Federatiunea, iunie 1873 (Anul 6, nr. 39-49)
1873-06-01 / nr. 39
de ferm prea te Dunăre, si numu portu la Marea Negra. * * * Correspondintele viennesu allu „Gazettei de Turinu“ d-lu S. de Castrone-Marchesi intr’o serie de correspondintie se fece paladiula (apperatorulu) guvernului austriacu. In correspondinti’ sa d’in 19, apr. după ce a cantatu imnuri partitului constitonale, lui Andrassy, reformei eliectomle, se arunca funiosu asupra correspondintelui viennesu ailu „Gazettei de Italia.“ Dlu S. C. M. affirma ca locuesce in Austria, de 20 de anni, cu pucine intrerumperi . Atât’a n’ajunge pentru ca publiculu sfe i créda totu ceea ce scrie d’in capitalea Habsburgiloru. Subscrisulu e nascutu in Austria, trai acolo preste 20 de anii famili’a lui traiesce inca totu acolo, urmări in attentiune si interesau schimbările politice alle Austro-Ungariei, si s’a persuasu acum mai multu ca ori si candu cu Austria de adi e Austria trecutului, fiiindck laudatulu liberalismu e fasu. Imensulu (tamâea) cu care d. S. C. M. gratifica guvernulu austriacu e nedemnu de unu italianu. Me dore candu audu asemeni laude essagerate d’in gur’a unui fiu a Fromosei Tierre care n’ar trebui să uite ck Italia s’a constituitu in naţiune in virtutea dreptului, de naţionalitate, care e legitimitatea poporaloru; precăndu cancellariulu Andrássy si partitulu constituţionale austriacu sunt negatiunea dogmei de nationalitate. In Ostrungaria adi minoritatea opprime majoritatea ; teutonii alliati cu maghiarii appesa pre romani, slavi si italiani. Acum intrebu: este possibile a inaugura er’a libertatei in patri’a sa susibile a ’cere justitis”tentru linS]6&1S' du se appesa unu altu poporu in numele fortiei brutali si a capriciului inpoliticu ? Românii (3’/î mii.), italianii (600,000), slavii (16Vj mii.) in totu 20 mii. si 600,000 sunt oppresi de cktra germani (in circa 9 mii.) si de cktra maghiari (5 mii.) Aici 20 mii. si 600 de mii romani, italiani si slavi nu au dreptu la libertate, a trai o viu cti a propria ? Forti’a brutale nu este dreptu, nece dreptulu istoricu, fortie. Câtu e de liberale si constitutionale guvernulu viennesu, o sciu sermanii Boemi, Bucovineni si Galliciani ; câtu e de liberale si parintescu guvernulu ungurescu o sciu Romanii. — In Transilvania, pestierr’a ce-si avu, autonomi’a si independinti a sa istorica, din 2V1 mii. locuitori unu mii. si jumetate sunt romanii si acestu poporu, descendinte a glorioseloru legiuni alle optimului imperatore Traianu, este tratatu de catra maghiaru „sclavu.“ Persecutatu sub tote formele , de abié i se permitte a vorbi limb’a romana in familia, si acum cérca a introduce limb’a ungurésca ca limb’a invetiamentului chiaru si in gimnasta si in scolele comunali romane. Una limba neintiellésa de poporu, ca limba de invetiamentu ! E liberalismu acestua ? Ce differintia e intre Tiarulu Russiei si guvernulu d’in Pesta? — neci una. D-lu S. de C. M. trata pre correspondintele, „Gazzettei de Italia“ cu nesce maniere brusce, si se infuria pentru ca disulu correspondinte affla detestabile Vienn’a. Eu studiai in Vienn’a si petrecui in ea in diverse epoce, prin consecintia o cunosce si potu affirma ck correspondintele „Gazzettei de Ralia“ n’a spusu altu ceva decâtu pur ’a veritate. Vienn’a ca capitale a unui mare imperiu, nu are curatîrea ce amu fi in dreptu a ascepta de la ea. Pote ck acum cu occasiunea espositiunei va face totulu ca s- si schimbe infachisarea ; dar’ in comparare cu Turinulu pe citu e de inapoiata desî unu teutonu publici in „Nou’a Pressa libera“ d’in Vienn’a ck „Italia e fora poesia, e monotona ca si poporulu seu, ck viueti’a italiana e monotona si firo, spiritu, si poporasiulu (?) italianu e ingenuu pana la ridicutu.“ Allusiunile ce le, face prelaudatulu correspondinte — dice d-lu S. de Castrone-Marchesi — relative la ventulu ce potere se schimbe ca mane, si la unu possibile ministeriu „alia Hoherwarth“, sunt espectoratiuni de diletantismu jurnalistica“ etc. Aveti pucina paciintia, scumpulu meu domnu. Insi ve veti vedé că aceea schimbare se va intempla. Mai currendu ori mai tardîu dreptulu natiuniloru appesate va triumfă in contr’a nppositiunei vostre. „înainte de a scrie e necessariu se studii“ — dîciata correspondintelui susnumitu. Totu aceea mi permittu a-ti o recommenda si D-talle. D-ta cunnosci Austria „o f fi i c i a le* era au Austria „reale.“ Sorgintea informatiuniloru D-talle mi se pare pre officiale pentru ca publiculu sk pota crede sinceritatei loru. . . Eu string cu afectu man’a intelligintelui correspondinte a diariului Gaz- zetta d’Italia, si regretu ca pentru acum nu o potu stringe si prea j D-talie. Ajunge, Domnitoru. Josu masc’a ! Sau fiti liberali in realitate, sau, daca libertatea ve inspaimenta, aveti cellu pucinu curagiulu despotismului. C a t o n e. Directorele „Gazettei de Turinu“ publica in acelasi nr. urmatoria epistola : „Turinu 10 maiu 1873. Pretiuite D-le marches« Yi scriu precum potu, adeca reu italia— - T - ~e - atat-' n asmrimo sfintimentele melle si a le tratnom mei romani. JSloi aetonmu incunoscintia corespondintelui vostru d’in Bucuresci pentru zelulu si imparţialitatea cu care sustiene interessele nostre, pretinde drepturile nostre; pre Dv. ve vomu onora pururea ca pre sustienetorulu si manifestatorele publicu allu drepturiloru nostre. Dvostra sciti ca Romania in multe occasiuni si-a manifestata mult’a sa iubire câtra Italia. Pote pentru acésta DV. ne defendeti ? nu eu vedu câ daca ve ridicaţi vocea, caus’a este câ intiellegeti raţiunea miscariloru nostre, pentru câ in fine, sciţi ce va se dîca a fi sclavi ai despotismului. Piti securi câ Roma- nii, cu câtu urescu mai multu pre oppres- ’ sorii loru cu atâtu iubescu mai multu pre pro- lectori. Eu nu potu esprime de ajunsu pentru mi- ne si pentru frații miei nefericiţi nobilele sen- timente ce nutrimu pentru aceia ce nu intindu o mana pietosa, fraterna. — Noi, o ! Domnule, suntemu constrinsi, a schimba frămatulu cu plansulu, vediendu-ne încovoiați sub greulu jugu teutonica, pre candu toti frații nostri de sânge de bucura de binefacutoriele fructe alle libertatei. — In ultimii anni suferintiele nostre devinira terribili, pentru ca cellu ce ne appesa cérca cu mediulocele celle mai infame a te întări pre tronulu ce vacsila ; incoragiedia sbirii sei ca se suffece nobilele sentiemente se ne impingu a ne ridică din noroiu, carca cu onori, fratii cari uccidu pre frați, închide gur’a acelluia ce eutedia a pronunttă sacrulu nume Libertate. — — Dar silintiele lu voru fi stavila de paie contra torrintelui opiniunei publice a tierrei. Non semper sunt Saturnalia, vasulu plinu se versa, altu vede ca e aprope se se implinesca proverbiulu nostru : „a p’ a trece, pietrele romanu.* Dvostra, si toturoru italianiloru cari ne sustiem, una salutare din partea Sororei d’in Oriinte. S. B. Dimitrescu. Colomanu Tisza roga pre presiedinte, ca pre venitoriu se fia mai promptu in privinti’a deschiderii siedintieloru, ca astfeliu membrii camerei se nu fia necesitati a ascepta ore întregi preste tempulu annunciatu. Dsa nu cunnosce caus’a intardiârii de asta-di; inse ori si ce causa ar fi aceea, d-sa si repetiesce rogarea, ca pre venitoriu se se evite assemeni intardîâri. (Approbâri din tote partile.) Presiedintele respunde, câ se va uisui a urmă conformu acestei dorintie a camerei. Caus’a intardiârii de asta di este, cu presiedintele camerei boieriloru, cu tote câ a fostu incunnosciintiatu despre timpulu deschiderii siedintiei acestei camere, abié in acestu momenta i-a tramissu nuntiulu. Felice Lu k si c s roga camer’a, ca se decidă câtu mai currend’a pertractare in sectiuni a proiectului seu de lege despre urcarea diurneloru deputatiloru. (Approbare.) Camer’a trece apoi la ordenea diliei. Se cetesce nuntiulu camerei boieriloru, prin care se communica, ca acesta camera a acceptatu proiectele de legi despre ulterior’a folosire a restului de credita, votata ministrului de communicatiune in 1872, apoi despre modificarea concessiunii relative la constructiunea califi ferrate ungaro-galiciane, si in fine despre infiintiarea bancei ung. de escomptu si commerciu. La cestu din urma camera a boieriloru a facutu unele modificatiuni; dreptu aceea se tramitte de nou la secțiuni. Eduardu Zsedényi, avendu in vedere, ca proiectele relative la confiniele militarie n’au trecuta inca prin secțiuni, propune ca aceste proiecte importante se se submitta in desbaterea camerei numai după Rosalie, totodată, propune, ca Vineri se se tiena ultima sied. înainte de serbatoriele Rosalieloru, Camera accepta acesta propunere si totuodata avisedia secțiunile, ca aceste indata după deliberarea proiecteloru relative la confiniele militarie se ice in pertractare proiectulu deputatului Luksics despre urcarea diurneloru deput, precum si modificatiunile făcute de camera boieriloru la proiectata despre banca de escomptu si commerciu. Representantiele comitateloru Aradu, Lipto_ Neuplanta si Comaromiu petitionara la camera pentru essilarea jesuitiloru din tiena si pentru desfiintiarea monasterieloru, cari se mai affla in tierra. — Commissiunea propune, ca aceste petitiuni se se tramitta ministrului culteloru pentru studeare si deliberare. Blasiu Orbán face attentu pre ministrulu de culta la perieiele ce se potu nasce din tolerarea in tierra a jesuitiloru, contr’a carorna sotsescu atate plansori si gravamiae din partea poporatiunii. Oratorele roga pre ministru, ca se-si iea coragiu si se faca passii necessari pentru essilarea acestei tagme de omeni. Camera accepta propunerea commissiunei atâtu cu aceste, câtu si cu celle lalte petiuni din consemnatiunea 20. Ne mai fiindu alta-ce la ordenea dîilei, ministrulu presiedinte adduce la cunnoscinti’a camerei, cu commissiunea esmissa pentru pertractarea prealabila a proiectului de lege despre darea de pameniu se roga, ca si proiectata, de lege despre mesurarea catastrala se i se dee ei spre pertractare. Se aceorda. Siedinti’a prossima se va amundă. Joia venitoria tote secțiunile vorutiene siedintie pentru deliberarea proiecteloru relative la confintele militari, apoi a proiectului de lege despre urcarea diurneloru deputatiloru si in fine a modificatiuniloru făcute de camer’a boieriloru la proiectulu de lege despre banc’a ung. de escomptu si commerciu. 156___ Camer’a representanţilor u Ungariei. S i e d i u t i’a de la 28 Maiu 1873. Presiedintele Bitta deschide siedinti’a la 11 ore, cu tote câ a fostu annunciata pre 10 ore. I Siedinti’a dela 30. Maiu, la Cd. Siedinti’a se deschide la 10 ore din dî. După verificarea processului verbalu din sied, precedenta, presiedintele annuncia camerei, caloaehimu Muresianu, alessu deputata in districtulu Naseudului (Transsilvania), s’a presentatu asta-di demanetia in cancelatia presideala si a dechiaratu, ca din caus’a unui morbu, pana acum a fosta impedecatu a-si ocupă loculu in acesta camera, de asta-di înainte vi se va partecipă regulata la siedintiele camerei, pentru aceea se grabesce a-si prestată literele credentionale. Ladislau S z ö g é n y i reportedia, cu commissiunea verificatoria a afflatu literele credentionale alle lui Béla Lónyay, alessu deputata allu oppidului Hatiegu, in ordene buna, atâta in privinti’a formei, câtu si a cuprinsului, dreptu acela numitulu deputata este a se verifică, reservandu-se termenulu de 30 dîile pentru eventualele proteste. Urmedia ordenea dîilei : Reportulu commissiunii petitionarie asupr’a petitiuniloru din consemnatiunea 20. Comitatele Lipto, Árva, Torna si Kokelburg, roga camera, ca prin crearea unei legi se delature starea administrativa separatistica a Fundului regiu. Commissiunea petitionana propune, ca petitiunile acestora comitate se se transmitta ministrului de interne spre studeare. Adamu Lázár roga pre ministru se nu asculte de acei locuitori ai Fundului reg., cari tie nu cu atâta tenacitate la privilegiele si institutiunile loru separatistice, ci mai bine se dee ascultare opiniunei publice a tierei intrege. Oratorele propune ca deodata cu transmitterea acestoru petitium camer’a se insarcinedie pre ministrulu de interne, ca se-i presinte câtu mai currendu proiectata de lege despre organisarea Fondului reg. Fridericu Wächter observa antevorbitoriului, ca in Sassoni’a transsilvaniana (propriele cuvinte.] nu essista nici o partida, care n’ar’ dori organis. stării administrative a Fund. reg. Sassii nu impedeca acesta, organisare; din contra,loru li-ar place si s’ar bucură, daca acesta organisare ar fi deja îndeplinita. Votedia pentru propunerea commissiunii, carea se si accepta. Ultimii lu discursu allu lui Thiers, ca presiedinte allu nepublicei francese. Domniloru deputați! N’am nici-decâtu de cugeta se subtragu de la responsabilitate pre colegii mei; inse me grabescu totusi a dechiară, câ, de cumva se affla aici înaintea adunării, înaintea tierrei vre unu culpabilu, acellu cupabilu sum eu; si acesta dechiaratiune o făcu liniscitu si mândru de sentiementulu unei consciintie curate. (Applause repetate in stang’a.) La acesta occasiune solenna i attaculu a fostu indreptatu cu osebire contr’a mea, ci mci nu o’a putntu altmintrelea. Eu n’am amblatu după postulu de presie I dinte alta Republicei, DV. mi Tat, data in I momentulu cellu mai criticii. Primirea acestei sarcine a fostu unu acta de sacrificare din parte-mi spunu acesta aici in faci’« tierrei si nimenea nu mi-o va poté dispută. Politic’a nostra a fostu o politica a necesității, dictata de impregimtari. Inse totu-deun’a am avutu in vedere toleranti’a politica, ca si cea religiosa. Tote părerile politice sunt demne de respectata; asta-di inse trebue sé recunnoscemu, trebue sé intiellegemu, ca este dejă tempulu supremu, d’a organisa Republic’a, spre a o finisei. Inse cu privire la acesta cestiune ponderosa adunarea este impariîta in doue părţi egale; tierr’a inca este impariîta, inse nu in doue parti egale. (Applause sgomotose in stang’a. Drept’a menarchistica asculta in tăcere, adeca tace si coce.) Ceea ce voiescu eu, nu este guvernulu unei partite, ti unu guvernu alta pâcii si altu ordinei. Si acest’a amu voitu-o totu-do-un’a. Me chiamiti înaintea tribunalului partiteloru; aici nu me voiu presentă; inaintea tribunalului posterității voiu eu se dau seama de faptele melle. (Applause sgomotose in stanga.) Oratorele amintesce apoi de staruinttele salle de la inchiarea pacii incoce, de la inchiarea acellei paci dorerose, dar neapperatu ncessarie, — si apoi continua: Ni se făcu imputări, câ pre tempulu Communei amu cochetatu cu radicalii. Atunci inse, pre langa tota energi’a straordenaria ce o desvoltă acesta Commumi, amu invinsu. De atunci incoce apoi acea politica, carea asta-di vi se pare atâtu de condemnabila, a fostu menita a sustiene liniscea interna, a restitui credituluierrei si a redă commerciului si industriei bunăstarea. Patru milliarde sunt deja plătite; platirea milliardului ultimu este assecurata. Tota lumea se mira si uimesce de punctualitatea acestora platiti. Ordenea materiala n’a fostu niciodata mai bine assecurata. Si cu tote aceste unii desconsidera acest’a, prin ce nuse dovedescu, ca si ei sunt convinsi despre acestu addeveru. Dar ce ni ceru ei? Ceru liniscirea spiriteloru! Domne Dumnedieule! si cei ce ni ceru acest’a sunt pote cbiaiu aceia, cari au cea