Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)

1955-04-01 / nr. 2674

. Cultura-bun al maselor în ţările de democraţie populară Cu fiecare zi ţările de democraţie popu­lară cunosc o dezvoltare economică şi cul­turală din ce în ce mai mare. In aceste ţări, o preocupare de seamă a partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a guvernelor populare o constituie ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Pe lingă construirea de fabrici şi uzine, se înalţă un mare număr de şcoli, universităţi, teatre, cinematogra­fe, cămine culturale, muzee şi alte institu­­ţii de cultură. In munca de culturalizare a maselor s-au înregistrat în aceste ţări însemnate succese. Astfel, a fost lichidat în mare parte analfabetismul. Creşte acum o nouă intelectualitate, ridicată din popor. Porţile şcolilor sunt larg deschise fiilor oamenilor muncii. Tinerii doctori, ingineri, profesori, care ies acum de pe băncile facultăţilor sunt oameni de nădejde ai pa­triei lor libere, vrednici constructori ai socialismului. Intelectualitatea legată de popor adu­ce o contribuţie însemnată la educarea ti­nerelor cadre într-un spirit de muncă constr­uctivil. Urm­ând exemplul Uniunii Sovietice, gu­vernele din ţările de democraţie populară acordă o mare atenţie dezvoltării cultu­rale. Astfel, în toate oraşele şi satele din R. P. Chineză se ridică noi construcţii cu caracter cultural. In prezent, în aproape toate întreprinderile industriale, instituţii de învăţămint, în organizaţiile obşteşti şi în unităţi militare s-au înfiinţat coruri şi brigăzi artistice. In China centrală s-au constituit 18000 de cercuri artistice de amatori formate din ţărani. Guvernul popular chinez ia toate măsu­rile pentru a răspîndi în popor cultura muzicală. Staţiunile de radiodifuziune trans­­mit regulat muzică din China, Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, precum şi muzică clasică din Europa apu­seană. In R. P. Chineză se editează în­tr-un tiraj de 4.000.000 exemplare reviste de muzică. Cîntecele de masă din ziua de azi re­flectă viaţa nouă şi patriotismul poporu­lui muncitor al Chinei. In ele se cîntă voinţa neînduplecată­ a poporului de a a­­păra pacea, dragostea lui pentru patrie, pentru Mao Tze Dun, pentru gloriosul Partid Comunist Chinez. Republica Populară Polonă se ridică tot mai măreaţă şi mai frumoasă, poporul îşi construieşte acum o viaţă fericită şi liberă. Capitala R. P. Polone, Varşovia este un vast şantier de construcţii. In acest oraş s-au construit în anii de demo­craţie populară 16 teatre. O dovadă a creş­terii nivelului, cultural al maselor largi o ilustrează statistica făcută în acest sens, care arată că în 1953 teatrele din Varşo­via au fost vizionate de 3.141.000 de spec­tatori, pe cînd în 1938 ele au fost vizio­nate de numai 2.275.000 de spectatori, deşi atunci Varşovia număra mult mai mulţi locuitori. Varşovia este un important cen­tru cultural al ţării. Deasupra oraşului do­mină silueta Palatului Ştiinţei, acordat în dar poporului polonez de către poporul frate sovietic, palat, care, după ce va fi terminat, va deveni sediul Academiei Po­lone de Ştiinţe, al teatrelor şi muzeelor. In Albania, înainte de război, nu exista nici un fel de institut. In anii regimului de democraţie populară în această ţară s-au construit 5 institute şi se dă o mare aten­ţie dezvoltării culturale în toate domeniile. Guvernul R. P. Ungare, în dorinţa de a făuri oamenilor muncii o viaţă cît mai frumoasă, a alocat o importantă sumă d­e bani din buget pentru dezvoltarea cul­turală a ţării. Oraşul Sopron din R. P. Ungară, care este cunoscut sub numele de „Oraşul şcoli­lor1", ia acum o tot mai mare dezvoltare. In acest oraş, unde şi-a dat primul său concert Ferenc Liszt, munceşte şi creează noi opere monumentale pictorul cu renume mondial Horváth József, distins cu meda­lia de aur a Expoziţiei Internaţionale a Artelor Plastice din Londra. Intre ţările de democraţie populară şi Uniunea Sovietică s-au stabilit largi legă­turi culturale. Astfel, numeroase piese ro­­mîneşti ca „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale sau „Ultima oră“ de Mi­hail Sebastian s-au prezentat cu mare suc­ces pe scenele teatrelor din Moscova. Nu­meroase formaţii artistice cu renume mon­dial din Uniunea Sovietică ne-au vizitat ţara, fiind primite cu multă dragoste în ţara noastră. In cadrul schimburilor artistice interna­ţionale, ne-a vizitat de curînd ţara ansam­blul de muzică de cameră cehoslovac „Trio Suk“. Numeroasele formaţii artistice muzicale din R. Cehoslovacă arată că în acest stat se dă o mare atenţie şi se acor­dă cele mai largi posibilităţi pentru dezvol­tarea şi r­ai largă a muzicii. Ţările de democraţie populară dezvoltă legăturile lor culturale şi cu ţările capita­liste. Astfel, nu de mult ne-a vizitat ţara un grup de muzicieni austriaci, care au dat cîteva concerte în ţara noastră. In de­cembrie 1954 şi în ianuarie 1955 o forma­ţie compusă din 20 de membri ai orches­trei de muzică populară „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat din Bucureşti a fă­cut un turneu în Egipt. Popoarele din ţările de democraţie popu­lară, stăpîne pe tot ce se construieşte în patria lor, luptă pentru menţinerea unei păci trainice în întreaga lume, fiind con­vinse că astfel îşi vor apăra marile cuce­riri şi vor putea înfăptui succese tot mai mari pe drumul construirii socialismului. NADIA SEBASTIAN Scenă dintr-un dans prezentat de Ansamblul de c­în­te­ce şi dansuri ai Ar­matei Populare Chineze de Eliberare Clădirea noii scoli elementare de 7 clase de la Poronin in apropiere de Zakopane (R. P. Polonă) Mărfuri de primăvară în magazinele oraşului Magazinul „Universal” Iaşul este una din unităţile fruntaşe ale comerţului socia­list din oraşul nostru. Zi de z­i sunt desfă­cute prin acest magazin cantităţi tot mai mari de bunuri de larg consum destinate oamenilor muncii. Astfel, faţă de primul trimestru al anului 1954, în aceeaşi perioadă a acestui an vo­lumul mărfurilor distribuite a sporit cu 24 la sută. Numai în luna martie planul de desfacere a fost realizat în proporţie de 117 la sută. Unii d­intre lucrătorii magazinului cum sunt Maier Cunea, Tinca Perju, Lucia Popa şi alţii, acordă o deosebită atenţie deservi­rii populaţiei în cele mai bune condiţiuni, oferind un bun exemplu tuturor celorlalţi lucrători din comerţul socialist. Lucrătorii magazinului „Universal’’ s-au preocupat ca pentru primăvara acestui an, magazinul să fie aprovizionat din belşug cu mărfuri d­e primăvară. Zilele acestea au apărut în Vitrine şi rafturi numeroase sor­timente ca : stămburi şi mătăsuri de import şi indigene, de diferite lăţimi şi culori, olandenă, cămăşi Vi­vi, canadiene şi panta­loni da doc, stofe casa şi în careuri etc. De asemenea și celelalte magazine din orașul nostru sunt aprovizionate cu un bo­gat sortiment de mărfuri de primăvară. -o- Informaţii Pronosport La concursul Pronosport Nr. 13, etapa din 27 martie a.c., au fost depuse 468.601 buletine. Premiul I, în valoare de 117.150 lei, a revenit la 3 buletine cu 12 rezultate exacte, fiecare buletin cîştigător primind suma de 39.050 lei. * Premiul II, în valoare de 210.195 lei, a revenit la 92 buletine cu 11 rezultate exacte, fiecare buletin urmînd să primească suma de 1528 lei. Premiul III a 173 lei a revenit la 1215 buletine cu 10 rezultate exacte. La această etapă s-a înregistrat un cîştig în valoare de 39.050 lei în regiunea Iaşi, obţinut de către tov. E. Cumpănă, din oraşul Vaslui. Plata acestui premiu se va face în pauza meciului de fotbal dintre echipele Ştiinţa Iaşi şi Flacăra „1 Mai” Ploieşti care va avea loc duminică după amiază pe stadionul „23 August”. Să sprijinim dezvoltarea brigăzilor artistice de agitaţie Deşi nu există de multă vreme, totuşi brigăzile artistice au reuşit in multe întreprinderi ale oraşului Iaşi, să se impună ca formă originală şi interesantă de frămîntare a unor probleme de muncă şi de viaţă, şi de formare a unui puternic curent de opinie colectivă împotriva lipsito­rilor care se mai fac simţite în di­­ferite sectoare de activitate. Constip­­uindusse ca unită­ţi artistice mici, cu un număr restrîns de membri şi cu un program ce se poate desfăşura întreun interval de timp relativ scurt, brigăzile artistice pot acţiona cu o mare operativitate. Ele pot interveni cu deosebită eficacitate în viaţa îpe­treprinderii, evidenţiind succesele şi criticind râmînerile în urmă sau mas­nifestârile străine de normele de comportare intre o unitate socialistă. Numărul mic de artişti amatori şi programul restrîns creează posibili­­­tatea ca brigada să dea spectacole chiar la locul de muncă, într-o pa­­uză sau după terminarea orelor de lucru. Posibilităţile pe care le oferă această formă de manifestare arti­­­tică au fost just folosite în unele întreprinderi, ca de pildă la «Ţesă­­tura“ sau Atelierele C. E. R. „Ilie Pintilie“. La fabrica „Ţesătura", brigada ar­­tisticâ de agitaţie este const­ truită dintre un colectiv bine închegat şi are în urma ei o activitate destul de rede­rnicâ. In general, programele pe care le-a prezentat au avut un conţinut variat, bogat în idei, strins legat de viaţa şi problemele întreprinderii. Au fost evidenţiate fruntaşe in produc, fie ca tov. Virginia Mocanu sau Aurica Dumbravă—de la unguri, au fost date ca exemplu tov. Elena Nani şi Nlaria Spinu — de la flaiere, pena­tru fapul că realizînd planul, aceste tovarăşe se preocupă totodată și de buna calitate a produselor. O latură pozitivă a activităţii brigăzii de la fabrica „ Ţesătura“ este aceea că, criticând lipsurile, are grijă să uta mărească eficacitatea criticii si să popularizeze rezultatele bune in muncă obliniite de cei care, după ce au fost criticaţi, leau străduit să se îndrepte. Pe această linie poate fi menţionat cazul iov. Marta Ionescu, care nu de mult a fost criticată că nu dă suficientă atenţie curăţeniei maşinii. Acum această tovarăşă îşi îngrijeşte mai bine maşina. Datorită faptului că brigada de agitaţie (responsabil tov. Neculae Vidrighini) se bucură de sprijinul unui colectiv de creaţie activ, format din tovarăşi cu posibilităţi în această direcţie, e-au putut găsi forme noi şi interesante, atît pentru eviden­ţies­rea succeselor unor muncitori, a unor brigăzi sau chiar secţii, cît şi pentru criticarea lipsurilor. Acesta este un lucru deosebit de important, deoarece o înşirare seacă a unor nume—fie că cei pomeniţi sînt critis­cati sau evidenţiaţi — nu reuşeşte să stîrneascâ ecoul dorit în rîndurile ascultătorilor, iată de ce poate fi considerat drept reuşit numărul din programul brigăzii de la „Ţesătura", denumit „Cuvinte încrucişate". Doi sau trei din membrii brigăzii, aflaţi pe scenă, se arată preocupaţi de dezles­tarea unui joc de cuvinte încruciş­şate. Se indică anumite merite sau anumite lipsuri şi numărul de litere în care este compus numele celui Care le deţine» Şi iată că treptat, în* treaga sală de spectatori participă la dezlegarea jocului de cuvinte în* crucişate, propunînd numele unor muncitori sau muncitoare care au aceleaşi lipsuri sau merite ca acelea arătate de cei din brigadă. Efectul acestui număr din program, atunci cînd este prezentat satisfăcător, este fără îndoială evident. Lucruri asemănătoare se pot spune și despre brigada artistică de agis­ta­ție de la Atelierele C.F.R. „IliePing­tilie“ al cărei responsabil este tov. Victor Chitilă. Avînd un colectiv format din elemente talentate, bucu* rîndu-se de aportul unor fruntaşi în producţie—ca ajustorul Grigore Străteanu, sau strungarul Va­sile Râ* caru—, brigada şi gă putut întări prestigiul în faţa salariaţilor. Colec­­tipul de creaţie a reuşit să antreneze tovarăşi cu posibilităţi, printre care se numără şi top. Ion Cierban, autos­tul cunoscutului cîntec „Aurica tors­­ătoarea". Orientîndusse just, brie­gada a ştiut că trebuie să inter­vină la timp şi nu după ce faptele s-au consumat şi lipsurile au fost înfăş­turate. Astfel, a fost criticat la mos­mentul potrivit faptul că, după ce o inovaţie de prelucrare a saboţilor de frînă la vagoane a fost premiată... nu a mai fost pusă în aplicare. Bri­gada a criticat şi alte aspecte ale muncii, cum ar fi aceea că tovas ruşii de la gospodăria anexă au transformat sera în magazie şi că nu îngrijesc bine animatele. O sus­­ţinută acţiune a întreprins brigada împotriva celor care întîrziau la lucru. Rezultdtele obţinute au dovedit din plin importanţa activităţii brigăzii artistice de agitaţie şi rolul ei de factor activ în sprijinirea eforturii lor de ridicare a producţiei şi pros­ancticităţii muncii, de bună organis­zare a muncii. Dar, pe această linie trebuie spus ca este necesar să fie combătută tendinţa care se manifestă în activitatea brigăzii artistice de as­pitalie de la Atelierele C.F.R., „Ilie Pintilie“ şi anume neglijarea sarcie­nii de a populariza succesele şi frans­­aşii, şi asta în mod concret nu nu­­mai prin aluzii vagi, nesusţinute de exemple. Prezentar­ile programelor la vinis vel artistic corespunzător nu constis­tuie întotdeauna o preocupare pen­­tru colectivele brigăzilor ar­tistice. As­ta, de pildă, brigada artistică de as­pitafie ETACS, pe lingă faptul că prezintă unele numere din program al căr­or text are un nivel scăzut, fi­­ind lipsit de vervă, nu se strădui­­ește nici să ridice nivelul artistic al interpretării programului. Linele skes ciuţi sau dialoguri sînt prezentate „telegrafic“, părînd nişte simple ims precizaţii de moment, din păcate nu prea reuşite. In alte întreprinderi, ca de pilda la „Moldova Tricotaje­ 1, problema constituirii brigăzii artistice de agis­talie a stat mult timp pe planul aoi. In schimb, la fabrica de ţigarete, după ce brigada a proiectat organis­zarea unor spectacole gener­ale „de estradă“, atunci cînd s-a pus chess­­îunea oglindirii vieţii şi frămîntării lor întreprinderii ea a fost desfiins­­ată, argumentmcusse că la această întreprindere, chipurile, nuar exista oameni talentaţi (bine totuşi că nu s-a ajuns la concluzia că nu există lipsuri cari ar trebui criticate). Incătînd din experienţa brigăzilor artistice de agitaţie fruntaşe, colec­­tivele celorlalte întreprinderi trebuie să se preocupe intens de buna orga­­nizare şi de îmbunătăţirea activităţii brigăzilor existente sau care vor mai fi create. Este necesar ca organele de partid să orienteze munca brigăz­iilor de agitație şi a colectivelor de creaţie astfel încît ele să contribuie la crearea unei puternice opinii de combatere a lipsurilor şi a manifess ţărilor dăunătoare, instructorii Casei de Creaţie din Iaşi au datoria de a asigura un nivel ars fistic corespunzător programelor buna­găzilor pe care le instruiesc. E bine ca organizaţiile de partid să urmărească şi să sprijine activi­­tatea brigăzilor artistice de agitație. Dînd o justă orientare muncii acess­tora, organizaţiile de partid trebuie să combată cu tărie manifestările de demobilizare a brigăzilor, de inti­mia­dare a membrilor colectivelor de creaţie, manifestări care au fost sem­­nalate la Atelierele C.F.R. „Ilie Pris­tide". Membrii brigăzilor ar­tistice de agitaţie şi ai colectivelor de creaţie să fie convinşi că prin activitatea lor, plină de operativitate şi combus­tivitate, dau un ajutor prețios luptei pentru realizarea şi depăşirea sarci­­nil­or de producţie, pentru lichidarea lipsurilor şi antrenarea tuturor salas­rialilor pe linia unei activităţi entus­ziaste, pline de spor. Ei trebuie să meargă hotărît, pe această linie, spre noi şi noi succese. AL. COZMA Rr. 2674 . Pentru îmbunătăţirea muncii Asigurărilor de Stat în regiunea Iaşi Administraţia Asigurărilor de Stat este o instituţie creată prin grija partidului şi guvernului nostru, pentru sprijinirea ţă­ranilor muncitori şi a celorlalţi oameni ai muncii în vederea refacerii bunurilor dis­truse sau vătămate de anumite calamităţi, boli animale sau fenomene ale naturii, pen­tru ca procesul de producţie să nu fie în­trerupt. In schimbul unei prime de asigurare mici, oamenii muncii dăunaţi au primit despăgubiri însemnate, ceea ce a permis refacerea bunurilor distruse, iar prestigiul Asigurărilor de Stat să crească considera­bil. In cursul anului 1954 au fost despăgu­biţi cu suma de 4.200.000 lei un mare nu­măr de ţărani muncitori din regiunea Iaşi care au avut daune la culturi agricole, mortalitate la animale, incendiu ş.a. Ast­fel ţăranii muncitori dăunaţi de grindină din comună Goneşti, raionul Codăieşti, au primit în anul 1954 suma de 105.150 lei, ceea ce le-a permis să refacă parţial sau total culturile distruse. La fel şi o serie de ţărani muncitori din comuna Todireşti, raionul Negreşti au pri­mit despăgubiri în valoare de 95.577 lei de pe urma distrugerilor cauzate de grin­dină. Asigurata Alexandrina Macov din Iași str. Păcurari 110 a primit drept despăgu­bire suma de 11.500 lei pentru distrugerile suferite în cursul anului 1954, iar asi­guratul Paraschiv G. Vasile din comuna Grozești, raionul Codăieşti a primit 6.600 lei de pe urma unui incendiu provocat de un trăsnet. Un alt domeniu de activitate în munca A.D.A.S. o constituie asigurările faculta­tive (benevole) de persoane pentru cazuri de deces şi accidente. O dovadă a creşterii prestigiului Asigu­­rărilor de Stat în rîndul oamenilor mun­cii o constituie procentele obţinute în rea­lizarea planului de încasări atît la asigu­rări obligatorii cît şi la cele facultative. Astfel raioanele Huşi, Paşcani, Codăieşti şi Hîrlău au realizat şi chiar depăşit pla­nul de încasări pe trimestrul I 1955. Mun­ca la aceste raioane s-a dus mai organi­zat, controlul a fost mai susţinut, cola­borarea cu organele locale a fost mai bună, lichidarea daunelor cît şi cererile şi recla­­maţiile oamenilor muncii s-au făcut în mai bune condiţiuni. Nu acelaşi lucru se poate spune şi des­pre raioanele Iaşi, Tg. Frumos, Negreşti şi Roman care n-au reuşit să organizeze munca în condiţiuni mulţumitoare. Astfel la raionul Iaşi munca de lichida­re a daunelor se duce nesatisfăcător. In­spectorul de daune Bd­mel Avram nu şi-a făcut­" datoria cum se cuvine, a neglijat sarcinile ce-i reveneau, iar prin felul defec­tuos al rezolvării daunelor a creat nemulţu­miri în rîndul asiguraţilor. La acest raion reclamaţiile oamenilor muncii sunt privite cu prea puţină seriozi­tate, unii asiguraţi fiind purtaţi de nenu­mărate ori pe drumuri în mod birocratic. Evidenţele contabile sunt defectuoase, lu­crate fără simţ de răspundere; organiza­­­rea şi controlul muncii nu au constituit o preocupare pentru conducerea inspectoratu­lui raional. Lipsa de control a făcut ca inspectorii de asigurare N. Burghelea şi Th. Onofrei să dea dovadă de acte de in­disciplină în muncă, neexecutînd sarcinile trasate şi neîndeplinind atribuţiile ce le revin. Este şi firesc ca în aceste condiţiuni de muncă nesatisfăcătoare să existe nemulţu­miri în rîndul unor asiguraţi din raion, ceea ce a contribuit la nerealizarea pla­nului de încasări. Vinovaţi de aceste lipsuri sunt tovară­şii din conducerea inspectoratului raional Iaşi, ca de pildă Manole Petru, fost in­spector şef, Florea Moise, inspector şef adjunct, care nu au luat măsuri la timp, iar în locul unei munci susţinute de edu­care şi instruire a cadrelor au preferat să tolereze o fluctuaţie exagerată de salariaţi ceea ce a dăunat muncii. La raioanele Tg. Frumos şi Negreşti munca se duce de asemenea la un nivel nesatisfăcător. In aceste raioane există imprimată convingerea la unii conducători că nu se poate face nimic mai mult pen­tru ca munca să se desfăşoare în condi­­ţiuni mai bune. Tov. Constantin Bejenaru, care a fost conducătorul inspectoratului raional Tg. Frumos s-a transformat în organ încasator neglijînd munca de control şi îndrumare asupra salariaţilor. La fel şi tov. Gh. Caftanache, inspector de dau­ne la acelaşi raion nu a reuşit să-şi ducă munca în bune condiţiuni întocmind do­sare de daună de slabă calitate şi rezol­­vindu-le cu multă întîrziere. De asemenea, inspectorii de asigurări Gălăţeanu Ilie şi Iurcanu Constantin au rezultate slabe în muncă.­­‘‘ Lipsuri numeroase s-au manifestat şi în raionul Roman, pentru care răspunderea principală o poartă tov. inspector şef Dut­­chievici Oto, care în ciuda faptului că are un colectiv bun de muncă, nu a reuşit să-l îndrume în suficientă măsură pentru reali­zarea planului de încasări. O lipsă serioa­­­să în acest raion o constituie şi faptul că nu s-a ajuns la o perfectă colaborare cu conducerea secţiunii financiare din care cauză munca a suferit mult. Pentru toate­ aceste lipsuri o mare răs-­ pundere revine şi Direcţiei Regionale ADAS Iaşi, deoarece nu a luat din timp măsuri pentru lichidarea lipsurilor arătate mai sus. In locul unei îndrumări atente şi cu răspundere, aceasta a mers pe linia de a transforma pe unii tovarăşi ca Vic­tor Lisovschi, Constantin Puşcaşu, Ma­nole Ciobanu, Mihai Cudric şi alţii, inspec­tori regionali de asigurare şi organizare, în simpli agenţi încasatori, lipsind astfel de îndrumare şi control raioanele ce au dovedit lipsuri. Munca de îndrumare şi organizare a suferit în special pe linia evidenţelor con-­ tabile unde tov. Elisabeta Alexa, şeful ser­viciului contabilitate şi tov. C. Florea, şef adjunct de serviciu nu au sprijinit în su­ficientă măsură raioanele, ceea ce a contribuit efectiv la starea de lucruri exis­tentă. In locul unei juste politici de cadre, conducerea Direcţiei regionale a preferat să menţină în aparatul Direcţiei regiona­le şi la unele inspectorate, lucrători care n-au corespuns. Ea nu a tras la răspunde­re conducătorii raioanelor şi nu s-a preo­cupat în suficientă măsură de promovarea unor cadre ce corespund şi au perspective de dezvoltare. Pentru ca Direcţia Regională ADAS Iaşi să facă un progres simţitor în muncă va trebui să se imprime în rîndul lucrătorilor, din Direcţia regională şi inspectoratelor raionale simţul de răspundere asupra sar­cinilor ce stau în faţa unităţilor respective, să se intensifice munca de control şi în­drumare şi să se asigure organelor o califi­care corespunzătoare muncii lor. Trebuie să se ducă o susţinută muncă de educare în rîndurile lucrătorilor la unele inspectorate raionale în vederea întăririi disciplinei, să se adopte o justă politică de cadre faţă de salariaţii merituoşi, promovîndu-i în munci şi stimulîndu-i. In acelaşi timp trebuie să se îmbunătăţească simţitor co­laborarea cu organele locale de stat în scopul îmbunătăţirii muncii cu sprijinul a­­cestora. « Lichidînd cu lipsurile arătate, Direcţia regională ADAS Iaşi va reuşi să-şi îmbu­nătăţească munca şi prin aceasta va con­tribui la creşterea prestigiului asigurărilor de stat în rîndul oamenilor muncii spri­jinind efectiv aplicarea liniei politice a partidului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. M. LAZARESCU Inspector şef din Direcţia generală ADAS Bucureşti Pe urmele materialelor nepublicate Un corespondent volun­tar al ziarului nostru, din raionul Tg. Frumos ne-a relatat nu de mult, printre alte fapte și despre cămi­nul cultural din comuna Băiceni. El ne scria: — „De mai mult timp căminul nostru cultu­ral nu duce nici un fel de activitate. Nici nu se mai cunoaşte cine-i di­rector. înainte, din cînd în cînd mai puteam asculta diferite lucruri interesante la aparatul de radio, dar acum... şi acesta a tăcut“. Sezîsarea a fost trimisă spre rezolvare Sfatului Popular Regional, care ne-a răspuns următoarele: „In urma cercetărilor e­­fectuate a rezultat că cele sezisate sunt juste, activi­tatea căminului cultural fiind foarte slabă. Aceasta se datoreşte şi lipsei de îndrumare şi con­trol din partea secţiei cul­turale raionale, precum şi a comitetului executiv al sfatului popular comunal, care n-au analizat activita­tea culturală, spre a putea lua măsuri în vederea li­chidării lipsurilor. Pentru îmbunătăţirea si­tuaţiei s-a trimis un acti­vist care să ajute concret în activitatea sa acest că­min cultural“.­­ „La restaurantul „Co­­pou“, din cartierul cu ace­laşi nume din oraşul nos­tru responsabilul Sireteanu nu se preocupă de curăţe­nia localului. Mesele sunt murdare, fără feţe de masă şi cu diferite resturi de mîncare pe ele. Ospătarul — de aici — Ticu, obiş­nuieşte să „pregătească“ încă înainte de sosirea cli­enţilor paharele cu băuturi. Acest lucru face să se schimbe calitatea băuturilor. De ce oare ?...“. Aşa ne-a scris un corespondent. In urma trimiterii acestei scrisuri către TAPL, am primit următorul răspuns: „S-au dat dispoziţii în scris responsabilului res­taurantului „Copou“ de a menţine localul în cea mai perfectă curăţenie, iar bău­turile să nu mai fie servite în pahare pre­gătite. Ele vor fi date numai în măsuri gradate şi servite direct de la bar. Pentru urmărirea aplică­rii întocmai a dispoziţiei date vom controla mai des această unitate, iar în caz de neconformare se vor as­­plica cele mai severe sanc­ţiuni“. Printre alte materiale critice sosite la redacţia ziarului nostru se numără şi aceea în care un cores­pondent voluntar din o­­­raşul Iaşi ne relata faptul că la Spitalul Unificat Nr. 1, bolnavii întîmpină greu­tăţi în ceea ce priveşte expedierea corespondenţelor şi cumpărarea de ziare. Sfatul popular regional, în urma cercetărilor efec­tuate ne-a răspuns urmă­toarele la aceasta: „Direcţia P.T.T. Iaşi a luat măsuri ca vînzătorii de ziare să treacă cu re­gularitate pe la spitale, cu care prilej bolnavii să-şî poată procura ziarele ne-­­cesare. În privinţa înlesnirii tri­miterii corespondenţelor de către bolnavi, s-au dat dis­poziţii oficiului poştal ra­ional Iași, de a instala în incinta fiecărui spital cîte o cutie de scrisori.

Next