Flacăra Iaşului, aprilie 1955 (Anul 11, nr. 2674-2699)

1955-04-01 / nr. 2674

Hr. 26?4 I­C­A­N­A­T? 7T TAS­Ü Vül viaţa de partid Pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii­­. (l­a marginea conferinţei de partid de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“) ’Construirea socialismului în patria noas­tră este strîns legată de îmbunătăţirea transportului pe calea ferată. In această privinţă, muncitorilor şi tehnicienilor de la Atelierele CFR­ ,,Ilie Pintilie” le revin sar­cini deosebit de importante. Ei trebuie să execute cît mai multe lucrări de reparaţii de bună calitate la vagoane şi locomotive, să reducă necontenit preţul de cost al a­­cestora. De aceea, lucrările conferinţei de partid a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” au acordat o deosebită atenţie problemelor legate de creşterea producţiei şi productivităţii mun­cii în această întreprindere. Marele Lenin a arătat că creşterea productivităţii muncii este în ultimă instanţă, lucrul cel mai im­portant, esenţial pentru victoria noii orîn­­duiri sociale. Darea de seamă şi participan­ţii la discuţii au subliniat realizările în producţie dobîndite de întregul colectiv de muncă. Astfel, îndrumat de comitetul de partid, comitetul de întrepindere s-a pre­ocupat de organizarea întrecerii socialiste care a dus la dezvoltarea iniţiativei­ crea­toare a muncitorilor. In fruntea luptei pen­tru plan, pentru o producţie şi productivi­tate sporită au fost tot timpul comuniştii, printre care tov. Alexandru Gheorghiu, Gh. Mazur, Constantin Hoiban şi alţii. De altfel, trebuie subliniat faptul că din numărul total de 42 fruntaşi în întrecerea socialistă, confirmaţi în ultimul timp, 37 sunt membri de partid. Munca însufleţiţă a muncitorilor a avut ca rezultat îndeplinirea sarcinilor de plan prevăzute pe trimestrul IV al anului 1954, în proporţie de 135,16 la sută. In acelaşi timp, indicele de productivitate a muncii pe cap de salariat a fost realizat în pro­porţie de 116,52 la sută. O atenţie deosebi­tă a fost acordată de către comitetul de partid şi producţiei bunurilor de larg con­sum, planul în această direcţie fiind realizat în aceeaşi perioadă de timp în proporţie de 103 la sută. Astfel, Atelierele au pus la dispoziţia oamenilor muncii, în trimestrul IV al anului trecut, prin comerţul de stat, un număr de 654 lighene, 60 sobe de gătit, 225 dulapuri de bucătărie, 1700 osii pentru căruţe şi alte obiecte în valoare de 475.000 lei. Totodată, luptînd pentru un regim sever de economii, s-a putut realiza în cursul trimestrului IV 1954, prin folosirea rezerve­lor interne, economii în valoare de 460.000 lei, ceea ce a dus la scăderea preţului de cost cu 2,5 la sută faţă de indicele planifi­cat. De asemenea, muncitorii au fost îndru­maţi să folosească cît mai raţional materia primă necesară procesului de producţie. In urma acestui fapt, în cursul trimestrului IV 1954, s-au recuperat şi colectat importante cantităţi de material feros şi neferos, în va­loare de 254.000 lei Pentru întărirea disci­plinei în muncă, comitetul de partid a în­drumat organizaţiile de bază să ducă prin agitatori o intensă muncă de lămurire în rîndurile acelora care lipseau nemotivat de la lucru, arătînd acestora cît rău fac prin asta colectivului de muncă. Totodată ei au fost criticaţi cu asprime în cadrul consfă­tuirilor de producţie, la gazetele de perete precum şi la panourile cu caricaturi. In urma luării acestor măsuri, absenţele ne­motivate au scăzut în cursul lunii ianuarie a.c. la 1,10 la sută, faţă de 1,56 la sută cit a fost în cursul trimestrului IV 1954. O contribuţie deosebit de preţioasă pri­vind mărirea producţiei şi productivităţii muncii o pot da inovatorii şi raţionalizatorii. De aceea comitetul de partid şi-a îndreptat atenţia şi în această direcţie, trasînd sar­cini cabinetului tehnic să acorde muncitori­lor sprijin documentar şi tehnic necesar. Ca urmare, în trimestrul IV 1954, au fost pre­zentate un număr de 26 propuneri de ino­vaţii şi raţionalizări dintre care 15 au fost aplicate. Printre cele mai importante, au fost acelea ale tov. Gh. Vieru, Vas­ile Bor­­deianu şi Constantin Mihai. Trebuie de arătat însă că realizările co­lectivului de muncă puteau fi mult mai mari dacă comitetul de partid ar fi acordat o permanentă atenţie problemei sporirii, prin toate mijloacele, a producţiei şi pro­ductivităţii muncii. „întrecerea socialistă are viaţă, ţine treaz interesul muncitorilor şi dă rezultate bune, a spus delegatul Gh. Bobotă, numai atunci cînd fiecare muncitor şi tehnician cunoaşte rezultatele muncii sale şi le poate compara cu ale altora. De aceea este necesar să se asigure evidenţa întrecerii printr-o largă publicitate a rezultatelor fie­cărui atelier sau secţie, lucru care nu s-a făcut în cadrul atelierelor’’. Aceste lipsuri se datoresc în mare măsură faptului că, comitetul de partid n-a analizat activitatea comitetului de întreprindere deşi acest lucru era prevăzut în planul de muncă. Lipsite de control şi îndrumare, unele organizaţii de bază ca de exemplu, aceea de la secţia tîm­­plărie, (secretar tov. C. Axinte), sudură (se­cretar tov. V. Zahariuc) şi altele n-au spri­jinit în suficientă măsură comitetele sindi­cale de secţii, din care cauză întrecerea so­cialistă în secţiile respective a devenit for­mală, nedînd cele mai bune rezultate. „îndrumat şi controlat în muncă, tinere­tul poate şi trebuie să dea o contribuţie preţioasă în lupta pentru mărirea produc­ţiei şi productivităţii muncii — a spus tov. Vasile Manolache, secretarul comitetu­lui UTM. Comitetul de partid, nu s-a preo­cupat însă în suficientă măsură de această importantă problemă, el n-a analizat şi n-a sprijinit activitatea UTM, de aceea şi munca politică în rîndurile tineretului a fost dusă la un nivel scăzut”. Acest lucru a făcut ca unii tineri să nu aibă o atitudine socialis­tă faţă de muncă, să nu folosească în în­tregime timpul de lucru şi utilajul sau să lipsească nemotivat. O creştere necontenită a productivităţii muncii, a avîntului general, nu poate fi obţinută fără lupta activă a maselor, fără participarea lor ziln­ică la această mare operă. „Este foarte bine, că majoritatea fruntaşilor în întrecerea socialistă sunt membri de partid, a spus delegatul Vasile Tinică, însă trebuie să ne gîndim că acest lucru nu e suficient. Lupta fruntaşilor în producţie trebuie să capete o extindere tot mai mare, să cuprindă cît mai mulţi munci­tori. Ori faptul că pe întreg atelierul sunt numai 42 fruntaşi în întrecerea socialistă, dovedeşte tocmai lipsa de preocupare în această privinţă”. Mai mulţi delegaţi au arătat că realizarea cu succes a problemei creşterii avîntului general în muncă, în scopul ridicării pro­ducţiei şi productivităţii muncii, depinde în mare măsură şi de ridicarea nivelului politic-ideologic al muncitorilor. Cu cît nivelul politic şi ideologic al muncitorilor va fi mai ridicat, cu cît ei vor pricepe mai bine politica partidului, cu atît vor lupta mai mult pentru transformarea în viaţă a hotărîrilor şi directivelor partidului. Din păcate însă, comitetul de partid a lăsat ca munca de propagandă să se desfăşoare de la sine ceea ce a făcut ca frecvenţa la cursuri să scadă simţitor netrăgînd la răs­pundere pe acei tovarăşi care răspundeau de buna funcţionare a învăţămîntului de partid, însăşi membrii comitetului de partid ca Vasîle Romaşcu, Mircea Dumitrecu, Alex. Mihalache, Mihai Nastase, precum şi Nico­­lae Vătămănescu, secretarul comitetului de partid lipseau nemotivat de la cursuri. Prin hotărîrea adoptată la sfîrşitul lu­crărilor conferinţei, s-au prevăzut sarcini concrete potrivit cărora noul comitet de partid ales are sarcina să intensifice munca politică în rîndul muncitorilor, să se ocupe, mai mult de învăţămîntul de partid, să a­­corde mai mult sprijin comitetului de în­treprindere pentru o mai bună organizare a întrecerii socialiste. De asemenea, noul comitet de partid a primit sarcina să acorde mai multă atenţie muncii politice în vederea antrenării tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la lupta activă pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, pentru realizarea a tot mai multe economii, în scopul creşterii pro­ducţiei şi productivităţii muncii şi reduce­rii preţului de cost. Noul comitet ales a desemnat din rîndu­rile sale ca secretar pe tov. Nic. Vătăm­ă­­nescu. Lucrările conferinţei de partid au dovedit odată ma­i mult ataşamentul faţă de partid şi guvern al harnicilor muncitori ceferişti, voinţa lor dîrză de a da patriei tot mai multe vagoane şi locomotive bine repara­te, pentru întărirea statului de democrație populară, pentru întărirea semnăturilor puse pe Apelul de la Viena. Toată atenţia încheierii în bune condiţiuni a învăţămîntului de partid de la sate — Rezultatele unui an de muncă — Primind îndrumarea comitetului raional de partid Iaşi şi avînd experienţa muncii d­in anul şcolar trecut, organizaţia de bază din satul Epureni, comuna Popricani, a reuşit ca, în acest an şcolar, să conducă mai bine cursul seral de partid pe care l-a organi­zat, şi să obţină în urma strădaniei depuse rezultate mai bune. încă de la începutul anului şcolar s-au luat măsuri organizatorice, cum sunt pro­curarea de material didactic necesar fiecă­rui cursant, repartizarea — pe baza unui grafic — a întregului program de lecţii din tot cursul anului şcolar ş.a. Asigurarea unui nivel corespunzător lec­ţiilor expuse şi convorbirilor s-a făcut prin participarea cu regularitate a tov. Dumitru Sagatovici, propagandist, la seminariile permanente de la comitetul raional de partid, prin studierea individuală a materialului bibliografic indicat şi întocmirea scrisă a lecţiilor, ceea ce a înlăturat posibilitatea strecurării greşelilor. Frecventarea cu re­gularitate a expunerilor de către majori­tatea cursanţilor, cît şi studiul individual au contribuit la înţelegerea justă a temelor e­xpuse, la dezbaterea lor vie în cadrul convorbirilor. Cursanţi cum sînt Vasile Gh. Potur, Gheorghe Madovei, Gheorghe Rusu, Ion Vîrlan şi alţii au dovedit totdeauna o bună pregătire a temelor, participînd activ la discuţii, la lămurirea problemelor ridi­cate în cadrul convorbirilor, însuşirea de către cursanţi a celor stu­diate a avut ca urmare înţelegerea justă a liniei politice a partidului, a hotărîrilor luate de partid şi guvern. Astfel, ei s-au s­ituat în fruntea muncii de mobilizare a ţă­ranilor muncitori la efectuarea la timp a lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, la îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat, la pregătirea şi desfăşurarea lu­crărilor agricole de primăvară. In activitatea cursului seral de partid s-au manifestat însă şi unele lipsuri. Unii cursanţi nu veneau cu regularitate la ex­puneri şi convorbiri, nu erau disciplinaţi în cadrul orelor de curs. C­a să îndrepte lucru­rile, organizaţia de bază a făcut o anali­ză a învăţămîntului de partid, mai întîi în cadrul unei şedinţe de birou, şi apoi în a­­dunarea generală, din care a reieşit că to­varăşi cum sunt Constantin Cojocaru, Pe­tru Carp, Vasile Deleanu şi alţii, lipseau adesea de la cursuri şi că Dumitru Ungu­­reanu, Mihai Cojocaru şi alţii nu partici­pau la discuţii, ceea ce era o dovadă că nu se pregăteau. In cadrul adunării aceşti tovarăşi au fost criticaţi pentru nerespec­­tarea angajamentelor luate la începutul a­­nului şcolar de a urma cu regularitate în­văţămîntul de partid, cît şi pentru faptul că nu şi-au dus la îndeplinire sarcina sta­tutară de a-şi ridica continuu nivelul po­litic şi ideologic. Pentru asigurarea parti­cipării cursanţilor la expuneri şi convorbiri, adunarea a ales un colectiv de 3 tovarăşi, format dintre cei mai buni cursanţi, care să se ocupe de mobilizare. Munca acestora a fost însă uşurată prin ducerea la înde­plinire a angajamentelor luate de către majoritatea cursanţilor criticaţi. Organizaţia de bază a acordat un ajutor mai temeinic şi propagandistului.­­Astfel, tov. Sagatovici a folosit cu prilejul expu­nerilor planşe şi hărţi. De asemenea, discu­ţiile purtate de propagandist în afara ore­lor de curs, acasă la cursanţi, au avut ros­tul de a lămuri numeroase probleme, con­tribuind astfel la ridicarea nivelului con­vorbirilor. In vederea încheierii anului şcolar, orga­nizaţia de bază a făcut nu de mult o nouă analiză a învăţăm­ntului de partid. Intru­­cît programul de lecţii a fost, în întregime îndeplinit, organizaţia de bază a îndrumat cursanţii să revadă materia studiată, iar pe baza problemelor recomandate de comi­tetul raional de partid, propagandistul să dea două consultaţii în vederea pregătirii convorbirilor recapitulative. Pregătirea propagandistului în cadrul seminarului permanent de la comitetul ra­ional de partid, cît și studiul recapitulativ ce se efectuează de către fiecare cursant, asigură dezbaterea problemelor la un nivel corespunzător, concretizînd munca depusă un an de zile pentru înarmarea comuniştilor cu învăţătura marxist-leninista. NECULAI STRACHINA secretarul organizaţiei de bază din satul Epureni, comuna Popricani, raionul Iaşi Organizaţia de bază de la gospodăria colectivă Bălţaţi nu se ocupă de conducerea cursului seral Pe lingă organizaţia de bază de la gos­podăria colectivă Bălţaţi, raionul Tg. Fru­mos, funcţionează anul acesta un curs se­ral de partid al cărui propagandist este tov. Ioachim Boambă. Muncind pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, unii membri şi candi­daţi de partid ca Teodor Silică, Ana Ur­sache, Gheorghe Michel şi alţii, participă cu regularitate la expuneri şi se pregătesc temeinic în vederea dezbaterii problemelor în cadrul convorbirilor. Privind însă felul în care îşi desfă­şoară activitatea cursul seral, se mai con­stată serioase lipsuri. Subapreciind impor­tanţa ridicării nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, or­ganizaţia de bază (secretar tov. Ianoş Zapodeanu) nu s-a preocupat de conduce­rea concretă şi permanentă a învăţămîntu­­lui de partid, lăsînd această treabă numai pe seama propagandistului. Iată de ce programul de expuneri şi convorbiri n-a fost respectat întocmai, iar frecvenţa cursanţilor a lăsat mult de dorit. Faptul că unii tovarăşi nu studiază te­meinic materialul bibliografic, iar alţii lip­sesc de la unele expuneri, face ca şi ni­velul discuţiilor în cadrul convorbirilor să nu fie întotdeauna satisfăcător. Cauzele acestor, lipsuri trebuie căutate în slaba muncă politică desfăşurată de organizaţia de bază, în faptul că de la începutul anului şcolar nu s-a analizat în vreo adunare generală sau şedinţă de birou felul în care se desfăşoară activita­tea cursului seral. Biroul organizaţiei de bază s-a discutat cu membri de partid — ca Zaharia Floarea, Ursache I. Neculai şi Anastasoaie Ruxanda care au cele mai multe absenţe, şi nu i-a tras la răspun­dere pentru atitudinea lor de nepăsare faţă de ridicarea nivelului politic şi ideo­logic. Chiar unii membri ai biroului or­ganizaţiei de bază — ca Iacob Mihai şi Ianoş Martinică — neglijează într-un mod cu totul nepermis studierea învăţăturii marxist-leniniste, lipsind nemotivat de la expuneri şi convorbiri. Cu toate că îov. Constantin Ipate, in­structor al comitetului raional de partid Tg. Frumos, a stat în repetate rînduri, mai multe zile în organizaţia de bază din gospodărie, el nu i-a acordat un ajutor concret în lichidarea lipsurilor. Ţinînd cont că ne aflăm în preajma în­cheierii anului şcolar în învăţămîntul de partid, organizaţia de bază are datoria să lichideze grabnic cu subaprecierea impor­tanţei ridicării nivelului politic şi ideolo­gic al membrilor şi candidaţilor de partid, să analizeze temeinic cauzele lipsurilor şi să ia cele mai corespunzătoare măsuri în vederea lichidării lor. Membrii şi candidaţii de partid sînt o­­bligaţi să privească cu mai multă seriozi­tate însuşirea învăţăturii marxist-leniniste şi să treacă la un studiu temeinic al ma­terialului bibliografic indicat. Este de dato­ria propagandistului ca în perioada actuală să acorde mai mult ajutor cursanţilor în însu­şirea materialului, iar în cadrul convorbi­rilor recapitulative să insiste mai mult a­­supra celor mai importante probleme ridi­cate de sarcinile construcţiei socialismului în ţara noastră, de bunul mers al gospo­dăriei colective, de cerinţele cursanţilor. Din activitatea cooperativelor săteşti Roadele unei întreceri însufleţite , Lucia Bozomitu este gestionară la unul din magazinele cooperativei de consum din Vutcani — raionul Huşi. La începutul lunii martie, cu prilejul şedinţei de analiză a muncii din primele două luni ale trimestrului, această to­­varăşă s-a simţit nespus de bucuroasă auzindu-şi numele printre cei confir­­maţi fruntaşi în producţie. Dar cum să nu merite ea această cinste cînd a reuşit nu numai să îndeplinească pla­nul de desfacere a mărfurilor din ma­­gazinu! său în proporţie de 140 la sută, ci, stînd de vorbă cu cumpărătorii, să nu lămurească în aşa fel incit aceştia să valorifice prin cooperativă mii de kilograme cereale şi alte produse a­­gricole. Participanţii la şedinţă au a­­preciat de asemenea şi activitatea rod­­nică desfăşurată de achizitorul Gheor­­ghe Andone, care a reuşit să mobili­­zeze mulţi ţărani muncitori în acţiu­­nile de achiziţii. Şi ca aceşti doi to­­verăşi au mai fost lucrători care au muncit neobosit pentru a întări legă­­tura între ţăranii muncitori şi coope­­rativă. In acea şedinţă Lucia Bozomitu, Gheorghe Andone, Ion Popa şi alţii s-au chemat la întrecere, angajîndu-se să muncească cu toată pasiunea, să folosească întreaga lor pricepere pro­ fesională, pentru ca planul de pro­ ducţie a primului trimestru să fie în­ cheiat cu cît mai mari succese. Şi au reuşit. In ziua de 30 martie ne-a venit vestea de la URCC Huşi că planul de desfa­ere a mărfurilor industriale al cooperativei Vutcani a fost îndeplinit şi depăşit; numai în primele două luni ale acestui an au fost distribuite ţăranilor muncitori cu peste 15.000 lei mai multe mărfuri industriale faţă de întreg trimestrul întîi al anului trecut. A fost îndeplinit de asemenea planul de achiziţii la nume­­roase produse agricole cerealiere prin­­cipale. Astfel, au fost achiziţionate mai mult de 110000 kg. porumb în afară de însemnate cantităţi de grâu, fasole, ouă şi alte produse agricole vegetale şi animale. Pe graficul de producţie al URCC Huşi cooperativa din Vutcani se gă­­seşte în fruntea celorlalte unităţi coo­­peratiste săteşti din raion. Şi colectivistul Gheorghe Amarandei şi-a cumpărat aparat de radio In anul care a trecut, printre nu­­meroşi colectivişti din Şipote care şiau adus acasă atîtea produse cite nu au avut nici cînd a fost şi Gheorghe Amarandei. Rinduindu­şi bucatele în încăperile gospodăriei sale, Gh. A­­marandei şi»a făcut o socoteală­­ atît îi trebuie pentru nevoile care î, mai păstrează o parte ca să aibă de re»­zervă, iar restul le va valorifica prin cooperativă. Din acestea din urmă el a pus deoparte ciţiva saci cu cereale cu gîndul ca în primăvară s㻺i cum»­pere un aparat de radio aşa cum au făcut şi alţi colectivişti din comună. Nu de mult, Gh. Amarandei a aflat că la cooperativă au sosit din nou a­­parate de radio. Fără a sta mult pe gînduri a încărcat vreo 400 kg. ce­­reale pe care le-a dus la cooperativă. Cu o parte din bani primiţi el şi-a cumpărat un aparat, spre bucuria în­­tregii lui familii. Mulţi ţărani muncitori din Şipote, valorificînd din surplusurile lor de produse agricole şi-au cumpărat de la cooperativă alte lucruri de care aveau nevoie. De pildă, Constantin Trincu, hotărîndu-se să-şi construiască o casă noua, a valorificat aproape 800 kg. porumb cu care a cumpărat vreo 2 metri cubi scîrdură precum şi ceea ce îi mai trebuie pentru lucrările de con­­strucţie , tot se îndură pentru construc­­ţie de casă şi a luat şi Mihai Tofan cu cele 400 kg. porumb pe care le-a valorificat, iar Dumitru Vrabie, Vasîle Pocneţ şi alţii în schimbul unei can* tităţi din cerealele care le prisosesc şi­ au luat de la cooperativă tablă pen» teu a-şi acoperi locuinţele. Cu ajutorul cooperativei ţăranii mun» citori din Şipote îşi îmbunătăţesc ne*­contenit nivelul lor de trai. La o cooperativă unde şi-a făcut loc automulţumirea Cooperativa de consum „Victoria“ din Roman şi-a încheiat bilanţul pe anul tre­cut cu bogate realizări în direcţia inten­sificării schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, precum şi a deservirii populaţiei prin numeroasele sale unităţi de alimenta­ţie publică, volumul de mărfuri industriale distribuite prin magazinele de desfacere ale acestei cooperative fiind îndeplinit în­­tr-o însemnată măsură. Ţăranii muncitori au cumpărat diverse articole de îmbrăcă­minte şi încălţăminte, materiale de con­strucţie, obiecte de uz casnic etc. a căror valoare a fost cu aproape 2 milioane lei mai mare în comparaţie cu perioada co­respunzătoare a anului 1953. Recolta bogată de produse agricole, buna aprovizionare a magazinelor cu stocuri de mărfuri în can­tităţi suficiente şi cu sortimente variate, la care s-a adăugat o susţinută muncă poli­tică de lămurire dusă de la om la om, au fost factorii principali care au determinat ca tot mai mulţi ţărani muncitori să-şi va­lorifice prin cooperativă cantităţi sporite din surplusul lor de produse agricole. A­­ceasta a făcut ca planul de achiziţii să fie îndeplinit şi depăşit, valorificîndu-se însem­nate cantităţi de produse agricole vegetale şi animale peste plan. Numai în trimestrul IV au fost achiziţionate aproximativ 200.000 kg. porumb, grîu, floarea soarelui, cartofi, legume, etc. peste sarcinile pe care le-a avut cooperativa- Iată numai cîteva exemple cu care, pe bună dreptate, se pot mîndri lucrătorii coo­perativei din Roman, membrii săi coope­ratori și care ar fi trebuit să-l îndemne mai departe la luptă pentru ca succesele dobîndite să fie continuate și lărgite.. Ori, dacă aceasta s-a întîmplat în anul trecut, nu aceeaşi situaţie se prezintă şi în lunile care s-au scurs de la începutul anului a­­cesta. Analizînd, de pildă, stadiul îndepli­nirii planului de achiziţii pe primul trimestru se constată că pînă la 15 martie au fost achiziţionate abia 15 la sută la grîu, 25 la sută la porumb, 10 la sută floarea soare­lui Asemenea cifre care nu fac deloc cins­te unei­ cooperative fruntaşe sînt întîlnite şi la alte sortimente, situînd acum coope­rativa „Victoria“ printre unităţile codaşe pe raion. Nu dovedeşte aceasta că, con­ducerea cooperativei în frunte cu preşedinte­le său, tov. Leon Lazăr, s-a lăsat ameţită de succesele anului trecut şi nu s-a stră­duit să folosească bogata experienţă pe care a acumulat-o, aşteptînd ca realizările să vină plocon?... „Am făcut“...........am dres“.........am discutat“... încearcă să te convingă preşedintele cooperativei, planifi­catorul şi alţi factori de răspundere a­i a­­cestei unităţi .. .„Nu sîntem ajutaţi să ne putem îndeplini sarcinile“... completează tovarăşul Haimzohn, şeful serviciului co­­mercial p pentru a dovedi că într-adevăr din partea lor s-a făcut totul. Acesta este oare adevărul ? Faptele spun că nu. Adevărul este că, consiliul de conducere a neglijat instruirea aparatului său de teren, desfăşu­rarea unei susţinute munci de lămurire în rîndurile ţăranilor muncitori din satele din jurul oraşului Roman spre a-l mobiliza în acţiunea de achiziţii, n-a urmărit modul în care îşi îndeplinesc achizitorii sarcinile ce le au şi n-a analizat cauzele care au determinat rămînerea în urmă a planului. De neîndeplinirea planului de achiziţii se face vinovată în aceeaşi măsură şi con­ducerea Uniunii raionale. Nu odată, însuşi Iov. Antoloaie, preşedintele Uniunii, a ve­nit pe la birourile cooperativei, care se găsesc în apropiere, dar prezenţa lui — ca şi a altor tovarăşi din colectivul său — n-a fost decit o simplă vizită, fără prea mari rezultate pentru îmbunătăţirea muncii. Nu încape îndoială că dacă aceştia s-ar fi interesat cu simţ de răspundere de felul cum se desfăşoară munca pentru realiza­rea planului, şi în loc să asculte cum se tînguie unii tovarăşi din consiliu, le-ar fi dat Îndrumări practice pentru o mai bună organizare a muncii, cu totul altele ar fi fost rezultatele. Mai mult decît atît Uniu­nea raio­nală, considerînd probabil că coo­perativa „Victoria” îşi va îndeplini planul fără prea multă bătaie de cap, l-a luat pe vicepreşedintele acestei unităţi, tov. C. Vasilache — care răspunde de munca de achiziţii , pentru a-l folosi timp de o lună în cu totul alte munci. Conducerea cooperativei de consum „Vic­toria" are o bogată experienţă pozitivă pentru a-şi putea aduce contribuţia cores­punzătoare la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Aparatul aces­tei unităţi cuprinde mulţi lucrători capa­bili, cu spirit de iniţiativă, în stare să facă faţă cu cinste sarcinilor ce le revin. Trebuie numai să lichideze cu autolinişti­­rea în care se complac, să desfăşoare o muncă susţinută pe teren şi, cu sprijinul competent, cu tot simţul de răspundere al Uniunii, să lupte pentru a readuce coopera­tiva lor în rîndurile cooperativelor frun­taşe. Dacă nu î l oprește... Gestionarul Ciornei D.Iancu, de la cooperativa satului Osoi, comuna Sinești, raionul Tg. Frumos obișnuiește să organizeze diferite petreceri în localul cooperativei, iar cheltuielile făcute cu ele şi le acopere in ses­ind clienții. CLIENTA : De ce îmi cer un preţ de speculă­­­GESTIONARUL : Da ce, mi­ opreşte cineva?! Sag 3-1 Ne scriu corespondenţii voluntari Măresc suprafaţa arabilă Comuna Hărmăneşti, din raionul Paş­cani, cuprinde multe familii de ţărani mun­citori, însă, în raport cu aceasta, terenul este mic. De aceea, ţăranii muncitori se străduiesc ca nici un petec de pămînt să nu stea nefolosit, îndrumaţi de comitetul executiv al sfatului comunal, ei au stu­diat posibilităţile de a-şi mări suprafaţa arabilă şi de a trece de îndată la execu­tarea lucrărilor necesare. Astfel, pînă în prezent, ţăranul muncitor Neculai Stan a desţelenit suprafaţa de 0,10 ha., pe care o va însămînţa cu porumb, Alexandru Bolfă 0,36 ha., Gheorghe Corlăţeanu 0.18 ha., iar Mihai Munteanu 0,53 ha. De ase­menea, folosind timpul prielnic pentru în­­sămînţatul culturilor din urgenţa I-a, mulţi ţărani muncitori au început semănatul or­­zului, a ovăzului. Neculai Miron şi Vasile Balaşa au însămînţat printre primii orzul, iar Mihai Munteanu şi Văleanu Spiridon şi-au curăţat livezile de omizi. In ajutorul ţăranilor muncitori din Hăr­măneşti au venit şî mecanizatorii de la SMT Paşcani. In această comună, ei au de executat lucrări de pregătire a terenu­lui şi însămînţări pe suprafaţa de 220 hec­tare pentru care au fost făcute contractele cu ţăranii muncitori. In vederea obţinerii unei recolte bogate, pe ogoarele comunei Hăr­măneşti au fost transportate 1000 tone gu­noi de grajd. De asemenea, ţărani munci­tori ca: Gheorghe Ursache, Mihai Teaci şi alţii, fruntaşi ai recoltelor bogate, s-au angajat să însămînţeze culturile prăşitoa­­re în cuiburi aşezate în pătrat şi să apli­ce polenizarea suplimentară la floarea soa­relui. ION SAVA In comuna Deleşti colectarea c­e carne trebuie grăbită Inţelegînd importanţa predării cotelor către stat mulţi ţărani muncitori din co­muna Deleşti, raionul Vaslui, printre care şi Constantin Dibu, Aurel Bobîrnat, Vasile Covaliuc şi alţii, au fost cei dinţii care şi-au achitat cotele cuvenite statului. Totuşi, munca de colectare în această comună se desfăşoară încă defectuos. Atît tov. Gheorghe Cojocaru, preşedintele comi­tetului executiv al sfatului popular comunal, cît şî tov. Petru Ciobanu colector comunal nu acordă atenţia cuvenită îndeplinirii pla­nului de colectare pe decadă, lună şi tri­mestru. Agentul colector, care are datoria de a lămuri pe ţăranii muncitori asupra im­portanţei predării la termen a cotelor, îşi petrece timpul mai mult în birou, fără a controla dacă ţăranii muncitori din satele comunei respective respectă termenul de predare a cotelor. Pentru buna desfăşurare a colectărilor şi în comuna Deleşti organizaţia de bază cît şi comitetul executiv al sfatului popular au datoria de a analiza situaţia existentă, luînd de îndată masurile corespunzătoare. De asemenea conducerea CSCPA a raio­nului Vaslui este datoare să acorde un sprijin efectiv comunei Deleşti în problema muncii de colectare. V. CONSTANTIN Ţărani muncitori evidenţiaţi In comuna Hîrşova, lucrările agricole se desfăşoară din plin, majoritatea ţă­ranilor muncitori ieşind pe cîmp pentru a-şi ara şi însămînţa ogoarele. In primele 4 zile de la începerea cam­paniei au fost însămînţate 36 ha. cu orz, 15 ha. cu ovăz, şi 45 ha­ cu floarea-soa­­relui. S-au evidenţiat în mod deosebit în realizarea lucrărilor, precum şi în mo­bilizarea celorlalţi consăteni, comuniştii Vasile Andronache, Ştefan Parfene, pre­cum şi ţăranii muncitori Constantin Şchiopu şi Constantin Brînză. ECATERINA LAVRIC Niciun pom fructifer necurăţat Mult au aşteptat pionierii unităţii Nr. 1 din raionul Tg. Frumos să-şi înceapă din nou activitatea pe lotul şcolar — de prac­tică agricolă — şi mai ales în livada de pomi fructiferi, pe care ei i-au sădit în cadrul „Concursului tinerilor naturalişti“. Prima acţiune pe care au început-o în li­vada lor a fost curăţirea acesteia de o­­mizi. Şi, pentru că ei sînt obişnuiţi să lu­­creze întotdeauna organizat, au ţinut mai întîi consfătuiri pe detaşamente, în cadrul cărora au lămurit pe deplin pericolul ata­cului de omizi şi apoi au pornit întrecerea cu următorul obiectiv: „Nici un pom fruc­tifer necurăţat''. Un sprijin preţios au primit copiii în munca lor din partea instructoarei Geor­­geta Albu. In primele zile ale acţiunii, în fruntea întrecerii s-au situat elevii din clasa Vll-a, care au distrus sute de cui­buri de omizi. Pionierii Gh. Danciu, Va­lentin Negreanu, Aurica Constantin, au curăţat cu atenţie cei mai mulţi pomi. Dar nici detaşamentul Nr. 2, clasa VI-a, nu s-a lăsat mai prejos. De remarcat este însă şi munca depusă de elevii clasei a treia, care au­ cerut să ajute şi ei organizaţiei de pionieri la cu­­răţirea livezii. MORARU MIHAI

Next