Federatiunea, iunie 1873 (Anul 6, nr. 39-49)
1873-06-10 / nr. 45
Pest’a, 9/21. Juniu 1873. In Camer’a deputatiloru Ungariei discussiunea generale asupr’a bugetului pre an. 1874. 8’a inceputu, dupa ce clubulu deachistiloru, la imbarbatarea capului, decise asta ca unu omu pentru luarea in desbatere si pentru votarea bugetului, era centrulu stângei, care de la scoterea lui Lonyai si venirea lui Szlávi, cochetedia mereu cu ministeriulu, se lapede de la propusulu de mai nainte (de a nu primi bugetulu neci de base a discussiunii generali) si pocaindu se decise a sprijini mînisteriulu. Intorcerea lui Saulu inse nu s’a potutu intempla fara unu actu de minune, ceea ce in limba parlamentaria se chiama „scandalu.“ Capulu stângei estreme, D. Ernestu Simonyi, începu pre de una parte a tiesselu intregu ministeriulu, ammeandu-i incapacitate completa, cerendu i una singura fapta ca titlu prin care si ar potri justifică esistenti’a, dupa ce prin vile mediuloce scose d’in sinulu seu pre fostulu seu presiedinte Lonyai, ceea ce nu stima, ci desgustare produsse in parlamentui si tierra, pre de alta parte fece aspre imputatiuni centrului stângei, pentru enigmatic’a sa portare , d’a se retrage iute de la lupta, de câte ori i se imbia occasiunea de a poté trânti acestu ministeriu incapabile. Filippicele lui E. Simonyi produssera invitatiune straordenaria atâtu pre scaunele ministeriali câtu si pre alle centrului stângei. Ministrulu prés. Szlávi respunse emotionatu, recunnoscandu ce nu a facutu lucruri mari, dar a facutu totu ce a potutu, negandu inse ca d’insulu s’ar fi dejositu prin intrige a scote pre Lonyai d’in cabinetu, provocandu-lu pre acestua, ca sa spună insusi. (Lonyai era de facta la acestu frumosu intermediu dara dupa vorbirea lui Szlávi se scolk frumos cellu si eask d’in camera, fara a da — firesce — deslucirile ce i le ceru Szlávi daca dsa ar fi intriguatu sau ba ? ! — D’in centrulu stângei, corifeulu cellu mai betranu si cellu mai moderatu, D. Caii manu Giiczy, asta-data perdieudu-si cumpetulu moderaciunii ce lu caracterisedia, cu voce irritata respunse lui Simonyi staruindu a respinge imputatiunile si a scusu purcederea partitei salle, ce nu tindem cu totu pre tiulu la caderea acestui misteriu mai alessu candu caderea lui aici cu mare paguba atierrei (?) Estumodu discussiunea asupr’a bugetului n’a fostu, dupa cum si-o prognosticase guvernamentalii, ferita de accidente neplăcute; dloru si facusse socotel’a fira D. Simonyi, care fusesse primulu luptatoriu si in campani’a, nu premersesse căderii lui Lonyai. — Dîrele acestui ministeriu sunt numerate ; cr ce candu capului eu este silitu a recunnosce, desî in modu inderectu, incapacitatea sa, nepotendu atreta fapte prin cari sa faca a face invinuirile, nu mai pote avea rațiune d’a sta la loculu ce nu-i adduce onore, nepotendu adduce tierrei servitiele ce i se ceru. — D. Szlávi se bucura de reputatiune de omu intelligente si preste tote de omu cu manile curate, calitati, ce nimene nu i le pote contestă, dar cari nu totudeun’a sunt de ajunsu spre a poté plini una missiune atâtu de grea, precum este a primu minist. unei tierre eaUngari’a, statu hybridu, neci suveranii, neci vasallu,alle cărui affaceri se reguledta dupa interessele associatiloru vecini, mai tari prin cultura si avere materiale, — a fara de acest’a inca si tierra poliglotta, cu multi factori, a caroru valore este a se cunnosce si recunnosce, era interessele varie a se multiumi prin compensatiune justa si acuilibrare intrellepta, neci decâtu vine prin a ignoră cu ingantare, prin a calcă cu despretiu si sumetra orba interessele factoriloru, cari respectați dupa cuvenintia, servescu spre consolidare, era desconsiderați, ducu spre dissolutiune. — Unu barbatu ageru, cu ochiu de vulture si cu inima de leu, lipsesce Ungariei. Intrelleptiunea „intrelleptului tierrei“ au fostu prescauţiunea născută d’in escessiv’a temere de aceşti factori, spre a caroru paralisare a facutu d’in magiari: cod’a nemtiloru“ si d’in ugari’a patri’a commune : „tierra asservita“ interesseloru Austriei. — Nu bureaucratii voru pricepe, neci deslegă acesta mare, cestiune — si bureaucratu este d. primu-minstru actuale, nu fricosii, nu cercuscriptii (la minte) si mai putinu egoistii, cum sunt boierii si boierenasii d’in Tranailvani’a, sunt chiamati a luă misiunea cea grea; — unu gigante unu suffletu spelatu de rugin’a cea vechia trebua sa se ivesca mai nainte de a se sterpi, d’in radecina credinti’a, mai nainte d’a cade tierr’a in apathia. — D. Aedrassi avea priceperea, dar i lipsiă curagiulu, pote si vointi’a. D. Lanyai inca pricepeă si in agilitatea sa mercuriale affecte ck va se descurce cu unu degetu tote idele incalcite. Se lauda ck descurca si deslega cestiunea Croatiei, ck impaca pre Romanii Transsilv. in fine compunendu differintiele serbesci, pace eterna are sa domnesca intre poporele Ungariei. Adeverulu este ck pucinu tempu câtu a statu D. Lonyai la potere, au incurcatu idele mai multu, decum fusessera. — Successorulu sku, va avé de lucru — daca va ajunge si tempulu — d’a descurca si compune, dar cu tota onorabilitatea sa mari lucruri nu va face. Missiunea cea mare este reservata unui geniu, care se nu intardîe a se ivi! Diuariulu „Press’a“ d’in Bucuresci ni adduce scirea ca Domnitoriulu României au plecatu touii (in 71l9 i. c.) pentru calletori’a sa la Vienn’a si apoi la baie. Carolu I. vă calletori officialu pana la Vienna, de aci înainte va păstră cellu mai strictu incognito si va petrece in strainetate 6 septemane. „Afflamu duce „Pr.“ ck Imperatulu Austro-Ungariei prepara cea mai frumosa primire Domnului Romanu, cărui i se voru da onorurile cuvenite unui Suveranu.“ Transsilvani’a in diilele patimeloru, 1873. VII. Ca sk poţi pescui cu successu trebue sk fia ap’a tulbure; ca sk poţi câştigă averea cuiva si pre nedreptulu, trebue sk fia legile confuse si dubie. Cumca legile nodre sunt confuse si dubie, am probatu si cu alta occasiune. Pentru ca On. publicu cetitoriu să se convingă pre deplinu despre adeverulu affirmkriloru de mai susu, voiu a communică asta di unu estrassu din §§-ii 3 si 18 ai patentei urbariale. §-ulu 3 intre altele .'ontiene urmatoriele dispusetiuni : „in contr’a acellei possessiuni care a essistatu in la Januariu 1819 nu se mai pote urdî neci una actiune in privinti’a naturei ei allodiale sau colonicale. Sau cu alte cuvinte, daca iobagiulu de la arniulu 1819 pana la la Jannuariu 1848 a folositu o mosîa facundu robote pentru ea, singuru prin possessiunea acest’a îndelungata mosî’a imbraca natur’a colonicale si remane proprietatea sa netiermurita. Pentru assemenea mosîe rescumperarea se prea teza din medilocele statului.“ Se vedemu acum cuprinsulu §lui 18: „Iobagiulu pote rescumpară din midiloele salle pre acellea lociri al~ rodiali, cari i s’au datu lui spre cultivare si folosire pre tempu nedeterminatu fara condituine de a se poté luă indereptu si in casulu din urma se affia in possessiunea lui de la 1819 incoce.“ Vedeţi, domnule Redck dupa §. 3. singur’a possessiune de la 1819 pana la 1848 a fostu de ajunsu, pentru ca tierranulu sa remana proprietaru preste mosî’a in care s’a eliberatu mn annulu 1848, dar §. 18 a luatu indereptu de la tierranu cu sting’a, ceea ce capetasee mai inainte cu drept’a. Dupa acesta dispusetiune din urma mosî’a pentru care s’a prestatu robote si care din 1819 pana la 1848 neintreruptu a fostu in manile iobagiului, nu se mai considera de colonicale, ci de allodiale, prin urmare nu trece in proprietatea tierranului neconditionatu, ci numai atunci, daca dinsulu va plati rescumpararea pentru ea. Astă-dara cea mai drepta dispusetiune cuprinsa in §-ului este paralisata prin §, 18. Dar’ sbiciulu lui Atilla pentru tierranu a fostu dispusetiunea susceputa in patenta despre contractele temporarie. Sciti, cumca boierii nostri au avutu mare influintia la codificarea patentei, allu loru este meritulu susu attinsei dispusetiuni. Pre neamuiu usioru l’au capacitatu, cumca unu arendasiu, care tiene unu bunu in arenda pre langa contractu formale nu pote fi iobagiu, era dar justificata dispusetiunea, cumca contractele temporarie eschidu ori ce relatiune iobagesca. Atâta a fostu de ajunsu, pentru ca sa se pota commite fapte strigatorie la ceriu. A fostu de ajunsu posibilitatea de a face din iobagiu arendasiu, caci ce e mai usioru de câtu a fauri contracte facia cu tierranulu, care nu scie scrie, sau de a califică arendasiu pre cellu dantâiu iobagiu din communa. A intratu iobagiulu pre mosî’a boieriului la Sangeorgiu, acestua i-a spusu celluia conditiunile folosirei mosiei, tierranulu ca să fia mai securu, ce nu va fi aruncatu din mosîa cellu pucinu pana la finea amnului, se rugă de stapanulu seu de pucinu scrissora. Era cuprinsulu celloru mai multe scrissori — calificate mai tardîu de contracte, pre cari tierranulu le consideră ca una garanția pentru essistinti’a sa. Dau mosî’a mea iobagesca lui N. N. ca sk faca 2 dîile in septemana, se dee diecima, pui, femea si torca etc. Dupa essîrea patentei assemenea scrissori prin cari s’ar fi potutu dovedi chiaru natur’a locului, fure considerate de contracte temporarie si iobagiulu sau dîlleriulu maltratatu cu anni si trassu in judecata de la unu tribunalu la altulu. E lucru de mirare, cumca cu ajutoriulu acellei dispusetiuni nu s’au scosu toti iobagii din mosîel© loru caci fiecare iobagiu candu intră in mosîa facea unu feliu de invoire cu stapanulu seu, adeca pentru locurile cutări ai sa faci pre amnu atâtea robote. Daca vei cercetă midilocele înamorali pre cari le au folositu boierii in procedur’a loru, de a face din iobagiu arendasiu, ti se scola perii in capu, si te miri, cum de nu s’au descarcatu tote trasnetile din ceriu in capulu acellora cari plasmuescu atâtea relle in pat’ria nostra !! Vi insemnu aici unu singuru casu : in comun’aS. poterniculu conte urdieste processe in contra iobagiloru sei pentru nisce locuri, precari ellu le tienea de odectu allu uoru învoiri temporarie !era iobagii cu totu dreptulu le consideră de colonicali sau in casulu cellu mai reu, de locuri rescumpararere din midilocele loru proprie. Boierulu dedatu a amblă pre cării cotite, cerck innainte de tote a midiloci sentimina, cumca locurile subu attinse nu sunt colonicali. In captele ce domină intre 1858 si 1861 la tribunalele urbariali si-ajunge scopulu. Tribunalele pronunciara, cumca locurile de certa nu sunt celonicali. Remasse vnse nedecisa întrebarea, daca respectivii iobag, au seau nu dreptulu a rescumpară mosîele din averea loru propria. Se procede la lămurirea acestei cestiuni. Boierulu pentru ck sk nu mai pota fi vorba despre rescumperarea susu attinseloru locuri, se încerca a proba essistinti’a unoru învoieli temporarie ce s’aru fi inchiatu intre ellu si iobagii sei in totu annulu. Contractu in scrissu nu aveă, astă nu-i remasse alta de câtu a-si caută martori. Ei dar, unde vei află martori, cari se jure falsu ? Boieriulu totu află si inca in person’a duhovnicului seu, propriu, care totu-odata eră si duhovniculu iobagiloru sei magiari. Daca va jura preotulu, tribunalulu mai currendu va crede minciun’a. Deci acellu a, care ingenunchia la altaru si propaga adeverulu, acellua si vinde sufletulu, depune juramentu falsu si prepara ruin’a poporeniloru sei! Dar assemenea scandalu nu potu remané tempu indelungatu nepedepsitu. In processulu, pre care lu purtasse boieriulu mai nainte totu pentru aceste locuri, preotulu jurasse, cumca iobagii n’au facutu contracte pre tempu determinatu, pentru folosiree locuriloru de cearta. Dupa depunerea acestui juramentu trecură multi anni, pana candu caus’a veni pre tapetu sub alta forma. Destullu cu preotulu totu in acellu obiectu intrebatu fiindu a doue ora ajuratu, cumca iobagii din S. au folositu locurile pre langa contracte încheiate pre unu annu de dîlle. La pertractarea din urma iobagii au probatu, cumca preotulu loru, a juratu falsu si a cerutu sistarea processului urbariale pana la finirea cercetării criminale, ceea ce e a se urdî in contr’a preotului, cercetarea criminale in contr’a preotului s’a inceputu de multu, dar nu credu sa se alega ceva din totu lucrulu. Sk fi facutu unu A nr. 45- 770. Jfest’a* Domineca, 22 10. Juniu 1873., Annulu an siesselea MDCCCLXXIII liocnînti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’a tragatoriului (Lovése-utcza), Nr. 1. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatunumai de la corespundintii regulari ai ,Federation«.“ Artielii tramisi si nepublicati se vom arde. Diurnaiu politico, literari, comercialii si economicii. Appare Jouia si Boaimec’a. Pretiulu de Prenumeratiune: Pre trei lune....................3 fl. v. a. itre siese lune . . . . 5 „ „ „ 3re anulu intregu . . . 10 „ ,, Pentru Promania: prea intregu 30 Fr. — 30 Lei n. „ B lune 16 „ , 16 „ „ , 3 8 ,, 8 ,, ,, Pentru Insertiuni: 10 er. de linia, si 30 er. tacs’a timbrale pentru liesce-care publicat.« ne separatu. In loculu deschisu 20 er. de linia. Unu esemplariu costa 10 er.