Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)

1954-09-01 / nr. 2495

Pag. 2 Să luptăm cu toate forţele pentru dezvoltarea agriculturii noastre Vom extinde şi mai mult aplicarea metodelor agrotehnice Cu multă atenţie am citit proiec­tul Directivelor Congresului al II-lea şi Partidului cu privire la dezvolta­rea agriculturii in următorii doi-trei ani. Noi ne bucurăm că proiectul de Directive prevede o serie de măsuri care vor duce în mod nemijlocit la întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor agricole colective. Aşa cum se arată în proiect, in anii care vin vom avea la îndemină mai multe tractoare şi maşini agricole care vor lucra din plin pe tarlalele în­tinse ale colectiviştilor, vom avea cantităţi tot mai mari de îngrăşă­minte chimice, iar statul nostru de­mocrat-popular va acorda gospodă­riilor credite şi materiale necesare construcţiilor. De asemenea, în gos­podăriile colective mari va fi repar­tizat cite un agronom care să dea îndrumările necesare pentru lucra­rea pămîntului la un nivel superior in vederea ridicării producţiei vege­tale şi animale.Prin aplicarea metodelor agroteh­nice, noi am reuşit pina acum să obţinem roade bogate. Cu tot timpul secetei din acest an, noi am obţinut 2200 kg. orz şi 2254 kg. ovăz la hectar, iar la producţia de gria am întrecut pe ţăranii muncitori cu gos­podărie individuală cu 5.600 kg­­la ha.­­ Dar avînd în vedere condiţiile de muncă create in gospodăria noastră colectivă, datorită mecanizării lu­crărilor şi posibilităţilor largi de aplicare a metodelor agrotehnice avansate, noi vom putea să depăşim chiar cu mult, producţia prevăzută in proiectul de Directive, dar, pentru aceasta, aşa cum prevede şi proiectul de Directive va trebui să efectuăm la timp dezmiriştitul şi arăturile adinei de toamnă. Insăminţatul cul­turilor de toamnă trebuie să-l fa­cem in terenuri bine pregătite, iar cele de primăvară să fie insămînţate in întregime, în arături adinei de toamnă. Vom aplica metodele de se­mănat în rinduri încrucişate şi in rînduri dese pe suprafeţe mult mai mari, iar insăminţatul porumbului, al floarei-soarelui şi al cartofului în cuiburi aşezate in pătrat va fi extins. Pentru executarea lucrărilor de între­ţinere a culturilor, cu ajutorul S.M-T.­­ului şi cu posibilităţile noastre lo­cale, vom aplica praşitul mecanic in general, făcând prin aceasta o însemnată economie de braţe de mun­că. De asemenea, pentru sporirea producţiei la hectar este necesar, aşa cum prevede proiectul Directi­velor, să aplicăm polenizarea supli­­mentară­ artificială la porumb şi floa­­rea-soarelui, lucru pe care noi l-am aplicat pe o suprafaţă de 4 ha-Suntem­ convinşi că ghidindu-t­e în munca noastră de importantul docu­ment, care ne este de un preţios ajutor, vom reuşi ca în următorii 2—3 ani să facem o cotitură în­semnată în dezvoltarea gospodăriei noastre colective prin ridicarea pro­ducţiei agricole şi mărirea venituri­lor colectiviştilor. D­UMITRU PINTILIE preşedintele gospodăriei agricole colective „9 Mai” Mogoşeşti raionul Paşcani Proiectul de Directive — îndreptar în muncă Citind proiectul de Directive al celui de al 11-lea Congres al partidu­lui am recunoscut in el programul dezvoltării agriculturii care va duce­ la înflorirea ogoarelor patriei noas­tre in viitorul apropiat. In­ faţa noas­tră, a membrilor de partid care acti­văm în sectorul socialist din­ agricul­tură stau sarcini de mare răspundere, dar, in acelaşi timp, şi de mare cin­ste. Gospodăriile agricole de stat sunt chemate în primul rînd să-şi mărea­scă producţia in toate domeniile, să devină în cel mai scurt timp unităţi model ale agriculturii noi socialiste pe care oamenii muncii luptă s-o fă­urească sub conducerea partidului. Gospodăria agricolă de stat Todi­­reşti, din raionul Negreşti este o gos­podărie care cuprinde multe ramuri de producţie. Anul acesta ea a obţi­nut succese mult mai frumoase ca în anii din urmă. Datorită înzestrării cu mijloace mecanizate noi, muncile a­­gricole au fost făcute în termene scurte, depăşindu­-se simţitor planul intr-o serie de sectoare. In ramura zootehnică, sector important in ca­drul gospodăriei , planul a fost de­păşit cu 10 la sută la lapte şi la montă, iar mortalitatea la viţei în perioada iritărilor a scăzut simţitor. De asemenea, in sectorul pomicol, datorită îngrijirilor făcute la timp s-au obţinut recolte bogate de fructe, la prunc, mere, vişini etc. Pe viitor, gospodăria noastră are sarcina de a spori producţia sa, de a folosi toate resursele de care dispune. In această muncă, primii vor trebui să fie membrii de partid. Vor trebui desţelenite noi terenuri care erau fo­losite pînă acum drept islaz, dar care nu dau randamentul cerut. Este pla­nificată mărirea suprafeţei de vie şi completarea golurilor din via pe care o avem în prezent. Gospodăria are posibilităţi să-şi sporească simţitor sectorul zootehnic şi să-şi îmbunătă­ţească rasele de animale, lucru ce a început deja la oi prin însămînţări artificiale. Pentru sporirea producţiei agricole, noi am luat deja măsuri pentru ca la însămînţările de toam­nă lucrările să se execute in cele mai bune­­condiţiuni. De asemenea, pen­tru culturile de primăvară se vor face arături­ adinei de toamnă pe întreaga suprafaţă. Proiectul de Directive al celui de­ al doilea Congres al partidului consti­tuie de acum înainte ghidul după care ne vom duce munca, fiind conştienţi că prin aceasta vom contribui la în­florirea gospodăriei noastre.­­ I. Gil.GA secretarul organizaţiei de bază PUNR din G.A.S. Todireşti — Negreşti FLACĂRA LAȘULUI Să luptăm pentru Întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a Întovărăşirilor agricole Am citit cu atenţie şi mult inte­res proiectul Directivelor Congre­sului al II-lea al partidului, cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani şi mi-am dat pericol de bine seama de importan­tele sarcini care revin sfaturilor populare în ce priveşte creşterea necontenită a producţiei agricole şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Proiectul de Directive prevede o serie de măsuri care vor duce la în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, vor fi puse la îndemîna gospodăriilor colective credite şi materiale, tractoare şi maşini de tot felul, ceea ce va face ca ele să obţină recolte­ bogate, să dezvolte creşterea animalelor etc. In întărirea organizatorico-econo­mică a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole, organele locale ale puterii de stat au­ un rol deosebit de însemnat. In această direcţie, în raionul Iaşi au fost ob­ţinute unele succese­Astfel, gospodăria agricolă colec­tivă din Cîrpiţi şi-a construit anul trecut magazii pentru depozitatul cerealelor, grajd, saivan pentru oi, şi-a făcut o grădină de zarzavat, irigată pe o suprafaţă de 14 ha. De asemenea, colectiviştii din Cîrpiţi au cumpărat pentru dezvoltarea sec­torului zootehnic încă 8 vaci de rasă­­Datorită sprijinului tehnic şi îndru­mărilor date de o serie de tehnicieni şi instructori ai sfatului popular ra­ional, printre care fov. Victor Afa­­nase,­­Anton Serghev şi Petru Ilas, la gospodăria colectivă din Dumeşti s-a construit un grajd, un mare co­teţ de păsări, cumpărîndu-se şi 140 oi. Numeroase sunt gospodăriile co­lective din raionul Iaşi, şi în spe­cial cele din Romîneşti, Chişcăreni şi Soloneţ, care, primind ajutor, practic din partea organelor de stat, şi-au creat în ultimul timp ra­muri anexe, întărindu-se din punct de vedere economic. 1. Trebuie să arătăm însă că, gos­podăriile colective şi întovărăşirile agricole din raionul Iaşi nu folosesc în suficientă măsură posibilităţile create de partid şi guvern în vede­rea întăririi lor organizatorico-eco­­nomice şi ridicării producţiei agri­cole la hectar. In această direcţie o parte din vină o poartă comitetul executiv al sfatului popular raional, care încă n-a înţeles că de această problemă trebuie să se ocupe cu a­­tenţie,­in permanenţă. Nu putem trece cu vederea o sea­mă de lipsuri care au existat şi mai persistă în munca de îndrumare în vederea întăririi organizatorico-eco­­nomice a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole­ In primul rînd este necesar de arătat că înto­vărăşirilor agricole din Aroneami Gogească şi Cucuteni, nu li s-a a­­cordat suficient sprijin tehnic de către agronomii raionului din care cauză acestea au obţinut recolte sub posibilităţile lor­ La fel, comite­tul executiv al sfatului popular ra­ional nu s-a preocupat îndeaproape de dezvoltarea ramurilor anexă în gospodăriile colective. Astfel, deşi colectiviştii din Comarna îşi mani­festau dorinţa de a dezvolta şi mai departe sectorul apicol prin crearea a încă 50 de stupi de tulpine, sfa­tul popular raional a manifestat față de această problemă o atitudine de inadmisibilă nepăsare. Tehnicienii raionului, ca și vinii membri ai co­mitetului executiv, care aveau sar­cina să se ocupe de această ches­tiune, au dat dovadă de dezinteres, nereuşindu-se ca gospodăria să fie aprovizionată cu materialele necesare în vederea construirii stupilor­ Lipsuri destul de serioase mai stăruie şi in direcţia dezvoltării creşterii animalelor. Astfel, gospo­dăria colectivă din Soloneţ şi-a pro­­■pits să-şi cumpere oi de rasă. Ingi­nerul Croitoru­, care trebuia să spri­jine conducerea gospodăriei în acest sens, a dovedit lipsa de interes. Nefiind îndrumaţi, colectiviştii nu şi-au cumpărat oi de rasă, ceea ce dovedeşte destul de clar unde duce neacordarea ajutorului practic, cali­ficat, al tehnicienilor agricoli. Deficienţe mai sunt şi în direcţia ţinerii unei evidenţe contabile clare, la zi, în gospodăriile colective şi în ceea ce priveşte respectarea statutu­lui în întovărăşirile agricole, cum ar fi, de exemplu, la Tătăruşi. Indicaţiile din proiect constituie pentru sfaturile populare un îndrep­tar serios in muncă. Trebuie să por­nim de aceea hotărîţi lupta­ pentru îndeplinirea­ sarcinilor puse în pro­iectul Directivelor. Gospodăriile a­­gricole colective şi întovărăşirile a­­gricole din cuprinsul raionului nos­tru trebuie să devină adevărate e­­xemple şi puncte de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale mici şi mijlocii. Pentru aplicarea în viaţă a Di­rectivelor, sfatul popular raional îşi propune să se ocupe îndeaproape de înfiinţarea unei asociaţii simple de cooperare în producţia de legu­me în comuna Bosia, iar la gospo­dăria colectivă din Dumeşti să fie repartizat un inginer agronom­ De asemenea, vom da un sprijin efi­cient în terminarea construcţiilor în gospodăriile colective din Sc­u- Jeni, Forăşti, Chişcăreni şi Comarna, dindu-ne tot interesul ca în cadrul gospodăriilor Dumeşti, Comarna şi Romîneşti să se introducă asola­­mente raţionale. Totodată, vom în­druma în mod practic gospodăriile colective în " organizarea muncii, în întărirea brigăzilor de producţie, re­partizarea echipelor din cadrul bri­găzilor pe culturi tehnice şi prăşi­toare, vom controla îndeaproape res­pectarea statutului, ajutind in ace­laşi timp gospodăriile colective în îmbunătăţirea evidenţei contabile-Sîntem hotărîţi să ducem la în­deplinire sarcinile puse de proiectul Directivelor, pentru continua dez­voltare a agriculturii noastre. Vom antrena în această muncă pe toţi deputaţii, membrii comitetului exe­cutiv al sfatului popular raional, sfaturile populare comunale, toţi activiştii aparatului de stat raional. V. SALCEANU preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Iași Preţuirea folclorului muzical în ţara noastră Pe la mijlocul veacului trecut, cînd compozitorul M. J. Glinea a fo­losit pentru prima data în opera sa „Ivan Susanin“, cîntece şi dansuri populare, aristocraţia s-a năpustit cu înverşunare asupra acestei îndrăz­neţe inovaţii, pretextînd că folcorul nu corespunde gusturilor ei rafinate. In realitate, clasele stăpînitoare îşi dădeau seama că prin cultivarea te­zaurului artei populare se va atrage atenţia asupra suferinţelor poporului care era ţinut sub jugul celei mai crunte exploatări. In trecut, şi în ţara noastră bur­­ghezo-moşierimea s-a dezinteresat de cîntecele şi jocurile populare, iar a­­tunci cînd le-a luat în seamă le-a falsificat cu bună ştiinţă, dîndu-le un caracter naţionalist-şovin. Clasele stăpînitoare manifestau un dispreţ egal pentru cîntecele populare romi­­neşti şi ale popoarelor conlocuitoare. Colecţionarii de folclor muzical cău­tau rarităţi, excepţii şi nu cîntece­ care să oglindească realitatea şi care să fie puse la îndemîna compozitori­lor drept material de utilizat. Nu se băgau în seamă cîntecele cu conţinut protestatar, acele pline de jale şi în­demnuri la luptă ale poporului ex­ploatat, care îşi dădea seama că in societatea capitalistă viaţa bună este­ rezervată numai bogătaşilor. Voit erau ignorate­ de burghezie cîntece clocotitoare de minte ca ace­­­la al lui Danalache Simion din Moi­­neşti Bacău .• Doină, doină glas ■de rele, Tu-ndulceşti zilele mele. Doină, doină, glas de dor Tu nu mă lăsa să mor. Arză-vă focul ciocoi De ce nu munciţi şi voi Că destul v-am­ muncit noi Cu amar şi cu nevoi.­­Aveam casă, tiveam, masă, Aveam nevastă frumoasă Aveam plug cu patru boi Şi coşar cu păpuşoi ; Dar pirliţii de ciocoi Mi-au furat şi plug şi boi. Nedreptatea se oglindeşte şi îin cîntecul lui Ion Moldovanu din Ro­man . Foaie verde lin pelin Sărmanul copil străin Sărmanul copil străin Cid ajunge la stăpin Cum munceşte cu dreptate Cu cămaşa ruptă-n spate Plata e pe jumătate, Pentr-o bucat’ de pline neagră Toată ziua el aleargă... Ura contra armatei burgheze se oglindeşte în cîntecul ţărancei Maria Lazăr din Scărişoara — Birlad: Costică, cînd ai plecat Plingeau fetele din sat, Costică, Plingeau şi se căinau Şi de tine toţi vorbeau, Costică.­­ Plingeau şi se căinau, Costică. I j » I t I . » * Că te-au luat la armadă La bătăi şi la corvadă, măi, măi, Sa ie chimie cum tot Drăguţul meu frăţior, Costică. Aceste cîntece populare sînt docu­mente ale nemulţumirii maselor de ţărani muncitori împotriva regimuri­lor din trecut şi ale revoltei lor îm­potriva ciocoilor şi aparatului de stat nedrept. Astăzi, in regimul nostru demo­crat popular, partidul şi guvernul au deschis porţile culturii pentru oame­nii muncii. Mase din ce în ce mai largi participă la viaţa muzicală. Concursul soliştilor vocali, instru­­i fSeîftaîîf m echipelor artistice de a­matori din cadrul căminelor cultura­le de la sate, căminelor culturale de la oraşe şi al caselor de cultură, desfăşurat anul acesta, a confirmat cu succes avîntul cultural în continuă creştere. Astăzi creatorii populari oglindesc marile prefaceri sociale şi-şi arată ataşamentul faţă de regimul nostru de democraţie populară. Aceasta se vede şi din cîntecul popular cîntat de Constantin Avă­­chinii din Moineştii Bacăului: Eu sărac şi tu săracă L a­mîndoi viaţa nu-i dragă. Am trăit in sărăcie Toată lumea doar ne ştie. Dar acuma nu ne pasă, A venit ziua cea mare Noi muncim ca orișicare Toată clasa muncitoare. Ne ciută mai departe Toader But­narii din Roman, Ilai la sirbă moldovană Căci nu eşti fată bogată, Fetele de chiaburoi N-au ce căuta-ntre noi, Munca în gospodărie Numa-n ciuda lor să fie. Foaie verde de trifoi Brîul e in sat la noi, Căci cu toţii ne-am unit Planul l-am îndeplinit, Şi de-acum pe viitor Viaţa noastră e cu spor. Foaie verde baraboi Munca noastră e în toi, Muncitorii s-au unit Şi cu toţi s-au înfrăţit, Să clădească-o nouă ţară Republica populara. Munca in gospodărie Ne aduce bucurie, liber­­ele, bunăstare. * Muncitoarea Elena Bîrjoveanu din Roman își arată dragostea pentru marea­ zi de 23 August şi tot ce a adus această zi pentru poporul nos­tru ■ . Foaie verde de cicoare Lăcrămioare vălurele Am avut zile amare Lăcrămioare vălurele. Zile grele ca suspin Muncind la boier hain. Iar femeile din ţară Duceau o viaţă amară Ele drepturi tiu aveau Nici dreptate nu găseau Dou’ş’trii August dorit Visul nostru’a în plinit Oştile din răsărit Grele lanţuri au zdrobit. Azi în statul democrat Viaţa noastră s-a schimbat Şi la oraş şi la sat Traiul ni s-a uşurat Şi iar verde foi negară Nu mai sínt boieri în ţară. Cîntecele noi reflectă omul nou, liber, conştient de victoria clasei muncitoare, conştient de sarcinile ce-i revin In făurirea unei vieţi mai bune. Ele sínt culese prelucrate şi râspîndite­ Astăzi compozitorii îşi însuşesc limbajul muzical popular prin cu­noaşterea folclorului muzical, creînd cîntece care oglindesc năzuinţele oa­menilor muncii şi care se răspindesc pe întreg teritoriul ţării. Creaţia populară se întîlneşte cu creaţia cultă, influenţa lor fiind reci­procă. Faza regională a concursului echipelor artistice de umatiii de la sate şi oraşe a scos la iveală nume­roase talente din popor, adevăraţi creatori populari. Prof. I­ PAULDI fíz. 2495 Bilanţul unor măreţe realizări ale constructorilor comunismului IN CLIŞEU: Expoziţia agricolă unională de la Moscova. Unul din pavilioanele expoziţiei. Toată atenţia îndeplinirii planului de colectări! O deosebită însemnătate pentru ridi­carea nivelului de trai al celor ce muncesc, are îndeplinirea la timp a planului de colectare a produselor animale şi vegetale. In dorinţa de a încuraja dezvolta­rea creşterii animalelor, guvernul a acordat ţăranilor muncitori mari în­lesniri şi avantaje. Ca urmare a acestui fapt, numeroşi ţărani mun­citori şi-au predat în întregime co­tele de carne, lină şi lapte către stat, îndeplinindu-şi una din dato­riile lor patriotice. Acolo unde mun­ca pentru colectarea produselor a­­nimale a fost bine organizată, unde organele locale ale puterii de stat au lucrat într-o permanentă colabo­rare cu organele C.S.C-P.A­, s-au obţinut realizări frumoase. Astfel, ţăranii muncitori din satele raionu­lui Vaslui au îndeplinit planul la co­lectarea linei în proporţie de 94,2%­ pînă la 20 august, iar cei din raio­nul Iaşi în proporţie de 91,1 la sută. Mersul colectării cărnii şi lînii este însă necorespunzător, faţă de posibilităţile existente. Dacă în ra­ioanele Iaşi şi Vaslui, de pildă, munca de colectare s-a desfăşurat mai bine, în alte raioane ca Huşi, Codăeşti şi Hîrlău, activitatea or­ganelor de colectare şi a activişti­lor sfaturilor populare s-a desfăşu­rat destul de slab. Iată de ce, în ra­ionul Huşi, de pildă, planul de co­lectare a cărnii a fost îndeplinit in proporţie nesatisfăcătoare şi de numai 84,1 la sută la lună. In special în ultimele două de­cade s-a putut observa o totală lip­să de atenţie faţă de problema co­lectărilor, din partea tov. Mocanu, împuternicitul C­ S.C. raional Huşi, cît şi a tov. Ion Muscă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popu­lar raional. Nerealizarea sarcinilor de colectare din aceste raioane se datoreşte în primul rînd comitetelor executive care nu au analizat cu simţ de răs­pundere situaţia pe teren, nu s-au îngrijit de felul cum muncesc brigă­zile trimise la sate pentru impulsio­narea colectărilor şi n-au tras la răspundere pe acei activişti de stat care nu şi-au făcut pe deplin da­toria. Activitatea birocratică care se mai duce la unele sfaturi popu­lare, printre care şi Negreşti (pre­şedinte tov. V. Grădinaru) şi Paş­cani (preşedinte tov. Gh. Strătea­­nuu) a contribuit în mare măsură la nerealizarea in întregime a planu­lui de colectări de carne şi lină pe regiune. Aceasta se datoreşte şi faptului că comitetele executive n-au dat prea mare importanţă întocmirii judi­cioase a unei documentaţii pe te­ren pe baza căreia să se stabilească impunerile de cote-In ceea ce priveşte colectarea laptelui de vacă şi oaie, unele or­gane de­­ colectare de la comune n-au ţinut seama de necesitatea ac­celerării ritmului de colectări, a cu­noaşterii nominale a producătorilor şi a sarcinilor lor de plată, pentru urmărirea regulată a situaţiei, con­­siderînd colectările drept o sarcină „de campanie”. Din această cauză, Jiu s-a reuşit a se uniformiza şi menţine ritmul colectărilor de lapte, acesta oscilînd de la o decadă la cealaltă­.Desfăşurarea­­ muncii de colectare s-a analizat recent şi în cadrul u­­nei şedinţe a comitetului executiv al sfatului popular regional Hotă­­ririle luate însă cu acest prilej sînt neconcrete, generate, ele neputînd duce la realizarea sarcinilor de co­lectare. Lipsa unor măsuri practice — despre care tocmai se vorbea şi în şedinţă — s-a văzut de astă dată şi în hotărîrile luate de comi­tetul executiv regional. Realizarea în întregime a planu­lui de colectări la produsele ani­male cere din partea organelor de partid şi de stat intensificarea şi îmbunătăţirea necontenită a muncii politice de masă. Comitetele execu­tive sunt datoare să ia de îndată măsuri pentru lichidarea imediată a tuturor lipsurilor existente în munca de colectare şi în special a birocraţiei care se manifestă în a­­ceastă direcţie şi să colaboreze în permanenţă cu organele CSC- De a­­semenea echipele care se află în co­mune pentru preluarea cotelor trebuie să primească un sprijin efectiv din partea agenţilor colectori, împuter­niciţilor şi inspectorilor C.S.C­ Nu­mai astfel se va reuşi ca planul să fie îndeplinit, iar regiunea noastră să se ridice in rân­dul regiunilor fruntaşe pe ţară la colectări. ANUNŢ Direcţiunea Şcolii Medii Tehnice Financiare din Iaşi, aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că, în acest an şcolar va funcţiona un curs seral şi cursuri fără­ frecvenţă pentru califi­carea lucrările din sistemul financiar şi de credit, precum şi din ser­viciile financiare şi de contabilitate ale întreprinderilor. Absolvenţii şcolii primesc califica­rea de tehnician contabil sau finan­ciar, puţind să urmeze apoi învăţă­­mintul superior. Condiţiuni de admitere : 7 clase elementare sau 4 clase li­ceu, gimnaziu sau a unei şcoli pro­fesionale. Pentru cei ce lucrează de 2 ani cel puţin în muncă de contabil sau la un serviciu de financiar a­­ceastă condiţie nu se cere. Să nu depăşească vîrsta de 40 ani. Să fie recomandat de instituţie şi de comitetul sindical respectiv. înscrierile însoţite de actele res­pective se fac la şcoală, în str. Ing. Ada Marinescu, dim. între orele 8— 13,30 şi după amiază între orele 16-19 pentru cursul seral pînă la 5 sep­tembrie a.c., iar pentru cursul fără frecvenţă pînă la 20 septembrie a.c. Informaţiuni suplimentare se pri­mesc­­ secretariatul şcolii în fiecare zi la orele anunţate mai sus. R­ectificare In proiectul Directivelor Congresu­lui al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în urmă­torii 2-3 ani, publicat în ziarul nr. 2492 din ziua de 28 august 1954, — punctul 1 din Capitolul XII intitulat „Cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare în creşterea producţiei agricole“ se va citi astfel: 1. Incepînd din anul 1955 să­­ îmbunătăţească sistemul de colectare, a laptelui şi a linii, prin micşorarea numărului de categorii de gospodării agricole, astfel incit ţăranii muncitori să fie stimulaţi la creşterea unui nu­măr cît mai mare de animala*

Next