Flacăra Iaşului, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2366-2391)
1954-04-01 / nr. 2366
* i % Nr. 2366 FLACĂRA IAȘULUI Femeile muncitoare din raionul Roman obţin tot mai multe succese în muncă . Sarcina de seamă a secţiei muncii de partid în rîndul femeilor este de a asigura îndrumarea femeilor spre activităţi productive, calificarea profesională, promovarea în munci administrative şi politice, ridicarea nivelului lor cultural precum şi antrenarea în acţiuni de interes obştesc. Pentru a asigura buna desfăşurare a muncii politice în rîndul femeilor, comitetul raional de partid s-a ocupat de instruirea birourilor organizaţiilor de bază cu sarcinile ce le revin în această privinţă. In urma indicaţiilor primite, multe organizaţii de bază din cuprinsul raionului, ocupîndu-se de munca în rîndul femeilor, au obţinut succese însemnate. Organizaţia de bază de la I.M.S. de pildă, acordînd importanţă calificării femeilor în munci productive, a îndrumat în această privinţă comitetul de întreprindere. Ca rezultat al muncii depuse, majoritatea femeilor din această întreprindere s-au calificat în diverse munci. De pildă, tovarăşa Ojoc Elena, fostă îngrijitoare lucrează acum la strung. Datorită succeselor obţinute, ea conduce brigada Nr. 1 de femei de la linia de segment! De asemenea tovarăşa Joseanu Paraschiva a fost ridicată în muncă lucrînd acum ca funcţionară la lansarea comenzilor. Şi în sectorul agricol, munca de partid în rîndul femeilor a dus la rezultate frumoase. In cîteva gospodării colective unele femei nu veneau cu regularitate la munca cîmpului şi aceasta făcea să se simtă lipsa braţelor de muncă. In urma muncii desfăşurate de organizaţia de bază, arătîndu-se importanţa activităţii fiecărui membru al gospodăriei, că de aceasta depinde creşterea venitului gospodăriei, tov. Bartoş Elena, de pildă, din gospodăria agricolă Sagna vine acum cu regularitate la lucru, obţinînd succese însemnate. O atenţie deosebită s-a acordat şi ridicării nivelului ideologic-politic al femeilor. Ajutînd practic organizaţiile de bază în această privinţă, anul acesta au fost încadrate în învăţămîntul de partid mult mai multe femei. Pot fi date ca exemple bune în această privinţă organizaţiile de bază din gospodăriile agricole colective Doljeşti, Ion Creangă şi Sagna, unde cursantele frecventează cu regularitate formele de învăţămînt la care au fost înscrise. In urma ridicării nivelului politic şi ideologic al femeilor, multe din ele au cerut organizaţiilor de bază să fie primite în rîndul candidaţilor de partid. Printre acestea sînt tov. Mihăilă Maria din comuna Miron Costin, Psaladi Dorina din comuna Budeşti, Cruparu Dora de la SRSC, Munteanu Mana de la O.C.L. Alimentara şi altele. Comitetul raional de partid s-a preocupat de asemenea de îndrumarea şi controlul activităţii organizaţiei raionale de tineret care cuprinde un important număr de tinere fete. Comitetul raional U.T.M. a fost îndrumat să numească pe unul din membrii săi de a răspunde de această muncă. Acesta a fost periodic chemat de comitetul raional de partid pentru a i se analiza munca şi a fi instruit cu sarcinile ce-i stau în faţă. Ca urmare a educării şi creşterii nivelului politic al tinerelor, s-a reuşit ca în cuprinsul raionului utemistele să fie ridicate în munci de răspundere. Astfel, 26 tinere au fost alese secretare de organizaţii U.T.M. iar 113 în comitetele U.T.M. Comitetul raional U.T.M. a îndrumat de asemenea organizaţiile U.T.M. pentru a mobiliza tinerele în activitatea culturală, în urma cărui fapt s-au evidenţiat mai multe organizaţii, printre care cea din Cîrligi care a atras în echipa artistică 12 fete şi cea din Adjudeni peste 20 fete. O activitate rodnică în munca cu femeile a fost desfăşurată de către comitetul raional de partid şi în ceea ce priveşte îndrumarea comisiilor de femei de pe lîngă sfaturile populare blind controlate în muncă şi ajutate permanent, unele comisii de femei au reuşit să obţină în activitatea lor însemnate succese. Multe delegate de femei au reuşit să mobilizeze femeile la respectarea îndatoririlor către stat, participarea la acţiunile de interes obştesc, etc. In urma instruirii delegatelor de femei din satul Munteni, comuna Văleni de către tov. Lebădă Paraschiva, membră în biroul organizaţiei de bază —responsabilă cu munca de partid in rîndul femeilor, s-a reuşit ca ţărăncile muncitoare din sat să desfăşoare o intensă muncă de lămurire în vederea achitării cotelor către stat. De -asemenea ele au adus şi a aduc o contribuţie serioasă la pregătirea si desfăşurarea campaniei agricole de primăvară. Astfel, au fost renarate-1 I- în timp plugurile şi atelajele, au fost selecţionate seminţele, s-au făcut probele de germinaţie, s-a cărat gunoiul de grajd la cîmp. De asemenea comisia de femei de np lîngă sfatul popular al oraşului Roman, sub îndrumarea tov. Stanică Virginia, acordă un sprijin preţios casei de copii. Şi în activitatea culturală se observă o participare din ce în ce mai mare din partea temelor. In multe sate echipele organizate de căminele culturale cuprind în majortate femei De exemplu îin satul Adiudeni, comuna Tămăşeni echipa artistică formată din 60 de persoane continde mai mult de jumătate femei. Succese frumoase în activitatea culturală au obţinuttşi femeile din Pledeşti, Bîra şi altele. Axînd activitatea pe campania agricolă de primăvară, sub îndrumarea comitetului raional de partid, sfatul popular raional a organizat în cursul acestei luni o consfătuire cu responsabilele comisiilor de femei de pe lîngă sfaturile populare comunale și delegatele de femei, cu care prilej s-a prelucrat Hotărîrea guvernului și partidului din 3 martie. Desbătîndu-se pe larg această hotărîre participantele au plecat bine înarmate cu cunoaşterea sarcinilor ce le revin pentru a putea contribui la buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. La puţin timp după aceasta şi sfatul popular orăşenesc a făcut o consfătuire asemănătoare, în care s-a desbătut Hotărîrea cu privire la cultivarea de legume şi zarzavaturi a gradinelor şi terenurilor virane, ceea ce va duce la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii din oraş. Pentru a asigura mobilizarea tuturor femeilor de la sate în aplicarea în practică a Hotărîrii din 3 martie, comitetul raional de partid, prin secţia muncii de partid în rîndul femeilor, a pregătit un activ lărgit din 35 de agitatoare care au fost repartizate pe comune. Nu a fost lăsată deoparte nici grija pentru tractoristele din S.M.T. Cu acestea, a fost organizată o consfătuire înainte de a porni în campania agricolă, arătîndu-li-se că ele trebuie să devină militante active pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la respectarea Hotărîrii şi aplicarea regulilor agrotehnice, condiţie ce stă la baza obţinerii de recolte cît mai bogate. Cu toate succesele obţinute în activitatea secţiei muncii de partid în rîndul femeilor din cadrul comitetului raional de partid Roman, se mai manifestă încă unele lipsuri. Multe organizaţii de bază de la sate nu dau atenţie suficientă muncii politice în rîndul femelor şi nu sprijină sfaturile populare în această privinţă. Aceasta se datoreşte în primul rînd secţiei muncii de partid în rîndul femeilor a cărei activitate a fost dusă în mai mică măsură în mediul sătesc. Sînt încă multe organizaţii de bază de la sate care nu au fost controlate şi ajutate pe teren. Organizaţii de bază ca cele din satele Vlănicele şi Ghicirea din comuna Stăniţa sau Bătrîneşti din comuna Icuşeşti nu au fost niciodată controlate şi ajutate de activistele secţiei muncii de partid în rîndul femeilor. Multe din lipsuri sînt urmare a faptului că organul raional de partid nu a îndrumat și controlat în mod permanent activul de partid în problemele muncii politice în rîndul femeilor, ceea ce a făcut ca munca pe teren să se ducă unilateral, respectiv numai în domeniul de activitate al fiecărui activist. La lipsurile ce s-au manifestat în munca de partid în rîndul femeilor am contribuit şi eu, deoarece nu întotdeauna am desfăşurat o activitate frumoasă de multe ori muncind cu superficialitate. Luînd măsuri pentru îndepărtarea deficienţelor ce se mai manifestă în munca noastră şi primind în permanenţă sprijinul comitetului raional de partid, vom reuşi să dobîndim tot mai multe succese în opera de construire a softaiismului. GHERASIM NADIA şefa secţiei muncii de partid în rîndul femeilor a comitetului raional de partid Roman Conferinţe cu caracter ştiinţific la locul de producţie Pentru ridicarea continuă a nivelului cultural-ştiinţific al muncitorilor şi funcţionarilor, zilele trecute a avut Inc la colţul roşu al morii „1 Mai” din Iaşi o conferinţă cu caracter ştiinţific intitulată : „Curenţii atmosfer .1»rtd . Conferinţa, ţinută de tov. Cornel Jugăstreanu din partea Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii-filiala Iaşi, a tratat despre efectul creşterii vîntului, tipurile de vînturi şi aparatele în care se înregistrează curenţii atmosferici. Cei prezenţi în sală au urmărit cu viu interes clara expunere a conferinţei, după care au vizionat filmele : „Primele aripi” şi „Apărarea copiilor de tuberculoză”. H. LEONTE corespondent w—iWI—wmwlumm jWMWMnwmiwiii'i' i«wan* * * *wm.uw. n luptă pentru o recoltă sporită Ţăranii muncitori cu gospodării individuale sînt dornici ca recoltele lor să fie cit mai frumoase şi bogate. De aceea odată cu sosirea primăverii ei au şi început executarea lucrărilor agricole. In clişeu: Imediat după svîntarea terenului, ţăranul muncitor Vasile Bejan, din Cartierul Crucea Roșie Iași, execută pe ogorul său arătura de primăvară la adîncimea de 18—20 cm. Sfatul tehnicianului agricol Lucrările de pregătire a pămîntului în vederea înisări în ţării oi de primăvară Obţinerea unei producţii agricole sporite, este determinată de felul cum oamenii muncii din agricultură efectuează lucrările de pregătire a pămintului în vederea însămînţărilor. Zăpada care s-a topit a alimentat solul arabil cu mari cantităţi de apă. Dar vînturile de primăvară, care sînt calde, usucă foarte repede pămîntul. Evaporarea apei din pămînt aduce mari pagube producţiei agricole şi producătorului personal, căci ea este unul din elementele de bază ce determină încolţirea seminţelor, dezvoltarea plantelor şi fructificarea lor. Prin grăparea la vreme, cultivaţia şi efectuarea arăturilor la adîncimea de 18—20 cm., omul din agriculuri poate reţine şi dirija mari cantităţi de apă în pămînt, obţinînd un pat germinativ adine şi afinat care să asigure cele mai bune condiţiuni de încolţire, dezvoltare şi fructificare a seminţelor. GRADAREA ARATURILOR DE TOAMNA Grăpatul arăturilor de toamnă, este pentru etapa actuală o lucrare agrotehnică de mare importanţă. Această lucrare trebuie executată în cel mult 3 zile, îndată ce pămîntul a început să se svînte şi crestele brazdelor au început să înflorească. Experienţa a dovedit că la fiecare hectar arat de cu toamnă dar negrăpat, primăvara, se pierd 3—5 vagoane de apă pe zi. Nu trebuie aşteptat ca tarlaua sau ogorul să se svînte peste tot. Grăpatul arăturilor de toamnă se poate executa parţial, pe bucăţi (nostate) făcîndu-se în curmezişul brazdei. Prin această lucrare, se micşorează foarte mult pierderile de apă prin evaporare, se primeneşte aerul din pămînt. De asemenea se grăbeşte încălzirea mai repede a pămîntului şi se începe activitatea microorganismelor care prepară hrana pentru plantele ce le vom semăna. După grăparea arăturii de toamnă, se poate efectua în bune condiţiuni însămînţarea culturilor proaspete din epoca sa. In acest caz, dacă pămîntul este imburuienit sau bătătorit, este necesar a se lucra cu cultivatorul, prăsitoarea sau plugul de animale, căruia i se demontează cormana, la adîncimea care seamănă. (7-8 cm.). Este bine ca lucrarea cu cultivatorul sau prăsitoarea, să fie urmată imediat de o grăpare cu grapa de fier. In multe sate din regiunea noastră au mai rămas încă din toamnă ogoare nearate. Deîndată ce se poate ieși la tarla, aceste terenuri trebuiesc arate la adîncimea de 18-20 cm. Cînd arătura se execută cu tractorul, se face simultan și grăpatul. Dacă arătura a scos bolovani, se execută a doua grăpare a terenului, în direcţia oblică (pieziş). Cînd arătura se execută cu plugul de animale, grăpatul se face în aceeaşi zi, înainte de fiecare popas. Odată cu arătura de primăvară, se vor introduce sub brazdă, 15-20 tone gunoi de grajd la hectar. h Efectuarea lucrărilor agrotehnice superioare prevăzute în agrominim, este o datorie de cinste pentru fiecare om al muncii din agricultură. Lucrarea bună a ogorului primăvara, aduce recolte bogate. Datorită faptului că au lucrat ştiinţific tarlalele lor, colectiviştii de la Coarnele Caprei, raionul Hîrlău, au obţinut la porumb o recoltă de 2.300 kgr. la ha. aceasta în ciuda timpului nefavorabil (secetos). De asemenea, o producţie sporită au obţinut şi membrii gospodăriei colective Horia — raionul Roman, care au recoltat cîte 2.200 kgr. floarea soarelui la fiecare hectar, însemnate producţii agricole au obţinut şi unii ţărani muncitori cu gospodării individuale. Gheorghe Butnaru, ţăran muncitor din Trifeşti raionul Roman, care a lucrat pămîntul ştiinţific, a dobîndit de pe 0,50 ha. teren, 2.880 kgr. porumb. De asemenea, ţăranii muncitori C. Perju din Boşteni, raionul Paşcani şi C. Zbierea din Belceşti — raionul Hîrlău, au recoltat în medie 26.880 kgr. cartofi şi respectiv 36.000 kgr. sfeclă de zahăr la hectar. Să facem deci lucrările agrotehnice la timp şi în bune condiţii, pentru ca să cîştigăm marea bătălie a însămînţărilor de primăvară. Ing. agronom I. BACOȘCA Pag. 3 Grădinarul cartierului Aplecat asupra straturilor, moş Gheorghe Palei trebălueşte cu migală. Fiecare strat are indicaţia lui pe un cartonaş înfipt in beţişor. Şi pe fiecare cartonaş scrie frumos cu litere mari: usturoi, ceapă, spanac de primăvară, morcovi, fasole. Asta ca să nu se încurce omul, să mearga drept unde are nevoie. Ce mîndru se arată pensionarul Gheorghe Palei, fost cazangiu la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie" Iaşi. Are şi de ce să se mindrească. Grădina-i de zarzavat e bine îngrijită, cultivată cu hărnicie an de an, încă din 1949, îndată ce-a ieşit la pensie In curte, pomi fructiferi de la care totdeauna dobindeşte recoltă frumoasă : mere mari, minunate, cu suc zămos şi aromă plăcută; tot la fel perele, prunele, întregul teren este cultivat. N-a rămas nici o bucăţică neîngrijită. Pînă şi şopronaşul, in care sunt adăpostite sculele şi materialele necesare grădinăritului, va fi acoperit cu fasole untoasă în loc de „bună dimineaţă”. Moş Palei ne mărturiseşte deschis : — Nu de alta, dar cu fasolea asta fac şi verdeaţă, care va ţine vara de răcoare şi voi avea şi folos de la legumă. Gheorghe Palei citeşte cu interes cărţi şi broşuri de specialitate. De aceea el a izbutit anul trecut să recolteze 8—10 kg. roşii pe o singură tufă. A reuşit să săvîrşească lucrul acesta îngrijind dinţii, cu toată atenţia, roşiile în răsadniţe. Apoi, către sfîrşitul lunii mai, le-a transplantat in straturi şi le-a şi confecţionat haragi înalţi de doi metri. Acum, la începutul lui aprilie, Gheorghe Palei are însăminţate in răsadniţe, roşii, vinete şi ardei. Din toamnă şi-a adus in grădină vreo 45 căruţe cu gunoi să aibă pentru îngrăşămînt. îngrăşămîntul acesta l-a folosit cu pricepere, a gumit terenul peste tot şi acum treaba aceasta prinde bine. Mijesc curînd firele de ceapă, salată şi usturoi insămînţate de cu toamnă. Şi iată aşa, an de an, moş Gheorghe Palei reuşeşte să scoată mulţime de zarzavaturi şi legume de pe terenul pe care-l cultivă, că-i ajunge din plin pentru nevoile casei sale şi a feciorului său, căsătorit, ba încă-i ,şi prisoseşte. * Locuitorii din partea locului îşi amintesc de terenul viran, părăginit, plin de bălării, care exista acolo pînă în 1949. Pe moş Gheorghe Palei, pasionat grădinar nu l-a răbdat inima ca locul acesta din imediata sa vecinătate, să rămînă în paragină. De aceea, acum şase ani dinsul a solicitat sfatului popular orăşenesc terenul ca să-l cultive; aprobarea a căpătat-o îndată. “ Felul cum îşi îngrijeşte el grădini de zarzavat şi legume, recoltele frumoase ce le obţine, l-au făcut cunoscut în întreg cartierul Uzinei. Tot mai mulţi sunt cetăţenii din cartier care vin la pensionarul Gheorghe Palei să capete îndrumări de felul cum să-şi cultive terenurile. Moş Gheorghe Palei îşi merită pe drept cuvint titlul de „grădinarul cartierului". A. MIREA Aplicarea regulilor agrotehnice — chezăşia recoltelor bogate Consfătuirea ţăranilor muncitori din raionul Hîrlău Duminică 28 martie. Intr-una din sălile spaţioase ale şcolii din comuna Belceşti s-au adunat numeroşi ţărani pentru a participa la consfătuirea organizată de comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional Hîrlău în colaborare cu redacţia ziarului „Flacăra Iaşului”. Erau de faţă pe lîngă localnici, ţărani muncitori din satele apropiate, întovărăşiţi din Tansa şi Munteni, ţărani muncitori din comuna Cotnari şi colectivişti de la Coarnele Caprei. Cei prezenţi, oameni harnici şi pricepuţi în ale agriculturii au făcut un larg schimb de experienţă între ei în vederea obţinerii unei recolte mereu sporite la hectar. Ei au ascultat cu viu interes pe delegaţii la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţie la cultura porumbului, sfeclei de zahăr şi cartofilor, tov. Constantin Zberea, decorat cu „Ordinul Muncii” cl. I-a şi Dumitru Cernescu, decorat cu „Medalia Muncii”, care au obţinut producţii mari de sfeclă de zahăr şi porumb. Tov. Constantin Zberea a arătat felul cum a muncit pămîntul reuşind să obţină 36.000 kg., sfeclă de zahăr 1h hectar. „Producţia sporită pe care am obţinut-o de pe sfertul de hectar pe care l-am cultivat un sfeclă de zahăr—a arătat tov. C. Zberea se datoreşte faptului că m-am străduit să aplic regulile agrotehnice. Astfel încă din vara anului 1952, imediat după severiş am făcut dezmiriştirea ogorului la 5—7 cm. Toamna, am cărat la cîmp cam 4.000 kg. gunoi de grajd putred, pe care l-am împrăştiat pe ogor. Cum însă aceasta era puţin, am dat şi îngrăşămînt chimic (superfosfat) după care am făcut arătură adîncă, la 28 cm. —Măi Costache, îmi ziceau unii cînd am dat îngrăşămîntul chimic, ai să strici bunătate de foc. Eu însă, deşi nu-i cunoşteam prea bine importanţa, hotărisem să-l dau şi n-am mai vrut să renunţ la acest gînd. Iarna, după cum ştiţi, a fost grea— continuă tov. Zicerea. Da aceea n-am putut intra pe teren pînă către sfîrşitul lui martie. Dar cum am putut face acest lucru am ieşit şi am grăpat bine locul. Apoi cu semănătoarea, în care am băgat şi îngrăşămînt, am trecut la însămînţat. N-am apucat să fac iarovizarea seminţei, ce-i drept, dar i-am făcut umezirea. *După vreo două săptămîni a venit la mine un nepot al meu. —Bădie, mi-a spus el, am trecut prin capul locului dumitale unde ai pus sfecla. Ştii, îi toată afară. Aşa şi era. De aceea i-am făcut repede prăsilă la şi rănitul”. Tov. Zberea a arătat că la praşila a Il-a a mai dat ca îngrăşămînt suplimentar azotat de amoniu, iar spre toamnă a executat şi praşila a IlI-a. Un ajutor preţios l-a avut din partea agentului regional al culturii sfeclei de zahăr, care i-a dat îndrumări practice asupra aplicării regulilor agrotehnice. Aşa se face că de pe un sfert de hectar ll a dobîndit 9000 kg. sfeclă. In continuare, tov. Zberea a vorbit despre lucruri noi, pe care le-a învăţat la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţie. „Acolo m-am convins pe deplin, pe comuna Belceşti lîngă altele, despre importanţa îngrăşământului chimic. După cum ştiţi, eu sînt agent al culturii sfeclei de zahăr aici în comună. Şi trebuie să arăt că prea puţini dintre Dvs. vin să ridice îngrăşămîntul chimic pus la dispoziţie de fabrică. Asta dovedeşte tocmai neîncrederea pe care o parte din ţăranii muncitori o au în acest îngrăşămînt, deşi nu l-au încercat niciodată. Pentru a obţine recolte îmbelşugate, noi trebuie să ne însuşim metodele ştiinţifice de muncă şi să aplicăm larg regulile agrotehnice. Avem posibilităţi de a smulge pămîntului roade tot mai bogate şi de aceea eu mă angajez ca în acest an să sporesc producţia de sfeclă de zahăr cu cel puţin 10 la sută“. A vorbit apoi tov. Dumitru Cernescu, fruntaş în cultura porumbului. El a început prin a arăta atmosfera de dragoste şi înfrăţire de la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţie la cultura porumbului, sfeclei de zahăr şi cartofului, unde s-au întîlnit ţărani muncitori individuali, întovărăşiţi, colectivişti şi muncitori din gospodăriilede stat din toate regiunile ţării. „Eu sînt din satul Hodora, comună Cotnari şi sîntem vecini cu ţarina. De aceea mulţi dintre Dvs. mă cunoaşteţi. La consfătuire am povestit cum am obţinut o recoltă de 1800 kg. porumb la ha., cu toată seceta care a fost pe la noi şi acum acest lucru vi-l voi arăta şi Dvs”. Tov. Cernescu a explicat cum în vara anului 1952 pe locul unde a avut grîu a făcut imediat desmiriştirea, iar în toamnă a făcut arătura adîncă, lăsînd-o în brazdă crudă. Primăvară a dat o grapă, nivelînd terenul. El a ales sămînţa de la mijlocul ştiuleţilor, iar cînd a sosit timpul potrivit a ieşit la însămînţat. „Mă gîndeam la început să arunc cu mîna,aşa cum făceam şi mai înainte dar noi am amintit de pagubile pe care mi le-au adus ciorile, care sînt cam multe pe la noi și de aceea am hotărît să schimb felul de a însămînța. Deoarece n-am găsit semănătoare, am însămînțat în cuiburi după plug. Apoi am grăpat bine terenul. Nevasta mă certa la început că l- am pus prea rar. — Lasă măi femeie, o linişteam eu, că rar pui, mult culegi. Pămînt nu am mult, aşa că praşila am făcut-o împreună cu familia, iar două săptămîni după aceea păpuşoii erau mari. Cînd m-am dus la prăşitul de al II- lea, nevasta a rămas surprinsă. Aveam porumb cu mult mai frumos decît ceilalţi din împrejurimi. Bucuria am avut-o însă la recoltare, cînd, cu tot timpul nefavorabil am cules 1800 kg. la ha. în timp ce alţii au scos abia 5-600. Trebuie să recunosc că n-am făcut decît 2 praştie. Dacă făceam 3, desigur că luam o recoltă şi mai mare deoarece a-şi fi reţinut mai multă apă în pămînt”. Tov. Cernescu a arătat apoi că la consfătuire, şi-a dat seama mai bine cît de importantă este în agricultură o muncă raţională, executată după regulile agrotehnice. El a arătat că la consfătuirea de la Bucureşti a învăţat metode noi cum ar fi însămînţarea porumbului în cuiburi dispuse în pătrat. „Partidul şi guvernul poartă o grijă deosebită ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii şi luptă pentru continua ridicare a producţiei agricole In mijlocul nostru vin numeroşi tehnicieni şi ingineri agricoli pentru a ne învăţa cum să muncim mai bine, după ştiinţa agrotehnică, în vederea obţinerii unor roade mai bogate. Mulţi dintre noi însă se dau deoparte de la aceste sfaturi pe motiv că ei cultivă de mult timp terenul şi ştiu cum să-l lucreze“. Tov. Cernescu a arătat de asemenea cît de important este pentru ţăranii muncitori să studieze broşurile cu caracter agrotehnic şi ziarele în care găsesc totdeauna sfaturi practice pentru obţinerea de recolte bogate. b Cei prezenţi la consfătuire au ascultat cu viu interes cuvintele celor 2 fruntaşi în producţie în cultura sfeclei de zahăr şi a porumbului. Unii dintre ei au pus o serie de întrebări la care au primit răspunsuri, atît din partea tov. C. Zberea şi D. Cernescu cît şi din partea tov. inginer agronom Anton Săhleanu, de la sfatul popular raional. Cum mulţi dintre ţăranii muncitori prezenţi la consfătuire se arătaseră interesaţi în a cunoaşte cum se poate asigura o mai mare fertilitate a solului, tov. inginer Săhleanu le-a vorbit pe larg despre modul de îngrăşare a pămîrîtului. El a arătat că mulţi ţărani muncitori din comuna Belceşti, ca şi din alte părţi nu dau atenţia cuvenită gunoiului de grajd ca îngrăşămînt natural, care stă la dispoziţia oricărui ţăran muncitor. Aşa se face că o mare cantitate de gunoi este aruncată la rîpă. Tov. ing. Săhleanu a vorbit despre importanţa semănării de plante leguminoase ca trifoi, mazăre, după care se obţine o recoltă bogată de cereale, prin faptul că ele îmbunătăţesc terenul şi fixează azotul din aer în pămînt. S-a arătat de asemenea importanţa refacerii structurii solului prin cultivarea de ierburi perene. Vorbind despre aceasta nu trebuie să uităm însă de aplicarea celorlalte reguli agrotehnice, cu respectarea epocii de însămînţare, grăpatul imediat după arat, prăşitul la timp, etc. ★ In cadrul consfătuirii au mai luat cuvîntul numeroşi alţi participanţi. Ţăranul muncitor Ştefan Florea a arătat de pildă, că aplicînd în general aceleaşi metode ca cele aplicate de tov. C. Zberea a obţinut şi el o recoltă mai mare de sfeclă de zahăr la ha. Colectivistul Vasile Gavriluţă de la Coarnele Caprei a insistat în mod deosebit asupra importanţei însămînţării porumbului în cuiburi dispuse în pătrat. „Este un lucru dovedit că producţia se ridică numai dacă munceşti bine pămîntul. Porumbul de pildă, are nevoie de mult aer, lumină, căldură Dacă folosim metoda însămînţării în cuiburi aşezate în pătrat acest lucru este obţinut uniform la toate plantele. Aplicînd această metodă, noi am recoltat anul trecut 4.000 kg. porumb la ha. însămînţarea în cuiburi dispuse în pătrat aduce mari avantaje. Poţi folosi larg mecanizarea prăşind în lung şi-n lat şi se economisesc numeroase zile de muncă, tocmai într-o perioadă de vîrf“. Ţăranii muncitori Emil Burlacu şi Neculai Stefiuc au vorbit despre avantajele cultivării sfeclei de zahăr şi despre felul cum au obţinut ei recolte bogate, iar ţăranul muncitor Ion Formagiu a arătat cum a obţinut el o recoltă bună de porumb, datorită aplicării regulilor agrotehnice, pe care le-a învăţat din diferite broşuri. Consfătuirea din comuna Belceşti a dovedit încă odată hotărîrea ţăranilor muncitori de a lucra cît mai bine pămîntul în vederea obţinerii unei recolte mereu sporite. A. INDIANU