Federatiunea, decembrie 1874 (Anul 7, nr. 81-90)
1874-12-06 / nr. 81-82
Buda-Pesta Domineca, 6 Dec. 24 Nov. 1874. Nr. 81-82-885-86. Annulu allu sieptele MDCCGLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna.F E DER A TI U N E A Diurnalu politicii, literariu, commercialii si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretinln de Prenumeratiune: Pre trei lune.......................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fresce care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. B.-Pest’a, 5/23 Noemvrel874. Situatiunea financiaria a Ungariei au fostu discutata prin tote douariele d’in monarcia s’au cercetatu caucalamitatii s’au arruncatu vina asupr’a guvernului si a partitei salle, sau mai bine a supr’a elicei care domnesce, s’au indegetatu in fine si modulu cum s’ar poté indrepta lucrulu ca tietr’a să nu ajunga in prepasti’a ce o amenintia de aprope. — Dinamele guvernamentali au sustienutu si urmeza a sustiené, că stituatiunea nu este inca atâtu de rea, ca să desperâmu de viitoriulu tierrei. S’au dîssu multe si aspre judecati asupr’a economiei statului ung.dar nimene pana acum n’au dîssu mai grelle cuvinte cu „Noua Pressa libera“ carea condemna pre unguri că incapabili d’a se guverna si cere a fi puși sub „curatela“ si „dictatura.“ Acestua este pre scurtu intiellessulu unui lungu articlu ce publica judanc’a Vierosiloru la adress’a fratilorulu dualistu Pest’a. Articlulu se pare a fi inspiratu ii , unu semnu de memento mori, căci judanulu magiariloru„P. Lloyd“ sari numai decâtu, cu celiu ce au calcatu pre sterpe, si, scuipandu, injurandu si sforaindu de mania, striga câtu pote, „cunoscemu prea bine, dîce, curatel’a vostra, avut’am parte de ea si de dictatura, dar să nu uitati că cu acelle ati ajunsu la Solferinu si la Sadov’a.“ Adeverii graiesc o gur’a peccatosului de judanu, candu mustra pre soro-sa, dar’ uita si ellu, care linge assemene talpele stapaniloru de d’incoce, că ceea ce făcu magiarii cu tote poporele d’in tierr’a unguresca, este copi’a essactu imitata a celloru ce facusse nemții cu ei si cu tote poporele imperiului, — că intre dictatur’a si curatel’a nemtiesca si cea magiara, nu este neci o deosebire si că prin urmare, totu acolo au să ajunga si magiarii, unde ajunsesse nemții cu dictatur’a si curatel’a loru, cu osebire numai că Solferinulu si Sadov’a magiariloru este bataia morale si financiaria, nepotenduli si militare, pentru că nu au inca dreptulu d’a se poté bate, decâtu numai la alegeri. Positiunea ministrului de fin. Col. Ghyczy se îngreuna forte prin altitudinea commissiunei financiarie initiata de corifeulu dechistu Ant. Csengery, alter ego allu betranului Fr. Deák secundatu fiindu de majoritatea comissiunei in ceea ce privesce indemnitatea ceruta de ministru spre a pote redica impositele pre trimestrulu antâiu allu alinului viitoriu. Differintia este, că ministrulu cere pre bas’a bugetului d’in an, trec, era comissiunea fin. propune a se da in marginile reductiuniloru făcute la bugetulu annului viitoru. Adică unu felu de neîncredere facia cu guvernulu, care nuse va appella la camera si differinti’a se va complana usioru. Cu tote aceste, d’in acestu incidentu începură a se nasce scomote că Grhyczy s’ar fi saturatu de portufoiu si că are intentiunea a-si cere demissiunea. Scomotele aceste capetara pre care consistintîa prin faptulu, că Grhyczy au fostu la domnitoriulu precum dîcu unii chiamatu, era altii că insusi ar fi cerutu audientia spre a-si motiva demissiunea. Faimele nu s’au adeveritu căci Grhyczy au fostu chiamatu pentru alte cause, intre cari firesce va fi fostu si Gestiunea financiaria, inse fără ca să fi fostu vorba de demissiunea ministrului. Camera deputatiloru Ungariei tienu asta di siedintia, in care se presentara reporturile osebiteloru comissiuni, intre aceste ca principale: reportulu comissiunii asupr’a indemnității cerute de Col. Grhyczy, tote aceste se puseră la ordinea diliei pentru siedinti’a de meruri a viit. si dillele urmatorie. Interessante au fostu discussiunea asupr’a propunerii făcute de Col. Tisza in privinti’a acellei dispusetiuni d’in legea electorale, prin care cei ce n’au platitu dările pana la compunerea listeloru electorali perdu pre trei amni inante dreptulu electorale. Majoritatea de 120 voturi contr’a 97 v. alle oppositiunei, nu primi neci macaru atât’a, ca acesta impregiurare să se recomende ministrului de interne spre meditare si luare de mesure câtu s’ar poté in favorea alegatoriloru. Cetimu in „Pester Lloyd.“ Belgradu 29. Novb. D’in Constantinopole se anuncia d’in finte credibile, că faim’a respandita de Turci, — ca si candu generalulu Ignatieffu (solulu Russiei) ar fi acceptatu părerile Portei si ar fi promissu că si guvernulu său are să intrevenia in Buccuresci, ca principele Carlu să cera prealabil’a permissiune a Sultanului pentru a poté inchiaia tractate si conventiuni commerciali — este cu toț'i.In Rnacim n’au primitu assemene instructiune, neci au facutu passi in acestu vntiellessu. Preste totu, de la 21. octobre, a. c. adica de candu au urmatu declaratiuma celloru trei poteri nordice, nu s’au mai facutu neci unu passu in acesta cestiune. Vienna, 3/12. 1874. (d.) Opiniunea publica saturata de scandalulu, care la inscenatu din Bismark contra contelui Arnim, e indereptata acumu de nou asupra vietiei parlamentarie din Versali’a. Luni’a trecuta in 30. Novembre n. se redeschise adunarea nationala; dar’ cev’a suprindietoriu nu s’a intemplatu, ch ce tote partitele ascepta momentu mai priintiosu pentru una interpellatiune seu alta. Se uniră tote intru a desbate cestiuni militarie ascernute de dlu Cyssey, economice si instructive; or după annulu nou apoi se voru incepe era si disputele celle ce attingu regimulu definitivii. De multu inca se vorbia că Mac-Mahon va ascerne camerei din Versali’a unu memoranda, acell’a in adeveru si essiste, si pote chiaru asta-di se va fi si cetitu. Caus’a acestei intardîări fh resultatulu allegeriloru municipali din Paris. Aceste fiindu acumu cunoscute — 63 republicani, 12 monarchist! si 5 alegeri mai strinse voru se urmeze — si memorandulu lui Mac-Mahon e gat’a, si după cumu se strecoră prin firulu electricu, alegerile din Paris influintiara forte asupra lui. Dorimu numai atât’a, ca presiedintele republice! se depunia odata masc’a si se represents adeveratele interesse alle tierrei, ceea ce si speramu că o va face, de ora ce altu modu de scapare nu are. Processulu Arnim se va incepe la 9. c. Contele si-a luatu trei operatori dintre cei mai renumiti juriști ai Germaniei si după cumu se vorbesce va si castiga processulu, ceea ce ar’ fi in adeveru una minune. La timpulu seu vomu referi despre acesta pertratare, carea de si se va tiené cam secretu, dar’ totusi va se strebata si in piblicu câtu de pucinu. Resultatele republcei ispaniole după Învingerea de la Iran suntu atâta, câtu nemica. In locu se se fia continuatu lupt’a mai departe cu energia, candu nu ar fi fostu greu a pune capetu hotiloru, guver- Aiulu din Madrid a sistatu opperatiunile, or carlistii de atunci si-au adunatu poterile . Don Carlos s’a impacatu cu fratele seu si si cu Dorrogaray si acumu se-a apropiatu de cetatea Irun, carea cu anevolia va se-i mai scape din mani. Din tote aceste resulta, că Seranne celiu astutu e frate de cruce cu intrig’a si in una buna demanetia va interprinde una lovire de statu. Pentru ca se mai molcomesca atențiunea publica, maresialulu a otaritu se ie insusi comand’a suprema preste armatele nordice, sub pretestu ca se suffece de totu pre Carlisti; dar’ din celle trecute nu potemu la nece unu casa se-i dhmu credi ementu. Dorimu se ne fimu instellatu si se-i vedemu faptele incoronate de successulu celiu mai stralucitu. In parlamentulu din Berlin a vorbitu Bismark. A respunsu deputatiloru din Alsaci’a, care affirmatu că Germani’a nu face nemicu pentru prosperitatea tieriloru anessate, ci totulu numai pentru germanisarea locuitoriloru din acelle provincie. Principele a affirmatu cu sumetîa, că totulu s’a facutu numai pentru germanisare , carea odata realisandu-se, va mediloci ca procedura Germaniei se multiumesca si pre Asaciani si Lotaringiani; ei atunci voru caută paradisulu pamentescu in Berlinu si nu mai multu in Paris sau in Vaticanu. In adeelsmark a vorbitu forte nemtiesce; dar’ ore de ce nu vorbesce totu asia, candu se pertrateza de interessele altora? aici i se vede caracterulu celiu intrigantu ! Se-i fia de bene ! Se va intorce inse cu mane ventulu! Franci’a in diu’a deschidere adunarei natiunali. Onor, cetitori si voru adduce aminte, că in sessiunea trecuta adunaraa d’in Versali’a fu necessitata prin dlu Casimir Păuner să se dechiare, deca vroiesce constituirea definitiva a republice!. Cu acesta occasiune inse se aflara si de aceia, cari propuseră proclamarea monarchiei legitime, ma chiaru si allu III-le Imperiu sub Bonaparte celiu din scol’a militaria din Wolwich. Proiectele din urma fura desconsiderate, era celiu de antaniu respinsu cu una majoritate de 29 voturi. — Ce au vroitu mai departe marii consiliari, si chiaru soldatulu de la Sedan, lumea nu a isbutitu să ghîcesca; atât’avise totusi se vedea, că Mac-Mahon a capetatu placere mare de a guverna. Passulu seu asîa s’a indreptatu, cu nece republicanii si nece partitele cellealalte să nu si pierdia in dinsulu sperantiele; si in stadiulu acestua apoi, sessiunea adunărei nationali s’a inchisu pana mai departe, si după cumu aflămu chiaru pana asta di la 30. Novembre. Cautandu activitatea regimului pre timpulu femeloru, aflămu cu durere, că situatîunea bietei Francié nu s’a schimbatu intru nemicu. Si acumu e totu aceeasi confusiune, ca si mai inainte . Mac-Mahon e totu acellu cameleonu de mai de una-dîile, aretandu-se asta-di republicanu, mane bonapartistu si poimane chiaru monarchistu. Francia cea obosita de lovirile crude alle Borussiloru ascepta numai indesiertu de la Mac-Mahon salvarea sa, ellu nu are tari’a lui Thiers, inaintea căruia se închina asta-di toti diplomatii, ci e unu militariu favoritu de sorte si giurstari, era consiliarii săi nisce unelte alle ultramontaniloru si alle monarchistiloru. Activitatea loru se marginesce intru saturarea ambitiunei sî intereseloru proprie, dar’ ca ei să prepare salutea publica, neci pomena! Cautandu acumu la diferitele partite, aflămu cu multa mangaiare, că republic’a o pote salva, dar’ mai impunetoriu ca la 22. Novembre nu a vorbitu Franci’a nece odata. Atunci adeca, fiindu alegerile pentru consiliere comunali, republicanii au fostu alessî mai pre totu loculu. Cei ce mai ante fura depuși de cătra regimu, acumu fura alessi cu entusiasmu, era candidatii lui Mac- Mahon cadiura cu frundielel tomn’a. Inca unu documentu, că Franci’a vroiesce numai republic’a! Tote inse sunt indesiertu de ora ce maresialulu are urechi să nu audia si ochi se nu védia, că numele seu va onora paginele istoriei numai deca va salva Francia. — Un’a inse ne deprimeza, că nece asta di nu au appucatu a se consolida partitele republicane, adeca asia numitele centre „dreptu si stangu“, se pare a fi una plaga a ceriului pre biet’a Franci’a, ca representantii ei să fia desbinati. Numai acesta impregiurare mai face pre Mac- Mahon se împiedece constituirea republicei, că ce altu-cumu una partita de preste 600 de representanti usiom lini A vmilioni Si apoi firesce să implinesca dorinti’a generala. Să asceptămu acumu inceputulu sessiunei si se vedemu ce colore nu va mai arreta soldatulu cellu loialu. Pana atunci amintimu, că republicanii voru mai passî odata la medilocu cu proiectulu dlui Perrier, carele cadiendu, indata voru si propune disolverea. Vomu vedé. — Congressulu electorala. Siedinti'a de la 16 Nov. v. 1874. La 11 ore deschide Presanti’a Sea P. Episcopii Mironu Romanulu, cu comissariu congressualu siedinti’a annunciata. Dupa reselverea unora currente presidiulu anuncia reportulu deputatiunei congressuale, insarcinate cu immanuarea actului de alegere in regimu spre pre-inalta intarire. Se cetesce raportulu si fiindu ch are doue parti si adeca: un’a carea tratéza despre activitatea deputatiunei si alt’a, carea tratéza spesele ce le a avuta deputatiunea : — partea prima se iea la solintia, era partea a dou’a se transpune comissiunei bugetarie. Dupa acest’a presidiulu dă spre cetire resolutiunea reg. carea in traducere autentetica e precum urmeza: Min. reg. ung. de culte si instrucțiune publica Nr. 1688. Preumilit’a adressa a congressului Metropoliei gr. or. romane, intr’unitu in Sabiiu la 27 Oct. a. c., indreptata din siedinti’a sa de la 2 Novembre a. c. catra Maj. Sa imp. si apost, reg. si immanuata mie prin anume esmiss’a deputitiune pentru presentare la pre-inaltulu locu, prin carea pre langa cererea gratiosei intariri preinalte se notifica resultatulu alegerei de metropolitu, efectuite la 1 Novembre, presentandu-se in preumilit’a mea representatiune din 14 Nov. a. c. Maj. Sa s’a induratu la aceea in 19. Nov. a. c. pregratiosu a-mi communica urmator’a resolutiune préinalta: „La propunerea ministrului Meu reg. ung. de culte si instrucțiune publica, pre Episcopulu Caransebesiului loanu Popasu, care