Flacăra Iaşului, martie 1954 (Anul 10, nr. 2340-2365)

1954-03-02 / nr. 2340

k Mr. 2310FLACARA IASULUI Pentru o temeinică instruire a birourilor organizaţiilor de bază*) In întreprinderi şi instituţii, în gospodăriile agricole colective şi la sate, alegerea organelor conducătoa­re de partid a contribuit la îmbună­tăţirea muncii organizaţiilor de bază, la intensificarea activităţii lor pentru aplicarea în viaţă a hotăririlor ple­narei din august a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei na­ţionale şi ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor şi la îmbună­tăţirea muncii de partid. In noile birouri ale organizaţiilor de bază au fost aleşi comunişti din­tre cei mai buni care şi-au dovedit prin fapte devotamentul faţă de partid. Mulţi dintre cei aleşi fac parte însă pentru prima oară dintr-un bi­rou de organizaţie de bază şi n-au experienţă în conducerea muncii, de partid. Pentru ca organizaţiile de bază să poată îndeplini cu succes sarcinile mari ce le stau în faţă este necesar ca noile birouri să fie temei­nic instruite şi ajutate de comitete­le raionale de partid. Comitetele de partid care au în­ţeles însemnătatea acestei sarcini s-au ocupat cu seriozitate de In­struirea noilor birouri. Unele comi­tete de partid raionale şi orăşeneşti — printre care şi Comitetele orăşe­neşti de partid Cluj şi Sibiu — s-au ocupat de instruirea noilor birouri, pe ramuri de producţie şi pe proble­me ale muncii de partid — paralel cu desfăşurarea alegerilor. Ţinînd seama de sarcinile diferite ale organizaţiilor de bază din în­treprinderi, instituţii etc., Comitetul de partid al raionului Stalin din Ca­pitală a prevăzut instruirea sepa­rată a birourilor din institutele de cercetări ştiinţifice, din instituţiile de creaţie, din institutele de proiec­tări, din ministere, din întreprinderi, unităţi comerciale etc. , Numeroase comitete raionale şi orăşeneşti nu dau însă nici pe de­parte atenţia cuvenită instruirii noi­lor birouri ale organizaţiilor de bază. Deşi a trecut mult timp de la ale­geri, Comitetele raionale Segarcea, din regiunea Craiova, Haţeg din regiunea Hunedoara au lăsat vreme de luni de zile noile birouri fără ajutor. Foarte dăunătoare sunt for­malismul şi birocratismul de care dau dovadă în instruirea birourilor unele comitete raionale şi orăşeneşti. O manifestare a formalismului este, de pildă, obiceiul de a instrui în bloc secretarii şi birourile organizaţiilor de ba­ză din întreprinderi, de la sate, din instituţii, şcoli, etc. fără a ţine seama de problemele specifice dome­niilor respective de activitate. Principala sarcină pusă de plenara din august a C.C. al partidului în faţa organizaţiilor de bază din indus­trie este lupta pentru mărirea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, redu­cerea preţului de cost, pentru desco­perirea şi folosirea rezervelor interne, în scopul obţinerii unui belşug de produse de larg consum. In vederea îndeplinirii acestor sarcini, birourile organizaţiilor de bază din industrie trebuie ajutate să­ exercite in mod­ just dreptul de cent­rol asupra activi­tăţii administrative, să mobilizeze şi să conducă întreaga masă a mun­citorilor şi tehnicienilor în întrecerea socialistă, t­rebuie să se arate limpe­de munci­­­i­or, inginerilor, funcţio­narilor ca singura cale justă pentru ridicarea nivelului lor de trai este lupta de zi cu zi pentru mărirea pro­ducţiei bunurilor de larg consum, pentru ridicarea productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost, înfăp­tuirea unui regim strict de economii. Organizaţiile de bază din întreprin­deri trebuie să fie în fruntea luptei pentru aplicarea în viaţă a Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari. Sporirea producţiei agricole vege­tale şi animale e o condiţie esenţială , pentru dezvoltarea economiei ţării şi ridicarea nivelului de trai al oameni­lor muncii. Organizaţiile de bază de la sate trebuie să fie în fruntea luptei *) Articol de fond apărut în „Seii­­teia” Nr. 2906, din 26.11. 1954), pentru ridicarea producţiei la hectar, — în primul rînd la culturile de grîu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr — şi pentru ridicarea producţiei animale. Comitetele raionale de partid trebuie să se ocupe cu multă grijă de instrui­rea noilor birouri ale organizaţiilor de bază de la sate, să dea tot ajutorul acestor organizaţii, astfel ca ele să arate ţăranilor muncitori cu gospo­dării­ individuale posibilităţile însem­nate pe care le au de ridicare a pro­ducţiei gospodăriilor lor prin aplica­rea metodelor agrotehnice, să le lă­murească măsurile luate de partid şi guvern pentru stimularea şi cointere­sarea lor la sporirea producţiei agri­cole vegetale şi animale, la vînzarea produselor lor către stat şi coopera­ţie prin contractări etc. De mare însemnătate, mai ales în această perioadă a pregătirii campa­niei agricole de primăvară,­­ desfăşu­rarea unei intense munci politice, care să arate ţăranilor muncitori fo­loasele unirii lor în întovărăşiri a­­gricole. Birourile organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective trebuie îndrumate cum­ să sprijine consiliul de conducere şi să mobili­zeze masa colectiviştilor pentru întă­rirea economico-organizatorică a gos­podăriilor colective. In mom­entul de faţă, cea mai mare însemnătate are desfăşurarea intensă a pregătirilor pentru campa­nia agricolă de primăvară — pregă­tirea seminţelor, repararea uneltelor, etc. — atît în sectorul socialist cît şi în sectorul individual. Organiza­ţiile de bază trebuie îndrumate să fo­losească toate posibilităţile locale, să dea dovadă de cea mai mar­e iniţiati­vă şi combativitate pentru a învinge greutăţile create de urmările visco­lului. Comitetele raionale trebuie să în­veţe birourile organizaţiilor de bază să pătrundă adînc în problemele eco­nomiei, ale industriei, agriculturii, să îmbine strins munca politică cu mun­ca economică, să folosească intens toate mijloacele de influenţare a ma­selor : agitaţia politică, presa centra­lă şi locală şi presa de perete, clubu­rile şi căminele culturale, reţeaua de radioficare, care sunt arme puternice de mobilizare a maselor la realizarea programului de măsuri economice a­­doptat de partid. O mare însemnă,tare are educarea revoluţionară a membrilor de­ partid, călirea lor ca luptători politici activi. Birourile organizaţiilor de bază tre­buie îndrumate să dezvolte disciplina de partid. Ele trebuie să-i înveţe pe membrii de partid să folosească pu­ternic critica şi autocritica în activi­tatea lor, să-i educe în spiritul vigi­lenţei şi al intrarisigenţei faţă de duşmanul de clasă. Comitetele raionale trebuie să aju­te birourile organizaţiilor de bază să conducă activ învăţămîntul de partid, să combată tendinţele de rupere a învăţămîntului de viaţă, de sarcinile concrete puse de partid. Comitetele raionale trebuie să în­veţe birourile şi pe secretarii organi­zaţiilor de bază,să folosească metode comuniste de organizare şi conduce­re, să muncească colectiv, antrenînd pe toţi membrii biroului la luarea ho­­tărîrilor şi la întreaga muncă de con­ducere şi repartizîndu-le în răspun­dere personală sarcini importante. Birourile trebuie îndrumate să-şi for­meze un larg şi puternic activ de h­artid, să dea sarcini concrete şi mo­bilizatoare tuturor comuniştilor şi să controleze în mod sistematic îndepli­nirea lor. O formă importantă de instruire a birourilor organizaţiilor de bază o constituie instructajele periodice şi seminariile de­ scurtă durată făcute de comitetele raionale şi orăşeneşti. Ele au ca scop să înarmeze birourile căi cunoaşterea hotăririlor şi directi­velor partidului, să le mobilizeze în anumite acţiuni sau campanii, să le ajute să îmbunătăţească munca în legătură cu primirea de candidaţi, desfăşurarea învăţămîntului etc. Este recomandabil ca instructajele, pentru a fi de un ajutor real, să fie făcute pe ramuri de activitate: industrie metalurgică, industrie alimentară, textilă, gospodării colective, coopera­ţie, institute de învăţămînt etc. In­structajele ,şi seminariile trebuie să aibă un conţinut bogat, să se bazeze pe cunoaşterea temeinică a situaţiei concrete din domeniul respectiv, a lipsurilor şi a sarcinilor. Instruirea birourilor şi a secretari­lor este în primul rînd sarcina se­cretarilor şi a membrilor birourilor comitetelor raionale şi orăşeneşti. Organizarea seminariilor cu se­cretarii organizaţiilor de bază, şi mai ales cu noii secretari ai organizaţii­lor de bază săteşti şi din gospodăriile colective, întovărăşiri, G.A.S. şi S.M.T. trebuie să fie în centrul aten­ţiei comitetelor raionale de partid. Ajutorul practic pe teren trebuie să fie r metoda principală in munca de instruire; indicaţiile sau îndrumările ce se dau secretarilor şi birourilor organizaţiilor de bază în cadrul dife­ritelor şedinţe, nu pot in nici un caz, oricit ar fi ele de amănunţite, să în­locuiască acest ajutor viu, la faţa locului. Trimiţîndu-şi­­instructori în organizaţiile de bază, unele comitete raionale, printre care şi comitetele de partid ale raioanelor Sebeş, Hu­edin, comitetul orăşenesc Iaşi, îi transformă însă, din activişti cu muncă de răspundere, care au rolul de a ajuta şi controla activitatea or­ganizaţiilor de bază, în simpli curieri care aleargă de la o organizaţie la alta pentru a transmite sarcini sau a stringe diferite date, unii instructori se mărginesc să discute cu condu­cătorii organelor economice sau de stat, neglijînd îndrumarea birourilor organizaţiilor de bază. Pentru a da un ajutor eficace bi­rourilor organizaţiilor de bază, in­structorul comitetului raional trebuie să cunoscă temeinic problemele do­meniului respectiv de activitate, pre­cum şi situaţia concretă de la locul de muncă; îndrumarea necompetentă e o adevărată plagă ; ea e o expresie a formalismului şi birocratismului, ducînd la serioase greşeli. De o atenţie deosebită trebuie să se bucure secretarii organizaţiilor de bază. De felul cum îşi înţelege sar­cinile şi munceşte secretarul, de devo­tamentul şi­­pregătirea lui politică de­pinde în mare măsură nivelul muncii organizaţiei. Comitetele raionale şi orăşeneşti, în special primii secretari şi instructorii lor trebuie să-i cu­noască bine pe secretarii organiza­ţiilor de bază, pregătirea lor, greută­ţile pe care le întemnină, să-i înveţe să le înfrîngă, să le dea un asemenea ajutor care să le ridice prestigiul, autoritatea. Ascultarea rapoartelor secretarilor în cadrul şedinţelor birourilor sau comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid constituie o metodă impor­tantă de instruire şi educare a secre­tarilor organizaţiilor de bază. De o imensă însemnătate pentru îmbunătăţirea muncii de partid este răspîndirea experienţei pozitive. Co­mitetele raionale, instructorii şi apa­ratul lor vor putea ajuta cel mai bine organizaţiile de bază, dacă vor fi purtători plini de rîvnă ai expe­rienţei pozitive a organizaţiilor de bază, dacă vor înlesni pe toate căile extinderea acestei experienţe. Trebuie dezvoltat schimbul '­direct de expe­rienţă între birourile organizaţiilor de bază prin organizarea de con­sfătuiri. Bune rezultate s-au obţinut prin cursurile de trei luni pentru secretarii organizaţiilor de bază de pe lingă comitetele regionale. Unele comitete de partid, ca, de pildă, com­i­­tetele raionale Hunedoara, Bîrlad, nu acordă insă atenţia cuvenită tri­miterii secretarilor la aceste cursuri. Comitetele regionale Bîrlad, Suceava ş.a. manifestă o inadmisibilă lipsă de grijă pentru felul cum se desfăşoară cursurile, nu controlează conţinutul şi calitatea lecţiilor şi seminariilor, ceea ce face ca acestea să aibă un nivel scăzut, să fie rupte de sarci­nile practice actuale şi de experienţa concretă. Secretarii şi membrii birourilor or­ganizaţiilor de bază trebuie să se străduiască în mod permanent să-şi însuşească învăţătura marxist-leni­­nistă, să se îmbogăţească cu expe­rienţa partidului, să-şi însuşească cu­noştinţe economice şi tehnice, să-şi lărgească orizontul cultural, îmbunătăţirea muncii cu secretarii şi birourile organizaţiilor de bază va contribui la sporirea capacităţii organizaţiilor de bază de a mobiliza masa comuniştilor şi a oamenilor muncii fără de partid în lupta pentru construirea socialismului. Rezultatele manifestaţiilor sportive de duminică Duminică a fost o zi bogată în manifestaţii sportive. Dimineaţa au avut loc pe dealuri­le Şorogarilor concursurile şcolăreşti de schi—faza de regiune—, la care au luat parte elevi şi eleve din şcoli­le medii din regiunea Iaşi. Iată cîştigătorii probelor . Coborîre băieţi : Apostol Cristian dela Şcoala de 10 ani Nr. 1 Iaşi. Fond băieţi : Guzgă Lache dela Şcoala de 10 ani Nr. 2 Iaşi . Slalom special: Apostol Cristian . Fond fete : Vidraşcu Elena dela­­Şcoala de fete Nr. 1 Iaşi. Tot dimineaţă s-a desfăşurat în sala Spartak faza orăşenească a cam­pionatului şcolăresc de gimnastică, iar în faţa Comitetului regional de partid s-a dat plecarea în campiona­tul orăşenesc de ciclo­ cros. La gimnastică, pe primele locuri s-au clasat: Şcoala de băieţi de 10 ani Nr. 1 şi Şcoala Im­edie tehnică de exploatare feroviară (la fete). Con­cursul de ciclo-cros, la care au luat parte 17 concurenţi, a fost cîştigat de tină­rul Moisiu Iulian (Dinamo). Dupăamiază, sala Spartak a găz­­duit faza regională a campionatului R.P.R. de tenis de masă, precum şi primele jocuri din cupa „8 martie” la baschet. La tenis de masă—proba indivi­duală — primii clasaţi sunt următorii: Juniori: Ailiţoaie Constantin (Lo­comotiva), Junioare: Rodica Dima (Locomo­tiva) Seniori: Sifter M. (Ştiinţa)­. Probele pe echipe au fost instigate de colectivele „Ştiinţa” (la seniori senioare) şi „Locomotiva” (la juni­ori şi junioare). Duminică, la Bucureşti, divizio­nara de baschet „Ştiinţa” Iaşi a susţinut primul joc al cam­pionatului, în tovărăşia echipei „Lo­comotiva” Bucureşti. După un meci spectaculos, în care feroviarii şi-au impus superioritatea, rezultatul a fost de 71—45 în favoa­rea „Locomotivei’^/ Pag. 3 Pentru succesul campaniei de însămînţări Se pregătesc intens Ţăranii muncitori din comuna Hir­­şova, raionul Vaslui, se străduesc să se pregătească temeinic pentru cam­pania insămînţărilor de primăvară. Ca rezultat al muncii­ politice des­făşurate şi al organizării muncii de către sfatul popular comunal, pârnă la data de 25 februarie, marea ma­joritate a ţăranilor muncitori a ter­minat repararea uneltelor. Din cele 180 pluguri existente în comună au mai rămas de reparat doar 18. In acelaş timp, în comună au fost pregătite şi curăţate însem­nate, cantităţi de seminţe, printre care 5000 kg. porumb şi 4000 kg. floarea soarelui. O atenţie deosebită se acordă şi transportării gunoiului de grajd la cîmp. Fruntaşi în această acţiune s-au situat ţăranii muncitori: N.V. Luca, Gh. D. Baca şi C.N. Gavrilaş. In fruntea acestor acţiuni s-au si­tuat comuniştii şi deputaţii. In munca de îndrumare şi lămurire dusă în sectoare, s-au evidenţiat în special tov. Ilie Păduraru, preşedintele sfa­tului popular comunal, deputaţii V. Petruţ, V. Albescu precum şi agita­toarele Zanfira Gachi şi Maria Du­­mitraşcu. Un mare aport l-au adus dease­­meni cadrele didactice şi în special tov. Aurel Smeu. EGATERINA LAVRIC corespondentă Pregătirea şi executarea în con­diţii cît mai bune a campaniei in­sămînţărilor de primăvară are o de­osebită importanţă economică şi po­litică. De mărirea producţiei agricole depinde în mare măsură aprovizio­narea oamenilor muncii de la oraşe cu mai multe produse alimentare şi a industriei noastre socialiste cu materii prime. Ţinînd , cont de toate acestea, comi­tetul executiv al sfatului popular al comunei Vetrişoaia, raionul Huşi, in frunte cu tov. preşedinte Cheleş Ioan, acordă toată atenţia pregătirii din timp şi în bune condiţii a cam­paniei însăminţărilor de primăvară. Pentru buna desfăşurare a cam­paniei de însămînţări s-a întocmit un plan de acţiune cu sarcini concrete pe fiecare membru din comitetul e­­xecutiv. Comuna a fost împărţită în 32 sectoare, numindu-se pentru fie­care sector cite un responsabil şi au fost organizate 4 centre de reparat unelte agricole, unde s-au afişat la loc vizibil preţurile pentru fiecare reparaţie în parte. Deasemeni, s­-au organizat 2 centre de condiţionat se­minţe, de care se ocupă îndeaproape agentul agricol, reuşindu-se ca pînă în prezent să se condiţioneze canti­tatea de 2100 kg. seminţe. O preocupare de seamă a comite­tului executiv a constat şi în aceea că a sprijinit cooperativa pentru a­­provizionarea ei cu­ tot felul de ma­­teriale necesare repavaţiilor, cît si cu unica substanţe chimice, in vederea tratării seminţelor. Datorită bunei organizări a muncii, au fost reparate pînă la data de 19 , februarie 1954, 90 la sută din maşi­nile şi uneltele agricole, 2 trioare, o vinturătoare, 27 pluguri, 27 fiare de plug, 7 grape şi altele. Primii care şi-au reparat uneltele au fost ţăranii muncitori Mircea Ro­­mila, Gavril Roman, Constantin D. Stan şi Neculai Păduraru. Ţăranii muncitori din comună se ocupă acum de transportarea guno­iului de grajd la cîmp, transported până în prezent 230 tone gunoi de grajd, dîndu-şi seama că în acest fel, vor obţine recolte bogate. Pentru a sprijini efectiv această campanie, echipe formate din depu­taţi ca : Postu I. Radu, Constantin D. Stan şi Vucichi Janeta, au mers din casă in casă, verificînd starea ate­lajelor, a seminţelor şi felul cum se face transportarea gunoiului pe cîmp. Sprijinul căminului cultural a con­tribuit mult pentru ca această comu­nă să devină fruntaşă pe raion in pregătirea campaniei insămînţărilor de primăvară. Tov. Iacob Gheorghe, directorul că­minului cultural, a reuşit să mobili­zeze numeroşi ţărani muncitori la s­­ecţiile practice ce se predau cu regu­laritate, ceea ce a avut ca urmare or­ganizarea a 120 probe de germinaţie. Chiaburi ca : Vatiţa Diaconescu, Constantin Vîrlan şi Irimia Darie, care tărăgănau cu repararea unelte­lor şi cu celelalte pregătiri neutru insăminţări, au fost totodată obligaţi de sfatul popular comunal să-şî re­pare uneltele şi să facă pregătirile necesare pentru însămînţări. Comuna Vetrişoaia, fruntaşă în pregătirea­­ lisă­mînt­ari­lor Căminul cultural din comuna Tod­ireşti sprijină campania agricolă Pregătirea campaniei agricole de primăvară este in centrul atenţiei ţăranilor muncitori din comuna To­­direşti, raionul Negreşti. In sprijinul muncii lor sunt nume­roasele conferinţe ce s-au ţinut in cadrul căminului cultural, avînd drept scop popularizarea metodelor avansate ale agrotehnicii sovietice. In cadrul expunerilor şi a discu­ţiilor ce au urmat, oamenii muncii de pe ogoare au avut de învăţat multe. Programele artistice prezentate după conferinţele programate au avut dea-a­semeni un puternic rol de mobilizare şi educare a celor ce muncesc. Da­torită sprijinului larg acordat de ca­drele didactice şi mai ales de către tov. Oţel Constantin, directorul că­minului cultural din Şcheia, s-a for­mat un ansamblu de cor compus din 40 de persoane, o formaţie de dan­suri cu participarea a 20 de tineri şi o echipă de teatru cu 20 artişti ama­tori. Odată cu pregătirile ce le fac in vederea celui de al 111-lea concurs pe ţară al echipelor artistice de ama­tori, aceste formaţiuni desfăşoară şi o bogată activitate în sprijinul cam­paniei agricole­ de primăvară. Ca urmare a muncii culturale desfăşurate in comuna Todireşti, ţăranii munci­tori au făcut o serie de pregătiri în vederea campaniei de însămînţări. Drintre mai mîi p^lip au urmat cifraţu­­rile agrotehnice primite în cadrul că­minului cultural se numără : Prisă­­caru Vintilă, Radu Vasile, Romanescu Vasile şi alţii, care au selecţionat din timp seminţele şi şi-au reparat uneltele. Însemnate cantităţi de­ gunoi de grajd au fost cărate pe ogoare, iar vitelor de muncă li s-a dat îngrăşarea necesară. Toate aceste realizări, pre­cum şi sarcinile ce stau in faţa ţă­ranilor muncitori, au fost pe larg­­popularizate in cadrul gazetei cetă­ţeneşti, ceea ce a însemnat un imbold şi un îndreptar în muncă. DAMIAN VASII.B corespondent 1 In scopul mniei bune aprovizionări cu legume şi zarzavaturi _ a a „ _ 1* 11 ii 1 fs Vom cultiva legume şi anul acesta La noi în ateliere sunt mulţi muncitori care se ocupă îndeaproape de folosirea terenuri­or ce le posedă, fie pe lingă casă, fie la cîmp, cultivindu- le cu legume şi zarzavaturi. Această preocupare ne aduce însemnate a­­vantaje materiale. Citind Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. si a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătă­ţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi, pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari in oraşe şi centre industriale, ne-am dat seama şi mai mult cît va ajuta pe muncitori şi funcţionari punerea în practică a acestei Hotărîri. Anul trecut, cînd am însămînţat cele două grădini de zarzavat de pe lingă casele noastre, una avînd 150 mp. iar a două 200 mp., am cultivat pe aceste tere­nuri zarzavaturile cele mai trebuincioase casei şi anume: ceapă, roşii, pătrunjel, mărar, morcov etc. Recolta pe care am obţinut-o prin buna îngrijire a grădinilor ne-a scutit de a mai cumpăra de pe piaţă astfel de zarzavaturi. Anul acesta avem de gînd să cultivăm din nou tere­nurile pe care le avem, însă de data aceasta după în­drumările date de Hotărîre. Suntem siguri că vom obţine din nou recolte care ne vor aduce însemnate economii, I. DIMA şi V. TINICA muncitori din secţia fierărie a Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie” ­Contribuţia delegatelor de femei din cartierul Păcurari Am citit cu multă atenţie Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cul­tivării de cartofi, legume, şi zarzavaturi. Ca preşedintă a adunării de delegate din cartierul Păcurari, am cău­tat să fac cunoscute în mijlocul femeilor sarcinile ce le revin în această direcţie. Astfel, s-au format comisii de femei care duc muncă de lămurire cu cetăţenii a­­cestui cartier, arătîndu-li-se care sunt avantajele culti­vării pămîntului din jurul casei şi a terenurilor virane, împreună cu femeile din acest cartier am depistat lo­curile virane care vor fi date spre cultivare oamenilor muncii, şi am stabilit sarcinile concrete pe fiecare om. Imediat după topirea zăpezi, femeii­ din adunarea de delegate, cit şi cetăţenii din cartierul Păcurari, vor începe pregătirile necesare cultivării terenurilor. In timpul lor liber, gospodinele Mioara Andrei, Lungu Maria şi altele citesc broşuri în legătură cu această problemă, pentru a-şi însuşi mai bine cunoş­tinţele agrotehnice de care au nevoie, pentru ca in felul acesta să poată obţine o recoltă bogată de zar­zavaturi şi legume. Femeile îşi dau astfel seama că acţiunea de culti­vare a terenurilor cu legume şi zarzavaturi va aduce după sine frumoase economii şi produse multe în fie­care gospodărie. HUŢU PACHIŢA deputată, preşedinta adunării de delegate, cartierul Păcurari In grădinile noastre Era la începutul lui martie a­ ci­nului trecut. Muncitorul ceferist Con­stantin Lungeanu se întorcea de la lucru cu citeva cărţi subţioară. îna­inte de a ajunge acasă, se întilni cu vecinul său : — Noroc, nene Tudorică, ce mai faci ?. — Mulţumesc bine, dar dumneata ? — Bine şi eu. Iată mi-am luat nişte cărţi ca să mai citesc. — Şi eu mi-am împrumutat de la bibliotecă nişte cărţi. Căci vezi, teh­nica o ia mereu înainte şi dacă au citeşti, nu înveţi, n-o mai poţi Stă­­pini. — Ai dreptate, nene Tudorică, dar nu-i ce crezi dumneata. Aici e vor­ba despre altă tehnică. — Cum altă tehnică ? — Da, da, e vorba despre tehnica cultivării legumelor. — Dar ce, te-au dat la gospodăria anexă a întreprinderii , se miră nenea Tudorică. Constantin Lungeanu izbucni in ris : — Ba de loc. E vorba de gospo­dăria mea personală. Am obţinut un lot de vreo 300 metri pătraţi pe ma­lul Nicolinei.. şi vreau să-mi fac o o grădină de legume şi zarzavat. De data aceasta zimbi nenea Tu­dorică : — Ei şi pentru zarzavat, pentru legume, iţi trebuie tehnică , înţeleg tehnică la noi la ateliere, la maşini. Dar pentru zarzavat... E drept că am şi eu citeva straturi, dar mare folos nu trag de pe urma lor. Tot la piață mă duc. — Păi te duci la piaţă pentru că nu te îngrijeşti cum trebuie. — D-apoi grădină îmi trebuie mie . Cu cîţiva lei... Constantin Lungeanu se lăsă pă­gubaş cînd văzu că nu poate să-l convingă pe vecinul său. De cum dădu primăvara, el începu să lucreze grădiniţa de pe malul Nicolinei „aşa cum scrie la carte". — Trebuie să sapi devreme şi să semeni in mustul zăpezii. Şi să ai grijă de seminţe. Vorba ve­che : ce semeni, aceea culegi. Spre seară, după ce venea de la A­­telier, Constantin Lungeanu lucra o oră — două in grădină. Ba mai fă­cea un strat, ba smulgea buruienile, ba căra apă din piriul Nicotină să ude roşiile,, varza, ceapa. Iţi era mai mare dragul să te uiţi La gra­dina lui, plăcere set lucrezi or­dină, spunea el deseori. Respiri aer curat şi-apoi munca-i uşoară, plăcută Eu drept să spun n-am cumpărat de pe piaţă legume şi zarzavaturi. Vii dimineaţa în grădină şi culegi roşii proaspete, răcorite de rouă şi parcă altfel mănînci cînd ştii că sînt din grădina ta. Constantin Lungeanu a cultivat atitea legume şi zarzavaturi incit i-au ajuns şi pentru iarnă. Zilele trecute se întilni din nou cu vecinul său. Dădu să treacă mai de­parte, căci de cind cu povestea de anul trecut cu „tehnica" n-au mai putut sta de vorbă. Nenea Tudorică il opri: — Da stai puțin, Costică. Ce te grăbești așa ? — Ia cu treburile, răspunse a­­cesta. — Stai că n-o fi foc. Vroiam să te rog să-mi împrumuţi şi mie cărţile acelea despre cultivarea zarzavaturi­lor, a legumelor. • Constantin Lungeanu zimbi cu subînţeles: — Dar ce 9 P°.ntru pătrunjel­iţ, trebuie tehnică . Şi -apoi cu cîţiva lei... — Fi lasă,­­lasă asta. Anul­ acesta voi obţine şi eu un vit şi vreau să-mi cultiv ce-mi trebuie. Să am şi eu de toate, aşa cum ai avut tu din gră­dină. — Dacă-i aşa, iţi împrumut cărţile. — Iţi, mulţumesc. Şi la vară să-i fie mai mare dragul cui o vedea gră­dinile noastre. SERGIU FU­LG­A

Next