Federatiunea, decembrie 1872 (Anul 5, nr. 114-125)

1872-12-01 / nr. 114

tiunea dlui V. Toth, si intre altele si esprime mirarea, ca Ungari’a necontenita vré se asecure drepturi noue pentru cei avuți, pre candu tota lumea lucra intru conservarea drep- turiloru seraciloru si intru paralisarea influintiei , carea, după natur’a lucruriloru, este propria si ambla mana in mana l u i plutocratî’a. A.ug. Pulszty apera institutiunea virilistiloru si dice . Averea este laboré gramadita si acesta laboré trebue respectata. Elu se provoca la escmpie d’in anticitatea classica, la istoria Romnei si Athénei unde afla, ca au esistatu cele mai varie formule pentru principiulu virilistiloru. Colomanu Tisza combate assertiunea ante-vorbito- riului, câ in plutocratîa se dau drepturi numai laborei capi- talisate. Acestea iuse nu insemne di, alta, decâtu intorcere laI tempurile avitice, privilegiare sub altu titlu. Nu este adeve- ratu, câ virilismulu n’ar crea unu spiritu de caste, precum crede acest’a ministrulu Toth ; acestu spiritu s’a creatu in ; data cu intruducerea sistemului de virilisti, differinti’a este , inse, câ nu e tocmai asie de batatoriu la ochi, câ celu d’in Indi’a. Elu tocmai asie provoca spiritulu de oaste ca si no- bilimea, carea inca s’a datu pre basea meriteloru. După ce mai vorbesce ministrulu Tóth, Adamu Lázár, Iuliu Schwarcz, Andreiu Tavaszi si Aristide Măttyus, presiedintele redica siedintia după 2 ore. Din comit Satmariului, 13. nov. 1872. De candu s’a stersu decim’a pentru vie mai vertosu, intre poporulu nostru romanescu se potu audî astu-feliu de dechiaratiuni : „Multiumimu lui Ddieu, cu iobagi’a a trecutu, decim’a viteloru s’a stersu, amu dori sé se mai sterga si birulu, si dîllele de claca, ce suntemu detori a le da preotiloru.“ E de insemnatu, câ forte multi identifica si asta di acele prestatiuni cu iobagi’a si decim’a cari le dau, ecca asia in numele Domnului, preotîmei, si neci decâtu cu solutiune pentru sierbitiele sacre. încetarea acestoru prestatiuni, nimene n’ar dori-o mai bucurosu, de câtu noi preoţii, cari suntemu satui pina după urechi de frecările, neplăcerile, si neintielegerile fara de numeru, casiunate prin pretinderea lepticaleloru si a dîlleloru de lucru parte după schem’a d’in 1836, primita de comunitatea comit. Satmariului, parte după statutele ven. guvernu diecesanu gr. c. Oradanu, in câtu pentru parochiele tienetorie de acea diecesa, facandu-se unele modificatiuni poftite după impregiurari. Despre aceste prestatiuni, asta-di mai multu ca ori si candu, se pote dice, ceea ce a dusu cutare preotu intrebatu, ca ce solutiune are ? „Done miertie de gozu de la fiacare casa si done dilie de necadiu“ fu respunsulu. Candu da bunulu Ddieu, de se făcu bucate in abundantia, mai tréca duca-se , inde necasulu si neajunsurile si-au ajunsu culmea de vre o 3 ani incoce, de candu bucaf°le au fostu pucine si scumpe, in câtu si acei poporeni s int in stare mai buna, cu asia dragoste si implinescu mitele, ca si cum si-ar rupe câte una bucata de carne , trupu ! — Amara, si uritiosa dasdia (dare), candu unii pre langa tote câ aru poté, de aru voii — de doi trei ani n’au solvitu, ci sunt in restantia — dora in eternu ! In parochie mai mari si provediute cu pamenturi parochiali aceste inconveniente nu sunt asia de simtîtorie, inse cu atâtu mai semtîtorie sunt ele in alte parochie mai mice si fâra, seu cu forte pucine pamenturi parochiali. Intru adeveru, acestu sistemu de solutiune, după a mea convingere — este de una natura primitiva si necorespundietoria ; prin urmare, si pana ce saru schimba cu unu altu sistemu mai conveniabilu demnitatii statului preotiescu, — ceea ce ar redica auctoritatea preotîmei, scutindu-o de vavatemarile nedemne, la cari a fostu espusa prin sistemulu de până acum. — Ministeriulu de cultu ar trebui se fiu mai cu respectu câtra ven. guvernu dieces. gr. c. pradanu, si mai liberalu facia cu preotimea, iu interessulu careia guvernulu dieces, numai cu „dreptu si dreptate“ a facutu unele modificatiuni privitorie la prestatiunile conveniente. Guvernulu diec. inca in an. 1853 a dispusu, ca servitorii conventionati, cari ca atari capela si casa spre singura loru locuintia, si anumitu pamentu pentru de economia, inca se dée preotului competintia lepticala s. a, ceea ce s’a si practisatu până in dîilele mai de aprope, candu in. ministeriu de cultu si invet. cu datulu 4. oct. a. c. nr. 25,748 i deslega de la asseminea detorintia, luandu de cinostira schem’a edata de Emanuilu Olysuvszky f. episcopu de Muncaciu in an. „1756“. In anulu 1869 S.S. D. Episcopu Iosifu Popu-Selagianu a rogatu comitetulu comit. Satu-Mare, cu poporanii gr. cat. d’in ambitulu diecesei Santîei Sale, asseminea celoru din Vezendu, se fia indetorati a solvi prestatiunile lepticali după fonduri, de-orace, mai multi poporeni in deosebite renduri au cumperatu, si tie nu mai multe de acele fonduri, cu ce altcum preotîmea semte multa dauna in venitulu seu . Acesta rogare s’a facutu pre basea deliberatului locotenentiei r. ung. de la 25. apr. 1863 nr. 24,282, emisu in caus’a Vezendaniloru, care deliberata prin memoraturu comitetu comit, s’a si publicatu. In ministreriu de cultu acum totu sub datulu de 4. oct. a. c. vine si câ respunsu la representatiunea Santîei Sale dlui episcopu, dâ lovitura si acestei intentiuni, dîcindu : „câ capii de familia sunt detori a solvi preotului, inse nu după cuantitatea proprietății de pamentu“ s. a. basandu-se totu pre Olysavszki d’in an. 1756. Facia de aceste anomalie d’in cari totu noi, si numai noi preoții gustamu, fia-mi ertatu a observă, ca alte timpuri a fostu in an. 1756, si până la 1848, si altele de atunci incoce, pana la total’a stergere a iobagiei si de s’au facutu strămutări in fonduri, era in interessulu fostiloru domni pamentesci a le da acelea totu la omeni, pre cari se-i iobagésca, si in generalu le cumperau omeni d’in locu ; inse de la stergerea iobagiei incoce, fondurile fiendu libere, sunt espuse mereu la strămutări estraordenarie, devenindu acele in multe tipuri si moduri in mani străine, sunt apoi cra si comunitati ca acelea, unde unii poporeni tien, câte 3—4, până si la diece fonduri, după cari acum respectivii proprietari sunt deslegati a solvi competintiele preotiesci mai nainte avute. Câtu este de corecţii pasulu acestua nu sum eu chiamatu a lu judecă, ci on. publicu. Atâta am numai de a insemna, cu treab’a competintieloru, despre cari amu vorbitu, de 22 ani peste atâtea fase, strămutări, si restramutâri a trecutu , atâtea modificatiuni au intrevenitu, in câtu limpedarea perfecta numai prin unu nou sistemu de solutiune se pote efeptui. V ... P ... . ^ierei e rara, de alta comerciulu nu e aste desvoltatu, câtu si d’in caus’a, cu pamentulu binecuventatu a provediutu locuitorii sei cu prisosu de tote cele necessarie ; — inse acum candu spiritulu de înavutire a devenitu aprope generalii, candu populatiunea se immultiesce cu pasi repedi si mai cu seama prin inundatiunea de străini, si candu caile de comunicatiune se restabilescu cu pasi gigantici ; — acum, iu faci’a tuturoru acestoru a pescaritulu naturalu va pote se se sustiena multu, numai sub pedepsa de a deveni si Romania libera in dureros’a stare a suroriloru sale, — pentruca de o parte omulu spre a-si ajunge scopulu propusu — înavuțirea — nu va lasa nimicu neincercatu, si isvorele, carii voru promite una resplatire a osteneleloru sale si unu venitu, voru fi esploatate cu cerbicia până la desecare ; — pentru ca asta-di cerinti’a pentru tiera si pentru popolatiunea tramultîta e cu multu mai mare decâtu altu candu-va, de unde de sine urmedia, câ apele voru fi mai bine căutate si pescii mai cu ingrijire, mai aspru urmăriţi ; câtu si pentru câ asta di comerciulu cu pesci e mai vioiu, asie credu, de câtu mai ’nainte, cerintiele, in afara mai mari, si asie ce e mai naturalu, de câtu cu comercianții nu vom lasa nimicu nefolositu spre a pote multiumi cerintiele avendu d’in ast’a si unu profitu mare. Pescaritulu natuualu nu se pote si aice câ se va poté sustiené; acest’a ni-o dovedesce prin fapte esperinti’a de tote dîlele, câci faptulu este, câriurile si pariuele muntiloru au devenitu mai de totu desierte de păstrăvi. Unu faptu de curundu intemplatu va demostra aceea ce sustienu. Staritiulu de la monastirea Predealu a fostu invitatu de Prea Santîa Sa Mitropolitulu Romaniei, ca pentru parale se proveda mes’a sa cu păstrăvi pre timpulu siederii P. S. S. acolo. 457 VARIETATI. *** ft Necrolog«. Ladislau Vas, Balintu, meritatulu tribunu alu poporului, condecoratu cu ordulu M. Sale imp. alu S. Ane classe III, pentru merite, proprietariu, si fostu notariu a mai multe comune, după unu morbu scurtu de 10 dîle, in florea etatei sale abie de 42 ani, si 19 ani a fericitei sale căsătorie, spre celu mai mare desastru si dorere a numerosei sale familie in 16. noemvre la 4 ore d. m. provediutu cu sântele sacramente s’a mutatu la celea eterne , lssandu in profundu doliu pre credincios’a sa soci’a : Teodosi’a Molnara, pre fii sei : Iuliu, Ioanu studinti — Rorulu infante si Lucretia, toti in etatea cea mai frageda, nu mai pucina durere semtu fratii sei Ioanu, Iosifu si Alesandru toti trei preoti romani, nestorulu seu unchiu Lazaru, parochu in Carpenisiu si dulcii sei veri Simione cav. Balintu protopopulu Bistrei, Adalbertu doctoru de medicina si fisicu in Bosî’a mori, precum si alti numerosi consângeni si amici. Ossemintele repausatului s’au immormentatu in cimeteriulu comunei Petridului de diosu, după ritulu gr. unit. in 19. noemvre la orele 2 d. m. beneventandu-se 8 preoti si asistandu unu numeru frumosu de functionari bes. si civili si alti stimatori. Fia-i tierin’a insiora ! *** (La universitatea) de la Clusiu s’au inscrissu până acum’a 255 ascultători. Anume 170 ascult. de legi, 31 de scientiele naturali, 21 de filosofia, 33 de medicina. *** (Sa n t î r e. de b e s e r i c a.) Tn septeman’a trecuta s’a santîtu cu pompa si solemnitate bistuic’a cert noua rom. gr. orient, d’in Mercuri ’a (Ardelu) una d’intre celle mai fromose beserice romane. Inceputulu la redicarea acestei beserice s’a facutu in an. 1863/4 la intreprid’a instiintia a d. EI iar a c e 1 1a riu , assemenea si la redicarea falnicului edificiu alu scoleloru normale d’acolo. Era bravulu poporu romanu d’in scaunulu si opidulu Mercuri’a inca a contribuita după potintia la vinaluarea acestoru doue locuintie sânte. Actulu santîrei beseaicei l’a implinitu vicariulu arcidiecesanu, d. N. Popea, (că representante allu morbosului metropolitu) cu asisstinti’a mai multora preoţi si in presinti’a unui poporu numerosu. **„ (Advocatu nou.) D. Ionu Munteanu, a deschisu in Sabesiu (Ardelu) cancellaria advocatiale (Alregeri de deptati la univers, fudului reg.) In scaunulu Subesiuluî inloculu dlui Georgiu Baritiu demissionatu, s’a alessu d. adv. Stefanu Pecurariu. In Kézdi-Orba [Secuime] sa alesu deputatu dietale oppositionalulu Da. Carola Cseh , cu majoritate de 800 voturi. In cerc. elect. Tasinadu (cottulu Solnocu-de-mediboeu) s’a alessu Alessiu Kabos, d’in stang’a estrema deputatu dietale cu major, de 850 voturi. *** (Restauratiunea magistr.) în opidulu Ocna Sabliului s’a tienutu in 21. noem. Alesii sunt toti unguri, afara de adv. Dr. Ionu Nemesiu, care este alessu de fiscu magistratuale si d. Ionu Ciuvica de cancellistu. Eepresentanti’a opidana in data după alegere, numi pre ministrii Andrăssy, Lonyay, Pauler si pre D. Francisca Deaeu de dvi onorari ai opid. Ocn’arara distintiune ! !! (Congressulu agrariu)ce seva tiene in Vienn’a in 1873, se va occupă cu urmatoriele cestiuni : 1. Este pre necessariu, că congresulu agrariu, precum s’a observatu d’in mai multe parti, se se convoce in intervalle otarite, sau că elu se se prefaca in una institutiune permanenta si stabila ? — 2. In congressulu primu s’a otaritu modulu si form’a de comunicatiune intre ministeriulu de agricultura si intre societățile agrarie, acum se nasce întrebarea, câ doveditu s’au acestea prin usurun de până acum de corespundietorie si favorabile pentru societâti, seu câ se făcu propuneri si ce felin de propuneri se făcu in acesta privintia ? — 3. Ce esperintie s’au facutu până acum in privinti’a organisatiunii interne a societatiloru agrarie si intra câtu eftere acest’a garantia pentru assecutarea unei tratări faptice (la urmă.) * Staritiulu n’a gasitu nice cu parale păstrăvi in aceste ape înainte abundante, ci a fostu nevoitu se merga si se cumpere de la Brasiovu. La Romani statulu preotiescu se ocupa in genere nu numai cu de ales. beserice, ci, ca se potu subsiste, sunt nevoiti onorab, preuti a întreprinde si care va meseria si meseria loru cea mai iubita e aceea a Roraaniloru in genere, anume agricultur’a. — Tagmei calugaresci nu i este datu, una după impregiurârile de facia — lipsiţi de orice mosîe — nu li este cu potentia a se ocupa cu acest’a, inse poftesca on. cetitoriu a cercetă vre-un’a d’intre monastiri, si lu potu incredintiă , câ va fi surprinsu vediendu, cu toti d’intre călugări, pre langa implenirea celoru sânte, au si care va meseria, pre unulu d’intre d’insii lu vedi lucrandu la strunga, pre altulu alte lucruri de lemnu , pre unulu ocupandu-se cu florile, pre altulu cu gradin’a de legumi , pre unulu cu vini’a, pre altulu facundu costuri,s. c. 1. Neci de pescaritu nu s’au lasata, ci gasesci unii pescari passionati, inse dorere, pucinu sunt la noi cunoscute alte metode de câtu cea naturala, a careia resultatu finale este sterpirea pesciloru, cu tote ca pescariulu are indetorirea d’a se ingriji nu numai de pescuire, ci si de propagarea si desvoltarea pescilor. Precum la munte păstrăvii devinu din ce in ce mai rari, asie si la campie se afla fluvie si alte ape, in cari odiniora se prindeau pesci cu merti’a, acuma inse sunt secate si multu seracite. Aceste fapte adusera si pre parentii nostri la convingerea, ca nu e cu scopu a pescui fara intrerumpere ; si ci in prevederea loru condusi de esperientie au stabilitu asie dîcundu una regula in privinti’a pescaritului ; deci si asta di se tiene cu norma in Romani’a libera, cu taierea lacuriloru cu pesci , sau după cum se numescu aici a elastateloru se se intimple numai după unu cursu de 3, seau 5 ani. Acesta regula e unu pasu spre una cultura mai corespun.dietoria, si ire de scopu a lasă pesciloru timpu spre a se poté immulti si desvoltă. Alții dau si mai buna ingrijire lacuriloru cu pesci, lasa se le curăţie de tote buruenile, tufisiu si alte obiecte impedecatorie desvoltârii pesciloru ; — plantedia marginile loru cu arbori corespundietori, ba chiaru pazescu pescii contr’a inimiciloru loru, ai clociturei si puiloru loru. — Pre câtu sunt tote acestea remedie de salutari si de doritu a se generalisé, pre atâtu de rari sunt esemplele, desi timpulu recere se ne apucâmu seriosu de fapte, câci numai asie se va poté impedecă concurenti’a străină si se va poté desvoltă si generálisé unu ramu de cascigu, si se va poté desfundă unu isvoru abundantu pentru multiumirea poporatiunei. Precum au urmatu si urmedia romanii in privinti’a pescaritului, asemenea au facutu si alte naţiuni până ce au devenitu si apele loru serace sau chiaru lipsite de orice specie de pesci. Inse impregiurari favorabile si mai alesu evident la lipsa i-a constrinsu a cugetă mai seriosu, asupr’a acestora animale , asie ei au intreprinsu una cultura paar corespundietoria pentru prăsirea pescileru, si prin astea si-au atrasu multiumita generala, câtu si venituri materiali.