Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)

1954-10-01 / nr. 2521

I Pag 2 Marea sărbătoare a poporului chinez — cea de a 5-a aniversare a proclamării Republicii Grija fata de om Clădirile casei de odihnă a man­chiorilor textiliști chinezi din Taingtao Avîniii industriei carbonifere Uriașe transformări s-au produs in industria carboniferă a Chinei. După cum a declarat Cin Ci-fu, pre­şedintele C-C. al Sindicatului mun­citorilor din industria carboniferă din întreaga Chină, înainte de eli­berare la minele carbonifere din China ciocanele pneumatice erau ra­reori folosite. Productivitatea mun­cii minerilor era extrem de scăzută. După eliberarea Chinei, condiţiile de muncă ale minerilor s-au schim­bat radical. In anul 1953 gradul de mecanizare a minelor a sporit cu 24,5 la sută în comparaţie cu anul 1949. De o mare importanţă pentru sporirea extracţiei de cărbune este trecerea la noi metode de muncă, mai înaintate, care au permis să se mărească considerabil nivelul de me­canizare a lucrărilor în abataje şi în fronturile de înaintare. Datorită in­troducerii pe scară largă a instala­ţiilor pentru tehnica securităţii, mun­ca minerilor nu mai este primejdioa­să. Productivitatea muncii minerilor chinezi a crescut in anul 1953 de peste două ori în comparaţie cu a­­nul 1949. An de an cresc salariile muncito­rilor din industria carboniferă a Chinei. Creşte de asemenea nivelul material şi cultural de trup al mine­rilor. Din 1949 şi pînă în 1952 au fost construite pentru mineri 2.500.000 metri pătraţi de suprafaţă locativă, ceea ce depăşeşte fondul locativ to­tal de care se foloseau minerii din China înainte de eliberare. In 1953 pentru mineri s-au construit locu­inţe pe o suprafaţă de peste 660.000 metri pătraţi­­Anul acesta volumul construcţiei locative a crescut şi mai mult. Zeci de mii de mineri învaţă în şcolile elementare şi medii înfiinţate pe lingă mine. Anul acesta peste 100 mineri s-au înscris la Institu­tul de mine din Pekin-Minerii răspund la grija statului prin munca lor plină de abnegaţie. In minele din R.P. Chineză se des­făşoară pe larg întrecerea în mun­că sub lozinca „Mai mult cărbune ţării!”. Incepînd din anul 1953 mi­nerii chinezi au prezentat peste 130.000 propuneri de raţionalizare care au contribuit la sporirea con­tinuă a extracţiei de cărbune şi la reducerea preţului de cost al aces­tuia. Un număr de 18 mineri au fost distinşi cu titlul de onoare de Erou al Muncii. Mii de tineri au fost promovaţi în ultimii ani în pos­turi de conducere. 320 de mineri au devenit directori sau directori ad­juncţi de mine, iar 3.522 — ingi­neri de mine şi­­tehnicieni. .(China Nouă) Comerţul interior al R. P. Chineze Volumul global al comerţului cu amănuntul în întreaga Chină a fost in anul 1953 aproape dublu faţă de anul 1950. Comerţul de stat şi cooperatist a înregistrat mari succese­ In anul 1953, sectorului de stat şi coopera­tist le-au revenit 70 la sută din totalul tranzacţiilor comerciale, iar in ceea ce priveşte comerţul cu a­­mănuntul , le-au revenit 42 la sută. La sfir­şitul anului 1953, in China existau 35.000 magazine de stat cu un număr de 660.000 de lucrători. Comerţul de stat a contribuit cu succes la dezvoltarea comerţului co­operatist. Pînă la sfîrşitul primului trimestru al anului curent, în China existau peste 32.000 cooperative de aprovizionare şi desfacere şi de co­operative de consum. Numărul ma­gazinelor pentru comerţul cu amă­nuntul şi al standurilor volante a­­parţinind cooperativelor a atins ci­fra­­ de­­ 7.000. Numărul total al membrilor acestor cooperative era de 160.000.000, adică de opt ori mai mare decit in 1950, iar capitalul global se ridica le 10000.000 mi­lioane yuani, adică de 20 de ori mai mare decît în 1950-In scopul dezvoltării comerţului în regiunile minorităţilor naţionale, organizaţiile comerciale de stat au înfiinţat în regiunile locuite de mi­norităţi naţionale peste 1.800 maga­zine de stat. Anul trecut, întreprinderile co­merciale de stat din regiunile locu­ite de minorităţi naţionale au cum­părat de patru ori mai multe pro­duse locale decit în 1951. In aceeaşi măsură a crescut şi cantitatea de mărfuri industriale şi de larg con­sum vîndută populaţiei locale. Po­litica preţurilor preferenţiale in fa­voarea minorităţilor naţionale a spo­rit interesul acestora in ceea ce pri­veşte sporirea producţiei. (China Nouă) ams FLACĂRA IAȘULUI Marele popor chinez sărbătoreşte cu un puternic entuziasm aniver­­sarea la 1 octombrie 1954 a cinci ani de la proclamarea Republicii Popul­­are Chineze. Această dată memorabilă se sărbătoreşte îndată după un alt eveni­­ment de importanţă istorică — adoptarea Constituţiei Republicii Populare Chineze de către Adunarea reprezentanților populari din întreaga Chină. „Ca urmare a luptei eroice de peste 100 de ani, poporul chinez a cucerit în cele din urmă, în 1949, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, marea victorie în revoluţia populară împotriva imperialismului, feudalismului şi capitalului birocratic, punînd astfel capăt asupririi şi înd­robirii existente in decursul unei perioade îndelungate a istoriei şi a înc­­lin­­at Republica Populară Chineză, de dictatură democratică a poporului. Orînduirea de democraţie populară din Republica Populară Chi­­neza, adică orînduirea noii democraţii, asigură tarii noastre posibilitatea de a lichida pe cale paşnică exploatarea şi mizeria şi de a construi o societate socialistă înfloritoare şi fericită". (Din Preambulul Constituţiei Republicii Populare Chineze) Cooperativele de ln primul semestru al anului cu­rent, cooperativele de consum din Pekin, au procurat membrilor lor o cantitate de mărfuri industriale și ali­mentare cu 70 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Cooperativele au vîndut de trei ori mai mult carne și cu 70 la sută mai multe ţesături. Spre sfîrşitul primului semestru al anului curent, la Pekin existau 1087 magazine de desfacere ale cooperati­velor de consum, faţă de 283 cite exis­ consum din Pekin sau in anul 1949. Cele 1087 de maga­zine deserveau un număr total de 878.000 de membri. S-a calculat că numai în ce priveşte vînzarea de măr­furi textile, în primul semestru al anu­lui curent cooperativele au adus mem­brilor lor o economie de 4.450 milioa­ne yuani. Anul trecut, cooperativele de con­sum din Pekin au pus la dispoziţia membrilor lor de peste 22 ori mai multe mărfuri decit în 1949. (China Nouă) Activitatea întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături Magazinele din Pekin au pus la dispoziţia cumpărătorilor un nou stoc de ţesături de bumbac. Cantitatea de mărfuri textile puse in vinzare pentru sezonul de toamnă şi iarnă de care filiala din Pekin a Întreprinderii comerciale de stat pen­tru bumbac, fire şi ţesături, depăşeşte cu o cincime cantitatea de mărfuri vîndută în aceeaşi perioadă a anului trecut. , Sortimentul de ţesături s-a îmbogă­ţit considerabil. La Tiantzin, peste 150 magazine de stat şi cooperatiste precum şi maga­zine textile particulare pentru comer­ţul cu amănuntul desfac mărfurile în­treprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături. In magazine­le de stat se vînd sute de modele de stămburi in zeci de culori şi desene noi. Magazinele textile de stat din dife­rite localităţi s-au dezvoltat, formind o reţea bine organizată. Totodată însă, mărfurile întreprinderii comerciale de stat pentru bumbac, fire şi ţesături sunt vîndute şi de magazinele parti­culare. Cele 34 de magazine textile particulare din Uhan, desfac in pre­zent mărfurile filialei locale ale aces­tei întreprinderi. Anul acesta au fost puse la dispo­ziţia populaţiei din provincia Siciuan de trei ori mai multe mărfuri textile decit in anul 1951. Provincia Siciuan este cea mai mare regiune cerealieră din China. In ultimii ani, aprovizionarea aces­tei provincii cu Mărfuri textile s-a îm­bunătăţit continuu. In 1952, între­prinderea comercială de stat pentru bumbac, fire şi ţesături a vîndut cu 42 la sută mai multe ţesături decit în 1951, iar anul trecut — cu 110 la sută mai mult. Volumul sporit al vinzări­­lor din acest an dovedeşte creşterea şi mai mare a puterii de cumpărare a populaţiei. Cel mai mare volum al vînzărilor va fi atins după­ terminarea strângerii recoltei. (China Nouă) Tineri pionieri din grupa de chi­mie a secţiei ştiinţifice, lucrind in laboratorul Palatului Tineretului din Pekin. 1 •i» Nf. 252 f Arta populară R. P. Chineză. Un dans clasic al echipei de dansatori din Calgar. Ştiinţa şi tehnica în slujba ţăranilor chinezi In munca lor, ţăranii chinezi a­­plică pe scară tot mai largă ştiinţa agrotehnică înaintată, folosesc în măsură tot mai mare noile unelte agricole pe care li le pune statul la dispoziţie. Potrivit relatărilor ziarului ,,Jen­­minjibao”, in prima jumătate a a­­nului acesta ţăranii chinezi au pri­mit din partea statului şi prin in­termediul cooperativelor de aprovi­zionare şi desfacere peste 100000 de diferite unelte şi maşini agrico­le, printre care cultivatoare, seceră­­tori şi semănători. Tehnica agri­colă modernă începe să intre în uz in acele regiuni unde mişcarea pen­tru crearea de cooperative agricole de producţie şi pentru unirea in grupuri de ajutor reciproc în muncă s-a desfăşurat în modul cel mai ra­pid. Totodată, în regiunile rurale ale R.P. Chineze se desfăşoară o acti­vitate intensă pentru popularizarea cunoştinţelor tehnice şi pentru a face cunoscute ţăranilor noile ma­şini agricole. In acest scop sunt în­fiinţate cursuri speciale pentru ac­tiviştii de la sate. In cursul ultime­lor­­şase luni, în provinciile Sandun, Sansi, Henan şi în fosta provincie Liaosi, aceste cursuri au fost absol­vite de peste 118,000 ţărani. (China Nouă) Noi staţiuni de maşini şi tractoare Anul acesta, numărul S.M.T.-uri­lor din R.P Chineză a crescut con­siderabil­­In primăvara aceasta au fost înfiinţate 56 de staţiuni noi, nu­mărul total al S.M.T.-urilor ridicîn­­du-se astfel la 67. Staţiunile de maşini şi tractoare au dovedit ţăranilor muncitori su­perioritatea agriculturii mecanizate. In judeţul Ninha, de pildă, din pro­vincia Hebei, două gospodării agri­cole colective şi cinci cooperative agricole de producţie au economisit mult timp şi forţă de muncă la ara­tul ogoarelor, datorită ajutorului S.M.T.-urilor şi al echipelor de trac­­toare ale gospodăriilor agricole de stat. Muncitorii agricoli au putut sa consacre în felul acesta mai mult timp lucrărilor de ameliorare a solului. " irigaţie, desecare, realizînd astfel venituri sporite. Aceste succese au convins pe mulţi ţărani cu gospodă­rie individuală de avantajele cul­tivării pământului în colectiv­(„People’s China’’) Din viaţa mi­nori­taţi­i In ultimul an, în R. P. Chineză s-au obţinut mari succese în ceea ce priveşte desfăşurarea politicii de autonomie naţională locală. In urma reformei agrare, în re­giunile locuite de naţionalităţi mici, a luat o largă dezvoltare mişcarea pentru munca în colectiv în agri­cultură. Către sfîrşitul anului 1953 în re­giunea autonomă Mongolia Interioa­ră 78 la sută din toate gospodăriile ţărăneşti făceau parte din grupuri de ajutor reciproc în muncă, iar în Sintzian şi in regiunile locuite de minorităţile Miao şi din procentul de gospodării ţărăneşti care au tre­cut la munca in colectiv era de 30 la sută­ In provincia Gub­­jou în vara anului acesta au trecut la mun­ca în colectiv­­peste 55 la sută din numărul ţăranilor. De la eliberare, în regiunea au­tonomă Mongolia Interioară Şepte­­lul a sporit de aproximativ 2,5 ori. In această regiune sporul anual al şeptelului este de 14,5 la sută. r naţionale din China In majoritatea regiunilor locuite de minorităţi naţionale producţia agricolă a atins, iar în numeroase regiuni a depăşit cel mai înalt ni­vel dinainte de război. Numeroase raioane locuite de minorităţi naţio­nale mici, care înainte sufereau de cauza lipsei de cereale, în prezen nu numai ei au satisfăcut pe duplic nevoile lor proprii în ce priveşti cerealele, dar obţin şi surplusuri Statul acordă ţăranilor ajutoare­­ bani şi materiale, le procură unelti agricole, îi ajută să construiască sisteme de irigaţie. In anul 1953 statul a alocat fon­duri de şapte ori mai mari decit din 1951 pentru învăţămîntul în regiu­nile locuite de minorităţile naţio­nale. In aceste regiuni se editează literatură şi manuale şcolare, apar ziare şi reviste în limbile minorităţi­lor naţionale. (China Nouă) Dezvoltarea şi consolidarea regimului de stat al Republicii Populare Chineze Puterea populară, instaurată in China acum cinci ani, a creat condiţii pentru atragerea la conducerea ţării a celor mai largi mase populare. Sistemul Adunărilor re­prezentanţilor populari de toate gradele, care reprezintă baza politică a R. P. Chineze, dă posibilitate milioanelor de aleşi ai poporului să participe direct la soluţionarea tuturor problemelor importante de stat. In cursul campa­­niei electorale de curînd terminate, au fost aleşi ca de­­putaţi în Adunările reprezentanţilor populari peste 5.600.000 de oameni. In rîndul deputaţilor se află reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale din China, care recunosc pro­gramul Frontului Unit Popular Democratic. Rolul conducător în rîndul deputaţilor îl au pe bună dreptate reprezentanţii clasei muncitoare, avangarda for­ţelor democratice ale ţării. In localităţile rurale, în rindu­­rile deputaţilor predomină reprezentanţii ţărănimii mun­citoare. Baza trainică a regimului social şi de stat al R. P. Chineze o constituie alianţa muncitorilor şi ţăranilor, con­­dusă de clasa muncitoare. Aceste două clase care repre­­zintă peste 90 la sută din populaţia Chinei, sub condu­cerea partidului comunist, au asigurat succesul luptei re­voluţionare de mulţi ani, au purtat pe umerii lor toate greutăţile de neînchipuit ale acestei lupte. Condurindu-se după principiile enunţate în Programul general, Guvernul Centr­al Popular şi Partidul Comunist Chinez, cu sprijinul larg al celorlalte par­tide democratice şi al organizaţiilor obşteşti, au înfăptuit măsuri impor­­tante pentru democratizarea aparatului de stat, pentru în­­tărirea tuturor verigilor lui şi pentru îmbunătăţirea acti­vităţii acestora, pentru reeducarea ideologică a carn­elor. In 1952, din iniţiativa C. C. al Partidului Comunist Ch­­ez, s-a desfăşurat în China o Fugă mişcare popuară de luptă împotriva birocratismului, risipirii fondurilor sta­­tului şi a mitei (aşa numita mişcare „san fan“, a— mişca, sen Împotriva celor trei rele). Această mişcare a avut o importanţă excepţional de mare pentru acţiunea de des­­rădăcinam a vechilor obiceiuri şi racile rămase moşte­nire de la regimul reacţionar gomindanist şi care luaseră o oarecare răspîndire în unele verigi ale noului aparat de stat. Mişcarea „san fan“, care s-a desfăşurat cu part­iciparea activă a milioane de oameni, a avut un rol ex­­cepţional de ma­i în consolidarea puterii populare. In ultima sa etapă, mişcarea ,,san fan“ urmărea infăp­uirea unui întreg sistem de măsuri pentru îmbunătăţir­ea muncii ideologice cu cadrele din apartul de stat, pentru întărirea vigilenţei politice, folosirea criticii şi autocriticii, intărirea continuă a legăturilor cu masele populare. Studierea multilaterală a experienţei sovietice în construirea socialismului a fost considerată drept cea mai importantă sarcină a întregii naţiuni. In cursul celor cinci ani care au trecut de la procla­marea Republicii Populare Chineze, în ţară s-a desfăşu­­rat o muncă intensă pentru căutarea celor mai bune arme de constituire a organelor de stat, centrale şi loc­­ale, în vederea unei cit mai mari apropieri a acestora de populaţie, în vederea ridicării rolului lor organizato­ric în construcţia economică şi culturală, a simplificării la maximum a aparatului de stat. In prima perioadă după eliberarea întregului teritoriu al Chinei continentale de sub regimul reacţionar gomini­danist şi a instaurării puterii populare, noilor organe create de Guvernul Central Popular — ministere, corni, lete, comisii şi alte departamente — le-a fost greu să cu­­prindă dintr-odată, direct, toate laturile conducerii stătu­­lui. In legătură cu aceasta, se acordau largi drepturi şi împuterniciri în domeniul conducerii de stat organelor ocale în cer­ere şi în special comitetelor militare admin­istre­tive şi guvernelor populare ale unităţilor administ­rative mari. In China au fost create asemenea unităţi in­egiunile: China de nord-vest, China de nord, China de nordvest, China de cer, China Centrală de sud , Chine de sudevest. In afară de marile regiuni administrative, în această perioadă au fost formate organe de stat in provincii, judeţe, raioane şi plăşi. In felul acesta, sistemul administrativ­ teritorial, deşi corespundea condiţiilor stării de război şi celei care a urmat după război, era totuşi destul de complicat şi a devenit treptat inacceptabil pentru înfăptuirea sarcinilor unei largi construcţii economice planice, cînd a fost ne­­cesară o anumită întărire a centralizării în conducerea ţării. In legătură cu aceasta, încă de la sfîrşitul anului 1952 organele de stat ale marilor regiuni administrative au fost reorganizate, drepturile lor restrînse, iar rolul orga­­nelor administrative centrale pe ramuri considerabil spo­rit. Ceva mai tirziu, modificări esenţiale au avut loc în cadrul formelor organizatorice de creare a organelor puterii din judeţe şi raioane. In iunie 1954­, Guvernul Central Popular a adoptat hotărîrea cu privire la desfiinţarea regiunilor administra­­tive mari. Constituţia R. P. Chineze, în loc de 7 verigi, prevede numai patru verigi —- centrul, provinciile, jude­­ţele şi plăşile şi unităţile naţionale autonome respectiv asimilate acestora. Reducerea verigilor sistemului admi­­nistrativ-teritorial scurtează considerabil distanţa dinte organele centrale şi cele locale ale puterii de stat, core­tribuind la întărir­ea operativităţii aparatului de stat, apro­­piindu- şi mai mult de populaţie. Organele centrale ale puterii de stat ale R. P. Chineze manifestă o grijă permanentă pentru întărirea legalităţii şi ordinei de drept in ţară. In anii 1952 — 1953, în China a fost înfăptuită ref­orma judecătorească, urmărind continua democratizare a­rganelor judecătoreşti, chemate să ducă lupta împotriva dementelor criminale, duşmănoase societăţii, să lupte activ pentru apărarea drepturilor cetăţenilor. La exercit­area unei funcţii de stat atît de importante ca justiţia, sunt atraşi muncitori, ţărani, reprezentanţi ai vieţii publice. Chiar în primele luni ale existenţei puterii populare, intîi la centru şi ceva mai tirziu în provincii, oraşe şi judeţe, au început să se creeze organe ale procuraturii populare, care aveau sarcina de a exercita sever supra­­vegherea respectării Egalităţii şi ordinei de drept. Tribunalele şi organele procuraturii se găseau la în­ceput încă în oarecar dependenţă de guvernele popular locale, constituind o parte componentă a acestora. I prezent au fost realizate condiţiile pentru ridicarea con­tinuă a rolului tribunalului, care exercită justiţia pentu stabilirea subordonării centralizate a organelor procura­turii. Potrivit prevederilor Constituţiei, procuraturii­ populare locale în exercitarea funcţiei lor sunt indepen­­dente de organele locale de stat, iar tribunalele populare, în examinarea cauzelor, sunt subordonate numai legii. Noile prevederi ale Constituţiei referitoare la tribunal şi procuratură ridică şi mai mult autoritatea şi importanţa lor şi totodată răspunderea lor în lupta pentru întărirea regimului de democraţie populară. Constituţia R. P. Chineze generalizează experienţa a cinci ani a construcţiei de stat în toate domeniile. Men­ţinînd şi întărind sistemul adunărilor reprezentanţilor populari, care s-a justificat pe deplin ca bază politică a statului, Constituţia introduce totodată o serie de modi­­ficări şi precizări esenţiale în ceea ce priveşte organiza­rea organelor centrale şi locale şi drepturile şi împuter­nicirile lor. Organul suprem al puterii de stat în ţară este Aduna­rea reprezentanţilor populari din întreaga Chină a unicii, organ care exercită puterea legislativă. Adunarea repre­zentanţilor populari din întreaga Chină se constituie din reprezentanţi ai tuturor păturilor democratice ale popu­laţiei ţării, ai tuturor partidelor şi organizaţiilor obşteşti alcătuind Frontul Unit Popular Democratic, în care sunt reprezentaţi şi cetăţenii chinezi domiciliaţi în străinătate. Oamenii muncii chinezi, întimpinind cu bucurie noua lor Constituţie, au declarat unanim hotărîrea lor de a găşi neabătut înainte, sub steagul Partidului Comunist Chinez, pe drumul construirii socialismului, de a întări lagărul păcii şi democraţiei, în frunte cu primul stat so­­ciali­st din lume — Uniunea Sovietică. Aceasta constituie o condiţie hotărîtoare a forţei şi invincibilităţii noii Chine democratice. (Text prescurtat după un articol din ,Irzvestia“. f V *

Next