeliega pre ministrulu-presiedinte in privinti’a congressului serbescu, si tu intreba : 1. Pentru ce nu s’a approbatu de Majestatea Sa decisiunile congressului serbescu, conchiamatu in iuliu 1869 ? 2. Pentru ce nu s’a concesu cu in congressulu conchiamatu pre 18. aug. a. c. să se faca alegerea patriarcului după uiulu celu vechiu ? 3. Pentru ce comissariulu regescu a diasolvatu congressulu, inca mai înainte de ce acestua s’a potutu constitui ? De ce s’a esmigu bar, Majthényi de comissariu regescu pentru esaminarea socoteleloru privitorie la bunurile nationale serbesci ? 5. Daudu are guvernulu intentiunea se satisfaca art de lege IX. d’in 1868, se approbe decîsiuune congressului d’in 1860 si se conchiame unu congressu, in care să se pota face alegerea patriarcului după usulu celu vechiu ? — Interpellatiunea se va fipotunică ministruluipresiedinte. Iuliu Győ rf fv amintesce, câ cu ocasiunen alegeriloru in scaunulu Odorheiului (Transsilvania) au obtienutu majoritatea voturiloru deputatii opositionali G. Ug ro n si Margauy 4. sept. 1872. In mai multi numeri ai pretiuitului diurnalu „Fed.“ din anulu acestua s’au publicatu unele corespondintie, in cari sa descriau d in partea unoru amici ai mei cu cele 1 mai negre, inse adeverate colori, starea scolei confesionale d’in acăst’a Comuna, la care scola, daca s’ar’ poté numi asiă d’in nenorocire functionezu că docente numai d’in anulu 1870. Asie intru 3alu acestui diurnalu, unu amicu caletorindu d’in intemplare pre aici, cercetandu-me si vedientu deplorabil’a stare a acestei scole cu respectu la edificiu, recursitele de invetiamentu, frecventarea aceleia d’in partea prunciloru, nerecunoscerea mea de cantare ordiiariu, si lipsa a 2. invetiatori, că in trecutu si facu unele observatiuni, accentuandu firesce in urm’a celoru comunicate de raine, cu caus’a toturoru acestoru defecte, ce coplesiescu acésta scola, ar fi conducătorii ei, si anume in loculu primu parocuru pă directore, si judele că esecutoriulu ordinațiimiloru privitorie la caus’a invetiamentului. La acestea D. Alesandru Fodoru, parocu si directore, intru 12. alu „Feder.“ negandu vecii Domnei cele aserate de acelu „Unu caletoriu,“ si incercandu-se cu tota intiflleptiunea-i a îndreptă opiniunea publica, dandu de neadeverate cele publicate in susu amentita corespondintia, dice : ca scol’a e corespundietoria legiloru, ca in ea functioneza 2 invetiatori, si ca e provediuta cu tote recursitele. In Nru 28, alu „Feder,“ „Unu invetiatoriu“ colegu alu meu, că resunetu la corespondinti’a „Caletoriului“ aretandu d’in mu cu documente demne de tota credibtia (Cerculariulu metrop. 71. a. c.] starea cea vaieratoria a acestei scole, precum si aceea? câ d’in caus’a aporg defepte principale e aroemptiata d’in partea regimului cu prefacerea ei in scola comunale, me provoca, că cu respectu la lămurirea acestei cestiuni, că mai competente să esu in publicu, si să aretu unde face bub’a. Inse D. Alesandru Fodoru nu a asceptatu esîrea mea in publicu, ci in Nrundalu „Feder.“ era a respunsu domuialui numai singuru la aserţiunea acelui „Unu invetiatoriu“ B. Orbán, dar’ fiindu-câ mai multi alegatori au pronunciatu falsu numele candidatiloru, comissiunea alegutoria a dechiaratu de nevalide aceste voturi, cari daca se subtragu, atunci la totu casulu candidaţii numiţi nu au majoritatea absoluta ; propune deci, că, camera să provoce prin condusa comissiunea alegutoria d’in Odorheiu se estrade« candidatiloru susu numiti mandatele punendu-i estu-modu in pusetiune d’a-si occupă locurile in camera. — Propunerea se va tipări si pune la ordinea dîllei in siedinti’a de sambata [14. 1. c.] Camer’a trece apoi la ordinea dîllei si se publica resultatulu alegeriloru d’in siedinti’a precedinte. (Comissiunile alese le vomu publică in numerulu venitoriu. Red.) Urméza la ordinea dîllei cerculariulu ministrului presiedinte, privitoriu la conchiamarea delegatiuniloru. La propunerea presiedintelui se decide a se alege membrii delegatiunii in siedinti’a venitoria, 13. 1. c. Ministrulu Tréfort propune camerei se alla una comissiune, carea va ave a esamină proiectele de legi referîtorie la instrucțiune. Propunerea se accepta, si comissiunea se va alege in siedinti’a de luni, 16. 1. c. Siedint’a se inchiaia la 12 ore d’in dî.