Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)

1873-01-14 / nr. 4

Onorab. Direcţiune scolara ! Prin invitatiunea amicabile ce am primitu d’in partea on. Direct, pre de o parte mi sa aretamu o onore nemeritata, era pre de alta parte mi s’a data occasiune d’a me bucura asupr’a resultatului escellinte alla esamenului si asupra progressului eminentu, aretatu de unii scolari si scolari tie, cu osebire d’in cursulu 3 si 4. Esprimendu-mi multiumit’a cea mai sincera, me rogu a primi aci darulu de 5 fl. care este d’a se impartî ca premiu intre scolarii cei mai bine classificati, — prunci sau fetitie — d’in classele 3 si 4. inse totu-odata me rogu, ca nu cumva d’in acesta fapta a mea se conchideti alta, de câtu unu semnu de buna-vointia si nici decâtu gradulu de stima ce pastradiu pentru toti invetiatorii, cari intre celle mai nefavorabile relatiuni au potutu se arete unu resultatu asie de frumosu. —■ Primiți etc. Orlatu, 22. Iuliu 1871. Wilhelm de Hochmeister m. p. ispectoru cercualu. Lassu locu deschisu. Renunciu in favorea tribunalului supremu judiciariu se-si formuledie sententi’a cum va vré, după cellea pana aci insurate preste infallibilulu si profetulu veridicu (!?) „dascalu Petri.“ „Eu sum vin’a rellei frecventari.“ Aci asiu reproduce numerii reclamatori câtra of. corn. si comitetu d’in protocolulu Eforiei si Directiunei portate de mene, daca nu m’asiu teme de o carte logaritmica. Ved. I art. „aff. scol.“ Ajungă, ca in primavera candu am poftitu caile buna si resultatu fericitu la doi barbati demni d’in clerulu nostru, catra Blasiu, la întrebarea unuia, care de presente se afla la Metropole, cum strimu cu scolă ? câti scolari? Dră „dascale“ ai responsu neintrebatu, bine, preste o suta. Eu năm suferitu se-ti valoredie m i n t i un ’a si aci, de alfa ca se respundu la întrebarea pusa directe mie, dîcu: nu pre bine 50—60 scolari frecuentedia de presente si inca irregulatu. Venerand’a persona reflectandu cu, destulu de reu, Dlu Bar. Ursu grabesce cu caus’a seau viu’a . Daca judele din Orlatu e totu beatu cuuta se fia reu, si frecventarea abnormala. “ Ce dîci „dascale Petri î* asiâ după „omenie‘ dtale, eu sum vin’a ? „Şcolarii mei — adeca instruiţi de mine vreai se dîei dascale ! — nu se primescu nice in „gimnasiele cu pretensiuni neessagerate“ (ccca si censorele ginmasieloru). Tristu si dorerosu cu poporatiunea granit, locala e asia de indiferenta facla de scola si înaintarea in cultura a prunciloru loru. Si nu tramitu pruncii regulatu la invetiatura. Numera-mi dascale ! gimnasistii Orlatului afara de discipulii scoli „stricate* de mine : I. Ghisioiu, A. Sabo . . primiţi la tempulu seu in neessageratulu gimn. G. Beu. A Gligorea la industria. Alţii n’au probatu. De ce ? vedi art „aff. scol.“ Aici am se-ti reflecta, ca „dascalu" vei sei, cu pastoriulu după ce si-da in seama oile, nu mai e responsabile. Şcolarii i-am dispensatu de la beseserica de mai multi anni,a dice „dascalulu Petri.“ Pentru ca on. publicu se vedia „omeni’a“ dascălului respectivui si in acestu punctu câte graduri obtiene, me provocu la colegii mei de câte 4 anni, S. Spir. si I. Costocu (nu indreptu acesta provocare si la pensionatulu M. Stoitia si demissionatulu Er. Braneiu, caci sunt granitiari si cestu d’in urma contrariu) daca nu amu condussu impreuna tenerimea la beserica in ordene de la scóala, câta adeca a venitu d’in voi’a parintiloru , daca n’am suferitu naufragiu pre uscatu. Vedi mai departe art. „arf. scolastice.“ In câtu se tiene de injuri’a „besericauu“ asiu poté respunde cu Cogalniceanu: „Sum stapanulu consciintiei melle“, era Dta, dascale, profanatoriulu ei, meriţi numai canonulu sacrilegiloru. D’in respectulu opiniunei publice creştine sum necessitatu a constată adeverulu ca am fostu noi invetiatorii in mai multe renduri conturbati in semitulu, pietatea si detorinti’a nostra besericesca. Colegii : Costocu, Andreiu, huliţi publice, Moldovanu desconsideraţii ca „lectore“ de preotulu locale , era, „besericanulu“ de eu refusatu de acelluasi preotu inca de pre la 1868, candu adeca in 12. Septemvre lu rogassemu amicabilu se binevoiesca a me facultu se predîcu poporului candu in candu teme d’in domeniulu scolei si moralei. Refusarea fu scurta : acesti omeni nu sunt vrednici sa li spuni predice de acellea, de ce ? de ce ? de ce ? Acea refusare, d’in multe consideratiuni am si tienut’o ca secreta in cerculu amieiloru pana acum. (Bibliografia.) Una vechia dorintia a toturorui Romaniloru se apropia de împlinirea sa. Nu este sufletu in tota Daci’a, care se nu vedia, se nu fia convinsa despre puc nu mangaiatori’a stare a industriei, a comerciului, a economiei la noi Romanii. Pre candu cele mai multe naţiuni civilisate innaintedia si se desvolta d’in dî in dî in aceşti romi ai bunăstării materiale, asta-di fundamentulu toturoru progresseloru, noi dacoromânii in acesta privintia suntemu nu numai in stadiulu desvoltatiunii primitive, ci, se pare, ca in alu stagnatiunii. Déca nu, d’in ce alte motive uiamu poté esplica neintarirea, neprogressarea nostra in tote directiunile vietiei sociale si spiretuale, de unde bol’a, d’a si vinde mosiele, pamenturile, care a cuprinsu bietulu poporu in cele mai multe parti ale fierrei. Tote aceste nu potu proveni d’in altu motivu, de câtu numai d’in neimmultirea si nedesvoltarea conoscientieloru si scientieloru nostre de industria, comerciu si economia. Cu nespusa bucuria deci, trebue se salutimu si acum, in a 11 ora, apparinti’a unui organu, cu scopu d’a deschide terenu, pre care naţiunea se emuledie a comunică reciprocu conoscientiele, esperientiele, bune seau rele, cascigate in vietia, spre ,salutea fiacaruia si spre redicarea stării nostre materiali. „Economulu“, organu priodicu pentru ramii de economia, industria si comerciu, este organulu, cu scopulu amintitu, a cărui primu numeru interessante a apparutu in 1. ian. a. c. „Economulu“, redactatu de D. Stefanu P o pu , conoscutu in scientiele aceste, atâtu practice câtu si teoretice, cascigate in patria si tietrele străine, va appare in Blasiu (Balăsfalva) in fiacare luna de 2 ori, in 1 si 15 a respectivei lune, si costa pre annu numai 4 fl. v. a., pre i/i annu 2 fi., pre i/4 an. 1 fi. era pentru docenții poporali, pre semetru 1 fl. 50 cr. Banii de prenumerat. sa se adresedie la „Redactiunea Economului* Blasendorf. Sumariulu nr. 1 este variu si prb interessante. Deci recomendamu cu tota caldur’a publicului rom. părtinirea „Economului“, uniculu si singurulu diuariu romanu de acesta specialitate, mai vertosu inse industriasiloru, corerciantiloru si economiloru, poporului romanescu, d’inpoiana, adunate d’in Ardelu si destinate pentru espusetiunea d’in Vien’a. Dlu Xantus, collectantele, condusa pre imperatés’a mai antaiu la collectiunea romana, apoi la cea sassesca, in fine la cea secuesca. Tote placeau imperatesei si o interessau , inse mai multu a petrecuta contemplandu collect, romana. Ceru esplicatiuni despre mai multi articii, si cu deosebirea plăcii una ie romanesca, forte frumosa, cusuta si chindisita de Floric a R u s s u, d’in districtulu Naseudului. Imperates’a esprima indestulirea sa deplina si manifesta dorinti’a d’a se procură si pre seam’a ei una a stelu de io romanesca. *** (Noua statiune telegrafica) cu servitiu diurnu — marginitu numai pre dî — s’a deschisu in oppidulu Hatiegu, comitatulu Hunedorei. **„ (Institutulu de agronova i a) d’in Ung.-Altenburg este acum frecventata de 162 elevi , adeca d’in Ungari’a 116, Transilvani’a 4, Slavoni’a 1, Croati’a 1, Austria infer. 6, Tirolu 2, Dalmati’a 1, Bohemi’a 3, Moravi’a 11, Silesi’a 2, Galici’a 2, Bucovin’a 5, Romani’a 1, Greci’a 1, Russi’a 1, Prussi’a 1, Sassoni’a 1, Hannover’a 1, Vestphali’a 1. VARIETATI. *%(Anticuitate r o ma n a.) Mu seului de aici s’a tramissu o tabla de ferru, numita „Tabula honestae missionis“, in care este gravata unu documenta despre investirea cu dreptulu de cive romanu. Tabl’a s’a aflata in cottulu Tolna si este d’in tempulu imperatorelui Trajanu, care investesce pre unu anumita Publiu Justeiu, fiulu lui Agrippa, cu dreptulu de etve romanu in semnu de recompensa pentru sierbitiele salle militarie de preste 25 anni. Astfelu de „tabulae“ s’au aflata multe si in Angli’a si in Germani’a. *** (Adresse contra faimoseloru 12 puncte săsesci. Faimosele conduse ale sassiloru de la adunarea din Mediasiu, adeca cele 12 puncte, referitorie la organisatiunea fund. reg. si pornirile loru ambigue si tendentiose de atunci in coce, cu totu dreptulu se vedu a escită d’in dî in dî indignatiunea si irritatiunea civiloru Ardelului- Astfelu comitetulu cortului Alb’a superiora in siedinti’a sa de la 17 dec. an. tr. compusse o adressa contra celloru 12 puncte alle sassiloru, si tramisse unu esemplariu, ministrului de interne, altulu camerei representantiloru Ungariei . După cum se aude, nu numai locuitorii nesassi ai scauneloru d’in fund. reg, a caroru representanti d’almentrea au protestatu, ci si cei d’in comitatele Ardealului voru tramitte astfelu de adresse si proteste. **+ (D o r i nti’a impera te se i.) In 13. Jan. imperates’a cercetă collectiunele artililoru de industria, comerciu si economia po Sciri electrice. Vie n’a, 22. Jan. In consiliulu ministriloru de eri s’a statorltut legea pentru executarea reformei electorale. Numerulu deputatiloru fu redicatu la 340, după ce Galiciei s’au mai concedatu duoi deputaţi. Cehii umbla a influintia asupra poloniloru in privinti’a seccesiunei. Pariau, 12. Jan. 150 millione cu rat’a prima d’in milliard’a a patra de desdaunare sfe va rafui Germaniei intre 16—18 Fauru. P a r i s u, 23. Jan. In comissiunea de petitiuni Thiers dechiară, cu elu iă asupr’a sa responsabilitatea pentru scoterea din tierra a principelui Napoleonu , se assecura, câ in urm’a acestei dechiaratiuni presintarea reportului comissiunii s’a amenatu. Ve n’a, 24. Jan. Diuariului „N Fr. Pr.ft se comunica d’in Londonu . Demintirea de eri a consulelui persicu numai formalmente a fostu recta. Conventiune persica-russesca nu esiste , dara guvernulu brittanicu possede copi’a unui fermanu, care cedédia Russiei valea Ettrek si o bucata d’in Chorassan. Ve n ’a, 24, Jan. Se aude, ca imperatulu aru fi data degia ministerialul spre deliberare petitiunea, presintata de Belcredi contra reformei electorale. P r a g ’a, 24, Jan. Meetingurile arrangiate de reuniunea celtica pre dominica in Budweis si Horzit3 in cestiunea reformei electorale, fura oprire ; guvernulu interdissa espunerea petitiuniloru contra reformei electorale in localităţile publice. Capii cehiloru voiescu se faca la guvernatoriirecriminatiuni contra acestei procedure. Bucuresci, 24. Jan. Camer’a României si-a reapucatu occupatiunea, întrerupta d’in caus’a serbatoriloru, si in siedinti’a de asta di vota cu unani mitate adressa de condolentia veduvei lui Napoleonu. Ven’ a, 24. Jan. Diuariulu „Vaterland“ provoca feudalii e aduce agitatiunea contra reformei electorale innaintea imperatulu in fia care sep temana. Contele Belcredi intrebuintia audientia de ei presintandu petitiunea cehiloru d’in Bran contra reformei electorale. Z a r a, 24 Jan Diuariulu „Naţionale” dechiara că depăutatii dalmatini voru vota contra reformei electorale. L e o p o 1 e, 24. Jan. In apropiare de de Rogosno unu trenu cu povara a essîtu d’in sîne, patru vagone încărcate cu boi s’au vatematu ; personalulu de la trenu a scapatu de orice vatemare. — Se vorbesce, cu deputatii galicieni voru partecipa la desbatterea legii electorale in camer’a deputatiloru. Petrupole, 24. Jau. Comitetulu 16 S’a tiparitu in Pest’a 1872, prin Victoru Hornyánszky Strad’a Idoliloru Nr. 20. militarii incepă consultările relative la nou’a organisatiune se voru introduce corpuri de armata in loculu comtuandeloru de divisiune, cari au esistatu pana acum. Prag’a, 25. Jan. Interdictulu politiei nu se marginesce numai a impedeca adunarea de subscrieri in locuri publice, ci eliu se estinde si asupra placateloru si afisiuniloru. Interdictulu este motivatu cu aceea, că adress’a nu este îndreptată numai contra unoru părți, ci contra intregei constitutiuni. Comercianţii, in alle caroru dughene s’au espusu adress’a spre subscriere, fure chiamati la politia, unde li s’a facutu cunoscuţii, că legea are aspre dispusetiuni si pentru asemeni caşuri de agitaţiuni. „Csech“ repportedia, că redactorelui Czerny i s’a communicatu unu interdictu d’in partea locutienetoriului prin care i se interdîce d’a espune adress’a spre subscriere in itis’a si redactiunea sa. Propriet., edit, si red. respuudiet. : ALESSANDRIJ ROMANE. Sifilitic’a si impotenti’a, fia vechie séu de curundia născute, se voru trată după metodulu homeopaticu de Dr. I. E r a s t, Pest’a, strad’a idoliloru (Göttergasse) nr. 6., etagiulu II., usi’a nr. 15., de la 2—5 ore după media di. Aceste morburi se trateza adese ori in randulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acést’a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patientii vindecati in modulu acestua voru cade mai curundu sau mai tardîu in morburile cele mai infricosiate, incatu inca in adancele betranetie voru avéa, durere, a suferi de greu consecintiele acestei tratări usiare si superficiale. Scutu contr a acestoru feliu de pericle oferă metodulu de tratare homeopatica, care, precum este cunoscuta, nu numai ca vindeca durerile cele mai învechite, ci efectulu lui este asie de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmari rele. Diet’a ce se va prescrie este simpla si usioru de tienutu. (11-12) Eu Vilelmina Rix dechiaru prin acést’a publice, câ eu, vedu’a după Dr. A. Rix, de 16 ani stim singura si unica producatoria a adeveratei si nefalsificatei Past’d Pompadour originala fiindu ca numai eu singura cunoscu secretata preparatiunii. Anunciandu deci prin acést’a, câ numit’a Past’a Pompadour de acum incolo s° pote afla nefalsificata numai la locuinti. mea, Vien’a, strad’a „grosse Mohrengasse“ nr. 14, trept’a., usi’a 62, admoniezu sé nu se cumpere la nime altulu acésta pasta, fiindu câ de presente nu tienu neci unu depositu, si neci o filiala, si tote depositele de mai innainte le-am disolvatu pentru falsificările obvenite. Adeverat’a Past’i Pompadour a mea, numita si Past’a Miraculosa, nu si va sminti neci candu efectulu; succesulu acestei Paste pentru faci’a omului e preste tota asceptarea si este uniculu meditocu garantatii spre grabnic’a si sigur’a alungare a toturoru sgrabuniieloru, peteloru, cosiloru, bubitieloru si alu niceloru de pro facia. Garanti’a intru atât’a e de secura, in câta daca medicin’a remane fara effectu, banii se voru da inderetru. Una regula de aceasta Pasta escelenta, d’impreuna cu instrucțiunea, costa 1 fl. 50 er. — Tramisu per „Nachnahme. Epistolele de procuratiune sunt de a se adresă câtra Vilelmin’a Rix, Dr. Witwe, Vien’a, innere Stadt, Adlergasse nr. 12. ; pentru plăcerea onoratiloru mei părtinitori, daca mi-voiu incredintiă unele comissiuni unice despre diverse articuli, voiu dispune că sé se esecute fara a compută vre-o provisiune. Adresse de multiamita nu se voiu [24— 24] publică.