Flacăra Iaşului, martie 1954 (Anul 10, nr. 2340-2365)
1954-03-02 / nr. 2340
Peg, 2 Să se acorde toată intenţia educării comuniste a tineretului în raionul Roman Statul nostru democrat-popular arcorda o deosebită atenţie tineretului. Partidul şi guvernul asigură tineretului condiţii tot mai bune pentru a se dezvolta, spre a munci cu sirguinţa şi a deveni, cadre de nădejde, temeinic pregătite. Construirea socialismului in patria noastră cere şi o muncă susţinută în scopul educării comuniste a tineretului, in această direcţie, un,rob de seamă îl au organizaţiile U.T.M., care trebuie să dea o deosebită atenţie învăţămîntului politic. In raionul Roman, ca urmare a creşterii preocupărilor organizaţiei raionale U.T.M. pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al tinerilor, au fost organizate anul acesta 80 de cercuri şi cursuri politice, în cadrul cărora studiază peste 1250 tineri. Pentru buna desfăşurare a cursurilor politice, comitetul raional U.T.M. Roman s-a îngrijit la timp de procurarea materialului bibliografic necesar cursanţilor şi a organizat seminarii cu propagandiştii, în cadrul cărora au avut loc discuţii asupra îmbinaţii ţării metodelor de predare cît şi de ţinere a seminariilor. Ca urmare firească a indicaţiilor primite, mulţi, propagandişti îşi întocmesc acum planurile de predare a lecţiilor urmă-rind ca ele să fie atrăgătoare, pline , de conţinut politic şi educativ. Astfel de lecţii se predau la cercul, de învăţămnt politic din comuna Hîrleşti. Căniind mereu să-şi îmbunătăţească calitatea lecţiilor, propagandista Marin Cheini studiată intens materialul bibliografic indicat, cărţi de literatură, scrise de autori sovietici, şi romîni şi se bazează în expuneri, pe fapte, pe practică. Deseori, în alegerea exemplelor locale propagandista Marin Cheli foloseşte sprijinul cabinetului de partid. Deasemeni, la seminariile ,cu propagandiştii ea vine bine pregătită. Cursanţii cercului pe care-l conduce au caiete de studiu individual, citesc bibliografia indicată şi se prezintă bine pregătiţi la seminarii. Rezultate frumoase in ceea ce priveşte ridicarea nivelului politic al tinerilor a obţinut şi propagandistul Gavril Tiberiu, din comuna Cîrligi. Succesele dobândite în aceste comune în privinţa bunului mers al învăţămintului politic se datoresc în bună parte ajutorului primit de propagandişti şi cursanţi din partea membrilor birourilor organizaţiilor de partid şi U.T.M. Aceştia participă cu regularitate la cursuri, sesizează lipsurile şi dau îndrumări pentru lichidarea lor. Sunt însă şi propagandişti care nu luptă pentru predarea lecţiilor la un nivel corespunzător. Propagandistul Virgil Crăciun de exemplu, predă cursanţilor de la gospodăria de stat din Secueni lecţii lipsite de conţinut. Întocmite la repezeală, doar pentru a se putea justifica că a ţinut cursul. La întocmirea lecţiilor el nu studiază, nu se documentează temeinic, iar la predare se mărgineşte doar la o serie de cuvinte bombastice, cele relatate nefiind bazate pe fapte. Astfel, lecţiile sunt sub nivelul posibilităţilor sale şi ale cerinţelor cursanţilor. Pe lingă acestea, el nu participă cu regularitate la seminariile permanente ce se ţin cu propagandiştii. Nu este deci de mirare că frecvenţa cursanţilor la lecţiile pe care le predă este slabă, ca de altfel şi pregătirea lor ei neavînd la zi caietele de studiu individual. Problema educaţiei comuniste a tineretului în raionul Roman a fost de ctrind obiectul discuţiilor plenarei Comitetului regional U.T.M. Iaşi. Din darea de seamă prezentată de tov. Cudisac, prim secretar al Comitetului raional U.T.M. Roman, rt şi mu .mmmmmmmml( n ........ din discuţiile purtate pe marginea referatului, a reuşit ca numeroasecercuri şi cursuri politice nu sint deschise nici pînâ in prezent şi ca o lunăparte din cele care funcţionează Sint ritmase mult in urmă,faţă de programiul indicat, aşa cum este căzul cursului dela gospodăria de stat Setesni. Deasemeni, instruirea şi calificarea propagandiştilor prin seminarîile permanente nu este totdeauna bine şi organizată, iar problemele discutat te sunt la un nivel scăzut. Unele semi marii se desfăşoară deasemeni la un sab nivel, rezumîndu-se doar la unele întrebări puse de propagandişti şi la răspunsurile afirmative sau negative ale cursanţilor, fără a se discuta fe larg asupra problemei respective. Asemenea metode se folosesc la cercurile politice din comunele Săbăoani şi Vulpăşeşti. In mare măsură, lipsurile acestea se datoresc şi faptului că atît birourile organizaţiilor de partid şi U.T.M. din aceste minune, cit şi membrii biroului raional, ii U.T.M. Roman, se desinteresează de aceste probleme şi nu le dau atenţia cuvenită. înşişi activiştii comitetului raional U.T.M. Roman nu cunosc temeinic problemele educaţiei comunişti; şi nu pot acorda un sprijin pubricic cercurilor politice. Tovarăşii Constantin Ciobanu şi Ştefan Berţic, de exemplu membrii ai biroului raional U.T.M., n-au participat încă la nicio lecţie, de la începutul desfăşurări cursurilor politice din raion. Controlul efectuat de ei este încă superficial. Biroul raional U.T.M., nu i-a tras la răspundere pe aceşti tovarăşi, cu toate că a cunoscut lipsurile ce mai persistă in activitatea lor. . Tovarăşii care răspund de învăţămîntul politic din cadrul comitetului raional U.T.M. Roman — şi în special tov. Const. Ciobanu, şeful secţiei propagandă şi agitaţie — n-au controlat niciodată felul în care se pregătesc responsabilii de seminarii. La toate acestea se mai adaugă şi fontul ,că în munca de educare a tineretului nu a existat nici sprijinul secţiei de propagandă şi agitaţie a conitetului raional de partid. Activitatea comitetului raional U.T.M. în ceea ce priveşte învăţămîntul politic n-a fost deloc sprijinită de Comitetul raional de partid şi nu a fost analizată săptămîni în şir. Nupoate fi trecut cu vederea nici făptuit ca în sinul Comitetului regional U.r.M. — Iaşi s-a cuibărit întrucitva biirocraţia. Mulţi dintre activişti controlează desfăşurarea învăţămîntului politic prin telefon. Secretarul comitetului regional U.T.M. H. Zilberman,care trebue să se ocupe de bunul ricurs al cursurilor şi cercurilor politice, era nălţuşnit să ducă munca din birou, neglijînd deplasările pe teren, iar tov. G. Lelizer de la secţia de propagandă şi agiftaţie a fost folosit mai mult în lucruri de scriptologie. Aşa cum prevede Hotărirea Plenarei a X-a a C.C. al U.T.M., sarcina comitetelor regionale, raionale, orăşeneşti şi a organizaţiilor de bază U.T.M. este de a ridica munca de educare marxist-leninistă, la un nivel tot mai înalţi Birourile comitetelor raionale U.T.M. au datoria de a pune în centrul atenţiei lor îmbunătăţirea calităţii lecţiilor şi a seminariilor, cît şi instruirea propagandiştilor. In vederea îmbunătăţirii necontenite a învăţămîntuilui politic, comitetul reordonat U.T.M. şi comitetele raionale trebue să-şi intensifice munca de control, să analizeze periodic activitatea propagamiştilor şi să ia măsuri pentru lichidareadeficiențelor. DHALAUS. FLACĂRA IAȘULUI Concert simfonic închinat compozitorului H. Berlioz Concertul simfonic de vineri seara cuprinde un variat program muzical închinat marelui compozitor francez Hector Berlioz. Astfel, Filarmonica de Stat „Moldova“ va interpreta, sub conducerea prof. Achim Stoia, cunoscuta „Simfonie fantastică“, trei fragmente simfonice din opera „Damnaţiunea lui batist“ („Marşul lui Rakaczy“, „Dansul silfelor“ şi „Menuetul licuricilor“) precum şi uvertura „Carnavalul roman“. • -0 Pe urmele materialelor publicate în „Flacăra Iaşului“ Nr. 2333 din 21 februarie a apărut urn articol intitulat „Telegramele tovarăşului diriginte“, prin care se critică felul birocratic de muncă al dirigintelui Oficiului R.T.I.R. din Vaslui, Lupu Traian, care comunica cu funcţionarii instituţiei prin telegrame şi scrisori recomandate timise la domiciliu, în vreme ce respectivii se găseau la serviciu, în incinta Oficiului. Direcţia regională P.N.T.R. Iaşi, in răspunsul trimis ziarului nostru, confirmă lipsurile pe care le-am sesizat. Se arată deasemeni că tov. Lupu Traian s-a făcut vinovat şi de alte lipsuri. Deşi i s-a atras atenţia de nenumărate ori, clipsul n-a înţeles să se corijeze în muncă. In consecinţă, Direcţia Regională P.T.T.R. s-a înlocuit din funcţia de diriginte al oficiului Vaslui, trimiţîndu-l într-o altă munca. ★ Prin articolul „In halta Curteni aşteptînd trenul“, apărut în ziarul nostru, se arătau neajunsurile pe care le suportă călătorii nevoiţi să aştepte trenuil în această haită improvizată într-o locuinţă particulară, situată în 80 metri depărtare de linia ferată. Ministerul Căilor Ferate, prin adresa Nr. 535 ne face cunoscut că într-adaeu n, sesizarea critică corespunde realităţii. Halta de la Curteni nici pe departe nu poate corespunde unei bune deserviri a publicului călător. In grija sa permanentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie. Ministerul Cailor Ferate a prevăzut fondurile necesare pentru construirea unui local nou, corespunzător nevoilor locale. Totodată, Ministerul Căilor Ferate a trasat ca sarcină Direcţiei Regionale CIR Iaşi, de a lua legătura cu sfatul popular al raionului Huşi pentru gastica posibilităților de procurere a materialului necesar și, eventual, ajutor în mîna de lucru. -0 Informaţie Casa de economii şi consemnaţiuni, Direcţia Regională C.E.C. Iaşi, anunţa că, începînd dela 1 martie 1954, încasarea impozitelor şi taxelor de la populaţie se va face şi de către CEC situate în oraşe şi comunele Reşedinţe de raion. Tot cu începere dela 1 martie 1954, unităţile C.E.C. care încasează impozite şi taxe vor încasa de la populaţie şi primele de asigurare. (A.D.A.S.). Unităţile C.E.C. încasează impozitele, taxele şi primele de asigurare de la orice plătitor din oraşul respectiv şi pentru oricare circumscripţie financiară sau unitate A.D.A.S. din acel oraș. de la naşterea lui G. Şincai 200 de ani In cea de a doua jumătate a secolului al XVllI-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, în Transilvania — dominată în această perioadă de imperiul habsburgic—şi-au desfăşurat activitatea de istorici şi filologi cei trei învăţaţi mai de seamă ai Şcolii Ardelene: Samuel Micu, Gheorghe Şincai, şi Petru Maior. Cauzele care au determinat această febrilă activitate dusă de cei trei învăţaţi ardeleni îşi au originile cu mult înainte. Odată însă cu începutul dezvoltării burgheziei romîneşti, în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX lea, aceasta are o situaţie grea lovindu-se în dezvoltarea ei de îngrădirile puse de regimul feudal şi absolutist habsburgic. Burghezia romînă are de luptat atît împotriva feudalismului cît şi împotriva jugului naţional din Transilvania; de aceea ea agită problema naţională şi antrenează în luptă şi o parte din masa celor exploataţi, iobagii, pe care feudalii îi desconsiderau şi îi lipseau de drepturi. In anul 1700 are loc unirea unei părţi a ţăranilor romîni din Ardeal cu biserica Romei. Romînii acceptă această unire în speranţa că vor obţine egalitatea în drepturi cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare. Dar speranţele lor au fost înşelate. Romînii au continuat să aibă situaţia de „toleraţi“. Unirea cu Roma n-a făcut decit să-i despartă pe Romîni în două, astfel încît i-a slăbit în favoarea opresorilor. Cu toate acestea, unii tineri cu dragoste de carte au căpătat învoire de a învăţa la şcolile din Viena şi Roma, papalitatea sperînd prin aceasta că ,odată Întorşi in ţara lor, vor deveni fervenţi propagatori ai catolicismului. Unul dintre aceşti tineri care şi-au început studiile în ţară, la Tg.-Mureş, Cluj şi Bistriţa şi le-a continuat apoi la Roma, la Colegiul „De propaganda fide“, este şi Gheorghe Şincai de la a cărui naştere s-au împlinit la 28 februarie a.c. 200 de ani. El face la Roma studii teologice şi filozofice timp de 5 ani. Gh. Şincai, colaborează cu celălalt învăţat ardelean, Samuel Micu, la alcătuirea gramaticii lor intitulată „Elementa linguae dacoromane sive valachicae“, care apare în 1780 la Viena. Timp de 12 ani, Gheorghe Şincai îndeplineşte funcţia de inspector şi director al şcolilor româneşti din Ardeal în care calitate el înfiinţează peste 300 şcoli în limba romînă pe care le înzestrează cu manuale alcătuite chiar de ei. Ca şi ceilalţi doi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene, Gheorghe Şincai renunţă la preoţie (1774) şi se dedică cu totul studiilor istorice şi filologice. Din cauza îndrăznelii sale şi atacurilor pe care le îndreaptă împotriva clerului, intră în conflict cu episcopul unit Ion Bob şi este dat afară din slujba de inspector al şcolilor. Cea mai importantă operă a sa este „Hronica Românilor şi a mai multor neamuri“, operă de mari proporţii, la care a lucrat 34 de ani şi care cuprinde storia romînilor din anul 86 pînă în 1739. Rare sunt operele istorice în care să ne fie prezentat un mai mare număr de fapte. Din nefericire însă aceste fapte nu se prezintă într-o legătură strînsă, deoarece Şincai a crezut nimerit să le povestească an cu an, ceea ce face ca legătura dintre evenimente să se piardă. Odată această operă monumentală terminată în manuscris, Gh. Şincai caută să obţină aprobarea cenzurei împărăteşti pentru a o publica, însă i se răspunde că opera e bună de pus pe foc, iar autorul în furci. Mîhnit de această lipsă de preţuire a operei sale, Gh. Şincai moare în 1816 sărac şi umilit. ■ Isvorîtă din dorinţa de a veţiii ajutorul poporului său oprimat, opera lui Gh. Şincai ca şi a celorlalţi învăţaţi ardeleni, are la bază o serie de principii caracteristice activităţii Şcolii Ardelene. Deşi greşite, multe din aceste idei ale sale, în timpul în care au apărut şi-au avut o justificare, căci, prin exagerările lor, învăţaţii ardeleni căutau să vină în ajutorul poporului lor oprimat de jugul nobililor şi al clerului, popor, care ne mai putînd suporta împilarea, în anul 1784, sub conducerea lui Horia, Cloşca şi Crişan se răscoală pentru a-şi cîştiga drepturi. Şincai a susţinut în domeniul istoriei şi idei greşite — cum ar fi bunăoară aceia a descendenţei romînilor direct din cuceritorii romani ai Daciei. Ideile acestea greşite şi-au aflat ecou şi în lucrările filologico-lingvistice ale lui Şincai. Astfel în ceia ce priveşte ortografia el se declară adeptul sistemului etimologic, urmărind nu să se scrie aşa cum vorbeşte majoritatea populaţiei, ci a reda prin grafia cuvintelor originea lor latinească. Insă, chiar Gh. Şincai şi ceilalţi reprezentanţi ai Şcoiii Ardelene, au utilizat in scrisul lor limba vie a vremii pentru ca să fie înţeleşi de cei cărora li se adresau, pentru a-şi vedea ideile pătrunzînd în mase cît mai largi. Reprezentanţii Şcolii Ardelene, în activitatea pe care au desfăşurat-o, pe lingă exagerările lor, au avut şi un însemnat rol progresist. Ei luptă împotriva feudalismului şi a papalităţii împotriva exploatării bisericii catolice şi a caracterului ei antinaţional. Gh. Şincai a iubit, ca şi ceilalţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene, cu apreciabilă vehemenţă şi duritate în feudalismşi clericalism, în concepţiile şi mentalităţile pe care se rezemau deopotrivă exploatatorii de tot felul. , Armele lor au fost istoria şi filologia, pe care le-au adus pe baricade", făcîndu-le să militeze pentru cauza clasei lor. TIBA ION asistent facultatea de filologie FILMUL ZILEI. Cinema „Maxim Gorki“ Săptămîna aceasta rulează pe ecranul cinematografului „Maxim Gorki” o nouă realizare a studiourilor cinematografice sovietice, filmul spectacol „Liubovlarovaia” în interpretarea colectivului teatrului „Ni. Gorki’’ din Leningrad. Dintre interpreţi fac parte: 17. Chibardina, V. Politermaco, E. Granovscaia şi A. Zirkov, artişti ai poporului R.S.F.S.R., A Cepurnov, artist emerit al R.S.S. Cazahe, Z. Carpova, A. Mazaev, I. Gorbaciev şi alţii. " .Regia spectacolului o semnează I. Efremov, regia filmului —Z. Frid, iar muzica — B. Puşcov. Nr. 2340 Din activitatea colţului roşu de la G.A.S. Deleni Gospodăria agricolă de statt din Deleni, raionul Hîrlău, este înzestrată cu un colţ roşu, în cadrul căruia muncitorii au posibilitatea să desfăşoare o rodnică activitate culturală. Cele 2700 de volume şi broşuri din biblioteca acestei unităţi culturale sunt citite de un mare număr dintre muncitorii gospodăriei. Printre cititorii fruntaşi se numără Gh. Ovăz şi Gh Pruteanu, care au studiat numeroase broşuri cu caracter agrozootehnic, trecînd apoi la aplicarea practică a celor învăţate. Datorită iniţiativei tov. N. Ciocan, directorul gospodăriei agricole de strat Deleni, s-a organizat lectura zilnică în colectiv a presei centrale şi locale. Pentru o cît mai temeinică studiere a metodelor agro-zootehnice decătre muncitori, în cadrul acestei gospodării funcţionează o serie de cursuri profesionale pe ramuri de producţie. Inginerul agronom Simion Bulgaru acordă o deosebită importanţă lecţiilor programate, reuşind să mobilizeze cursanţii cu regularitate şi să le transmită o serie de cunoştinţe deosebit de folositoare. Şi tehnicianul Aurel Simionescu desfăşoară o activitate intensă. El consideră că metodele agrotehnice avansate trebuiesc popularizate şi în afara gospodăriei, în rîndul ţăranilor muncitori. In acest scop, el a ţinut o serie de lecţii în cadrul căminului cultural din satul Plugari. Calitatea produselor Datoria de cinste a oricărei întreprinderi socialiste este de a da produse ele calitate superioară, necesare satisfacerii cerințelor mereu crescânde ale celor ce muncesc. Calitatea produselor este unul din criteriile de bază în aprecierea muncii întreprinderii. Realizarea de către o întreprindere a unei producţii necorespunzătoare, de calitate inferioară, înseamnă pierderea materiei prime şi a materialelor folosite pentru prelucrarea ei, înseamnă cheltuirea neraţională a muncii în întreprindere. Aceasta duce la neîndeplinirea planului de producţie, scade productivitatea muncii şi a utilajului, ridică preţul de cost al produselor. De a■re, lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor este una dintre sarcinile principale ale industriei socialiste.Partidul arată clar oamenilor muncii din industrie că singura cale pentru satisfacerea în măsură din ce în ce mai mare a nevoilor lor, pentru ridicarea nivelului lor de trai, este lupta perseverentă pentru descoperirea si folosirea rezervelor interne ale întreprinderii, mărirea producţiei si fiinductivitătii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii şi scăderea preţului de cost al produselor. Tin rol deosebit in îmbunătăţirea unităţii produselor îl joacă ^însuşirea si folosiree pe scară din ce în ce mai largă a tehnicii noi. ^ ^ In întreprinderea noastră, pînă în ultimul timp, nu s-a acordat atenţia cuvenită problemelor calităţii produselor. Organizaţia de bază, comitetul de întreprindere şi conducerile administrativă şi tehnică sau prea poate fi îmbunătăţită cupat în mod insuficient de realizarea unei producţii de calitate superioara. Muncitorii şi tehnicienii n-au fost mobilizaţi în suficientă măsură la lupta pentru calitate, iar comuniştii din întreprindere n-au fost motorul acestei lupte, nefiind activizaţi de biroul organizaţiei de bază, prin încredinţarea de sarcini concrete, pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor. * La rîndul său, serviciul controlului de calitate, care are un rol de seamă în realizarea unei producţii de calitate superioară, a fost aproape inexistent. O altă lipsă, care a dus la neîndeplinirea indicelui de calitate a fost şi nefolosirea din bune condiţii a experienţei stahenoviştilor sovietici şi a celor din patria noastră. Deasemeni, îmbunătăţirea sortimentelor, realizarea unei producţii la ţesături cu desene variate şi atrăgătoare, n-a reprezentat o preocupare permanentă pentru conducerea întreprinderii. Incepînd însă cu acest an, conducerea întreprinderii, îndrumată de organizaţia de partid, a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la îmbunătăţirea calităţii produselor. Acum serviciul controlului de calitate a început să se facă simţit în întreprindere, iar repartizarea muncitorilor la maşini se face în funcţie de calificarea lor. Agitaţia vizuală privind problema calităţii produselor s-a îmbunătăţit în mare măsură, iar consfătuirile de producţie dezbat mai des, mai organizat, această pro la fabrica „Ţesătura“ blemă. Cu toate acestea, trebuie spus că nici pe departe n-au fost folosite încă toate posibilităţile existente pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Aceasta cere în primul rind mobilizarea întregului colectiv de oameni ai muncii din întreprindere. In această luptă trebuiesc antrenaţi mai ales tehnicienii ,şi maiştrii. Funcţionarea normală a maşinilor, buna lor întreţinere, reglarea şi repararea lor la timp sunt condiţii esenţiale pentru realizarea unei producţii de calitate. Experienţa ne arată că în secţiile în care maistrul şi-a înţeles rolul său de organizator şi mobilizator al muncitorilor din secţie, lupta pentru îmbunătăţirea calităţii a fost încununată de succes, procentul de ţesături de calitatea I-a fiind ridicat. Un exemplu în această privinţă îl constituie maistrul stahanovist Osoc Moscu, precum şi tov. Aron Iosif de la ţesătorie, care au realizat în cursul lunii ianuarie produse de calitatea I-a în proporţie de 98 la sută. Deasemeni şi tov. Calciu de la ţesătorie a realizat în luna ianuarie produse de calitatea I-a în proporţie de 96 la sută. Datorită delăsării de care au dat dovadă faţă de calitatea produselor, maistrul Nanui Petru şi ajutorii săi Scherman Adolf şi Ştefanovici Constantin, la secţia respectivă, au fost date importante cantităţi de marfă de calitatea 11 - a. De aici rezultă necesitatea ridicării calificării tuturor maiştrilor. O problemă nu mai puţin importantă este aceea a ridicării calificării profesionale a muncitorilor. Datorită unei preocupări insuficiente în această direcţie, cursurile şcolilor de calificare ale întreprinderii au fost slab frecventate, iar calificarea acestora s-a făcut şi se face încă la întîmplare. Aşa se explică de ce cea mai mare parte a producţiei de ţesături defecte a fost dată de acei muncitori cărora li s-a încredinţat utilajul, fără a avea însă calificarea necesară. In această privinţă, folosirea în mod organizat a metodei sovietice Cotlear, de calificare la locul de muncă, poate da rezultate din cele mai bune. In fabrica noastră s-a dat insuficientă atenţie extinderii metodelor înaintate de muncă. De pildă, s-a neglijat extinderea pe scară largă a metodei Ilicev-Vlasov, de şablonare a urzelilor, deşi este cunoscut faptul că aplicarea acestei metode duce la micşorarea procentului de rupere a firelor şi deci îmbunătăţeşte calitatea produselor. Extinderea metodei sovietice Ciurchill, de creare a cît mai multe brigăzi de calitate, ca şi aplicarea în bune condiţii a metodei lui Voroşin, iniţiatorul mişcării pentru o bună organizare a locului de muncă, pot deasemeni contribui la realizarea unei producţii de bună calitate. Deasemeni, comitetul de întreprindere a neglijat în mod nepermis introducerea şi extinderea iniţiativei stahanovistei Elena Chişiu, care ar fi contribuit la îmbunătăţirea calităţii firelor produse la filatură. De multe ori, sindicatul şi conducerea întreprinderii s-au mulţumit să scrie pe o placardă aplicări cutare sau cutare metodă, crezînd că prin aceasta a făcut totul, însă practica dovedea contrariul. De mare importanţă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor este folosirea tuturor metodelor de agitaţie vizuală şi auditivă în rîndul muncitorilor, ca: gazete de perete, panouri, lozinci, staţia de radioamplificare, etc. Gazeta de perete trebuie să popularizeze mai des stahanoviştii şi fruntaşii în producţie, precum şi metodele lor de lucru. Popularizarea numai a cîtorva nume şi aceleaşi în permanenţă, cunoscute deja de întreg colectivul întreprinderii, nu poate duce la intensificarea luptei pentru calitate. In acelaşi timp, trebuie criticată cu o asprime , atitudinea nesănătoasă faţă de muncă, de nepăsare faţă de calitatea produselor. Rezultate pozitive au dat vitrinele cu rebuturi, în care sunt expuse produse de calitate necorespunzătoare, precum şi numele acelora care au dat aceste produse. Acei care se fac vinovaţi de producerea de ţesături de calitate necorespunzătoare, trebuiesc traşi la răspundere. Buna organizare a serviciului ele control al calităţii va fi un factor important, care va duce la îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru a lupta cu succes împotriva rebuturilor, este necesar ca deredere să fie descoperite la timp, studiate cauzele apariţiei lor şi luate măsuri pentru înlăturarea acestor cauze. In acest scop, este necesar a se exercita un control sistematic nu numai asupra produselor finite, ci şi asupra calităţii materiei prime şi a materialelor, precum şi respectarea procesului tehnologic stabilit pe toate fazele de producţie. De aceea serviciul controlului de calitate trebuie să participe activ la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a sortimentelor. Un important sprijin în lupta pentru calitate îi poate da organizaţia de bază şi fiecare comunist din întreprindere. Sarcini importante revin deasemeni şi inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere. Ei trebuie să fie în permanenţă un factor mobilizator în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Experienţa întreprinderilor fruntaşe arată că acolo unde inginerii şi tehnicienii şi-au pus în centrul preocupărilor lor problema calităţii produselor, s-au obţinut rezultate bune. Inginerii şi tehnicienii întreprinderii noastre au datoria de a sprijini eforturile muncitorilor pentru obţinerea unei producţii de calitate superioară. Numai în felul acesta, fabrica noastră va putea lichida lipsurile de pînă acum, satisfăcând în tot mai mare măsură cerinţele justificate ale oamenilor muncii. Inginer MARCHIŞ AUREL fabrica „Ţesătura” Iaşi . * 4r * * -V r I