Flacăra Iaşului, martie 1954 (Anul 10, nr. 2340-2365)
1954-03-02 / nr. 2340
k Mr. 2310FLACARA IASULUI Pentru o temeinică instruire a birourilor organizaţiilor de bază*) In întreprinderi şi instituţii, în gospodăriile agricole colective şi la sate, alegerea organelor conducătoare de partid a contribuit la îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de bază, la intensificarea activităţii lor pentru aplicarea în viaţă a hotăririlor plenarei din august a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor şi la îmbunătăţirea muncii de partid. In noile birouri ale organizaţiilor de bază au fost aleşi comunişti dintre cei mai buni care şi-au dovedit prin fapte devotamentul faţă de partid. Mulţi dintre cei aleşi fac parte însă pentru prima oară dintr-un birou de organizaţie de bază şi n-au experienţă în conducerea muncii, de partid. Pentru ca organizaţiile de bază să poată îndeplini cu succes sarcinile mari ce le stau în faţă este necesar ca noile birouri să fie temeinic instruite şi ajutate de comitetele raionale de partid. Comitetele de partid care au înţeles însemnătatea acestei sarcini s-au ocupat cu seriozitate de Instruirea noilor birouri. Unele comitete de partid raionale şi orăşeneşti — printre care şi Comitetele orăşeneşti de partid Cluj şi Sibiu — s-au ocupat de instruirea noilor birouri, pe ramuri de producţie şi pe probleme ale muncii de partid — paralel cu desfăşurarea alegerilor. Ţinînd seama de sarcinile diferite ale organizaţiilor de bază din întreprinderi, instituţii etc., Comitetul de partid al raionului Stalin din Capitală a prevăzut instruirea separată a birourilor din institutele de cercetări ştiinţifice, din instituţiile de creaţie, din institutele de proiectări, din ministere, din întreprinderi, unităţi comerciale etc. , Numeroase comitete raionale şi orăşeneşti nu dau însă nici pe departe atenţia cuvenită instruirii noilor birouri ale organizaţiilor de bază. Deşi a trecut mult timp de la alegeri, Comitetele raionale Segarcea, din regiunea Craiova, Haţeg din regiunea Hunedoara au lăsat vreme de luni de zile noile birouri fără ajutor. Foarte dăunătoare sunt formalismul şi birocratismul de care dau dovadă în instruirea birourilor unele comitete raionale şi orăşeneşti. O manifestare a formalismului este, de pildă, obiceiul de a instrui în bloc secretarii şi birourile organizaţiilor de bază din întreprinderi, de la sate, din instituţii, şcoli, etc. fără a ţine seama de problemele specifice domeniilor respective de activitate. Principala sarcină pusă de plenara din august a C.C. al partidului în faţa organizaţiilor de bază din industrie este lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, în scopul obţinerii unui belşug de produse de larg consum. In vederea îndeplinirii acestor sarcini, birourile organizaţiilor de bază din industrie trebuie ajutate să exercite in mod just dreptul de centrol asupra activităţii administrative, să mobilizeze şi să conducă întreaga masă a muncitorilor şi tehnicienilor în întrecerea socialistă, trebuie să se arate limpede munciior, inginerilor, funcţionarilor ca singura cale justă pentru ridicarea nivelului lor de trai este lupta de zi cu zi pentru mărirea producţiei bunurilor de larg consum, pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, înfăptuirea unui regim strict de economii. Organizaţiile de bază din întreprinderi trebuie să fie în fruntea luptei pentru aplicarea în viaţă a Hotărîrii partidului şi guvernului cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari. Sporirea producţiei agricole vegetale şi animale e o condiţie esenţială , pentru dezvoltarea economiei ţării şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Organizaţiile de bază de la sate trebuie să fie în fruntea luptei *) Articol de fond apărut în „Seiiteia” Nr. 2906, din 26.11. 1954), pentru ridicarea producţiei la hectar, — în primul rînd la culturile de grîu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr — şi pentru ridicarea producţiei animale. Comitetele raionale de partid trebuie să se ocupe cu multă grijă de instruirea noilor birouri ale organizaţiilor de bază de la sate, să dea tot ajutorul acestor organizaţii, astfel ca ele să arate ţăranilor muncitori cu gospodării individuale posibilităţile însemnate pe care le au de ridicare a producţiei gospodăriilor lor prin aplicarea metodelor agrotehnice, să le lămurească măsurile luate de partid şi guvern pentru stimularea şi cointeresarea lor la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, la vînzarea produselor lor către stat şi cooperaţie prin contractări etc. De mare însemnătate, mai ales în această perioadă a pregătirii campaniei agricole de primăvară, desfăşurarea unei intense munci politice, care să arate ţăranilor muncitori foloasele unirii lor în întovărăşiri agricole. Birourile organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective trebuie îndrumate cum să sprijine consiliul de conducere şi să mobilizeze masa colectiviştilor pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. In momentul de faţă, cea mai mare însemnătate are desfăşurarea intensă a pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară — pregătirea seminţelor, repararea uneltelor, etc. — atît în sectorul socialist cît şi în sectorul individual. Organizaţiile de bază trebuie îndrumate să folosească toate posibilităţile locale, să dea dovadă de cea mai mare iniţiativă şi combativitate pentru a învinge greutăţile create de urmările viscolului. Comitetele raionale trebuie să înveţe birourile organizaţiilor de bază să pătrundă adînc în problemele economiei, ale industriei, agriculturii, să îmbine strins munca politică cu munca economică, să folosească intens toate mijloacele de influenţare a maselor : agitaţia politică, presa centrală şi locală şi presa de perete, cluburile şi căminele culturale, reţeaua de radioficare, care sunt arme puternice de mobilizare a maselor la realizarea programului de măsuri economice adoptat de partid. O mare însemnă,tare are educarea revoluţionară a membrilor de partid, călirea lor ca luptători politici activi. Birourile organizaţiilor de bază trebuie îndrumate să dezvolte disciplina de partid. Ele trebuie să-i înveţe pe membrii de partid să folosească puternic critica şi autocritica în activitatea lor, să-i educe în spiritul vigilenţei şi al intrarisigenţei faţă de duşmanul de clasă. Comitetele raionale trebuie să ajute birourile organizaţiilor de bază să conducă activ învăţămîntul de partid, să combată tendinţele de rupere a învăţămîntului de viaţă, de sarcinile concrete puse de partid. Comitetele raionale trebuie să înveţe birourile şi pe secretarii organizaţiilor de bază,să folosească metode comuniste de organizare şi conducere, să muncească colectiv, antrenînd pe toţi membrii biroului la luarea hotărîrilor şi la întreaga muncă de conducere şi repartizîndu-le în răspundere personală sarcini importante. Birourile trebuie îndrumate să-şi formeze un larg şi puternic activ de hartid, să dea sarcini concrete şi mobilizatoare tuturor comuniştilor şi să controleze în mod sistematic îndeplinirea lor. O formă importantă de instruire a birourilor organizaţiilor de bază o constituie instructajele periodice şi seminariile de scurtă durată făcute de comitetele raionale şi orăşeneşti. Ele au ca scop să înarmeze birourile căi cunoaşterea hotăririlor şi directivelor partidului, să le mobilizeze în anumite acţiuni sau campanii, să le ajute să îmbunătăţească munca în legătură cu primirea de candidaţi, desfăşurarea învăţămîntului etc. Este recomandabil ca instructajele, pentru a fi de un ajutor real, să fie făcute pe ramuri de activitate: industrie metalurgică, industrie alimentară, textilă, gospodării colective, cooperaţie, institute de învăţămînt etc. Instructajele ,şi seminariile trebuie să aibă un conţinut bogat, să se bazeze pe cunoaşterea temeinică a situaţiei concrete din domeniul respectiv, a lipsurilor şi a sarcinilor. Instruirea birourilor şi a secretarilor este în primul rînd sarcina secretarilor şi a membrilor birourilor comitetelor raionale şi orăşeneşti. Organizarea seminariilor cu secretarii organizaţiilor de bază, şi mai ales cu noii secretari ai organizaţiilor de bază săteşti şi din gospodăriile colective, întovărăşiri, G.A.S. şi S.M.T. trebuie să fie în centrul atenţiei comitetelor raionale de partid. Ajutorul practic pe teren trebuie să fie r metoda principală in munca de instruire; indicaţiile sau îndrumările ce se dau secretarilor şi birourilor organizaţiilor de bază în cadrul diferitelor şedinţe, nu pot in nici un caz, oricit ar fi ele de amănunţite, să înlocuiască acest ajutor viu, la faţa locului. Trimiţîndu-şiinstructori în organizaţiile de bază, unele comitete raionale, printre care şi comitetele de partid ale raioanelor Sebeş, Huedin, comitetul orăşenesc Iaşi, îi transformă însă, din activişti cu muncă de răspundere, care au rolul de a ajuta şi controla activitatea organizaţiilor de bază, în simpli curieri care aleargă de la o organizaţie la alta pentru a transmite sarcini sau a stringe diferite date, unii instructori se mărginesc să discute cu conducătorii organelor economice sau de stat, neglijînd îndrumarea birourilor organizaţiilor de bază. Pentru a da un ajutor eficace birourilor organizaţiilor de bază, instructorul comitetului raional trebuie să cunoscă temeinic problemele domeniului respectiv de activitate, precum şi situaţia concretă de la locul de muncă; îndrumarea necompetentă e o adevărată plagă ; ea e o expresie a formalismului şi birocratismului, ducînd la serioase greşeli. De o atenţie deosebită trebuie să se bucure secretarii organizaţiilor de bază. De felul cum îşi înţelege sarcinile şi munceşte secretarul, de devotamentul şipregătirea lui politică depinde în mare măsură nivelul muncii organizaţiei. Comitetele raionale şi orăşeneşti, în special primii secretari şi instructorii lor trebuie să-i cunoască bine pe secretarii organizaţiilor de bază, pregătirea lor, greutăţile pe care le întemnină, să-i înveţe să le înfrîngă, să le dea un asemenea ajutor care să le ridice prestigiul, autoritatea. Ascultarea rapoartelor secretarilor în cadrul şedinţelor birourilor sau comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid constituie o metodă importantă de instruire şi educare a secretarilor organizaţiilor de bază. De o imensă însemnătate pentru îmbunătăţirea muncii de partid este răspîndirea experienţei pozitive. Comitetele raionale, instructorii şi aparatul lor vor putea ajuta cel mai bine organizaţiile de bază, dacă vor fi purtători plini de rîvnă ai experienţei pozitive a organizaţiilor de bază, dacă vor înlesni pe toate căile extinderea acestei experienţe. Trebuie dezvoltat schimbul 'direct de experienţă între birourile organizaţiilor de bază prin organizarea de consfătuiri. Bune rezultate s-au obţinut prin cursurile de trei luni pentru secretarii organizaţiilor de bază de pe lingă comitetele regionale. Unele comitete de partid, ca, de pildă, comitetele raionale Hunedoara, Bîrlad, nu acordă insă atenţia cuvenită trimiterii secretarilor la aceste cursuri. Comitetele regionale Bîrlad, Suceava ş.a. manifestă o inadmisibilă lipsă de grijă pentru felul cum se desfăşoară cursurile, nu controlează conţinutul şi calitatea lecţiilor şi seminariilor, ceea ce face ca acestea să aibă un nivel scăzut, să fie rupte de sarcinile practice actuale şi de experienţa concretă. Secretarii şi membrii birourilor organizaţiilor de bază trebuie să se străduiască în mod permanent să-şi însuşească învăţătura marxist-leninistă, să se îmbogăţească cu experienţa partidului, să-şi însuşească cunoştinţe economice şi tehnice, să-şi lărgească orizontul cultural, îmbunătăţirea muncii cu secretarii şi birourile organizaţiilor de bază va contribui la sporirea capacităţii organizaţiilor de bază de a mobiliza masa comuniştilor şi a oamenilor muncii fără de partid în lupta pentru construirea socialismului. Rezultatele manifestaţiilor sportive de duminică Duminică a fost o zi bogată în manifestaţii sportive. Dimineaţa au avut loc pe dealurile Şorogarilor concursurile şcolăreşti de schi—faza de regiune—, la care au luat parte elevi şi eleve din şcolile medii din regiunea Iaşi. Iată cîştigătorii probelor . Coborîre băieţi : Apostol Cristian dela Şcoala de 10 ani Nr. 1 Iaşi. Fond băieţi : Guzgă Lache dela Şcoala de 10 ani Nr. 2 Iaşi . Slalom special: Apostol Cristian . Fond fete : Vidraşcu Elena delaŞcoala de fete Nr. 1 Iaşi. Tot dimineaţă s-a desfăşurat în sala Spartak faza orăşenească a campionatului şcolăresc de gimnastică, iar în faţa Comitetului regional de partid s-a dat plecarea în campionatul orăşenesc de ciclo cros. La gimnastică, pe primele locuri s-au clasat: Şcoala de băieţi de 10 ani Nr. 1 şi Şcoala Imedie tehnică de exploatare feroviară (la fete). Concursul de ciclo-cros, la care au luat parte 17 concurenţi, a fost cîştigat de tinărul Moisiu Iulian (Dinamo). Dupăamiază, sala Spartak a găzduit faza regională a campionatului R.P.R. de tenis de masă, precum şi primele jocuri din cupa „8 martie” la baschet. La tenis de masă—proba individuală — primii clasaţi sunt următorii: Juniori: Ailiţoaie Constantin (Locomotiva), Junioare: Rodica Dima (Locomotiva) Seniori: Sifter M. (Ştiinţa). Probele pe echipe au fost instigate de colectivele „Ştiinţa” (la seniori senioare) şi „Locomotiva” (la juniori şi junioare). Duminică, la Bucureşti, divizionara de baschet „Ştiinţa” Iaşi a susţinut primul joc al campionatului, în tovărăşia echipei „Locomotiva” Bucureşti. După un meci spectaculos, în care feroviarii şi-au impus superioritatea, rezultatul a fost de 71—45 în favoarea „Locomotivei’^/ Pag. 3 Pentru succesul campaniei de însămînţări Se pregătesc intens Ţăranii muncitori din comuna Hirşova, raionul Vaslui, se străduesc să se pregătească temeinic pentru campania insămînţărilor de primăvară. Ca rezultat al muncii politice desfăşurate şi al organizării muncii de către sfatul popular comunal, pârnă la data de 25 februarie, marea majoritate a ţăranilor muncitori a terminat repararea uneltelor. Din cele 180 pluguri existente în comună au mai rămas de reparat doar 18. In acelaş timp, în comună au fost pregătite şi curăţate însemnate, cantităţi de seminţe, printre care 5000 kg. porumb şi 4000 kg. floarea soarelui. O atenţie deosebită se acordă şi transportării gunoiului de grajd la cîmp. Fruntaşi în această acţiune s-au situat ţăranii muncitori: N.V. Luca, Gh. D. Baca şi C.N. Gavrilaş. In fruntea acestor acţiuni s-au situat comuniştii şi deputaţii. In munca de îndrumare şi lămurire dusă în sectoare, s-au evidenţiat în special tov. Ilie Păduraru, preşedintele sfatului popular comunal, deputaţii V. Petruţ, V. Albescu precum şi agitatoarele Zanfira Gachi şi Maria Dumitraşcu. Un mare aport l-au adus deasemeni cadrele didactice şi în special tov. Aurel Smeu. EGATERINA LAVRIC corespondentă Pregătirea şi executarea în condiţii cît mai bune a campaniei insămînţărilor de primăvară are o deosebită importanţă economică şi politică. De mărirea producţiei agricole depinde în mare măsură aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu mai multe produse alimentare şi a industriei noastre socialiste cu materii prime. Ţinînd , cont de toate acestea, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Vetrişoaia, raionul Huşi, in frunte cu tov. preşedinte Cheleş Ioan, acordă toată atenţia pregătirii din timp şi în bune condiţii a campaniei însăminţărilor de primăvară. Pentru buna desfăşurare a campaniei de însămînţări s-a întocmit un plan de acţiune cu sarcini concrete pe fiecare membru din comitetul executiv. Comuna a fost împărţită în 32 sectoare, numindu-se pentru fiecare sector cite un responsabil şi au fost organizate 4 centre de reparat unelte agricole, unde s-au afişat la loc vizibil preţurile pentru fiecare reparaţie în parte. Deasemeni, s-au organizat 2 centre de condiţionat seminţe, de care se ocupă îndeaproape agentul agricol, reuşindu-se ca pînă în prezent să se condiţioneze cantitatea de 2100 kg. seminţe. O preocupare de seamă a comitetului executiv a constat şi în aceea că a sprijinit cooperativa pentru aprovizionarea ei cu tot felul de materiale necesare repavaţiilor, cît si cu unica substanţe chimice, in vederea tratării seminţelor. Datorită bunei organizări a muncii, au fost reparate pînă la data de 19 , februarie 1954, 90 la sută din maşinile şi uneltele agricole, 2 trioare, o vinturătoare, 27 pluguri, 27 fiare de plug, 7 grape şi altele. Primii care şi-au reparat uneltele au fost ţăranii muncitori Mircea Romila, Gavril Roman, Constantin D. Stan şi Neculai Păduraru. Ţăranii muncitori din comună se ocupă acum de transportarea gunoiului de grajd la cîmp, transported până în prezent 230 tone gunoi de grajd, dîndu-şi seama că în acest fel, vor obţine recolte bogate. Pentru a sprijini efectiv această campanie, echipe formate din deputaţi ca : Postu I. Radu, Constantin D. Stan şi Vucichi Janeta, au mers din casă in casă, verificînd starea atelajelor, a seminţelor şi felul cum se face transportarea gunoiului pe cîmp. Sprijinul căminului cultural a contribuit mult pentru ca această comună să devină fruntaşă pe raion in pregătirea campaniei insămînţărilor de primăvară. Tov. Iacob Gheorghe, directorul căminului cultural, a reuşit să mobilizeze numeroşi ţărani muncitori la secţiile practice ce se predau cu regularitate, ceea ce a avut ca urmare organizarea a 120 probe de germinaţie. Chiaburi ca : Vatiţa Diaconescu, Constantin Vîrlan şi Irimia Darie, care tărăgănau cu repararea uneltelor şi cu celelalte pregătiri neutru insăminţări, au fost totodată obligaţi de sfatul popular comunal să-şî repare uneltele şi să facă pregătirile necesare pentru însămînţări. Comuna Vetrişoaia, fruntaşă în pregătirea lisămîntarilor Căminul cultural din comuna Todireşti sprijină campania agricolă Pregătirea campaniei agricole de primăvară este in centrul atenţiei ţăranilor muncitori din comuna Todireşti, raionul Negreşti. In sprijinul muncii lor sunt numeroasele conferinţe ce s-au ţinut in cadrul căminului cultural, avînd drept scop popularizarea metodelor avansate ale agrotehnicii sovietice. In cadrul expunerilor şi a discuţiilor ce au urmat, oamenii muncii de pe ogoare au avut de învăţat multe. Programele artistice prezentate după conferinţele programate au avut dea-asemeni un puternic rol de mobilizare şi educare a celor ce muncesc. Datorită sprijinului larg acordat de cadrele didactice şi mai ales de către tov. Oţel Constantin, directorul căminului cultural din Şcheia, s-a format un ansamblu de cor compus din 40 de persoane, o formaţie de dansuri cu participarea a 20 de tineri şi o echipă de teatru cu 20 artişti amatori. Odată cu pregătirile ce le fac in vederea celui de al 111-lea concurs pe ţară al echipelor artistice de amatori, aceste formaţiuni desfăşoară şi o bogată activitate în sprijinul campaniei agricole de primăvară. Ca urmare a muncii culturale desfăşurate in comuna Todireşti, ţăranii muncitori au făcut o serie de pregătiri în vederea campaniei de însămînţări. Drintre mai mîi p^lip au urmat cifraţurile agrotehnice primite în cadrul căminului cultural se numără : Prisăcaru Vintilă, Radu Vasile, Romanescu Vasile şi alţii, care au selecţionat din timp seminţele şi şi-au reparat uneltele. Însemnate cantităţi de gunoi de grajd au fost cărate pe ogoare, iar vitelor de muncă li s-a dat îngrăşarea necesară. Toate aceste realizări, precum şi sarcinile ce stau in faţa ţăranilor muncitori, au fost pe largpopularizate in cadrul gazetei cetăţeneşti, ceea ce a însemnat un imbold şi un îndreptar în muncă. DAMIAN VASII.B corespondent 1 In scopul mniei bune aprovizionări cu legume şi zarzavaturi _ a a „ _ 1* 11 ii 1 fs Vom cultiva legume şi anul acesta La noi în ateliere sunt mulţi muncitori care se ocupă îndeaproape de folosirea terenurior ce le posedă, fie pe lingă casă, fie la cîmp, cultivindu- le cu legume şi zarzavaturi. Această preocupare ne aduce însemnate avantaje materiale. Citind Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. si a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi, pe loturi individuale de către muncitori şi funcţionari in oraşe şi centre industriale, ne-am dat seama şi mai mult cît va ajuta pe muncitori şi funcţionari punerea în practică a acestei Hotărîri. Anul trecut, cînd am însămînţat cele două grădini de zarzavat de pe lingă casele noastre, una avînd 150 mp. iar a două 200 mp., am cultivat pe aceste terenuri zarzavaturile cele mai trebuincioase casei şi anume: ceapă, roşii, pătrunjel, mărar, morcov etc. Recolta pe care am obţinut-o prin buna îngrijire a grădinilor ne-a scutit de a mai cumpăra de pe piaţă astfel de zarzavaturi. Anul acesta avem de gînd să cultivăm din nou terenurile pe care le avem, însă de data aceasta după îndrumările date de Hotărîre. Suntem siguri că vom obţine din nou recolte care ne vor aduce însemnate economii, I. DIMA şi V. TINICA muncitori din secţia fierărie a Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie” Contribuţia delegatelor de femei din cartierul Păcurari Am citit cu multă atenţie Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume, şi zarzavaturi. Ca preşedintă a adunării de delegate din cartierul Păcurari, am căutat să fac cunoscute în mijlocul femeilor sarcinile ce le revin în această direcţie. Astfel, s-au format comisii de femei care duc muncă de lămurire cu cetăţenii acestui cartier, arătîndu-li-se care sunt avantajele cultivării pămîntului din jurul casei şi a terenurilor virane, împreună cu femeile din acest cartier am depistat locurile virane care vor fi date spre cultivare oamenilor muncii, şi am stabilit sarcinile concrete pe fiecare om. Imediat după topirea zăpezi, femeii din adunarea de delegate, cit şi cetăţenii din cartierul Păcurari, vor începe pregătirile necesare cultivării terenurilor. In timpul lor liber, gospodinele Mioara Andrei, Lungu Maria şi altele citesc broşuri în legătură cu această problemă, pentru a-şi însuşi mai bine cunoştinţele agrotehnice de care au nevoie, pentru ca in felul acesta să poată obţine o recoltă bogată de zarzavaturi şi legume. Femeile îşi dau astfel seama că acţiunea de cultivare a terenurilor cu legume şi zarzavaturi va aduce după sine frumoase economii şi produse multe în fiecare gospodărie. HUŢU PACHIŢA deputată, preşedinta adunării de delegate, cartierul Păcurari In grădinile noastre Era la începutul lui martie a cinului trecut. Muncitorul ceferist Constantin Lungeanu se întorcea de la lucru cu citeva cărţi subţioară. înainte de a ajunge acasă, se întilni cu vecinul său : — Noroc, nene Tudorică, ce mai faci ?. — Mulţumesc bine, dar dumneata ? — Bine şi eu. Iată mi-am luat nişte cărţi ca să mai citesc. — Şi eu mi-am împrumutat de la bibliotecă nişte cărţi. Căci vezi, tehnica o ia mereu înainte şi dacă au citeşti, nu înveţi, n-o mai poţi Stăpini. — Ai dreptate, nene Tudorică, dar nu-i ce crezi dumneata. Aici e vorba despre altă tehnică. — Cum altă tehnică ? — Da, da, e vorba despre tehnica cultivării legumelor. — Dar ce, te-au dat la gospodăria anexă a întreprinderii , se miră nenea Tudorică. Constantin Lungeanu izbucni in ris : — Ba de loc. E vorba de gospodăria mea personală. Am obţinut un lot de vreo 300 metri pătraţi pe malul Nicolinei.. şi vreau să-mi fac o o grădină de legume şi zarzavat. De data aceasta zimbi nenea Tudorică : — Ei şi pentru zarzavat, pentru legume, iţi trebuie tehnică , înţeleg tehnică la noi la ateliere, la maşini. Dar pentru zarzavat... E drept că am şi eu citeva straturi, dar mare folos nu trag de pe urma lor. Tot la piață mă duc. — Păi te duci la piaţă pentru că nu te îngrijeşti cum trebuie. — D-apoi grădină îmi trebuie mie . Cu cîţiva lei... Constantin Lungeanu se lăsă păgubaş cînd văzu că nu poate să-l convingă pe vecinul său. De cum dădu primăvara, el începu să lucreze grădiniţa de pe malul Nicolinei „aşa cum scrie la carte". — Trebuie să sapi devreme şi să semeni in mustul zăpezii. Şi să ai grijă de seminţe. Vorba veche : ce semeni, aceea culegi. Spre seară, după ce venea de la Atelier, Constantin Lungeanu lucra o oră — două in grădină. Ba mai făcea un strat, ba smulgea buruienile, ba căra apă din piriul Nicotină să ude roşiile,, varza, ceapa. Iţi era mai mare dragul să te uiţi La gradina lui, plăcere set lucrezi ordină, spunea el deseori. Respiri aer curat şi-apoi munca-i uşoară, plăcută Eu drept să spun n-am cumpărat de pe piaţă legume şi zarzavaturi. Vii dimineaţa în grădină şi culegi roşii proaspete, răcorite de rouă şi parcă altfel mănînci cînd ştii că sînt din grădina ta. Constantin Lungeanu a cultivat atitea legume şi zarzavaturi incit i-au ajuns şi pentru iarnă. Zilele trecute se întilni din nou cu vecinul său. Dădu să treacă mai departe, căci de cind cu povestea de anul trecut cu „tehnica" n-au mai putut sta de vorbă. Nenea Tudorică il opri: — Da stai puțin, Costică. Ce te grăbești așa ? — Ia cu treburile, răspunse acesta. — Stai că n-o fi foc. Vroiam să te rog să-mi împrumuţi şi mie cărţile acelea despre cultivarea zarzavaturilor, a legumelor. • Constantin Lungeanu zimbi cu subînţeles: — Dar ce 9 P°.ntru pătrunjeliţ, trebuie tehnică . Şi -apoi cu cîţiva lei... — Fi lasă,lasă asta. Anul acesta voi obţine şi eu un vit şi vreau să-mi cultiv ce-mi trebuie. Să am şi eu de toate, aşa cum ai avut tu din grădină. — Dacă-i aşa, iţi împrumut cărţile. — Iţi, mulţumesc. Şi la vară să-i fie mai mare dragul cui o vedea grădinile noastre. SERGIU FULGA