Flacăra Iaşului, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2366-2391)

1954-04-01 / nr. 2366

* i % Nr. 2366 FLACĂRA IAȘULUI Femeile muncitoare din raionul Roman obţin tot mai multe succese în muncă . Sarcina de seamă a secţiei muncii de partid în rîndul femeilor este de a asigura îndrumarea femeilor spre activităţi productive, calificarea pro­fesională, promovarea în munci administrative şi politice, ridicarea nivelului lor cultural precum şi an­trenarea în acţiuni de interes ob­ştesc. Pentru a asigura buna desfă­şurare a muncii politice în rîndul femeilor, comitetul raional de partid s-a ocupat de instruirea birourilor organizaţiilor de bază cu sarcinile ce le revin în această privinţă. In urma indicaţiilor primite, multe organizaţii de bază din cuprinsul ra­ionului, ocupîndu-se de munca în rîndul femeilor, au obţinut succese însemnate. Organizaţia de bază de la I.M.S. de pildă, acordînd impor­tanţă calificării femeilor în munci productive, a îndrumat în­ această privinţă comitetul de întreprindere. Ca rezultat al muncii depuse, majo­­r­itatea femeilor din această întreprin­dere s-au calificat în diverse munci. De pildă, tovarăşa Ojoc Elena, fostă îngrijitoare lucrează acum la strung. Datorită succeselor obţinute, ea con­duce brigada Nr. 1 de femei de la linia de segment!­ De asemenea to­varăşa Joseanu Paraschiva a fost ridicată în muncă lucrînd acum ca funcţionară la lansarea comenzilor. Şi în sectorul agricol, munca de partid în rîndul femeilor a dus la rezultate frumoase. In cîteva gospo­dării colective unele femei nu veneau cu regularitate la munca cîmpului şi aceasta făcea să se simtă lipsa bra­ţelor de muncă. In urma muncii des­făşurate de organizaţia de bază, a­­rătîndu-se importanţa activităţii fie­cărui membru al gospodăriei, că de aceasta depinde creşterea venitului gospodăriei, tov. Bartoş Elena, de pildă, din gospodăria agricolă Sagna vine acum cu regularitate la lucru, obţinînd succese însemnate. O atenţie deosebită s-a acordat şi ridicării nivelului ideologic-politic al femeilor. Ajutînd practic organi­zaţiile de bază în această privinţă, anul acesta au fost încadrate în în­­văţămîntul de partid mult mai multe femei. Pot fi date ca exemple bune în această privinţă organizaţiile de bază din gospodăriile agricole co­lective Doljeşti, Ion Creangă şi Sagna, unde cursantele frecventează cu regularitate formele de învăţămînt la care au fost înscrise. In urma ridicării nivelului politic şi ideologic al femeilor, multe din ele au cerut organizaţiilor de bază să fie primite în rîndul candidaţilor de partid. Printre acestea sînt tov. Mihăilă Maria din comuna Miron Costin, Psaladi Dorina din comuna Budeşti, Cruparu Dora de la SRSC, Munteanu Mana de la O.C.L. Ali­mentara şi altele. Comitetul raional de partid s-a preocupat de asemenea de îndruma­rea şi controlul activităţii organiza­ţiei raionale de tineret care cuprin­de un important număr de tinere fete. Comitetul raional U.T.M. a fost îndrumat să numească pe unul din membrii săi de a răspunde de aceas­tă muncă. Acesta a fost periodic chemat de comitetul raional de partid pentru a i se analiza munca şi a fi instruit cu sarcinile ce-i stau în faţă. Ca urmare a educării şi creşterii nivelului politic al tinere­lor, s-a reuşit ca în cuprinsul raionu­lui utemistele să fie ridicate în munci de răspundere. Astfel, 26 tine­re au fost alese secretare de organi­zaţii U.T.M. iar 113 în comitetele U.T.M. Comitetul raional U.T.M. a îndrumat de asemenea organizaţiile U.T.M. pentru a mobiliza tinerele în activitatea culturală, în urma cărui fapt s-au evidenţiat mai multe or­ganizaţii, printre care cea din Cîrligi care a atras în echipa artistică 12 fete şi cea din Adjudeni peste 20 fete. O activitate rodnică în munca cu femeile a fost desfăşurată de către comitetul raional de partid şi în ceea ce priveşte îndrumarea comisii­lor de femei de pe lîngă sfaturile populare­ blind controlate în muncă şi ajutate permanent, unele comisii de femei au reuşit să obţină în ac­tivitatea lor însemnate succese. Mul­te delegate de femei au reuşit să mobilizeze femeile la respectarea în­datoririlor către stat, participarea la acţiunile de interes obştesc, etc. In urma instruirii delegatelor de femei din satul Munteni, comuna Văleni de către tov. Lebădă Paraschiva, membră în biroul organizaţiei de bază —responsabilă cu munca de partid in rîndul femeilor, s-a reuşit ca ţărăncile muncitoare din sat să desfăşoare o intensă muncă de lă­murire în v­ederea achitării cotelor către stat. De -asemenea ele au adus şi­ a aduc o contribuţie serioasă la pre­gătirea si desfăşurarea campaniei a­­gricole de primăvară. Astfel, au fost renarate­­-1 I- în timp plugurile şi atela­jele, au fost selecţionate seminţele, s-au făcut probele de germinaţie, s-a cărat gunoiul de grajd la cîmp. De asemenea comisia de femei de np lîngă sfatul popular al oraşului Roman, sub îndrumarea tov. Stani­că Virginia, acordă un sprijin preţios casei de copii. Şi în activitatea culturală se ob­servă o participare din ce în ce mai mare din partea temelor. In multe sate echipele organizate de căminele culturale cuprind în majortate femei De exemplu îin satul Adiudeni, comu­na Tămăşeni echipa artistică formată din 60 de persoane continde mai mult de jumătate femei. Succese fru­moase în activitatea culturală au ob­­ţinutt­­şi femeile din Pledeşti, Bîra şi altele. Axînd activitatea pe campania agricolă de primăvară, sub îndru­marea comitetului raional de partid, sfatul popular raional a organizat în cursul acestei luni o consfătuire cu responsabilele comisiilor de femei de pe lîngă sfaturile populare comu­nale și delegatele de femei, cu care prilej s-a prelucrat Hotărîrea guver­nului și partidului din 3 martie. Des­­bătîndu-se pe larg această hotărîre participantele au plecat bine înarma­te cu cunoaşterea sarcinilor ce le re­vin pentru a putea contribui la buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. La puţin timp după a­­ceasta şi sfatul popular orăşenesc a făcut o consfătuire asemănătoare, în care s-a desbătut Hotărîrea cu pri­vire la cultivarea de legume şi zar­zavaturi a gradinelor şi terenurilor virane, ceea ce va duce la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii din oraş. Pentru a asigura mobilizarea tutu­ror femeilor de la sate în aplicarea în practică a Hotărîrii din 3 martie, comitetul raional de partid, prin sec­ţia muncii de partid în rîndul femei­lor, a pregătit un activ lărgit din 35 de agitatoare care au­­ fost reparti­zate pe comune. Nu a fost lăsată de­oparte nici grija pentru tractoristele din S.M.T. Cu acestea, a fost organi­zată o consfătuire înainte de a porni în campania agricolă, arătîndu-li-se că ele trebuie să devină militante active pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la respectarea Hotărîrii şi aplicarea regulilor agrotehnice, condiţie ce stă la baza obţinerii de recolte cît mai bogate. Cu toate succesele obţinute în ac­tivitatea secţiei muncii de partid în rîndul femeilor din cadrul comitetu­lui raional de partid Roman, se mai manifestă încă unele lipsuri. Multe organizaţii de bază de la sate nu dau atenţie suficientă muncii politice în rîndul femelor şi nu sprijină sfatu­rile populare în această privinţă. A­­ceasta se datoreşte în primul rînd secţiei muncii de partid în rîndul fe­meilor a cărei activitate a fost dusă în mai mică măsură în mediul să­tesc. Sînt încă multe organizaţii de bază de la sate care nu au fost con­trolate şi ajutate pe teren. Organiza­ţii de bază ca cele din satele Vlănice­­le şi Ghicirea din comuna Stăniţa sau Bătrîneşti din comuna Icuşeşti nu au fost niciodată controlate şi a­­jutate de activistele secţiei muncii de partid în rîndul femeilor. Multe din lipsuri sînt urmare a faptului că organul raional de partid nu a îndrumat și­ controlat în mod permanent activul de partid în pro­blemele muncii politice în rîndul fe­meilor, ceea ce a făcut ca munca pe teren să se ducă unilateral, respectiv numai în domeniul de activitate al fiecărui activist. La lipsurile ce s-au manifestat în munca de partid în rîn­dul femeilor am contribuit şi eu, de­oarece nu întotdeauna am desfăşurat o activitate frumoasă de multe ori muncind cu superficialitate. Luînd măsuri pentru îndepărtarea deficienţelor ce se mai manifestă în munca noastră şi primind în perma­nenţă sprijinul comitetului raional de partid, vom reuşi să dobîndim tot mai multe succese în opera de cons­truire a softaiismului. GHERASIM NADIA şefa secţiei muncii de partid în rîndul femeilor a comitetului raional de partid Roman Conferinţe cu caracter ştiinţific la locul de producţie Pentru ridicarea continuă a nive­lului cultural-ştiinţific al muncitorilor şi funcţionarilor, zilele trecute a avut Inc la colţul roşu al morii „1 Mai” din Iaşi o conferinţă cu caracter şti­inţific intitulată : „Curenţii atmosfe­­r .1»­rtd­ . Conferinţa, ţinută de tov. Cornel Jugăstreanu din partea Societăţii pen­tru răspîndirea ştiinţei şi culturii-fi­­liala Iaşi, a tratat despre efectul creş­terii vîntului, tipurile de vînturi şi a­­paratele în care se înregistrează cu­renţii atmosferici. Cei prezenţi în sală au urmărit cu viu interes clara expunere a conferin­ţei, după care au vizionat filmele : „Primele aripi” şi „Apărarea copiilor de tuberculoză”. H. LEONTE corespondent w—iWI—wmwlumm jWMWMnwmiwiii'i' i«wan* * * *wm.uw. ­n luptă pentru o recoltă sporită Ţăranii muncitori cu gospodării individuale sînt dornici ca recoltele lor să fie cit mai frumoase şi bogate. De aceea odată cu sosirea primăverii ei au şi început executarea lucrărilor agricole. In clişeu: Imediat după svîntarea terenului, ţăranul muncitor Vasile Bejan, din Cartierul Crucea Roșie Iași, execută pe ogorul său arătura de primăvară la adîncimea de 18—20 cm. Sfatul tehnicianului agricol Lucrările de pregătire a pămîntului în vederea î­nisări în ţării oi de primăvară Obţinerea unei producţii agricole sporite, este determinată de felul cum oamenii muncii din agricultură efec­tuează lucrările de pregătire a pă­­mintului în vederea însămînţărilor. Zăpada care s-a topit a alimentat solul arabil cu mari cantităţi de apă. Dar vînturile de primăvară, care sînt calde, usucă foarte repede pămîntul. Evaporarea apei din pămînt­ aduce mari pagube producţiei agricole şi producătorului personal, căci ea este unul din elementele de bază ce deter­mină încolţirea seminţelor, dezvolta­rea plantelor şi fructificarea lor. Prin grăparea la vreme, cultivaţia şi efectuarea arăturilor la adîncimea de 18—20 cm., omul din agriculur­i poate reţine şi dirija mari cantităţi de apă în pămînt, obţinînd un pat ger­minativ adine şi afinat care să asi­gure cele mai bune condiţiuni de în­­colţire, dezvoltare şi fructificare a seminţelor. GRADAREA ARATURILOR DE TOAMNA Grăpatul arăturilor de toamnă, este pentru etapa actuală o lucrare agro­tehnică de mare importanţă. Această lucrare trebuie executată în cel mult 3 zile, îndată ce pămîntul a început să se svînte şi crestele brazdelor au început să înflorească. Experienţa a dovedit că la fiecare hectar arat de cu toamnă dar negrăpat, primăvara, se pierd 3—5 vagoane de apă pe zi. Nu trebuie aşteptat ca tarlaua sau ogorul să se svînte peste tot. Grăpa­tul arăturilor de toamnă se poate e­­xecuta parţial, pe bucăţi (nostate) făcîndu-se în curmezişul brazdei. Prin această lucrare, se micşorează foarte mult pierderile de apă prin e­­vaporare, se primeneşte aerul din pămînt. De asemenea se grăbeşte încălzirea mai repede a pămîntului şi se începe activitatea microorganis­melor care prepară hrana pentru plantele ce le vom semăna. După grăparea arăturii de toamnă, se poate efectua în bune condiţiuni însămînţarea culturilor proaspete din epoca sa. In acest caz, dacă pămîn­tul este imburuienit sau bătătorit, este necesar a se lucra cu cultivato­rul, prăsitoarea sau plugul de ani­male, căruia i se demontează corma­na, la adîncimea care seamănă. (7-8 cm.). Este bine ca lucrarea cu cultivato­rul sau prăsitoarea, să fie urmată i­­mediat de o grăpare cu grapa de fier. In multe sate din regiunea noastră au mai rămas încă din toamnă o­­goare nearate. Deîndată ce se poate ieși la tarla, aceste terenuri trebuiesc arate la a­­dîncimea de 18-20 cm. Cînd arătura se execută cu tractorul, se face si­multan și grăpatul. Dacă arătura a scos bolovani, se execută a doua grăpare a terenului, în direcţia oblică (pieziş). Cînd arătura se execută cu plugul de animale, grăpatul se face în aceeaşi zi, înainte de fiecare popas. Odată cu arătura de primăvară, se vor introduce sub brazdă, 15-20 tone gunoi de grajd la hectar. h­ Efectuarea lucrărilor agrotehnice superioare prevăzute în agrominim, este o datorie de cinste pentru fiecare om al muncii din agricultură. Lucra­rea­ bună a ogorului primăvara, aduce recolte bogate. Datorită faptului că au lucrat şti­inţific tarlalele lor, colectiviştii de la Coarnele Caprei, raionul Hîrlău, au obţinut la porumb o recoltă de 2.300 kgr. la ha. aceasta în ciuda timpului nefavorabil (secetos). De asemenea, o producţie sporită au obţinut şi membrii gospodăriei colective Horia — raionul Roman, care au recoltat cîte 2.200 kgr. floarea soarelui la fiecare hectar, însemnate producţii agricole au ob­ţinut şi unii ţărani muncitori cu gos­podării individuale. Gheorghe Butna­­ru, ţăran muncitor din Trifeşti raio­nul Roman, care a lucrat pămîntul ştiinţific, a dobîndit de pe 0,50 ha. teren, 2.880 kgr. porumb. De ase­menea, ţăranii muncitori C. Perju din Boşteni, raionul Paşcani şi C. Zbie­­rea din Belceşti — raionul Hîrlău, au recoltat în medie 26.880 kgr. car­tofi şi respectiv 36.000 kgr. sfeclă de zahăr la hectar. Să facem deci lucrările agrotehnice la timp şi în bune condiţii, pentru ca să cîştigăm marea bătălie a însămîn­­ţărilor de primăvară. Ing. agronom I. BACOȘCA Pag. 3 Grădinarul cartierului Aplecat asupra straturilor, moş Gheorghe Palei trebălueşte cu migală. Fiecare strat are indicaţia lui pe un cartonaş înfipt in beţişor. Şi pe fie­care cartonaş scrie frumos cu litere mari: usturoi, ceapă, spanac de pri­măvară, morcovi, fasole. Asta ca să nu se încurce omul, să mearga drept unde are nevoie. Ce mîndru se arată pensionarul Gheorghe Palei, fost cazangiu la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie" Iaşi. Are şi de ce să se mindrească. Gră­­dina-i de zarzavat e bine îngrijită, cultivată cu hărnicie an de an, încă din 1949, îndată ce-a ieşit la pensie In curte, pomi fructiferi de la care totdeauna dobindeşte recoltă fru­moasă : mere mari, minunate, cu suc zămos şi aromă plăcută; tot la fel perele, prunele, întregul teren este cultivat. N-a rămas nici o bucăţică neîngrijită. Pînă şi şopronaşul, in care sunt a­­dăpostite sculele şi materialele nece­sare grădinăritului, va fi acoperit cu fasole untoasă în loc de „bună dimi­neaţă”. Moş Palei ne mărturiseşte deschis : — Nu de alta, dar cu fasolea asta fac şi verdeaţă, care va ţine vara de răcoare şi voi avea şi folos de la le­gumă. Gheorghe Palei citeşte cu interes cărţi şi broşuri de specialitate. De a­­ceea el a izbutit anul trecut să re­colteze 8—10 kg. roşii pe o singură tufă. A reuşit să săvîrşească lucrul acesta îngrijind dinţii, cu toată aten­ţia, roşiile în răsadniţe. Apoi, către sfîrşitul lunii mai, le-a transplantat in straturi şi le-a şi confecţionat ha­ragi înalţi de doi metri. Acum, la începutul lui aprilie, Gheorghe Palei are însăminţate in răsadniţe, roşii, vinete şi ardei. Din toamnă şi-a adus in grădină vreo 45 căruţe cu gunoi să aibă pen­tru îngrăşămînt. îngrăşămîntul a­­cesta l-a folosit cu pricepere, a gu­mit terenul peste tot şi acum treaba aceasta prinde bine. Mijesc curînd fi­rele de ceapă, salată şi usturoi insă­­mînţate de cu toamnă. Şi iată aşa, an de an, moş Gheor­ghe Palei reuşeşte să scoată mulţime de zarzavaturi şi legume de pe tere­nul pe care-l cultivă, că-i ajunge din plin pentru nevoile casei sale şi a feciorului său, căsătorit, ba încă-i ,şi prisoseşte. * Locuitorii din partea locului îşi amintesc de terenul viran, părăginit, plin de bălării, care exista acolo pînă în 1949. Pe moş Gheorghe Palei, pa­sionat grădinar nu l-a răbdat inima ca locul acesta din imediata sa ve­cinătate, să rămînă în paragină. De aceea, acum şase ani dinsul a solicitat sfatului popular orăşenesc terenul ca să-l cultive; aprobarea a căpătat-o îndată. “­­ Felul cum îşi îngrijeşte el grădini­ de zarzavat şi legume, recoltele fru­moase ce le obţine, l-au făcut cunos­cut în întreg cartierul Uzinei. Tot mai mulţi sunt cetăţenii din cartier care vin la pensionarul Gheorghe Palei să capete îndrumări de felul cum să-şi cultive terenurile. Moş Gheorghe Palei îşi merită pe drept cuvint titlul de „grădinarul car­tierului". A. MIREA Aplicarea regulilor agrotehnice — chezăşia recoltelor bogate Consfătuirea ţăranilor muncitori din raionul Hîrlău Duminică 28 martie. Intr-una din sălile spaţioase ale şcolii din comuna Belceşti s-au adunat numeroşi ţărani pentru a participa la consfătuirea or­ganizată de comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatu­lui popular raional Hîrlău în colabo­rare cu redacţia ziarului „Flacăra Iaşului”. Erau de faţă pe lîngă local­nici, ţărani muncitori din satele a­­propiate, întovărăşiţi din Tansa şi Munteni, ţărani muncitori din comu­na Cotnari şi colectivişti de la Coar­nele Caprei. Cei prezenţi, oameni harnici şi pricepuţi în ale agriculturii au făcut un larg schimb de experienţă între ei în vederea obţinerii unei recolte mereu sporite la hectar. Ei au ascul­tat cu viu interes pe delegaţii la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţie la cultura porumbului, sfec­lei de zahăr şi cartofilor, tov. Constan­tin Zberea, decorat cu „Ordinul Muncii” cl. I-a şi Dumitru Cernescu, decorat cu „Medalia Muncii”, care au obţinut producţii mari de sfeclă de zahăr şi porumb. Tov. Constantin Zberea a arătat felul cum a muncit pămîntul reuşind să obţină 36.000 kg., sfeclă de zahăr 1h hectar. „Producţia sporită pe care am ob­­ţinut-o de pe sfertul de hectar pe care l-am culti­vat un sfeclă de zahăr—a arătat tov. C. Zberea se datoreşte faptului că m-am străduit să aplic regulile agrotehnice. Astfel încă din vara anului 1952, imediat după se­­veriş am făcut dezmiriştirea ogorului la 5—7 cm. Toamna, am cărat la cîmp cam 4.000 kg. gunoi de grajd putred, pe care l-am împrăştiat pe o­gor. Cum însă aceasta era puţin, am dat şi îngrăşămînt chimic (superfos­­fat) după care am făcut arătură a­­dîncă, la 28 cm. —Măi Costache, îmi ziceau unii cînd am dat îngrăşămîntul chimic, ai să strici bunătate de foc. Eu însă, deşi nu-i cunoşteam prea bine impor­tanţa, hotărisem să-l dau şi n-am mai vrut să renunţ la acest gînd. Iarna, după cum ştiţi, a fost grea— continuă tov. Zicerea. Da aceea n-am putut intra pe teren pînă către sfîr­­şitul lui martie. Dar cum am putut face acest lucru am ieşit şi am gră­­pat bine locul. Apoi cu semănătoarea, în care am băgat şi îngrăşămînt, am trecut la însămînţat. N-am apucat să fac iarovizarea seminţei, ce-i drept, dar i-am făcut umezirea. *După vreo două săptămîni a venit la mine un nepot al meu. —Bădie, mi-a spus el, am trecut prin capul locului dumitale unde ai pus sfecla. Ştii, îi toată afară. Aşa şi era. De aceea i-am făcut repede pră­silă l­a şi rănitul”. Tov. Zberea a arătat că la praşi­­la a Il-a a mai dat ca îngrăşămînt suplimentar azotat de amoniu, iar spre toamnă a executat şi praşila a IlI-a. Un ajutor preţios l-a avut din partea agentului regional al culturii sfeclei de zahăr, care i-a dat îndru­mări practice asupra aplicării reguli­lor agrotehnice. Aşa se face că de pe un sfert de hectar ll a dobîndit 9000 kg. sfeclă. In continuare, tov. Zberea a vor­bit despre lucruri noi, pe care le-a învăţat la consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţie. „Acolo m-am convins pe deplin, pe comuna Belceşti lîngă altele, despre importanţa îngră­şământului chimic. După cum ştiţi, eu sînt agent al culturii sfeclei de zahăr aici în comună. Şi trebuie să arăt că prea puţini dintre Dvs. vin să ridice îngrăşămîntul chimic pus la dispoziţie de fabrică. Asta dovedeşte tocmai neîncrederea pe care o parte din ţăranii muncitori o au în acest îngrăşămînt, deşi nu l-au încercat nici­odată. Pentru a obţine recolte îmbelşugate, noi trebuie să ne însu­şim metodele ştiinţifice de muncă şi să aplicăm larg regulile agrotehnice. Avem posibilităţi de a smulge pă­mîntului roade tot mai bogate şi de aceea eu mă angajez ca în acest an să sporesc producţia de sfeclă de zahăr cu cel puţin 10 la sută“. A vorbit apoi tov. Dumitru Cernes­cu, fruntaş în cultura porumbului. El a început prin a arăta atmosfera de dragoste şi înfrăţire de la consfătui­rea pe ţară a fruntaşilor în producţie la cultura porumbului, sfeclei de za­hăr şi cartofului, unde s-au întîlnit ţărani muncitori individuali, înto­vărăşiţi, colectivişti şi muncitori din gospodăriile­­de stat din toate regiu­nile ţării. „Eu sînt din satul Hodora, comună Cotnari şi sîntem vecini cu ţarina. De aceea mulţi dintre Dvs. mă cu­noaşteţi. La consfătuire am povestit cum am obţinut o recoltă de 1800 kg. porumb la ha., cu toată seceta care a fost pe la noi şi acum acest lucru vi-l voi arăta şi Dvs”. Tov. Cernescu a explicat cum în vara anului 1952 pe locul unde a avut grîu a făcut imediat desmirişti­­rea, iar în toamnă a făcut arătura a­­dîncă, lăsînd-o în brazdă crudă. Pri­măvară a dat o grapă, nivelînd te­renul. El a ales sămînţa de la mijlo­cul ştiuleţilor, iar cînd a sosit timpul potrivit a ieşit la însămînţat. „Mă gîndeam la început să arunc cu mîna,aşa cum făceam şi mai înain­te dar noi­ am amintit de pagubile pe care mi le-au adus ciorile, care sînt cam multe pe la noi și de aceea am hotărît să schimb felul de a însămîn­­ța. Deoarece n-am găsit semănătoare, am însămînțat în cuiburi după plug. Apoi am grăpat bine terenul. Nevasta mă certa la început că l- am pus prea rar. — Lasă măi femeie, o linişteam eu, că rar pui, mult culegi. Pămînt nu am mult, aşa că praşila am făcut-o împreună cu familia, iar două săptămîni după aceea păpuşoii erau mari. Cînd m-am dus la prăşitul de al II- lea, nevasta a rămas surprinsă. Aveam porumb cu mult mai frumos decît ceilalţi din împrejurimi. Bucuria am avut-o însă la recoltare, cînd, cu tot timpul nefavorabil am cules 1800 kg. la ha. în timp ce alţii au scos a­­bia 5-600. Trebuie să recunosc că n-am făcut decît 2 praştie. Dacă fă­ceam 3, desigur că luam o recoltă şi mai mare deoarece a-şi fi reţinut mai multă apă în pămînt”. Tov. Cernescu a arătat apoi că la consfătuire, şi-a dat seama mai bine cît de importantă este în agricultură o muncă raţională, executată după regulile agrotehnice. El a arătat că la consfătuirea de la Bucureşti a învăţat metode noi cum ar fi însămînţarea porumbului în cuiburi dispuse în pă­trat. „Partidul şi guvernul poartă o gri­jă deosebită ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii şi luptă pentru continua ridicare a producţiei agricole In mijlocul nostru vin numeroşi teh­nicieni şi ingineri agricoli pentru a ne învăţa cum să muncim mai bine, după ştiinţa agrotehnică, în vederea obţinerii unor roade mai bogate. Mulţi dintre noi însă se dau deoparte de la aceste sfaturi pe motiv că ei cultivă de mult timp terenul şi ştiu cum să-l lucreze“. Tov. Cernescu a arătat de asemenea cît de important este pentru ţăranii muncitori să studieze broşurile cu ca­racter agrotehnic şi ziarele în care găsesc totdeauna sfaturi practice pen­tru obţinerea de recolte bogate. b­ Cei prezenţi la consfătuire au as­cultat cu viu interes cuvintele celor 2 fruntaşi în producţie în cultura sfec­lei de zahăr şi a porumbului. Unii dintre ei au pus o serie de întrebări la care au primit răspunsuri, atît din partea tov. C. Zberea şi D. Cernescu cît şi din partea tov. inginer agronom Anton Săhleanu, de la sfatul popular raional. Cum mulţi dintre ţăranii muncitori prezenţi la consfătuire se arătaseră interesaţi în a cunoaşte cum se poate asigura o mai mare fertilitate a solu­lui, tov. inginer Săhleanu le-a vor­bit pe larg despre modul de îngrăşare a pămîrîtului. El a arătat că mulţi ţărani munci­tori din comuna Belceşti, ca şi din alte părţi nu dau atenţia cuvenită gunoiului de grajd ca îngrăşămînt natural, care stă la dispoziţia oricărui ţăran muncitor. Aşa se face că o mare cantitate de gunoi este aruncată la rîpă. Tov. ing. Săhleanu a vorbit des­pre importanţa semănării de plante le­guminoase ca trifoi, mazăre, după care se obţine o recoltă bogată de ce­reale, prin faptul că ele îmbunătăţesc terenul şi fixează azotul din aer în pămînt. S-a arătat de asemenea im­portanţa refacerii structurii solului prin cultivarea de ierburi perene. Vorbind despre aceasta nu trebuie să uităm însă de aplicarea celorlalte re­guli agrotehnice, cu respectarea epo­cii de însămînţare, grăpatul imediat după arat, prăşitul la timp, etc. ★ In cadrul consfătuirii au mai luat cuvîntul numeroşi alţi participanţi. Ţăranul muncitor Ştefan Florea a a­­rătat de pildă, că aplicînd în general aceleaşi metode ca cele aplicate de tov. C. Zberea a obţinut şi el o recol­tă mai mare de sfeclă de zahăr la ha. Colectivistul Vasile Gavriluţă de l­a Coarnele Caprei a insistat în mod deosebit asupra importanţei însămîn­­ţării porumbului în cuiburi dispuse în pătrat. „Este un lucru dovedit că producţia se ridică numai dacă munceşti bine pămîntul. Porumbul de pildă, are ne­voie de mult aer, lumină, căldură Dacă folosim metoda însămînţării în cuiburi aşezate în pătrat acest lucru este obţinut uniform la toate plantele. Aplicînd această metodă, noi am recol­tat anul trecut 4.000 kg. porumb la ha. însămînţarea în cuiburi dispuse în pătrat aduce mari avantaje. Poţi folosi larg mecanizarea prăşind în lung şi-n lat şi se economisesc nume­roase zile de muncă, tocmai într-o pe­rioadă de vîrf“. Ţăranii muncitori Emil Burlacu şi Neculai Stefiuc au vorbit despre avan­tajele cultivării sfeclei de zahăr şi despre felul cum au obţinut ei recolte bogate, iar ţăranul muncitor Ion For­­magiu a arătat cum a obţinut el o re­coltă bună de porumb, datorită apli­cării regulilor agrotehnice, pe care le-a învăţat din diferite broşuri. Consfătuirea din comuna Belceşti a dovedit încă odată hotărîrea ţăra­nilor muncitori de a lucra cît mai bine pămîntul în vederea obţinerii unei recolte mereu sporite. A. INDIANU

Next