Federatiunea, iunie 1874 (Anul 7, nr. 39-50)
1874-06-25 / nr. 45
Buda-Pest’a Joi. 13/25 Juniu 1874. Annulu allu sieptele MDCGGLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tra misi si nepublicati se voru arde si nu, mai la cerere espressa se retorna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru flecsecare publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Budapesta, 12/24 Juniu 1874. Satulu arde baba se peptena. Acesta dîcala popurare se pote applied bine la unele propuneri ce se făcu actualminte in camer’a deputatiloru Ungariei. Dîllele sessiunii pres. sunt numerate, momentos’a lege electorale si cea de incompatibilitate ascepta deslegarea loru, si cu tote aceste nu numai deputati parteculari, ci chiaru si una comissiune, veniti cu felude felude propuneri a caroru discussiune rapesce dîile intrege, prin cari par’ cd ar tinde a face imposibile votarea celloru doue legi in sessiunea pres, seau că, voru prelungirea sessiunei, ceea ce inca nu se pote, parte pentru caldur’a escessiva, parte si mai alessu pentru a se lassă ministriloru timpulu necessariu spre elaborarea diferiteloru proiecte de legi, ce voru ave a le presentă camerei in sess, care se deschide in tomn’a viit. — Nu vomu să contestămu, că unele d’intre propunerile făcute nu ar fi cu scopu si justificate au prin esperientia, au prin cerintiele timpului, ci observamu numai, că chiaru pentru ca unele sunt de importantia, nu este cu caile a le espune inlaturării, neci opportunu a le trece cu asieretate fara discussiune meritoria, ceea ce acum nu erta scurtimea timpului. — Asia propunerea deputatului Nagy pentru fissarea usurei massimali de la capitaliele intabulate; asia a dpt lui A. Almássy despre mediul acele, inventate de dsa, pentru inlaturarea miseriei financiarie prin emissiunea de bani de harthia unguresci, in summa de 200 millioane cu cursa fortiata; asia a lui Horánszky pentru desfiintiarea institutiunii de essecutori (inca cea mai justificata dintre tote propunerile); asia propunerea pentru introducerea căsătoriei civile (de urgentia numai pentru judani, căci creștini n’ au nevoia de ea. Nevoia mare este numai de judaisarea crestiniloru); asia câte tote, motivate in discursuri lunge, — ce oratorii pretindeau că sunt scurte, — si combătute cu discursuri assemene lunge, răpiră si voru răpi inca câteva dîile fara altu resultatu decâtu numai spre a fi inlaturate, caci acesta sorté le ajunse, sorte prevediuta de proprietorii insisi. Reportorulu comiss. centrale presenta asta di legea de incompatibilitate trecuta prin sectiuni si apoi formulata definitiva in comiss. centr. Discussiunea gener. se va incepe acusi, in totu casulu înaintea novellei electorali, care incasa terminatu asta di in comiss. centr. Deputatii sassi, essîti d’in clubulu deakistiloru, voteza barbatesce in contr’a guvernului si, in urm’a consiliului ce li s’a datu de organulu loru si de alte dîame nemt. cerca a intra in clubulu partitei nat. oppos. pana acum inse clubulu natiunaliloru n’au luatu vre unu condusu in asta privintia pentru ca lipsescu mai multi membri si in cestiune de atât’a importantia, membrii, cari au negotiatu cu d’insii nu voru să iee asupra-si respunderea, ci ascepta completarea unului membriloru. Vomu vedé predispusetiunea spiriteloru de ambe partile si atunci vomu reporta cetitoriloru nostri, dar si pana ce s’ar adduce vre unu conclusu din partea clubului, noi ne vomu lua libertatea a espune fara de reserve cugetele si părerile nostre asupr’a intenţionatei fusiuni. Nr. 45-849. Turda, 16. jun. 1874. Domnule Bedactore! Nesciinti’a si sclavi’a, cultur’a si libertatea se născu, crescu, traiescu si morui d’impreuna. Faca-se la una naţiune asservita câtu mai multe institute de crescere, formeze-se câtu mai multi individi bine instruiţi, laboriosi, justi si devotaţi binelui publicu; fia derogatorii publici conscientosi, punctuali si plini de abnegatiune, fia părinţii de familie luminaţi si virtuosi, si eccaintunereculu este imprasciatu, neintiellegerile si discordiele sunt frânte,reutatea si intrigele rupte; ecca naţiunea unita, si libera ! D’in contra, de se va impedeca naţiunea in desvoltarea culturei salle, de se va despoia de institutele salle de crescere si educatiune, de se va da uitarei si dispretiuirei orice idea de virtute, si abnegatiune pentru binele communu, si écca inimiculu strainu va fi pusu in stare de a propagă in sinulu natiunei ur’a, desbinarile, neintiellegerea si tote patimele stricatiose; écca împilarea si sclavi’a cu tote urmările salle fatali! Dara, fia dusu spre incuragiarea generatiunei actuali, natiunea romana, ori catu a fostu de assuprita si tirannisata de secte, ea merge totusi inainte cu barbatia admirabila, si desi se lovesce inca si asta-di de stancele, ce inimicii nu inceta de a i le mai pune in caile, ea este plina de incredere in vitalitatea sa, plina de vigore in lupt’a pentru ajungerea scopului seu, ea passiesce inainte cu potere irresistibila si, mereu mereu, va învinge tote obstaclele cari pareau, pana mai de una di, a-o tiene in amortiela si langedîre. Chiaru si numai de vr’o doue decennie incoce, storsi si împilati cum amu fostu, numai prin generositatea si sacrificiele unoru fii ai natiunei nostre amu vediutu infiintiandu-se atâtea institute romane de crescere si educatiune, amu vediutu ivindu-se atâtea fundatiuni pie si donatiuni in favorulu natiunei si amu vediutu manifestandu-se atâtea nestiintte nobile pentru ameliorarea sortii ce ni-au impusu adversarii noștri seculari, câtu, cutediu a dîce, că chiaru si unu poporu liberu ar’ trebui să fie mândru da essemenea resultate, essîte numai d’in cea mai curata iubire, numai d’in cellu mai desinteressatu devotamentu allu fiiloru cătra mam’a communa. Cine nu vede, cu tote aceste sacrificie reversa asta-di celle mai salutarie influintie asupr’a corpului natiunei? Cine nu vede, reinviandu si consolidandu-se poterile natiunei d’in dî in dî? Cine nu se pote convinge că, daca totude-un’a si in bine si in reu, ne vomu impleni fiacarele detorinti’a, vomu fi condus si de Mentorii natiunei nostre ascultandu pururea vocea loru si imitandu-le faptele; daca vomu persevera cu constantia in lupt’a pentru vietia contr’a mortii, pentru lumina contr’a intunerecului, pentru libertate contr’a sclaviei, atunci viitoriulu natiunei este assecuratu, si Romanulu nu va mai fi neci jocarl’a opressoriloru, neci destinele salle nu voru mai fi espuse capriciului tiranniei. Acésta lupta maretia, lupta a servitiei contr’a ignorantiei, este inaugurata pretutindene unde respira unu sufletu de romani; flacarele d’in noi se inroleaza in ea cu tote poterile salle, si nimica nu ne va poté impedeca in câstigarea invingerei, carea este unirea si libertatea nationala prin cultura. Daca mai sunt, pote, intre noi pucini pessimisti, cu pucina sperantia si credintia in viitoriu, ei inca voru dispară, devertindu in urma chiaru d’insii luptători nu mai pucinu aprigi, decâtu ceilalti connationali ai loru. Precum inse oceanulu se formeza prin confluinti’a apeloru si riuriloru mai mari si mai mici, astă si poterea culturei unei naţiuni nu este decâtu summ’a facultatiloru spirituali si a nestiintieloru pentru cultura a tuturoru particulariloru sei. Este bine deci, din mai multe privintie, să avemu înaintea ochiloru si unele fenomene locali, cari inca concurgu, in mai mare sau mai mica mesura, la formarea acellei poteri grandiose si neînvinse, care se numesce cultur’a nationala. In câtu stim eu informatu, ideea de a se infiintia in orasiulu Turd’a — centru a mai bine de 100,000 romani — deocamdată una scola normale de patru classe, a fostu conceputa inca de pre la an. 1860 in animele mai multoru romani zeloși d’in locu; si bine ca bas’a pentru realisarea ideei a fostu pusa prin una fundatiune de preste 12.000 fl. v. a. făcută de fericitulu si binemeritatulu prepositu capitulare d’in Blasiu, Vasiliu Batiu, si prin câteva collecte generose, d’in cari — mai adaugânduse inca si unele summe împrumutate — s’a cumperatu in mediu loculu Turdei unu fundu forte frumosu cu realităţi, inse fiindu că proventulu annualu de 1.400 fl. v. a. allu acestoru realităţi n’a fostu de ajunsu pentru salarisarea cuviintiosa a trei sau patru docenti, pentru depurarea detorieloru contractate, pentru solvirea percenteloru cumperarei si pentru conservarea realitatiloru, nu putea să fia neci vorba de edificarea unei scole correspundietorie scopului, sau, daca ea se si edifică, totusi cu orice pretiu, cursurile trebuiau se remana închise, caci in assemenea casu proventulu singuru de 1.400 fl. v. a. necessariu pentru salarisarea docentiloru, d’impreuna cu capitalulu era să fia consumatu, parte însemnata, in constructiunea edificiului scolei, si asié scopulu nu era ajunsu. Abie in Octobre 1873, se deschise, in una localitate privata, class’a prima normale, si d’in caus’a greutatiloru attinse, efori’a scolastica nu sciea cum să afle mediulocele pentru resolvarea ulteriora a problemei, devenita acuma chiaru ardietoria. Ecca vnse cu poporulu romanu d’in Turd’a si d’in satele vecine, informatii fiindu despre bunele intentiuni alle Eforiei scolastice si a representantiei besericesci si despre piedecele ce tieneau pre locu realisarea salutarei idee, se adună in 7. c. in Turd’a pentru a se consultă asupr’a mediul aceloru, cum ar’ poté dă mana de ajutoriu Eforiei scolastice in caus’a subversante. Am avutu si eu fericirea de a participa la acésta adunare si amu fostu miscatu pana in adanculu suffletului, vediendu cum acestu poporu, seracitu prin tote sistemele politice, sub cari a gemutu si geme, sente totusi dorulu ferbinte de a se lumină si de a se intari prin cultura, vediendu cum toti, cu cea mai rapitoria insuffletîre si bucuria, si oferiră gratuitulu concursu pentru vecturarea materialului de edificatu precum si denariulu loru după potintia pentru ridicarea scolei d’in Turd’a. Amu essîtu incantatu d’in acésta adunare, si amu dîssu intru mine . Unde ar’ fi ajunsu acestu poporu sub nisce guverne binevoitorie, daca si astă, impilatu si batjocoritu, cum e, de nisce venetici cari se sustienu d’in sudorea lui, ellu si pricepe totusi chiamarea si, nedescuragiatu, se nesuesce, in mani’a toturoru greutatiloru, a-si occupă loculu ce i se cuvine! Voiu espune inca numai atâtea că, pentru conducerea si organisarea vecturarei, poporulu in adunarea sa a alessu una comissiune centrala de 12 membri, carea assemenea numitu prin satele vecine mai multe subcomissiuni, si cu vecturarea s’a si inceputu cu successu forte imbuccuratoriu, asiă, ca este sperantia de a se poté incepe edificarea in scurtu tempu, mai alessu, daca acei mecenati generosi, la altu caroru sacrificiu va fi recurgându comissiunea centrala, voru veni si d.insii, cu cunoscut’a loru marinimitate, in ajutoriulu sântei cause. Nu me indoiescu, in fine, ca, nu atâtu pentru justificarea sa, câtu mai multu pentru recunoscintia câtra binefăcători si pentru atractiunea ce are essemplulu bunu, care va fi, pote imitatu si in alte tienuturi romane. Efori’a scolastica, le tempulu său, nu numai va înscrie in unu „Albu“ propriu care se va păstră pentru totu-de-un’a in archivulu scolei — numele toturoru marinimosiloru contribuenti, precum si fundatiunile, collectele, donatiunile si vecturarile, cu cari au concursu si voru concurge la inaltiarea acestui altariu natiunalu, ci va transmitte posterităţii tote aceste si prin organele nostre de publicitate. lom Porutiu. Unu appellu câtra intiellegintia romana din comunitatele Satu-mariu, Maramuresu, Cetatea-de-Petra si Selagiu. „Unde-e unuia, nu-i potere La nevoi si la durere, Unde-su doi, poterea fiesce.“ . . . Natiunea nostra nu are mai urgenta si mai neaperata necessitate de nemica, decâtu de luminare si invetiatura. Prin acestea au ajunsu si ajungu tote naţiunile la înflorirea, prosperarea si fericirea loru, — după cari insetedia de multu si romanulu. Lumin’a si invetiatur’a se castiga mai alesu in institute de invetiamentu, si mai usioru in celle naţionali, — instrucţiune si cultura naţionala, cari făcu respectu natiunei ca atare, numai in aceste. Noi romanii avemu nenorocirea de a numera numai pucine institute natiunali de invetiamentu. Ni lipsescu inca multe mai alesu gimnasie si institute pentru invetiarea si educarea sessului femeescu. Tempurile si magistr’a vietiei ne-au invetiatu, că de nu ni le vomu infiintiâ noi, cu câta truda cu tota, altii nu ni le voru. Deci de dorimu înaintare si prosperare, sé ne adoperâmu a ni infiintiâ si institute de invetiamentu. Qui vuit finem, debet velle et meda. Condussi de astufelu de idei si convingeri unii intielleginti eclesiastici si mireni d’in comitatulu Satu-mariu si celle învecinate, inca inainte de ast’a cu 14— 15 anii concepura propusulu salutariu de a infiintia in comitatulu Satu-mariu, si anume in oppidulu Seini, ca centru, unu institutu superioru de invetiamentu adeca unu gimnasiu. Causa acest’a credu că e cu multu mai bine cunoscuta onoratului publicu romanu d’in diurnalistic’a trecutului, decâtu