Flacăra Iaşului, mai 1953 (Anul 9, nr. 2083-2107)
1953-05-01 / nr. 2083
b / Pag. 2-a ■ T.ACARA TASULAT In ■ a luptei pentru pace şi fericirea popoarelor De peste 60 d din întreaga h mc tâmpii nitate de neclintit muu de l • Dua solidarităţii viii muncii, ziua fi - ţii urmis.uiilor din toate ţările. „Muncitorii au ales anume ziua aceasta — spunea tovarăşui Stalin — când natura se trezeşte din amorţeala iernii, când pădurile şimimţii se înveşmântează în verdeaţă, când câmpiile şi luncile Înfloresc, câini în aer se simte bucuria înoirii, când natura reînvie năvalnic în toată splendoarea ei ; ei au hotărît să vestească sus şi tare tocmai în această zi, lumii întregi că muncitorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din lanţurile capitalismului, că muncitorii sunt chemaţi să reînoiască lumea pe bazele libertăţii şi socialismului“. Ziua de 1 Mai a devenit o zi scumpă fiecărui om al muncii. In această zi, an de an, cei ce muncesc îşi sârbătoresc victoriile repurtate în lupta pentru fericirea întregii omeniri, pentru pace şi prietenie între popoare. Anul acesta, sărbătorirea zilei tre 1 Mai se va transforma într’o puternică manifestaţie a ferţe măreţei mişcări pentru pace, pentru preîntâmnî» narea unui nou război norbal. Inarmate cu genialele egere ale nemuritorului învăţător al celor ce muncesc — marele Stalin, popoarele din întreaga lume, în frunte cu prima „brigadă de şoc“ a mişcării munci* toreşti şi revoluponare mondiale, transpun in viate programul luptei pentru pace. In ziua sărbătorească de 1 Mai privirile și gândurile oamenilor munci, din întreaga lume, ale tuturor k oamenilor de bună credință se în» jLdreaptă către puternica Uniune Se» RLvietică, către gioriosuî popor sovietic fjî&" ziditor al comunismului. Poporul RLvietic este in fruntea luptătorilor pace. Sigur de forța sa, calm ■U'S^khctărit iţi continuă poporul so« fc dr mul victorios, croind noi oriei. El apără pacea, per» convins că numai ea poate 'W&?*' construcţiei paşnice Cu adâncă: satisfacţie B tw^Mă.ievAi sovietici și întreaga Mj||wpLtcle lui (cM. Malcr.cc,v iRIpRîi Consiliului de Mi* •’■'sm manifestat în mod consecvent şi se manifestă in apărarea cauzei păcii căci interesele sale sunt de nedespârţit de cauza păcii. Guvernul Uniunii Sovietice şi-a reafirmat poziţia de a reglementa pi cale prietenească orice problemă litigioasă sau nerezolvată. In articolu de fond al ziarului „Pravda” în legătură cu discursul preşedintelui Eisenhower, se arată că „după păreri conducătorilor sovietici, propuneri!* îndreptate cu adevărat spre paci pot servi drept bază pentru îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale. Aceasta nu înseamnă însă că conducătorii sovietici sunt gata să ia drept astfel „ propuneri, variante noi ale unor procedee vechi”. Un puternic ecou în întreaga lume au stârnit chemării pentru 1 Mai ale Comitetului Centra al Partidului Comunist al Uniuni Sovietice, „Trăiască politica externă Uniunii Sovietice — glâsueşte un Ieftinire, chemări — * politica neclintit, de menţinere şi întărire a g i U, de , luptă împotriva pregătirii şi dezît'n- ■ ţUirii unui nou răzbel, politica de ct-* laborart, internaţională şi de dezvol* . tare a legăturilor de afaceri cu toate « ţările“. * Pentru întreg poporul sovietic ziua de 1 Mai se transformă în sărbâtoarea marelui triumf al muncii paşnice. Uniunea Sovietică este în plină înfilorire. Obţinând sub conducerea Partidului Comunist, victoria de însemnătate istorică mondială împotriva fascismului, URSS a păşit în perioada de după război pe calea unui puternic avânt economic. Volumul producţiei industriale în URSS a atins în 1951 un nivel de aproape 15 ori mai mare decât în 1929. La sfârşitul celui de al 5-lea plan cincinal stalinist volumul producţiei industriale va creşte de trei ori mai mult în comparaţie cu perioada antebelică. Luptând pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al 19-lea al P.C.U.S. pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de al 5-lea cincinal, poporul sovietic face un nou pas înainte pe drumul spre comunism. Paralel cu dezvoltarea impetuoasă de produse, în Uniunea Sa creşte în permanenţă nivelul de tn oamenilor muncii. Partidul Comun. Guvernul Sovietic poartă o grijă limită pentru satisfacerea maximală a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor maui. In 1952, venitul naţional al Unirii Sovietice a depăşit de peste două ori venitul naţional din anul 1940. Din acesta, peste 75 la oră revine oamenilor muncii pentru satisfacerea nevoilor lor materiale şi culturale. Noua reducere a preţurilor la mărfurile de larg consum efectuate a 1 Aprilie în Uniunea Sovietica constitue o dovadă în plus : forţei invincibile şi a superioriţii ovârşitoare a orânduirii de orânduirea capitalistă. „ legitimă mânchie pentru cuceririle io, întâmpină sărbătoarea zi ei de 1 Mai oamenii muncii din ţările de denocţie populară. In succesele lor şi«au g ,.t o reflectare vie forţa şi viabilitatea ideilor atotbiruitoare ale manism«leninismului. ,,calul frăţesc oamenilor muncii din ţările de demoeraţie populră care construesc cu succes socialismul !— glâsueşte una din ciemăriri de 1 Mai ale ('. C. al P.C.U.S. — Să trăiască şi să se întărească prietenia de nezdiurcinat şi atur orare.* dintre ţările denocratgopi Iar, şi Uniunea Sovietică !”. S.uihiindm.e pe ajutorul frăţesc al Uniuni Sovtice, pe experienţa sa isterică î onenală, oamenii iriurcM din ţării«. . democraţie populară cer» sti;usc cu ■ redcre babele , sccie i:» ITUJIU3. anul ce a trecut ţările de demo»crape populară din Europa au făcut un pl unic , as înainte pe drumul construirii socialismului. In 1952 a fost Întrecut nivelul antebelic al producției vntiuriale în Felonia de 3,5 ori, în Cehosovacia — de 2 ori, în Ungaria de 3 ori, în Bulgaria — de 5 4 ori, în Albania de 7,5 ori. Prind iată prevederile planurilor de perspectivă. Giganticul Combinat metallurgic „Clement Collwald” a și început a da metal; în Polonia se ridică marele combinat metalurgic „Nowa Hinta”, este zi de zi Palatul ştiinţei şi culturii din Varşovia — minunatul dar făcut noţ rului polonez de către popului sovieec. Nu de mult oamenii m mei, di, Polonia au înregistrat o nou' victorie. Uzinele metalurgice ,,lbr,rus" au dat cel de al 20.000-lea tractor. Marele topor chinez îşi construeşte cu entuziasm o viaţă nouă şi fericită. Acest an este un an istoric pentru marele popor chinez. Pentru prima ară în istoria milenară a Chinei s’a trecut la construcţia economică de mari proporţii. O viaţă nouă trăeşte satul în ţările feifrocraţie populară. Sute de mii de de moduri ţarăneşti au păşit pe calea încercată a colhozurilor sovietice întemeind numeroase cooperative sau gospodării agricole de producţie. Oamenii muncii din Republica Democrată Germană îşi intensifică lupta pentru crearea unei Germanii unite, independente, democratice şi iubitoare de pace. Anul trecut în R. D. Germană s-a trecut la construirea bazelor socialismului. In 1952 a fost depăşit cu 36 la sută nivelul producţiei industriale dinainte de război. Relaţii noi, fără precedent în istorie, s’au statornicit între ţările lagărului păcii şi democraţiei — relaţii sincere ale unei prietenii de nezdruncinat, relaţii de colaborare frăţească. Lagărul păcii, democraţiei şi socialismului reprezintă cea mai mare cucerire a popoarelor. In condiţiile luptei crâncene împotriva exploatării capitaliste, pentru libertăţi democratice, pentru independenţa naţională întâmpină popoarele din ţările capitaliste ziua de 1 Mai. Anul care a trecut a fost o nouă lovitură dată intereselor oamenilor muncii. In Franţa şi Italia salariul real al muncitorilor în 1952 reprezenta mai puţin de jumătate, faţă de cel dinainte de război; în Anglia era cu 20 la sută mai mic. Costul vieţii în Statele Unite a crescut de aproximativ 3 ori în comparaţie cu anul 1939. Datorită cursei nestăvilite a înarmări lor se restrânge în permanenţă industria civilă, sunt tot mai puţin satisfăcute nevoile materiale ale oamenilor muncii din ţările capitaliste. In 1952 producţia textilă a scăzut în Anglia cu 23 la sută, în Franţa cu 11 la sută, în Belgia cu 22 la sută. Economia S. U. A. şi a altor ţări capitaliste se rostogoleşte pe panta crizei economice. In ţările capitaliste creşte în permanenţă armata şomerilor. In prezent numărul şomerilor totali şi parţiali din S.U.A., Japonia, Anglia, Italia, Belgia şi Germania occidentală atinge uriaşa cifră de 32.000.000. Numai în Statele Finite există peste 13.000.000 de şomeni totali şi parţiali în ţările capitaliste creşte nemulţumirea masselor populare faţă de politica războiului şi foametei. Valul mişcării greviste creşte tot mai mult în ţările supuse mizeriei. Numai anul trecut în Statele Unite au participat la greve — după date incomplecte, 3,5 milioane muncitori. S’a terminat cu suces greva generală a ferovia» rilor din Italia. In Anglia, hi Gla. •» v au declarat recent grevă 1 3.CC-0 i - muncitori ce pe șantierele nava!.Se clatină tot mai mult s . . colonial. Popoarele din a opri o împotrivire tot mai .. şi forţelor colonialiste. In lupta pe viaţă şi pe moarte cu imperialismul a luat naştere şi s’a întărit Republica Demoerată Vietnam. Creşte mişcarea de eliberare a popoarelor din Laos, Malaya, Birmania, Filipine, India şi Indonezia. Păşesc la luptă pentru libertate popoarele Marocului, Tunisiei, Algeriei, Keniei şi a altor ţări coloniale din Africa. Masse populare tot mai largi păşesc pe calea luptei pentru libertate şi independenţă naţională. Ele sunt conduse în această luptă de avant- garda călită a clasei muncitoare — partidele comuniste şi muncitoreşti. Puternica manifestaţie internaţională — ziua de 1 Mai arată limpede că popoarele sunt pentru pace şi apără cauza păcii. Nimic nu poate împiedica mişcarea impetuoasă pentru apărarea păcii. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările 1 W Nr. 2083 PRIN SATELE 70 AITRE Drumul şerpuit şi plin de colb, urcă sus la deal printre ogoare. Heleştenii se zăresc departe. Doar acoperişurile de ţiglă s au ivit din marea de verdeaţă. Cât cuprinzi cu ochii, câmpuri verzi, nesfârşite întinderi semănate care vor rodi pâinea poporului muncitor. Odinioară hălăduiau aici ciocoi haini, odinioară roboteau aici zeci şi sute de robi pentru huzurul boierilor. Iată ruinele conacului. S’a ales din el piatră de piatră. Părăsit în mijlocul comunei ce renaşte şi înfloreşte astăzi, pare un simbol din alte vremi, vremuri ce-au apus pentru vecie. Moş Costache Aghiorghieşii a oftat din străfundurile inimii. Palma sa bătătorită, aspră, a atins mângâietor şi cald creştetul nepotului Dumitru. II ducea la şcoala nouă în sat. — „Altă viaţă-i astăzi, măi băiete. Alte căi v’au fost croite vouă. Când eram de-o şchioapă, aşa ca tine, argăţam la Ariton Goilav. Mult amar am cunoscut, copile. Şi bătăi şi lacrimi şi obidă“. Dumitru s’a întristat o clipă doară, pe urmă, zvonurile de glasuri ce s’auzeau din curtea şcolii, i-au alungat iar supărarea. Didina, Jeniţa şi Ion a lui Costache Muscalu, se îndreptau şi ei spre şcoală. „Fericită şi fără griji e copilăria lor“ — gândi moş Aghiorghieşii, şi-şi văzu de drum tot mai departe. Ce-ar fi să se abată o clipă pe la Irimia Costiş, să mai schimb» o v. -V- şi cu dc -•--•* Vântul adia uşor in preajmă-i. Ningeau lin petalele de zarzări. Cât de arătoasă şi curat e căsuţa u nui Costiş, lată-l că trebălueşte în curte. — Bun venit, moş’Aghiorghie. ii ! — Cât e ziulica a-V de mare, nu-ţi găseşti hodină, Irimie. — Dacă mi-i căsuţa asta dragă ! Rămăsesem fără adăposturi de pe urma cruntului război şi pe-aciuisem prin bordee. Statul ne-a durat casa frumoase. Le-om gospodări cum se cuvine. Au mai sfătuit ei o bucată. Peste drum, drept la cooperativă, se duc la Profira Andriescu. Şi ea, şi Aglaa Garcea şi Frăsina Toma şi Maria au muncit cu râvnă la chirpici şi au chemat şi alte gospodine de au făcut tot muncă voluntară pentru noua lor cooperativă. „Ce nu pot face oantenii când lucrează cu inimă, când ştiu că ei sunt aceia care vor culege roadele muncii lor“ — a gândit bătrânul Aghiorghieşii, şi-i sclipeau de bucurie ochii. Se simţea mai tânăr, mai puternic şi păşea alături de cei tineri In campania de însămânţări a muncit cu forţe noi, sporite. Cu paşi hotărîţi, cu voie bună s’a îndreptat spre sfatul popular. „Mândră-i şi clădirea asta frate. Nu în zădar s’au frământat sătenii, şi-au pus toţii nimăr lângă urmăr şi au înălţat loial de Sfat“. Maria Costiş, Gheorghe Ciobanu, Costache Busciuc şi alţii, au umblat atunci din casă în casă, de i-au mobilizat la muncă, naşul a zâmbit plin de mândrie. Ii creştea în suflet bucuria. Tat-o pe Rotaru Paraschiva, secretaralela Sfat, cum lucrează fără odihnă. - 1 Mai — cea maii frumoasă sărbătoare i-a găsit cui noi şi noi victorii. ★ . / La Ruginoasa castele spoite au h ■■ |; vestmânt de sărbătoare. Q. S - v-Arit ia orice pas. Şi au apă V iovii.:-; pt. f căsuţe. Muşcate roş. .. fprins ir. geamuri. U f Ue m, 1 ainera frumoasă cu . ne mai albe ca omătul, u,"î v in iv a ie runcu-i cu iubire inii.and îi lua cânt de leagăn, i ss lor : ştere din comună, o li. te deplină. Şi-a ridice ,iiit:l su. poare, să crească , re, voinic, şi vesel în lumea astarrouă, , La şcoala cu fere-- .i.-iiui's«- , copiii intrau în clas» care i. .i. Fa nu mai apucase dânşii 1 clădire mândră, a.. 1 : ■ ă. în ■ U si,-. Gheorghe Bujor vonia cu r, m pe. Elena Dodoi îi .. . şi desluşea bine cele spuse .Se preşedintele întovă- I a , ul Dumbrăveşti şi ehar-»ă1» vremuri am trăit noi înainte. Boierul Mihai Teodorescu ne osârţea mai rău decât pe hoţi. Când pierdea la cărţi, conu Miluţă, c’aşa-i zicea arză-i focul, ne dădea moşia nouă în dijmă. Trebuia să mai dau şi bani pe aleasupra ca să-mi scot păpuşoieşii îi toamnă. Acuma avem în cornuni două întovărăşiri agricole. Cormnistul Cârlan, Gh. Bujoi şi aţii, au dus muncă de lămurire cu omenii. Nici secretara Sfatului Tinciţa Ciuboţică, nu s’a lăsat ma prejos. Astăzi muncim pentru noi“ Sitarele scăpăta spre asfinţit. Străinul asculta cu însetare. Privirile s’au întors o clipă spre tinerii ei chipuri zâmbitoare, care ieşeau din localul sfatului popular, clădit în anii regimului nostru. Se îndreptau spre căminul cultural, construit şi aceşti în vremea din urmă. In mâlt purtau drapele şi lozinci pentru măreaţi zi de 1 Mai. Lumina purpurie de amurg‘scălda în flăcări roşii Ruginoasa. In aer unduia o adiere, pluteau miresme de cireşi in floare. Era atmosferă de sărbătoare. ' ‘ ‘ ' ELENA PIETRARU _ m accelir la înflorirea Patriei, la construirea unei vieţi Vina Part frumoase spre care ne conduce Partidul nostru iubit, este concretizat ; frumoase p rednica activitate a sfaturilor populare. In clişeu • Localul sfatului popular din Ruginoasa, construit prin munca voluntară. Grija pentru sănătatea oamenilor muncii constitue un obiectiv de seamă al Partidului şi Guvernului nostru. In clişeu, Policlinica de copii din Lespezi, ridicaţi în anii regimului nostru democrat popular. EXCURSIE In zilele de 2 şi 3 Mai vor avea loc cursii organizate la pădurea Breazu, dealul Repedea şi Ciric. Biletele se vând la maşină la toate chioşcurile de ziare din orş. Costul unui bilet de 2 lei pe traseul Iaşi-Breazu şi 4 lei pe traseul Iaşi—dealul Repedea. -!’inc a* cordatâ, oarne ° searr, uri înaintea tin : Ur'vG dare, dar fapte SJChrCa u?or- Jn când cerul adi ,■ : !rr .. .•pasv.â; AHANOV1STUL truirea socialismului..." rs repede în muncă în* nii au luat-o demulte ipului, uitând de calenle din viață nu se uită 950, în zilele lui Mai, nc, difuza stropi peste încolţită, Zaharescu Medalia Muncii, penume al aceluiaş an, să-i ept, din nou, Medalia aduce aminte cu bucate de acum 3 ani —răştele distincţii. Mai înuin dispozitiv automat de jurnale sovietice deşi încolţise gândul să işte de prins piese până are ridică simţitor prolipsurilor, ajutându-l sa păşească pe drumul cel bun. La fel, atunci când a sesizat că utemistul Dumitresculor obişnuia să lipsească de la cercul de învăţământ politic şi la cel de calificare, l-a oprit şi, adresându-i-se părinteşte, i-a spus, liniştit: —E frumos asta, Dumitrescule ? Spune sincer, ce crezi că spun lalţi tineri, neutemişti ?! — Tu aisă fii exemplu, tovarăşe, dar exempU bun. Ce spui ? Băiatul s’a roşit şi a plecat în jos ; secretarul organizaţiei de tid avea toată dreptatea să-l dojenească. Azi, Dumitrescu Ion urmează curile de învăţământ politic, iar la cursurile de calificare e fruntaş. „N’am vorbit încă nimic tovar,i despre lipsurile mele. Şi noi comuniştii trebue să ţinem unrea socoteală de lipsurile pe care le avem, şi ne străduim să le nupijinăm până la lichidarea lor complectă, pentru ca să ne îmbunătăţi în permanenţă munca. Şi, bine ,io spun, mai am multe lipsui. De in ultima vreme, am cam ămas cumcu cititul. Şi nu e deloc furos ntru un comunist. Deacia, în cinstea lui 1 Mai — marea sărbfitoare ev '■■nilor muncii de pretutindeni — mi-am propus să citesc „Apă ve“ — roman nl scriitorului sovietic Olej.nico altele, deasemeni să-mi continui munca de ridicare a nivelului ideologic, fiindcă fără acesta nu pot fi obţinute succese în niciun domeniu de șef al ateii?; eh.:'- mecă- cil, pentru cons I Anii s’au sei r __ z'L .-•- r-.“ -V Aur.l a pr.-' vff ',%’u uea ir. Noemi [ ■ ; ' tvor-n-.r» ■: • j Gş ffA ’NŞjj 'r V; . r 1 V'uf: U.;,s fjjfalizări r 7 f *7- o'tf'fGîf'pl-AifUU;N ; ' 'v ,n, 1 : * ‘ V Do • !t\ A ■■•c Ocup’ n: migală, în meme viui de față de 'iactivitate, nu se realizează «»eace se || ,i adapteze !.- si rang o :i£ DU lagărele pentru • '■,- nu reste sui Doisevir in munca. Uri. ] - (^ 1.i • .,w m i ție Sa trebuia sa ri- :i('ru ^ca usi o»mp Alecu si .-1 r..; - secția noastră e fiotărîtă să f - frun- î • .ÎTltil A. Ct VOitlHlolâ •.-• Pat--a muncii cu 400.la descu Ion, care urmeaza școala de cata sa si după 1 Mai... Când comu- j ,.......................................... n . , , „ , • să fie ferită de uzu- rnepre și pe caretei it amta la fiecare ^istîi ?.u voinţă şi hotărăsc, îrre vor- I h lemîstj|i pionierii uin loJiu Si coie pentru groapă hc ;y ceasta a reuşit. . pas cu sfatuii si indimnări,,in munca. şi fripta lor nu Există deosâire. lioai(i nu jiteics să uilâ^mp.ne -u ^. duri etc.. Saharescu Aurel a fost -Cadrele tinere sunt Viitorul socialist A yn noaptea înstelată cu mir. s de lei I ^'urie zh' de 1 Mai’ njărcJVi T'k;|° acestea s’au* făcui prin mu. vTii'ovish • *» a^m noastre , .continua entuzi smattyvnroJ ^ fra. j batoare a .ammfîor murictJ om ’u- cu voluntară ,sub directa conduce comunistului Zaba-stananovistul vomunist, care nu a vor- W(1v învjorajtoare ^ura . „u{cr. i ,71C:- Inlit ' Precum f1 Congrcsul a to\„- ..nu.- profesor Andriescu G In cinstea marii sărbători De cât' - î nlistruî mecanic Teodor Cote:: • ! »imit ca St. U.C. urmărea f Iul cilii se fectuiază operaţia de ianelor dela sonetele n cem J iu; de atâtea ori simţea imbobim a interveni pentru a curma C' ’eu rudimentar Posibilii, tj de a contribui la lichidare;. ac.ici i de lucruri, i s’a ivit cu pilaj! repa arii unei sonete mecanice ' Farul îndelung mecanismul ace«tei t-isinî, iov. Cotea a ajuns la conc’ rt por’o serie de modificări a '. 1 . mu ' se poate mecaniza op v u re a pistoanelor. El a expus»‘ . de automatizare, conducerii ; . .. asigurând-o înaţiunii a analizat proiectul inovatorului şi, găsindu-l practic, a dat lot măsurile tehnico-organizatorice, ca acest angajament să poată fi tradus viaţă. Muncind cu deosebită râvnă lucrarea pe care a conceput-o, tov. Tedor Cotea a putut raporta cu bucuri zilele trecute, că a reuşit să automateze complect procedeul de ungere pistoanelor. Astfel, bazându-se principiul motoarelor Diesel, el a f cut în pereţii berbecului sonetei sa, găuri pe unde să circule uleiul, dar care a aplicat două rezervoare cu el având fiecare câte un robinet ce închide şi se deschide, după nevoi in felul acesta, pistoanele se ung ir mod automat, uniform, înlăturându-.. .complect cazurile de gripare, iar consumul de ulei s’a redus de aproape ori, faţă de cantitatea întrebuinţapână acum. Realizarea tovarăşului^ tea a fost primită cu vin către întreg colectivul constituind o contribuţie^ lupta pentru creşterea muncii, pentru îmbunata! Fiilor de lucru ale mancitoil tru folosirea în mod chibzuTbustibilului. NICOLAE DRAGAN corespondent celaş t mp sune în practică până îr. zi' o iu 1 ".ai. Direcţia Sta He rezumă numai la fapm despre viz-ta U».ui.» m ... C- M omnunistiriui 7U;arcscu I ?l :'1 ‘ hvstructonului superior de pi.-.r. ki-ua, ca secretar al boslovacă acum un an - unde mrpK Ne.ata ?»râns mâinile bvară. Constituim bngazi, e* au depus meu L.ivarcscu .Mihai. împreună a iâ dt-ia Uzina cce:‘ P'-,,n:cut, concediul de odihna, des- rlit iar n minte i numeroasli-c de muncă voluntară, t.-varășa-profesoara Călinescu E'is :.i:||lu al 'mci sectu pre lup^a p mru îmbunaiaţirea mim-stăruie si acum | !?b condni›'-a tovarasm! Moraru bel,l‚ o flU% air,najat mvdina , %iscrtori, Znharescu cu ideologic? si politice m organiza-ciulini Constanții. Halba Ilie. Astfel, prin . . r , ' J K lf , moment exem tia de baza despre condițiile de trai ruHtcni oameni del munca formântată, prin străduințele r,°". 0,.n ' -a ^dm Deasemeni . c;,v.%zi.-tă. dc destui- mereu mai bine ale sale, ale familiei . .. ( . . . | lor ei au .»uşii ca numai în câteva confţ^ional şi o serie dc daruri pc. A7- $patriotism, nu şi ale muncitorilor din secţie, despre 'n un c^! ,auri'' j ziie să cuîe de spini islazul cornu jtru I#* valul Tinerelului , care u: -(jTNliamenilor mun- copiii săi : Constanlin — student în i'I^^M^vMy4-§i^'osebib Noi sun- ! n3, pc 0 c.,r.,fatri de 220 ha. avea loc la PuH.wiîi primi;anul I Chimie industriala, care va de- zi arma*“ marelui sau c. V-ntiat cu acest prilej ti- d-■|;Ma observat ră veni inginer petrolist — nrecum si .$va Jîfmaia tovarăşului | vu-rii Pri?piru Neculai, Mihailescu TM n «certe daruri au 1 : Bisclii Vasile Elena 'i Aurelia — şcolăriţe mai \'; in Paula «i alţii. mescu Sandina . ■iWgmâcru, stahano- intr’o ţară . ‘ '-^^^wrte din JHOurelu JRHW ..N iin’.nmeniial MORARU MIHAI ^Rra să coin ^corespond cu I . ______________________________fl___________ ifJUfak» |ast m MM RR^RBI HUH MIM———________