Flacăra Iaşului, mai 1953 (Anul 9, nr. 2083-2107)

1953-05-01 / nr. 2083

b / Pag. 2-a ■ T.ACARA TASULAT In ■ a luptei pentru pace şi fericirea popoarelor De peste 60 d din întreaga h mc tâmpii nitate de neclintit muu de l • Dua solidarităţii viii muncii, ziua fi - ţi­i urmis.uiilor din toate ţările. „Muncitorii au ales a­­nume ziua aceasta — spunea tovarăş­­ui Stalin — când natura se trezeşte din amorţeala iernii, când pădurile şi­­m­imţii se înveşmântează în verdeaţă, când câmpiile şi luncile Înfloresc, câini în aer se simte bucuria înoirii, când natura reînvie năvalnic în toată splen­­doarea ei ; ei au hotărît să vestească sus şi tare tocmai în această zi, lumii întregi că muncitorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt che­­maţi să reînoiască lumea pe bazele libertăţii şi socialismului“. Ziua de 1 Mai a devenit o zi scumpă fiecărui om al muncii. In această zi, an de an, cei ce muncesc îşi sârbă­­toresc victoriile repurtate în lupta pentru fericirea întregii omeniri, pen­­tru pace şi prietenie între popoare. Anul acesta, sărbătorirea zilei tre 1 Mai se va transforma într’o puter­­nică manifestaţie a ferţe măreţei miş­­cări pentru pace, pentru preîntâmnî» narea unui nou război n­orb­al. Inar­­mate cu genialele egere ale ne­­muritorului învăţător al celor ce muncesc — marele Stalin, popoarele d­in întreaga lume, în frunte cu prima „brigadă de şoc“ a mişcării munci* toreşti şi revoluponare mondiale, transpun in viate programul luptei pentru pace. In ziua sărbătorească de 1 Mai privirile și gândurile oamenilor munci, din întreaga lume, ale tuturor k oamenilor de bună credință se în» jLdreaptă către puternica Uniune Se» RLvietică, către gioriosuî popor sovietic fjî&" ziditor al comunismului. Poporul RLvietic este in fruntea luptătorilor pace. Sigur de forța sa, calm ■U'S^khctărit iţi continuă poporul so« fc dr mul victorios, croind noi oriei. El apără pacea, per» convins că numai ea poate 'W&?*' construcţiei paşnice Cu adâncă: satisfacţie B tw^Mă.ievAi sovietici și întreaga Mj||wpLtcle lui (cM. Malcr.cc,v iRIpRîi Consiliului de Mi* •’■'sm manifestat în mod consecvent şi se manifestă in apărarea cauzei păcii căci interesele sale sunt de nedespârţit de cauza păcii. Guvernul Uniunii Sovietice şi-a reafirmat poziţia de a reglementa pi cale prietenească orice problemă liti­gioasă sau nerezolvată. In articolu de fond al ziarului „Pravda” în le­gătură cu discursul preşedintelui Ei­senhower, se arată că „după păreri conducătorilor sovietici, propuneri!* îndreptate cu adevărat spre paci pot servi drept bază pentru îmbună­tăţirea relaţiilor internaţionale. Acea­sta nu înseamnă însă că conducătorii so­vietici sunt gata să ia drept astfel „ propuneri, variante noi ale unor pro­cedee vechi”. Un puternic ecou în întreaga lume au stârnit chemării pentru 1 Mai ale Comitetului Centra al Partidului Comunist al Uniuni Sovietice, „Trăiască politica externă Uniunii Sovietice — glâsueşte un Ieftinire, chemări — * politica neclintit, de menţinere şi întărire a g i U, de , luptă împotriva pregătirii şi dezît'n- ■ ţUirii unui nou răzbel, politica de ct-* laborart, internaţională şi de dezvol* . tare a legăturilor de afaceri cu toate « ţările“. * Pentru întreg poporul sovietic ziua de 1 Mai se transformă în sărbâtoa­­rea marelui triumf al muncii paşnice. Uniunea Sovietică este în plină înf­ilorire. Obţinând sub conducerea Par­­tidului Comunist, victoria de însem­­nătate istorică mondială împotriva fascismului, URSS a păşit în perioada de după război pe calea unui puternic avânt economic. Volumul producţiei industriale în URSS a atins în 1951 un nivel de aproape 15 ori mai mare decât în 1929. La sfârşitul celui de al 5-lea plan cincinal stalinist volu­­mul producţiei industriale va creşte de trei ori mai mult în comparaţie cu perioada antebelică. Luptând pen­­tru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al 19-lea al P.C.U.S. pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de al 5-lea cincinal, poporul sovietic face un nou pas înainte pe drumul spre comunism. Paralel cu dezvoltarea impetuoasă de produse, în Uniunea Sa creşte în permanenţă nivelul de tn­ oamenilor muncii. Partidul Comun. Guvernul Sovietic poartă o grijă l­­imită pentru satisfacerea maximală a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oam­e­­nilor ma­­u­­i. In 1952, venitul naţio­­nal al Uni­rii Sovietice a depăşit de peste două ori venitul naţional din anul 1940. Din acesta, peste 75 la oră revine oamenilor muncii pentru satisfacerea nevoilor lor materiale şi culturale. Noua reducere a preţurilor la mărfurile de larg consum e­­fectuate a 1 Aprilie în Uniunea Sovietica c­onstitue o dovadă în plus : forţei invincibile şi a su­­perio­riţii ovârşitoare a orânduirii­­ de orânduirea capitalistă. „­­ legitimă mânchie pentru cuce­­ririle io, întâmpină sărbătoarea zi ei de 1 Mai oamenii muncii din ţările de den­ocţ­ie populară. In succesele lor şi«au g ,.t o reflectare vie forţa şi viabilitatea ideilor atotbiruitoare ale manism«leninismului. ,,calul frăţesc oamenilor muncii din ţările de demo­­era­ţie popul­ră care construesc cu succes socialismul !— glâsueşte una din ci­emăriri de 1 Mai ale ('. C. al P.C.U.S. — Să trăiască şi să se întăr­­ească prietenia de nezdiurcinat şi at­­ur orare.* dintre ţările den­ocrat­­gopi Iar, şi Uniunea Sovietică !”. S.ui­hiindm.­e pe ajutorul frăţesc al Uniuni Sov­tice, pe experienţa sa isterică î onen­ală, oamenii iriurcM din ţării«. . democraţie populară cer» sti;­usc cu ■ redcre babele , sccie i:» ITUJIU3. anul ce a trecut ţările de demo»­crape populară din Europa au făcut un pl unic , as înainte pe drumul construirii socialismului. In 1952 a fost Întrecut nivelul antebelic al pro­­ducției vntiu­riale în Felonia de 3,5 ori, în Cehos­ovacia — de 2 ori, în Ungaria de 3 ori, în Bulgaria — de 5 4 ori, în Albania de 7,5 ori. Prind iată prevederile planurilor de pers­­pectivă. Giganticul Combinat metal­lurgic „Clement Collwald” a și înce­­put a da metal; în Polonia se ridică marele combinat metalurgic „Nowa Hinta”, e­ste zi de zi Palatul ştiinţei şi culturii din Varşovia — minunatul dar făcut noţ rului polonez de către pop­ul­ui sovieec. Nu de mult oamenii m mei, di,­ Polonia au înregistrat o nou'­ victorie. Uzinele metalurgice ,,lbr,rus" au dat cel de al 20.000-lea tractor. Mar­ele topor chinez îşi construeşte cu entuziasm o viaţă nouă şi fericită. Acest an este un an istoric pentru marele popor chinez. Pentru prima ară în istoria milenară a Chinei s’a trecut la construcţia economică de mari proporţii. O viaţă nouă trăeşte satul în ţările feifrocraţie populară. Sute de mii de de moduri­ ţarăneşti au păşit pe calea în­cercată a colhozurilor sovie­­tice întemeind numeroase cooperative sau gospodării agricole de producţie. Oamenii muncii din Republica De­­mocrată Germană îşi intensifică lupta pentru crearea unei Germanii unite, independente, democratice şi iubitoare de pace. Anul trecut în R. D. Ger­­mană s-a trecut la construirea bazelor socialismului. In 1952 a fost depăşit cu 36 la sută nivelul producţiei in­­dustriale dinainte de război. Relaţii noi, fără precedent în isto­­rie, s’au statornicit între ţările lagă­­rului păcii şi democraţiei — relaţii sincere ale unei prietenii de nezdrun­­cinat, relaţii de colaborare frăţească. Lagărul păcii, democraţiei şi socialis­­mului reprezintă cea mai mare cuce­­rire a popoarelor. In condiţiile luptei crâncene împo­­triva exploatării capitaliste, pentru li­­bertăţi democratice, pentru indepen­­denţa naţională întâmpină popoarele din ţările capitaliste ziua de 1 Mai. Anul care a trecut a fost o nouă lo­­vitură dată intereselo­r oamenilor muncii. In Franţa şi Italia salariul real al muncitorilor în 1952 reprezenta mai puţin de jumătate, faţă de cel dina­inte de război; în Anglia era cu 20 la sută mai mic. Costul vieţii în Sta­­tele Unite a crescut de aproximativ 3 ori în comparaţie cu anul 1939. Datorită cursei nestăvilite a înarmări­ lor se restrânge în permanenţă indus­­tria civilă, sunt tot mai puţin satis­­făcute nevoile materiale ale oamenilor muncii din ţările capitaliste. In 1952 producţia textilă a scăzut în Anglia cu 23 la sută, în Franţa cu 11 la sută, în Belgia cu 22 la­ sută. Econo­­mia S. U. A. şi a altor ţări capitaliste se rostogoleşte pe panta crizei eco­­nomice. In ţările capitaliste creşte în permanenţă armata şomerilor. In pre­­zent numărul şomerilor totali şi par­­ţiali din S.U.A., Japonia, Anglia, Ita­­lia, Belgia şi Germania occidentală atinge uriaşa cifră de 32.000.000. Numai în Statele Finite există peste 13.000.000 de şomeni totali şi parţiali în ţările capitaliste creşte nemulţu­­mirea masselor populare faţă de poli­­tica războiului şi foametei. Valul mişcării greviste creşte tot mai mult în ţările supuse mizeriei. Numai anul trecut în Statele Unite au participat la greve — după date incomplecte, 3,5 milioane muncitori. S’a terminat cu s­uces greva generală a ferovia» rilor din Italia. In Anglia, hi Gla. •» v au declarat recent grevă 1 3.CC-0 i - muncitori ce pe șantierele nava!­.­­Se clatină tot mai mult s . . colonial. Popoarele din a opri o împotrivire tot mai .. şi forţelor colonialiste. In lupta pe viaţă şi pe moarte cu imperialismul a luat naştere şi s’a întărit Republica Demo­­erată Vietnam. Creşte mişcarea de eliberare a popoarelor din Laos, Ma­­laya, Birmania, Filipine, India şi In­­donezia. Păşesc la luptă pentru liber­­tate popoarele Marocului, Tunisiei, Algeriei, Keniei şi a altor ţări colo­­niale din Africa. Masse populare tot mai largi pă­­şesc pe calea luptei pentru libertate şi independenţă naţională. Ele sunt conduse în această luptă de avant- garda călită a clasei muncitoare — partidele comuniste şi muncitoreşti. Puternica manifestaţie internaţio­­nală — ziua de 1 Mai arată limpede că popoarele sunt pentru pace şi apără cauza păcii. Nimic nu poate împiedica mişcarea impetuoasă pentru apărarea păcii. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţă­­rile 1 W Nr. 2083 PRIN S­A­T­ELE 70 AI­­T­R­E Drumul şerpuit şi plin de colb, urcă sus la deal printre ogoare. He­­leştenii se zăresc departe. Doar aco­perişurile de ţiglă s au ivit din ma­rea de verdeaţă. Cât cuprinzi cu ochii, câm­puri verzi, nesfârşite întinderi semă­nate care vor rodi pâinea poporului muncitor. Odinioară hălăduiau aici ciocoi haini, odinioară roboteau aici zeci şi sute de robi pentru huzurul boierilor. Iată ruinele conacului. S’a ales din el piatră de piatră. Părăsit în mijlocul comunei ce renaşte şi în­floreşte astăzi, pare un simbol din alte vremi, vremuri ce-au apus pen­tru vecie. Moş Costache Aghiorghieşii a oftat din străfundurile inimii. Pal­ma sa bătătorită, aspră, a atins mângâietor şi cald creştetul nepotu­lui Dumitru. II ducea la şcoala nouă în sat. — „Altă viaţă-i astăzi, măi băiete. Alte căi v’au fost croite vouă. Când eram de-o şchioapă, aşa ca tine, ar­­găţam la Ariton Goilav. Mult amar am cunoscut, copile. Şi bătăi şi la­crimi şi obidă“. Dumitru s’a întristat o clipă doară, pe urmă, zvonurile de glasuri ce s’auzeau din curtea şcolii, i-au alun­gat iar supărarea. Didina, Jeniţa şi Ion a lui Costache Muscalu, se în­dreptau şi ei spre şcoală. „Fericită şi fără griji e copilăria lor“ — gândi moş Aghiorghieşii, şi-şi văzu de drum tot mai departe. Ce-ar fi să se abată o clipă pe la Irimia Costiş, să mai schimb» o v. -V- şi cu dc -•--•* Vân­tul adia uşor in preajmă-i. Ningeau lin petalele de zarzări. Cât de ară­­toasă şi curat e căsuţa u­ nu­i Costiş, lată-l că trebălueşte în curte. — Bun venit, moş’Aghiorghie. ii ! — Cât e ziulica a-V de mare, nu-ţi găseşti hodină, Irimie. — Dacă mi-i căsuţa asta dragă ! Rămăsesem fără adăposturi de pe ur­ma cruntului război şi pe-aciuisem prin bordee. Statul ne-a durat casa frumoase. Le-om gospodări cum se cuvine. Au mai sfătuit ei o bucată. Peste drum, drept la cooperativă, se duc la Profira Andriescu. Şi ea, şi Aglaa Garcea şi Frăsina Tom­a şi Maria au muncit cu râvnă la chirpici şi au che­mat şi alte gospodine de au făcut tot muncă voluntară pentru­ noua lor cooperativă. „Ce nu pot face oantenii când lu­crează cu inimă, când ştiu că ei sunt aceia care vor culege roadele mun­cii lor“ — a gândit bătrânul Aghior­ghieşii, şi-i sclipeau de­ bucurie ochii. Se simţea mai tânăr,­ mai puternic şi păşea alături de cei tineri In campania de însămânţări a muncit cu forţe noi, sporite. Cu paşi hotărîţi, cu voie bună s’a îndreptat spre sfatul popular. „Mândră-i şi clădirea asta frate. Nu în zădar s’au frământat să­tenii, şi-au pus toţii nimăr lângă u­­rm­ăr şi au înălţat loial de Sfat“. Maria Costiş, Gheorghe Ciobanu­, Costache Busciuc şi alţii, au umblat atunci din casă în casă, de i-au mo­bilizat la muncă, naşul a zâmbit plin de mândrie. Ii creştea în suflet bucuria. Tat-o pe Rotaru Paraschiva, secretara­­lela Sfat, cum lucrează fără odihnă. -­ 1 Mai — cea maii frumoasă sărbă­­toare i-a găsit cui noi şi noi vic­torii. ★ . / La Ruginoasa castele spoite au h ■■ |; vestmânt de sărbătoare. Q. S - v-Arit ia orice pas. Şi au apă V iovii.:-; pt. f căsuţe. Muşcate roş. .. fprins ir. geamuri. U f Ue m, 1 ainera frumoasă cu . ne mai albe ca omătul, u,"î v in iv a ie runcu-i cu iubire inii.and îi l­ua cânt de leagăn, i ss lor : ştere din comu­nă, o li. te deplină. Şi-a ridi­ce ,iiit:l su. poare, să creas­că , re, voinic, şi vesel în lumea astarrouă, , La şcoala cu fe­re-- .i.-iiui's«- , copiii intrau în clas» care i. .i. Fa nu mai apucase dânşii 1 clădire mândră, a.. 1 : ■ ă. în ■ U si,-. Gheorghe Bujor voni­­a cu r, m pe. Elena Dodoi îi .. . şi desluşea bine cele spuse .Se preşedintele întovă- I a , ul Du­mbrăveşti şi ehar­-»ă1» vremuri am trăit noi înainte. Boierul Mihai Teodorescu ne osârţ­ea mai rău decât pe hoţi. Când pierdea la cărţi, conu Miluţă, c’aşa-i zicea arză-i focul, ne dădea moşia nouă în dijmă. Trebuia să mai dau şi bani pe aleasupra ca să-mi scot păpuşoie­­şii îi toamnă. Acuma avem în co­rnuni două întovărăşiri agricole. Cormnistul Cârlan, Gh. Bujoi şi aţii, au dus muncă de lămurire cu omenii. Nici secretara Sfatului Tinciţa Ciuboţică, nu s’a lăsat ma prejos. Astăzi muncim pentru noi“ Sitarele scăpăta spre asfinţit. Străi­nul asculta cu însetare. Privirile s’au întors o clipă spre tinerii ei chipuri zâmbitoare, care ieşeau din localul sfatului popular, clădit în anii regimului nostru. Se îndreptau spre căminul cultural, construit şi a­ceşti în vremea din urmă. In mâlt purtau drapele şi lozinci pentru mă­reaţi zi de 1 Mai. Lumina purpurie de amurg‘scălda în flăcări roşii Ruginoasa. In aer unduia o adiere, pluteau miresme de cireşi in floare. Era atmosferă de sărbătoare. ' ‘ ‘ ' ELENA PIETRARU­ _ m accelir la înflorirea Patriei, la construirea unei vieţi V­ina Part frumoase spre care ne conduce Partidul nostru iubit, este concretizat ; frumoase p rednica activitate a sfaturilor populare. In clişeu • Localul sfatului popular din Ruginoasa, construit prin munca voluntară. Grija pentru sănătatea oamenilor muncii constitue un obiectiv de seamă al Partidului şi Guvernului nostru. In clişeu, Policlinica de copii din Lespezi, ridicaţi în anii regimului nostru democrat popular. EXCURSIE In zilele de 2 şi 3 Mai vor avea loc cursii organizate la pădurea Breazu, dealul Repedea şi Ciric. Biletele se vând la maşină­­ la toate chioşcurile de ziare din orş. Costul unui bilet de 2 lei pe traseul Iaşi-Breazu şi 4 lei pe tra­seul Iaşi—dealul Repedea. -!’inc a* cordatâ, oarne ° searr, uri înaintea tin : Ur'vG dare, dar fapte SJC­­hrCa u?or- Jn când cerul adi ,■ : !rr .. .•pasv.â; AHANOV1STUL truirea socialismului..." rs repede în muncă în* nii au luat-o de­­multe ipului, uitând de calen­­le din viață nu se uită 950, în zilele lui Mai, nc, difuza stropi peste încolţită, Zaharescu Medalia Muncii, pen­um­e al aceluiaş an, să-i ept, din nou, Medalia aduce aminte cu buca­­te de acum 3 ani —­răş­­tele distincţii. Mai în­­uin dispozitiv automat d­e jurnale sovietice deş­­i încolţise gândul să işte de prins piese până are ridică simţitor pro­lipsurilor, ajutându-l sa păşească pe drumul cel bun. La fel, atunci când a sesizat că utemistul Dumitresc­u­lor­ obişnuia să lipsească de la cercul de învăţământ politic şi la cel de califi­care, l-a oprit şi, adresându-i-se p­ă­­rinteşte, i-a spus, liniştit: —­­E frumos asta, Dumitrescule ? Spune sincer, ce crezi că spun lalţi tineri, neutemişti ?! — Tu ai­să fii exemplu, tovarăşe, dar exempU bun. Ce spui ? Băiatul s’a roşit şi a plecat­­ în jos ; secretarul organizaţiei de­­ tid avea toată dreptatea să-l dojenea­scă. Azi, Dumitrescu Ion urmează cu­rile de învăţământ politic, iar la cursurile de calificare e fruntaş. „N’am vorbit încă nimic tova­­r,i despre lipsurile mele. Ş­i noi comuniştii trebue să ţinem unrea socoteală de lipsurile pe care le­­ avem, şi ne străduim să le nupij­inăm până la lichidarea lor complectă, pentru ca să ne îmbunătăţ­i în permanenţă munca. Şi, bine ,io spun, mai am multe lipsui. De in ultima vreme, am cam ămas cum­­cu cititul. Şi nu e deloc furos ntru un comunist. Deacia, în cinstea lui 1 Mai — marea sărbfitoare ev '■■nilor muncii de pretutindeni — mi-am propus să citesc „Apă ve“ — roman nl scriitorului sovietic Olej.ni­­co­ altele, deasemeni să-mi conti­nui munca de ridicare a nivelulu­i ideo­logic, fiindcă fără acesta nu pot fi obţinute succese în niciun domeniu de­ ­ șef al ateii?; eh.:'- mecă- cil, pentru cons I Anii s’au sei r __ z'L .-•- r-.“ -V Aur.l a pr.-' vff ',%’u uea ir. Noemi [ ■ ; ' tvor-n-.r» ■: • j Gş ffA ’NŞjj 'r V; . r 1 V'uf:­ U.;,s fjjfalizări r 7 f *7- o'tf'fGîf'pl-AifUU;N ; ' 'v ,n, 1 : * ‘ V Do • !t\ A ■■•c Ocup’ n: migală, în mem­e viui de față de 'i­activitate, nu se realizează «»eace se || ,i adapteze !.- si rang o :i£ DU lagărele pentru • '■,- nu reste sui Doisevir in munca. Uri. ] - (^ 1.i • .,w m i ție Sa trebuia sa ri- :i('ru ^ca usi o»mp Alecu si .-­1 r..; - secția noastră e fiotărîtă să f - frun- î • .ÎTltil A. Ct VOitlHlolâ •.-• Pat--a muncii cu 400.la descu Ion, care urmeaza școala de ca­­ta sa si după 1 Mai... Când comu- j ,.......................................... n . , , „ , • să fie ferită de uzu- rnepre și pe caretei it amta la fiecare ^istîi ?.u voinţă şi hotărăsc, îr­­re vor- I h lemîstj|i pionierii uin l­oJiu Si coie pentru groapă hc ;y ceasta a reuşit. . pas cu sfatuii si indimnări,,in munca. şi fripta lor nu Există deosâ­ire. lioai(i nu jiteics să uilâ^mp.ne -­u ^. duri etc.. S­aharescu Aurel a fost -Cadrele tinere sunt Viitorul socialist A yn noaptea înstelată cu mir. s de lei I ^'urie zh' de 1 Mai’ njărcJVi T'k;|° acestea s’au* făcui prin mu. vTii'ovish • *» a^m noastre , .continua entuzi smattyvnroJ ^ fra. j batoare a .ammfîor murictJ om ’u- cu voluntară ,sub directa conduce comunistului Zaba-­stananovistul vomunist, care nu a vor- W(1v învjorajtoare ^ura . „u{cr. i ,71C:- Inlit ' Precum f1 Congrcsul a to\„- .­.nu.- profesor Andriescu G In­ cinstea marii sărbători De cât' - î nlistruî mecanic Teo­dor Cote:: • ! »imit ca St. U.C. ur­mărea f Iul cilii se fectuiază ope­raţia de ianelor dela so­netele n cem J iu; de atâtea ori sim­ţea imbobim a interveni pentru a curma C' ’eu rudimentar Posibilii, tj de a contribui la li­chidare;. ac­.ici i de lucruri, i s’a ivit cu pila­j! repa arii unei sonete mecanice ' Farul îndelung mecanis­mul ace«tei t-isinî, iov. Cotea a ajuns la conc’ rt p­­o­r’o serie de mo­dificări a '. 1 . mu ' se poate meca­­niza op v u­­ re a pistoanelor. El a expus»‘ . de automatizare, conducerii ; . .. asigurând-o în­a­ţiunii a analizat proiectul inovatoru­lui şi, găsindu-l practic, a dat lot măsurile tehnico-organizatorice, ca a­cest angajament să poată fi tradus viaţă. Muncind cu deosebită râvnă lu­­­crarea pe care a conceput-o, tov. Te­dor Cotea a putut raporta cu bucuri zilele trecute, că a reuşit să automa­teze complect procedeul de ungere pistoanelor. Astfel, bazându-se­­ prin­cipiul motoarelor Diesel, el a f cut în pereţii berbecului sonetei sa, găuri pe unde să circule uleiul, dar care a aplicat două rezervoare cu el având fiecare câte un robinet ce închide şi se deschide, după nevoi in felul acesta, pistoanele se ung ir mod automat, uniform, înlăturându-.­. .complect cazurile de gripare, iar co­nsum­ul de ulei s’a redus de aproape ori, faţă de cantitatea întrebuinţa­­până acum. Realizarea tovarăşului^ tea a fost primită cu vin către întreg colectivul­­ constituind o contribuţie^ lupta pentru creşterea muncii, pentru îmbunata! Fiilor de lucru ale mancitoil tru folosirea în mod chibzuT­bustibilului. NICOLAE DRAGAN corespondent celaş t mp s­­une în practică până îr. zi' o iu 1 ".ai. Direcţia Sta­ H­e rezumă numai la f­apm despre viz-ta U».ui.» m ... C- M omnunistiriui 7U;arcscu I ?l :'1 ‘ hvstructonului superior de pi­.-.r. ki-ua, ca secretar al boslovacă acum un an - unde mrpK Ne.ata ?»râns mâinile bvară. Constituim bngazi, e* au depus meu L.ivarcscu .Mihai. împreună a iâ dt-ia Uzina c­ce:‘ P'-,,n:cut, concediul de odihna,­­ des- rlit iar n minte i numeroasli-c de muncă voluntară, t.-varășa-profesoara Călinescu E'is :.i:||l­u al 'mci sectu pre lup^a p­ mru îmbunaiaţirea mim-stăruie si acum | !?b condni›'-a tovarasm­! Moraru bel,l‚ o­ flU% air,najat mvdina , %iscrtori, Znharescu cu ideologic? si politice m organiza-ciulin­­i Constanții. Halba Ilie. Astfel, prin . . r , ' J K lf , moment exem tia de baza despre condițiile de trai ruHtcni oameni del munca formântată, prin străduințele r,°". 0,.n ' -a ^d­m Deasemeni . c;,v.%zi.-tă. dc destui- mereu mai b­ine ale sale, ale familiei . .. ( . . . | lor ei au .»uşii ca numai în câteva confţ^ional şi o serie dc daruri pc. A7- $patriotism, nu şi ale muncitorilor din secţie, despre 'n un c^! ,auri'' j ziie să cuîe de spini islazul cornu jtru I#* valul Tinerelului , care u: -(jTNliamenilor mun- copiii săi : Constanlin — student în i'I^^M^vMy4-§i^'osebib Noi sun- ! n3, pc 0 c.,r.,fatri de 220 ha. avea loc la PuH.wiîi primi;­­anul I Chimie industriala, care va de- zi arma*“ marelui s­au c. V-ntiat cu acest prilej ti- d-­■|;Ma observat ră veni inginer petrolist — nrecum si .$va Jîfmaia tovarăşului | vu-rii Pri?p­iru Neculai, Mihailescu TM n «certe daruri au 1 : B­isclii Vasile Elena 'i Aurelia — şcolăriţe mai \'; in Paula «i alţii. mescu Sandina . ■iWgmâcru, stahano- intr’o ţară . ‘ '-^^^wrte din JHOurel­u JRHW ..N iin’.nmeniial MORARU MIHAI ^Rra să coin ^corespond cu I . ______________________________fl___________ ifJUfak» |ast m MM RR^RBI HUH MIM———________

Next