Federatiunea, aprilie 1873 (Anul 6, nr. 26-33)
1873-04-01 / nr. 26
Pest’a, Domineca, 13/1. Aprile, 1873., Anulu alu sieselea MDCCCLXXITI. Iocuinti’a Redactorului sicincelari’a Redactiunii e in Stat’a tragatoriului (Lövész-utcza), Nr. 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari aiFederatiunii.“ Articlii tramisi ai nepublicati se voru arde. Wp. SO-751. Invitare de prenumeratiune la diuariulu politicii. „FEDERATIUNEA“ pre patrariulu II Aprile- Juniu 1873. Cu Vi3 Aprile espira abonamentulu pentru toti acei on. dd., cari au binevoitu a se prenumera numai pre patrariulu cuvrinte; dreptu aceea sunt cu totu stima rogati si invitați toti cei ce dorescu a avea diurnalulu nostru si mai departe, ca se binevoiesca a-si reînnoi abonamentele câtu mai currendu. Totu-odata rogamu si pre acei no domni, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, ca se binevoiesca a-si jefui socotelele pana la terminulu de mai susu, pentru ca summ’a restantieloru e considerabile si prin urmare administrațiunea diuariului e forte îngreunată. Diuariulu va appare si pre venitoriu in tempulu periodicu de pana acum, astfeliu si conditiunele de prenumeratiune remanu celle din fruntea diuariului. Redactiunea. Rest’a, 12. Aprile, 31. Mart. 1873. D’in scandalosulu si culpabilulu incidentu intemplatu in mai multe casuri, cu sentintiele si decisiunile judecatoresci mai innalte addusse in processe criminali după sosirea loru la judecatoriele respective, nu s’a comunicatu indata celloru ce se afflau in arrestu preventivu. Ministrulu de justitia D. Paukr au indrumatu prin scrisspre cerculare pre toti presiedintii judecatorieloru deprima instand d’in Transilvania, ca acestia se padiesca ca in viitoriu sentintiele judecatoresci mai innalte, alle caroru valore incepe cu publicarea loru, se se publice si resp. se se essecute cellu multu in trei dîile după ce voru fi sositu la judecătoria. — Au fostu timpulu ca ministrulu se despuna a se curmă unu abusu e© grassu in Transilvani’a intrudussu si toleratu de pasi’a Apor, care intr’unu casu cunoscutu si noue, au trebuitu ca se fia constrinsu prin ordene de la ministrulu (atunci justulu si umanulu Horvath) a estradă una sentintia, ce prin abusu de potere o retienusse mai multu timpu nepublicata. Si acestu baromu de Apor, caruia i s’au plesnitu in facia, in camer’a Ungariei, inculparea, d’a fi facutu juramentu strembu, care pana in diu’a de asta-di nu s’a purificatu de acesta inculpare si prin urmre, pana in diu’a de asta-di str ca perjuru in faci’a opiniunii publice, acestu omu sti inca in fruntea justitiei unei derre, carea se pare a i se fi datu dreptu pasialicu! Ministrulu Horvath indemnatu de nobilulu seu sentiu de dreptate, după ce n’a potutu se desdtue pre acestu monstru justitiariu, au staruitu ca stramutandu lu si adducandu-lu in Pest’a cellu pucinu sélu departedie d’in loculu smintelei, unde nu mai poteă sta fara grava compromiasiune a justiţiei si a ministeriului insusi, — dar neci atâtua nu i-a potutu succede dreptului si umanului Horvath, cu ce acea parte a omnipotentei aristocraţie, carea impartestă vederile lui Apor. l’a sustienutu cu tota potarea influintiei salle avendu trebuintia de unu astfelu de justitiariu in Transilvania. Cu tote acestea Apor in processele urbariali nu mai potu face seviitele de mai nainte ce ci, onore Curiei regesei! tote sentintiele făcute după doctrin’a Apoliana, de la scandalulu Tafaleanu inainte au fostu fara mila cassate si de atunci in coce neci tierrenii de pre territoriulu secuescu n’a mai fostu espropriati. — Reulu s’a curmatu in parte, dar abusurile nu s’a sterpitu d’in radecina, acest’a dovedesce insa si cercutarea ministrului ai nu se va poté sterpi precâtu timpu in fruntea justitiei Transilvane va aia omulu banuitu in opiniunea publica. Ministrulu Pauler, care se bucura de reputatiune generale d’a fi omu dreptu, ar bine merită de justiti’a greu compromissă a tierrei, daca ar indepartă pre Apor d’in funcțiunea ce occupa. De nu va face proprio motu, i se va cere in Camera ca se dee in judecata pre Apor, care nepurificatu nu pote se stee in fruntea justiției. Justiti’a compromis sa cere a fi resbunata ! si o cere cu insistintia, de trei anni! Diabulu offieiosu „Pesti Napló“ sustiene intr’unu articlu, ce se pote consideră ca semnu ațiu timpului, dreptulu comitateloru d’a-si impune contributiuni. De ar câștigă municipile acestu importante dreptu autonomu, atunci, dîce „P. N.“ poporatiunea inca s’ar interessă mai multu pentru erogatiunile necessarie administratiunii autonome, carea n’ar sta numai pre harthia ci s’ar realisă, atunci municipiele ar portă grige si de mai marea desvoltare a culturei si sciintieloru, etc. dar insusi dreptulu, de a-si impune contributiuni mucinipiele, nu se pote essecută precâtu timpu va dură actual’a impartîre territoriale a municipieloru, deci „noua impartîre topografica a comitateloru“ cere „P. N.“ Ne insocimu pentru ca dorimu emanciparea in privinti’a mediulaceloru materiali a municipieloru de sub absolut’a si discretiunari’a vointia a regimului, apoi dorimu firesce si arrondarea comitateloru sollicitata mai antâiu de deputatii rom nu numai d’in cause administrative ci si ethnografice. Tardau vine guvernulu la recunnoscerea adeverului, dar vine totusi cu incetulu si este bine ca vine. Daca articlulu d’in „P. N.“ este prevestitoriulu intentiuniloru seriose, lu salutkmu cu cordialitate collegiale. Se vorbesce ck D. Bitte presied, Camerei ar fi allessu presiedinte bancei franco-hungariane si ck prin urmare si ar da demissiunea d’in actual’a sa functiune. Firesce! ck ce de nu altii, d’insulu cellu pucinu trebue se respecte die cerinttele imcompatibitatii. — Bancele, pre cum se vede, sunt institutele de assecurare pentru tote Escellentiele si Illustratiunile decadiute — in reputatiune. La Program a Romaniloru din Fundulu regiu. (Urmare.)*) IL După rateciri si instinntie de scapare de 10 anni Ulisse ajunse acasa, pre pamentulu seu, si redica ochii si bradulu si incepu se faca ordine in mosi’a s’a. Astfelu si Romanii d’in fundulu reg. După ratecise si pipaire in intunerecu de la Maiu 1872 pana la 13 Martiu 1873, ideele începură a se limpedî, scopulu si chiamarea romaniloru d’in fund. reg. a se chiarifica, a se defineâ d’in dî in dî, ce se si manifesta apoi in Adunarea Sabiiana de la 13 Martiu a. c. prin „Representatiunea Romaniloru d’in Fund. reg." presentata guvernului si camerei unguresci, si publicata in mai multe dinarie d’in Ungari’a, si Ardealu, carea se pote consideră si de program’a Romaniloru in cestiunea fundului reg. Celle ce au urmatu după important’a Adunare de la 13 Martiu d’in Sabiiu, opiniunile si apreciarile mai multu bune de câtu nefavoritorie, ce magiarii si organele loru le-au pronunciatu asupra acellei Representatiuni , precum si attitudinea sassiloru, le vomu înșiră si discutie mai la văile. Acumu vomu face nescepticine observatiuni la reflessiunile unoru a , cari cu adânca durere sufletésca credu si se temu, ca acestu passu alu Romaniloru d’in fund, reg. aru fi gresitu, pentru ca, după esperienti’a de 40 anni si mai bine, a celloru cu durere sufietesca, guvernulu ungurescu neci candu nu va avè urechia ascultatoria si anima sincera pentru Romani si suferindele loru. Deci, Romanii in cestiunea fiind. reg. se neci nu maî fi facutu ce si cum au facutu, ci si in acesta privintia se fia remasu lipiti de partea innerte a passivitatii, se inchidia ochii, se bage manile in străitia si se lasse deslegarea cestiunii amentite in mania sortii, se o concredia intieleptiunii si bunavointii sassiloru si unguriloru, câ apoi noue se ii remanara numai infricosiat’a licentia d’a poté neincetatu tunu: „De nobis sine nobis!“ Credu câ dora chiaru atât’a nu veti pretinde. Innainte de tote constatamu, ca acţiunea Romaniloru d’in fund. reg. in privinti’a organisatiunii acestuia, de loca nu este de natur’a si caracterulu, ce unii credu a ilu pote attribui. Astfelu nu pucinu ne potemu miră si despre esclamatiunile „Tel. Rom.* ca si „Federatiunea“ ba chiaru si „Gazetta Transilv.* cu plăcere au luatu conoscientia despre Adunarea de la 13 Marte si condusele ei. De ce se nu fi facutu acéstea ? După celle premisse despre nenimerit’a consultatiune de la Sabiiu d’in Maiu 1872, „T. R.“ este in mare ratecire, in care nu este folositoriu se persiste, daca crede ca fericitulu successu alu Adunării d’in Martiu a. c. este dora vre-o victoria a uu soiu de felu de comitetu nationale (!) compusu in Maiu 1872. Consultatiunea sabiana d’in Maiu an tr. pre cum am spusu, a fostu consecinti’a precipitării si orbecârii unoru intelligenti d’in fund. reg. si, dorere, n’a avutu altu effectu de câtu sporirea pagineloru blamuriloru si confusiuneloru romanesci, era pretinsulu comitetu nationale cu natur’a si intipuit’a chiamare, ce si-a arrogatu atuncia, nu esiste si nu pote fi reconoscutu de neci unu romanu, fiindu ca fundamentulu seu este nesolidu si smintitu. Totu după amentitele premise assemene sunt nemotivate banuielele celloru a, cari, se vede, câ nu potu approba passulu romaniloru d’in fund. reg. de la Adunarea d’in 13 Martiu a. c. nu pentru câ’cestiunea fund. reg. este mai partecularia, de câtu se potu cade intr’o rubrica, cu cestiunea Autonomiei Transilvaniei, pentru care se lupta si trebue se se lupte fiacare, intrega Naţiunea romana d’in Ardealu. Chiaru si daca multu asceptaturu congressu nationale aru fi complanatu si aru fi vindecata differintiele si sufferiatiele esistente intre Naţiunea romana si ungurii suprimatisatori, ceea ce, dieu, nu sciu candu va fi, totusi era deforinti’a romaniloru d’in fund. reg. se urgedie si se faca totu ce li este cu potentia intru deslegarea cestiunii fund. reg. spre indestulire si multiumire comune. Daca dara acestu doritu congressu n’a sositu inca, inse organisatiunea, fiind. reg. care de locu nu pote altera instiinti’a generala a romaniloru d’in Ardealu, se vede a fi degiu la usia. Romanii competenti si prea d’aprope interessati, totusi se nu misce nimica ? Tare ne inducimu daca esperienti’a de 40 anni si mai bine, va pote dictă unu astfelu de lucru. Esperienti’a îndelungata este fara indoiela, frumosa si,aru poté se fia si folositoria, inse chiaru asié lunga nu este, de lipsa, pentru a poté convinge lumea rom. ca de la guvern, ung. nimicu se va calcigă, si ca ungurii si sassi in Ardealu totu de una au amblatu si lucratu mana in mana, nu numai spre întărirea loru, ci chiaru si spre debilitarea si sugrumarea romaniloru, si apoi, spre addeverirea acestoru addeveruri, a comunică epistole, d’alimentrea pretiose, că documente istorice, cari se sierbescu de obiectu maliţiei unui Mefistofele si Tiligariu, nu este de lipsa astfelu de asperientia îndelungata, pentru ca acést’a amu poté conosce si d’in actualea stare a poporului ; asta-di vise potemu sei si vide scrise negru pre albu, acéste scopuri satanice ale loru, cari mai innainte, candu romanii nu erau unde sunt, le tieseau, după cum credu unii, cam mai in ascunsu de câtu asta-di. Seele au trecutu de candu amu incetatu a dubită, daca amu pubitatu candu-va tristulu addeveru alu doreroseloru esperientie de pana acumu , inse pentru aceea, o repetîmu, nu urmédia de locu, că asta di, candu macaru a strigă in câtu va mi este possibile se nu o facemu spre alinarea doreriloru adânce. Vomu striga, protestă si, la casu de nevoia, fia ce va fi, trebue se si damu in toti si in tote, ce aru catediu se se sue pre gutulu nostru si aru tinde se taie vinele, cari ni adducu sânge si vietia, caci asta di nu dormindu neci lamontandu, ci numai si numai luptandu cu seriositate si perseverantia poti si esci demnu se scutesci ce possedi, si se recascigi, ce ti s’a rapitu, de ce fusesi desbracatu cu volnicia. Si ce potere pre pamentu pre, are dreptulu si autorisatiunea d’a nu lassa, d’a te sugrumă chiaru pentru ca te lupţi pentru esistenti’a-ti demna, individuala si politica nationale ! Numai desperații, numai cei, pre cari ajunge lovitur’a sortii, ce nu potu incungiura, potu avé fatal’a cutesantia d’a te impedecă in acésta lupta naturala. Deci d’in aceste motive nu numai approbamu cu bucuria passulu si necesariulu actu, ce romanii d’in fund. reg. Iau facutu la Sabiiu in 13 Martiu a. c. ci inca regretamu forte, ca membrii acelei Adunări, epocale o potemu numi, n’au alassu totu o data si unu comitetu pre tempu anumitu, care in cointrellegere cu fidelii interpreti ai tuturoru romaniloru d’in fund. reg. se fi ingrijitu si condussu tote d’in partea nostra pana la inchaiarea organisatiunii, fund. reg. caci noi, se o marturisimu sincera, inca n’amu ajunsu la fericirea sassiloru, cari astfelu sunt disciplinați in câtu numai parol’a, devis’a se li fia conoscuta, apoi tote mergu că pre sfora si in consunantia de la Bistriti’a pana la Orestia. Inse acestu comitetu, care, sciu ca va fi inca ocasiune a lu cumpune, nu va poté ave valore pentru alte treburi, de câtu numai si numai la resolverea cestiunii organis. fund. reg. si nu approbamu, si vomu combatte cu tote poterile, daca unii domni cu păreri pre ratecite d’in Sabiiu, au arroganti’a a tiené acestu partecularin comitetu de comitetulu Naţiunii romane d’in Ardealu, daca totu acei domni von tiene, precum se vede ca tienu, câ Adunarea d’in 15 Martiu, aru fi dora vre-o continuitate a consultatiunii d’in Maiu a. tr. si a pretinsului comitetu compusu atunci pen- Diurnalu politica, literariu, comercialu si economicii. Un est î Jouia si Dominec’a. Pretiulu de Prenumeratiune: Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siese lune . ... 5 „ Pre anulu intregu . . . 10 ,, ,, „ Pentru Promania: prea intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ »3 8 ,, = 8 „ „ Pentru insertiuni: 10 er. de linia, si 30 er. tacs’a timbrale pentru fresce-care publicația ne separatu. In loculu deschisu 20 er. de linia. Unu esemplariu costa 10 er.