Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)
1955-04-01 / nr. 2674
Hr. 26?4 ICANAT? 7T TASÜ Vül viaţa de partid Pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii. (la marginea conferinţei de partid de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“) ’Construirea socialismului în patria noastră este strîns legată de îmbunătăţirea transportului pe calea ferată. In această privinţă, muncitorilor şi tehnicienilor de la Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie” le revin sarcini deosebit de importante. Ei trebuie să execute cît mai multe lucrări de reparaţii de bună calitate la vagoane şi locomotive, să reducă necontenit preţul de cost al acestora. De aceea, lucrările conferinţei de partid a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” au acordat o deosebită atenţie problemelor legate de creşterea producţiei şi productivităţii muncii în această întreprindere. Marele Lenin a arătat că creşterea productivităţii muncii este în ultimă instanţă, lucrul cel mai important, esenţial pentru victoria noii orînduiri sociale. Darea de seamă şi participanţii la discuţii au subliniat realizările în producţie dobîndite de întregul colectiv de muncă. Astfel, îndrumat de comitetul de partid, comitetul de întrepindere s-a preocupat de organizarea întrecerii socialiste care a dus la dezvoltarea iniţiativei creatoare a muncitorilor. In fruntea luptei pentru plan, pentru o producţie şi productivitate sporită au fost tot timpul comuniştii, printre care tov. Alexandru Gheorghiu, Gh. Mazur, Constantin Hoiban şi alţii. De altfel, trebuie subliniat faptul că din numărul total de 42 fruntaşi în întrecerea socialistă, confirmaţi în ultimul timp, 37 sunt membri de partid. Munca însufleţiţă a muncitorilor a avut ca rezultat îndeplinirea sarcinilor de plan prevăzute pe trimestrul IV al anului 1954, în proporţie de 135,16 la sută. In acelaşi timp, indicele de productivitate a muncii pe cap de salariat a fost realizat în proporţie de 116,52 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată de către comitetul de partid şi producţiei bunurilor de larg consum, planul în această direcţie fiind realizat în aceeaşi perioadă de timp în proporţie de 103 la sută. Astfel, Atelierele au pus la dispoziţia oamenilor muncii, în trimestrul IV al anului trecut, prin comerţul de stat, un număr de 654 lighene, 60 sobe de gătit, 225 dulapuri de bucătărie, 1700 osii pentru căruţe şi alte obiecte în valoare de 475.000 lei. Totodată, luptînd pentru un regim sever de economii, s-a putut realiza în cursul trimestrului IV 1954, prin folosirea rezervelor interne, economii în valoare de 460.000 lei, ceea ce a dus la scăderea preţului de cost cu 2,5 la sută faţă de indicele planificat. De asemenea, muncitorii au fost îndrumaţi să folosească cît mai raţional materia primă necesară procesului de producţie. In urma acestui fapt, în cursul trimestrului IV 1954, s-au recuperat şi colectat importante cantităţi de material feros şi neferos, în valoare de 254.000 lei Pentru întărirea disciplinei în muncă, comitetul de partid a îndrumat organizaţiile de bază să ducă prin agitatori o intensă muncă de lămurire în rîndurile acelora care lipseau nemotivat de la lucru, arătînd acestora cît rău fac prin asta colectivului de muncă. Totodată ei au fost criticaţi cu asprime în cadrul consfătuirilor de producţie, la gazetele de perete precum şi la panourile cu caricaturi. In urma luării acestor măsuri, absenţele nemotivate au scăzut în cursul lunii ianuarie a.c. la 1,10 la sută, faţă de 1,56 la sută cit a fost în cursul trimestrului IV 1954. O contribuţie deosebit de preţioasă privind mărirea producţiei şi productivităţii muncii o pot da inovatorii şi raţionalizatorii. De aceea comitetul de partid şi-a îndreptat atenţia şi în această direcţie, trasînd sarcini cabinetului tehnic să acorde muncitorilor sprijin documentar şi tehnic necesar. Ca urmare, în trimestrul IV 1954, au fost prezentate un număr de 26 propuneri de inovaţii şi raţionalizări dintre care 15 au fost aplicate. Printre cele mai importante, au fost acelea ale tov. Gh. Vieru, Vasile Bordeianu şi Constantin Mihai. Trebuie de arătat însă că realizările colectivului de muncă puteau fi mult mai mari dacă comitetul de partid ar fi acordat o permanentă atenţie problemei sporirii, prin toate mijloacele, a producţiei şi productivităţii muncii. „întrecerea socialistă are viaţă, ţine treaz interesul muncitorilor şi dă rezultate bune, a spus delegatul Gh. Bobotă, numai atunci cînd fiecare muncitor şi tehnician cunoaşte rezultatele muncii sale şi le poate compara cu ale altora. De aceea este necesar să se asigure evidenţa întrecerii printr-o largă publicitate a rezultatelor fiecărui atelier sau secţie, lucru care nu s-a făcut în cadrul atelierelor’’. Aceste lipsuri se datoresc în mare măsură faptului că, comitetul de partid n-a analizat activitatea comitetului de întreprindere deşi acest lucru era prevăzut în planul de muncă. Lipsite de control şi îndrumare, unele organizaţii de bază ca de exemplu, aceea de la secţia tîmplărie, (secretar tov. C. Axinte), sudură (secretar tov. V. Zahariuc) şi altele n-au sprijinit în suficientă măsură comitetele sindicale de secţii, din care cauză întrecerea socialistă în secţiile respective a devenit formală, nedînd cele mai bune rezultate. „îndrumat şi controlat în muncă, tineretul poate şi trebuie să dea o contribuţie preţioasă în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii — a spus tov. Vasile Manolache, secretarul comitetului UTM. Comitetul de partid, nu s-a preocupat însă în suficientă măsură de această importantă problemă, el n-a analizat şi n-a sprijinit activitatea UTM, de aceea şi munca politică în rîndurile tineretului a fost dusă la un nivel scăzut”. Acest lucru a făcut ca unii tineri să nu aibă o atitudine socialistă faţă de muncă, să nu folosească în întregime timpul de lucru şi utilajul sau să lipsească nemotivat. O creştere necontenită a productivităţii muncii, a avîntului general, nu poate fi obţinută fără lupta activă a maselor, fără participarea lor zilnică la această mare operă. „Este foarte bine, că majoritatea fruntaşilor în întrecerea socialistă sunt membri de partid, a spus delegatul Vasile Tinică, însă trebuie să ne gîndim că acest lucru nu e suficient. Lupta fruntaşilor în producţie trebuie să capete o extindere tot mai mare, să cuprindă cît mai mulţi muncitori. Ori faptul că pe întreg atelierul sunt numai 42 fruntaşi în întrecerea socialistă, dovedeşte tocmai lipsa de preocupare în această privinţă”. Mai mulţi delegaţi au arătat că realizarea cu succes a problemei creşterii avîntului general în muncă, în scopul ridicării producţiei şi productivităţii muncii, depinde în mare măsură şi de ridicarea nivelului politic-ideologic al muncitorilor. Cu cît nivelul politic şi ideologic al muncitorilor va fi mai ridicat, cu cît ei vor pricepe mai bine politica partidului, cu atît vor lupta mai mult pentru transformarea în viaţă a hotărîrilor şi directivelor partidului. Din păcate însă, comitetul de partid a lăsat ca munca de propagandă să se desfăşoare de la sine ceea ce a făcut ca frecvenţa la cursuri să scadă simţitor netrăgînd la răspundere pe acei tovarăşi care răspundeau de buna funcţionare a învăţămîntului de partid, însăşi membrii comitetului de partid ca Vasîle Romaşcu, Mircea Dumitrecu, Alex. Mihalache, Mihai Nastase, precum şi Nicolae Vătămănescu, secretarul comitetului de partid lipseau nemotivat de la cursuri. Prin hotărîrea adoptată la sfîrşitul lucrărilor conferinţei, s-au prevăzut sarcini concrete potrivit cărora noul comitet de partid ales are sarcina să intensifice munca politică în rîndul muncitorilor, să se ocupe, mai mult de învăţămîntul de partid, să acorde mai mult sprijin comitetului de întreprindere pentru o mai bună organizare a întrecerii socialiste. De asemenea, noul comitet de partid a primit sarcina să acorde mai multă atenţie muncii politice în vederea antrenării tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la lupta activă pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, pentru realizarea a tot mai multe economii, în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Noul comitet ales a desemnat din rîndurile sale ca secretar pe tov. Nic. Vătămănescu. Lucrările conferinţei de partid au dovedit odată mai mult ataşamentul faţă de partid şi guvern al harnicilor muncitori ceferişti, voinţa lor dîrză de a da patriei tot mai multe vagoane şi locomotive bine reparate, pentru întărirea statului de democrație populară, pentru întărirea semnăturilor puse pe Apelul de la Viena. Toată atenţia încheierii în bune condiţiuni a învăţămîntului de partid de la sate — Rezultatele unui an de muncă — Primind îndrumarea comitetului raional de partid Iaşi şi avînd experienţa muncii din anul şcolar trecut, organizaţia de bază din satul Epureni, comuna Popricani, a reuşit ca, în acest an şcolar, să conducă mai bine cursul seral de partid pe care l-a organizat, şi să obţină în urma strădaniei depuse rezultate mai bune. încă de la începutul anului şcolar s-au luat măsuri organizatorice, cum sunt procurarea de material didactic necesar fiecărui cursant, repartizarea — pe baza unui grafic — a întregului program de lecţii din tot cursul anului şcolar ş.a. Asigurarea unui nivel corespunzător lecţiilor expuse şi convorbirilor s-a făcut prin participarea cu regularitate a tov. Dumitru Sagatovici, propagandist, la seminariile permanente de la comitetul raional de partid, prin studierea individuală a materialului bibliografic indicat şi întocmirea scrisă a lecţiilor, ceea ce a înlăturat posibilitatea strecurării greşelilor. Frecventarea cu regularitate a expunerilor de către majoritatea cursanţilor, cît şi studiul individual au contribuit la înţelegerea justă a temelor expuse, la dezbaterea lor vie în cadrul convorbirilor. Cursanţi cum sînt Vasile Gh. Potur, Gheorghe Madovei, Gheorghe Rusu, Ion Vîrlan şi alţii au dovedit totdeauna o bună pregătire a temelor, participînd activ la discuţii, la lămurirea problemelor ridicate în cadrul convorbirilor, însuşirea de către cursanţi a celor studiate a avut ca urmare înţelegerea justă a liniei politice a partidului, a hotărîrilor luate de partid şi guvern. Astfel, ei s-au situat în fruntea muncii de mobilizare a ţăranilor muncitori la efectuarea la timp a lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, la îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat, la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară. In activitatea cursului seral de partid s-au manifestat însă şi unele lipsuri. Unii cursanţi nu veneau cu regularitate la expuneri şi convorbiri, nu erau disciplinaţi în cadrul orelor de curs. Ca să îndrepte lucrurile, organizaţia de bază a făcut o analiză a învăţămîntului de partid, mai întîi în cadrul unei şedinţe de birou, şi apoi în adunarea generală, din care a reieşit că tovarăşi cum sunt Constantin Cojocaru, Petru Carp, Vasile Deleanu şi alţii, lipseau adesea de la cursuri şi că Dumitru Ungureanu, Mihai Cojocaru şi alţii nu participau la discuţii, ceea ce era o dovadă că nu se pregăteau. In cadrul adunării aceşti tovarăşi au fost criticaţi pentru nerespectarea angajamentelor luate la începutul anului şcolar de a urma cu regularitate învăţămîntul de partid, cît şi pentru faptul că nu şi-au dus la îndeplinire sarcina statutară de a-şi ridica continuu nivelul politic şi ideologic. Pentru asigurarea participării cursanţilor la expuneri şi convorbiri, adunarea a ales un colectiv de 3 tovarăşi, format dintre cei mai buni cursanţi, care să se ocupe de mobilizare. Munca acestora a fost însă uşurată prin ducerea la îndeplinire a angajamentelor luate de către majoritatea cursanţilor criticaţi. Organizaţia de bază a acordat un ajutor mai temeinic şi propagandistului.Astfel, tov. Sagatovici a folosit cu prilejul expunerilor planşe şi hărţi. De asemenea, discuţiile purtate de propagandist în afara orelor de curs, acasă la cursanţi, au avut rostul de a lămuri numeroase probleme, contribuind astfel la ridicarea nivelului convorbirilor. In vederea încheierii anului şcolar, organizaţia de bază a făcut nu de mult o nouă analiză a învăţămntului de partid. Intrucît programul de lecţii a fost, în întregime îndeplinit, organizaţia de bază a îndrumat cursanţii să revadă materia studiată, iar pe baza problemelor recomandate de comitetul raional de partid, propagandistul să dea două consultaţii în vederea pregătirii convorbirilor recapitulative. Pregătirea propagandistului în cadrul seminarului permanent de la comitetul raional de partid, cît și studiul recapitulativ ce se efectuează de către fiecare cursant, asigură dezbaterea problemelor la un nivel corespunzător, concretizînd munca depusă un an de zile pentru înarmarea comuniştilor cu învăţătura marxist-leninista. NECULAI STRACHINA secretarul organizaţiei de bază din satul Epureni, comuna Popricani, raionul Iaşi Organizaţia de bază de la gospodăria colectivă Bălţaţi nu se ocupă de conducerea cursului seral Pe lingă organizaţia de bază de la gospodăria colectivă Bălţaţi, raionul Tg. Frumos, funcţionează anul acesta un curs seral de partid al cărui propagandist este tov. Ioachim Boambă. Muncind pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, unii membri şi candidaţi de partid ca Teodor Silică, Ana Ursache, Gheorghe Michel şi alţii, participă cu regularitate la expuneri şi se pregătesc temeinic în vederea dezbaterii problemelor în cadrul convorbirilor. Privind însă felul în care îşi desfăşoară activitatea cursul seral, se mai constată serioase lipsuri. Subapreciind importanţa ridicării nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, organizaţia de bază (secretar tov. Ianoş Zapodeanu) nu s-a preocupat de conducerea concretă şi permanentă a învăţămîntului de partid, lăsînd această treabă numai pe seama propagandistului. Iată de ce programul de expuneri şi convorbiri n-a fost respectat întocmai, iar frecvenţa cursanţilor a lăsat mult de dorit. Faptul că unii tovarăşi nu studiază temeinic materialul bibliografic, iar alţii lipsesc de la unele expuneri, face ca şi nivelul discuţiilor în cadrul convorbirilor să nu fie întotdeauna satisfăcător. Cauzele acestor, lipsuri trebuie căutate în slaba muncă politică desfăşurată de organizaţia de bază, în faptul că de la începutul anului şcolar nu s-a analizat în vreo adunare generală sau şedinţă de birou felul în care se desfăşoară activitatea cursului seral. Biroul organizaţiei de bază s-a discutat cu membri de partid — ca Zaharia Floarea, Ursache I. Neculai şi Anastasoaie Ruxanda care au cele mai multe absenţe, şi nu i-a tras la răspundere pentru atitudinea lor de nepăsare faţă de ridicarea nivelului politic şi ideologic. Chiar unii membri ai biroului organizaţiei de bază — ca Iacob Mihai şi Ianoş Martinică — neglijează într-un mod cu totul nepermis studierea învăţăturii marxist-leniniste, lipsind nemotivat de la expuneri şi convorbiri. Cu toate că îov. Constantin Ipate, instructor al comitetului raional de partid Tg. Frumos, a stat în repetate rînduri, mai multe zile în organizaţia de bază din gospodărie, el nu i-a acordat un ajutor concret în lichidarea lipsurilor. Ţinînd cont că ne aflăm în preajma încheierii anului şcolar în învăţămîntul de partid, organizaţia de bază are datoria să lichideze grabnic cu subaprecierea importanţei ridicării nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, să analizeze temeinic cauzele lipsurilor şi să ia cele mai corespunzătoare măsuri în vederea lichidării lor. Membrii şi candidaţii de partid sînt obligaţi să privească cu mai multă seriozitate însuşirea învăţăturii marxist-leniniste şi să treacă la un studiu temeinic al materialului bibliografic indicat. Este de datoria propagandistului ca în perioada actuală să acorde mai mult ajutor cursanţilor în însuşirea materialului, iar în cadrul convorbirilor recapitulative să insiste mai mult asupra celor mai importante probleme ridicate de sarcinile construcţiei socialismului în ţara noastră, de bunul mers al gospodăriei colective, de cerinţele cursanţilor. Din activitatea cooperativelor săteşti Roadele unei întreceri însufleţite , Lucia Bozomitu este gestionară la unul din magazinele cooperativei de consum din Vutcani — raionul Huşi. La începutul lunii martie, cu prilejul şedinţei de analiză a muncii din primele două luni ale trimestrului, această tovarăşă s-a simţit nespus de bucuroasă auzindu-şi numele printre cei confirmaţi fruntaşi în producţie. Dar cum să nu merite ea această cinste cînd a reuşit nu numai să îndeplinească planul de desfacere a mărfurilor din magazinu! său în proporţie de 140 la sută, ci, stînd de vorbă cu cumpărătorii, să nu lămurească în aşa fel incit aceştia să valorifice prin cooperativă mii de kilograme cereale şi alte produse agricole. Participanţii la şedinţă au apreciat de asemenea şi activitatea rodnică desfăşurată de achizitorul Gheorghe Andone, care a reuşit să mobilizeze mulţi ţărani muncitori în acţiunile de achiziţii. Şi ca aceşti doi toverăşi au mai fost lucrători care au muncit neobosit pentru a întări legătura între ţăranii muncitori şi cooperativă. In acea şedinţă Lucia Bozomitu, Gheorghe Andone, Ion Popa şi alţii s-au chemat la întrecere, angajîndu-se să muncească cu toată pasiunea, să folosească întreaga lor pricepere pro fesională, pentru ca planul de pro ducţie a primului trimestru să fie în cheiat cu cît mai mari succese. Şi au reuşit. In ziua de 30 martie ne-a venit vestea de la URCC Huşi că planul de desfaere a mărfurilor industriale al cooperativei Vutcani a fost îndeplinit şi depăşit; numai în primele două luni ale acestui an au fost distribuite ţăranilor muncitori cu peste 15.000 lei mai multe mărfuri industriale faţă de întreg trimestrul întîi al anului trecut. A fost îndeplinit de asemenea planul de achiziţii la numeroase produse agricole cerealiere principale. Astfel, au fost achiziţionate mai mult de 110000 kg. porumb în afară de însemnate cantităţi de grâu, fasole, ouă şi alte produse agricole vegetale şi animale. Pe graficul de producţie al URCC Huşi cooperativa din Vutcani se găseşte în fruntea celorlalte unităţi cooperatiste săteşti din raion. Şi colectivistul Gheorghe Amarandei şi-a cumpărat aparat de radio In anul care a trecut, printre numeroşi colectivişti din Şipote care şiau adus acasă atîtea produse cite nu au avut nici cînd a fost şi Gheorghe Amarandei. Rinduinduşi bucatele în încăperile gospodăriei sale, Gh. Amarandei şi»a făcut o socoteală atît îi trebuie pentru nevoile care î, mai păstrează o parte ca să aibă de re»zervă, iar restul le va valorifica prin cooperativă. Din acestea din urmă el a pus deoparte ciţiva saci cu cereale cu gîndul ca în primăvară s㻺i cum»pere un aparat de radio aşa cum au făcut şi alţi colectivişti din comună. Nu de mult, Gh. Amarandei a aflat că la cooperativă au sosit din nou aparate de radio. Fără a sta mult pe gînduri a încărcat vreo 400 kg. cereale pe care le-a dus la cooperativă. Cu o parte din bani primiţi el şi-a cumpărat un aparat, spre bucuria întregii lui familii. Mulţi ţărani muncitori din Şipote, valorificînd din surplusurile lor de produse agricole şi-au cumpărat de la cooperativă alte lucruri de care aveau nevoie. De pildă, Constantin Trincu, hotărîndu-se să-şi construiască o casă noua, a valorificat aproape 800 kg. porumb cu care a cumpărat vreo 2 metri cubi scîrdură precum şi ceea ce îi mai trebuie pentru lucrările de construcţie , tot se îndură pentru construcţie de casă şi a luat şi Mihai Tofan cu cele 400 kg. porumb pe care le-a valorificat, iar Dumitru Vrabie, Vasîle Pocneţ şi alţii în schimbul unei can* tităţi din cerealele care le prisosesc şi au luat de la cooperativă tablă pen» teu a-şi acoperi locuinţele. Cu ajutorul cooperativei ţăranii mun» citori din Şipote îşi îmbunătăţesc ne*contenit nivelul lor de trai. La o cooperativă unde şi-a făcut loc automulţumirea Cooperativa de consum „Victoria“ din Roman şi-a încheiat bilanţul pe anul trecut cu bogate realizări în direcţia intensificării schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, precum şi a deservirii populaţiei prin numeroasele sale unităţi de alimentaţie publică, volumul de mărfuri industriale distribuite prin magazinele de desfacere ale acestei cooperative fiind îndeplinit într-o însemnată măsură. Ţăranii muncitori au cumpărat diverse articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, materiale de construcţie, obiecte de uz casnic etc. a căror valoare a fost cu aproape 2 milioane lei mai mare în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 1953. Recolta bogată de produse agricole, buna aprovizionare a magazinelor cu stocuri de mărfuri în cantităţi suficiente şi cu sortimente variate, la care s-a adăugat o susţinută muncă politică de lămurire dusă de la om la om, au fost factorii principali care au determinat ca tot mai mulţi ţărani muncitori să-şi valorifice prin cooperativă cantităţi sporite din surplusul lor de produse agricole. Aceasta a făcut ca planul de achiziţii să fie îndeplinit şi depăşit, valorificîndu-se însemnate cantităţi de produse agricole vegetale şi animale peste plan. Numai în trimestrul IV au fost achiziţionate aproximativ 200.000 kg. porumb, grîu, floarea soarelui, cartofi, legume, etc. peste sarcinile pe care le-a avut cooperativa- Iată numai cîteva exemple cu care, pe bună dreptate, se pot mîndri lucrătorii cooperativei din Roman, membrii săi cooperatori și care ar fi trebuit să-l îndemne mai departe la luptă pentru ca succesele dobîndite să fie continuate și lărgite.. Ori, dacă aceasta s-a întîmplat în anul trecut, nu aceeaşi situaţie se prezintă şi în lunile care s-au scurs de la începutul anului acesta. Analizînd, de pildă, stadiul îndeplinirii planului de achiziţii pe primul trimestru se constată că pînă la 15 martie au fost achiziţionate abia 15 la sută la grîu, 25 la sută la porumb, 10 la sută floarea soarelui Asemenea cifre care nu fac deloc cinste unei cooperative fruntaşe sînt întîlnite şi la alte sortimente, situînd acum cooperativa „Victoria“ printre unităţile codaşe pe raion. Nu dovedeşte aceasta că, conducerea cooperativei în frunte cu preşedintele său, tov. Leon Lazăr, s-a lăsat ameţită de succesele anului trecut şi nu s-a străduit să folosească bogata experienţă pe care a acumulat-o, aşteptînd ca realizările să vină plocon?... „Am făcut“...........am dres“.........am discutat“... încearcă să te convingă preşedintele cooperativei, planificatorul şi alţi factori de răspundere ai acestei unităţi .. .„Nu sîntem ajutaţi să ne putem îndeplini sarcinile“... completează tovarăşul Haimzohn, şeful serviciului comercial p pentru a dovedi că într-adevăr din partea lor s-a făcut totul. Acesta este oare adevărul ? Faptele spun că nu. Adevărul este că, consiliul de conducere a neglijat instruirea aparatului său de teren, desfăşurarea unei susţinute munci de lămurire în rîndurile ţăranilor muncitori din satele din jurul oraşului Roman spre a-l mobiliza în acţiunea de achiziţii, n-a urmărit modul în care îşi îndeplinesc achizitorii sarcinile ce le au şi n-a analizat cauzele care au determinat rămînerea în urmă a planului. De neîndeplinirea planului de achiziţii se face vinovată în aceeaşi măsură şi conducerea Uniunii raionale. Nu odată, însuşi Iov. Antoloaie, preşedintele Uniunii, a venit pe la birourile cooperativei, care se găsesc în apropiere, dar prezenţa lui — ca şi a altor tovarăşi din colectivul său — n-a fost decit o simplă vizită, fără prea mari rezultate pentru îmbunătăţirea muncii. Nu încape îndoială că dacă aceştia s-ar fi interesat cu simţ de răspundere de felul cum se desfăşoară munca pentru realizarea planului, şi în loc să asculte cum se tînguie unii tovarăşi din consiliu, le-ar fi dat Îndrumări practice pentru o mai bună organizare a muncii, cu totul altele ar fi fost rezultatele. Mai mult decît atît Uniunea raională, considerînd probabil că cooperativa „Victoria” îşi va îndeplini planul fără prea multă bătaie de cap, l-a luat pe vicepreşedintele acestei unităţi, tov. C. Vasilache — care răspunde de munca de achiziţii , pentru a-l folosi timp de o lună în cu totul alte munci. Conducerea cooperativei de consum „Victoria" are o bogată experienţă pozitivă pentru a-şi putea aduce contribuţia corespunzătoare la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Aparatul acestei unităţi cuprinde mulţi lucrători capabili, cu spirit de iniţiativă, în stare să facă faţă cu cinste sarcinilor ce le revin. Trebuie numai să lichideze cu autoliniştirea în care se complac, să desfăşoare o muncă susţinută pe teren şi, cu sprijinul competent, cu tot simţul de răspundere al Uniunii, să lupte pentru a readuce cooperativa lor în rîndurile cooperativelor fruntaşe. Dacă nu î l oprește... Gestionarul Ciornei D.Iancu, de la cooperativa satului Osoi, comuna Sinești, raionul Tg. Frumos obișnuiește să organizeze diferite petreceri în localul cooperativei, iar cheltuielile făcute cu ele şi le acopere in sesind clienții. CLIENTA : De ce îmi cer un preţ de speculăGESTIONARUL : Da ce, mi opreşte cineva?! Sag 3-1 Ne scriu corespondenţii voluntari Măresc suprafaţa arabilă Comuna Hărmăneşti, din raionul Paşcani, cuprinde multe familii de ţărani muncitori, însă, în raport cu aceasta, terenul este mic. De aceea, ţăranii muncitori se străduiesc ca nici un petec de pămînt să nu stea nefolosit, îndrumaţi de comitetul executiv al sfatului comunal, ei au studiat posibilităţile de a-şi mări suprafaţa arabilă şi de a trece de îndată la executarea lucrărilor necesare. Astfel, pînă în prezent, ţăranul muncitor Neculai Stan a desţelenit suprafaţa de 0,10 ha., pe care o va însămînţa cu porumb, Alexandru Bolfă 0,36 ha., Gheorghe Corlăţeanu 0.18 ha., iar Mihai Munteanu 0,53 ha. De asemenea, folosind timpul prielnic pentru însămînţatul culturilor din urgenţa I-a, mulţi ţărani muncitori au început semănatul orzului, a ovăzului. Neculai Miron şi Vasile Balaşa au însămînţat printre primii orzul, iar Mihai Munteanu şi Văleanu Spiridon şi-au curăţat livezile de omizi. In ajutorul ţăranilor muncitori din Hărmăneşti au venit şî mecanizatorii de la SMT Paşcani. In această comună, ei au de executat lucrări de pregătire a terenului şi însămînţări pe suprafaţa de 220 hectare pentru care au fost făcute contractele cu ţăranii muncitori. In vederea obţinerii unei recolte bogate, pe ogoarele comunei Hărmăneşti au fost transportate 1000 tone gunoi de grajd. De asemenea, ţărani muncitori ca: Gheorghe Ursache, Mihai Teaci şi alţii, fruntaşi ai recoltelor bogate, s-au angajat să însămînţeze culturile prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat şi să aplice polenizarea suplimentară la floarea soarelui. ION SAVA In comuna Deleşti colectarea ce carne trebuie grăbită Inţelegînd importanţa predării cotelor către stat mulţi ţărani muncitori din comuna Deleşti, raionul Vaslui, printre care şi Constantin Dibu, Aurel Bobîrnat, Vasile Covaliuc şi alţii, au fost cei dinţii care şi-au achitat cotele cuvenite statului. Totuşi, munca de colectare în această comună se desfăşoară încă defectuos. Atît tov. Gheorghe Cojocaru, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, cît şî tov. Petru Ciobanu colector comunal nu acordă atenţia cuvenită îndeplinirii planului de colectare pe decadă, lună şi trimestru. Agentul colector, care are datoria de a lămuri pe ţăranii muncitori asupra importanţei predării la termen a cotelor, îşi petrece timpul mai mult în birou, fără a controla dacă ţăranii muncitori din satele comunei respective respectă termenul de predare a cotelor. Pentru buna desfăşurare a colectărilor şi în comuna Deleşti organizaţia de bază cît şi comitetul executiv al sfatului popular au datoria de a analiza situaţia existentă, luînd de îndată masurile corespunzătoare. De asemenea conducerea CSCPA a raionului Vaslui este datoare să acorde un sprijin efectiv comunei Deleşti în problema muncii de colectare. V. CONSTANTIN Ţărani muncitori evidenţiaţi In comuna Hîrşova, lucrările agricole se desfăşoară din plin, majoritatea ţăranilor muncitori ieşind pe cîmp pentru a-şi ara şi însămînţa ogoarele. In primele 4 zile de la începerea campaniei au fost însămînţate 36 ha. cu orz, 15 ha. cu ovăz, şi 45 ha cu floarea-soarelui. S-au evidenţiat în mod deosebit în realizarea lucrărilor, precum şi în mobilizarea celorlalţi consăteni, comuniştii Vasile Andronache, Ştefan Parfene, precum şi ţăranii muncitori Constantin Şchiopu şi Constantin Brînză. ECATERINA LAVRIC Niciun pom fructifer necurăţat Mult au aşteptat pionierii unităţii Nr. 1 din raionul Tg. Frumos să-şi înceapă din nou activitatea pe lotul şcolar — de practică agricolă — şi mai ales în livada de pomi fructiferi, pe care ei i-au sădit în cadrul „Concursului tinerilor naturalişti“. Prima acţiune pe care au început-o în livada lor a fost curăţirea acesteia de omizi. Şi, pentru că ei sînt obişnuiţi să lucreze întotdeauna organizat, au ţinut mai întîi consfătuiri pe detaşamente, în cadrul cărora au lămurit pe deplin pericolul atacului de omizi şi apoi au pornit întrecerea cu următorul obiectiv: „Nici un pom fructifer necurăţat''. Un sprijin preţios au primit copiii în munca lor din partea instructoarei Georgeta Albu. In primele zile ale acţiunii, în fruntea întrecerii s-au situat elevii din clasa Vll-a, care au distrus sute de cuiburi de omizi. Pionierii Gh. Danciu, Valentin Negreanu, Aurica Constantin, au curăţat cu atenţie cei mai mulţi pomi. Dar nici detaşamentul Nr. 2, clasa VI-a, nu s-a lăsat mai prejos. De remarcat este însă şi munca depusă de elevii clasei a treia, care au cerut să ajute şi ei organizaţiei de pionieri la curăţirea livezii. MORARU MIHAI