Flacăra Iaşului, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2829-2854)

1955-10-14 / nr. 2840

V Toată atenţia întreţinerii drumurilor şi podurilor ISmnîrîfice prezintă o mare însem- Vtătate­ pentru dezvoltarea multilate­rală a unei regiuni. Un drum întreţi­nut cum treb­uie uşurează mult trans­porturile de mărfuri­ şi călători între o localitate şi alta, contribuie la in­tensificarea schimbului între oraş şi sat, înlesneşte circulaţia maşinilor a­­gricole, a atelajelor, etc. Totodată un drum sau un pod aflat în bună stare, prelungeşte simţitor viaţa mijloace­lor de transport, reducîndu se astfel chel­uielile de reparaţii. An de an sta­tul învesteşte însemnate sume de bani în scopul întreţinerii drumuri­lor şi podurilor din cadrul regiunilor, raioanelor şi comunelor. Sarcina sfaturilor populare, a organelor teh­nice de drumuri şi poduri, este de a gospodări cu pricepere, cu simţ de răspundere mijloacele materiale pe care le au la dispoziţie pentru a asi­gura o bună îngrijire a căilor de co­municaţie. In regiunea noastră au fost înregis­trate unele realizări în această direc­ţie. Cu ajutorul fondurilor prevăzute în buget şi prin contribuţia în muncă, s-au efectuat în primele opt luni ale acestui an diferite lucrări de reparaţii şi întreţinere de drumuri pe o lun­gime de 113 km., precum şi la nu­meroase poduri. Aşa, de pildă, s-au amenajat, printre altele, drumul Huşi- Fălciu, podul de la Şcheia, etc., im­portante artere de circulaţie, uşurîn­­du-se astfel simţitor aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu măr­furi. De asemenea cine călătoreşte în aceste zile pe traseul Ciorteşti-Bazga este plăcut, impresionat de aspectul îngrijit pe care-l prezintă şoseaua. Un mare merit pentru aceasta îi re­vine comitetului executiv al sfatului popular comunal care s-a preocupat permanent de realizarea lucrărilor prevăzute prin contribuţie în muncă, mobilizînd locuitorii la înfăptuirea a­­cestei importante acţiuni de interes obştesc. Asemenea exemple sunt nu­meroase şi ele­ dovedesc că acolo unde sfaturile populare, organele tehnice, respectiv, îndrumate şi ajutate în­deaproape de organizaţiile de partid, se ocupă continuu de această pro­blemă gospodărească deosebit de im­portantă, se obţin şi rezultate bune. Trebuie spus, însă, că ritmul lu­crărilor de întreţinere a căilor de co­municaţie ale regiunii noastre este încă nesatisfăcător. Pînă la 1 octom­brie nu s-a executat decît abia 40 la sută din întreg volumul lucrărilor de construcţii şi refaceri de drumuri pre­văzut pe acest an. Aceasta face ca unele şosele şi podrul să se pre­zinte în stare încă impracticabilă, din care cauză se creează dificultăţi în efectuarea transporturilor de măr­furi şi a pietonilor. Numeroase fapte au demonstrat că deficienţele în ce priveşte strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltelor din vara acestui an s-au datorat în bună parte şi proas­tei întreţineri a unor drumuri şi po­duri, tractoarele şi atelajele trebuind sa facă ocoluri mari pentru a ajunge pe ogoare. La cea de a 7-a sesiune a sfatului popular raional Roman, unii deputaţi au arătat pe bună dreptate că din cauza proastei întreţineri a unor căi importante de acces la cen­tre de comune, pregătirile pen­tru însămînţările de toamnă într-un şir de sate, au rămas în urmă. Lipsa de preocupare pentru amenajarea drumurilor creează greutăţi şi în ex­ploatarea lemnului din masivele pă­­duroase ale regiunii noastre. Aşa se întîmplă, de pildă­, cu masivul din Ivăneşti, raionul Vaslui, care nu poate fi exploatat în bune condiţiuni deoarece drumul de acces către pă­dure este aproape impracticabil. Din această cauză nu pot fi satisfăcute la timp nevoile cu materii prime ale unor întreprinderi de prelucrare a lemnului şi aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc. Trebuie spus, de asemenea, că multe sfaturi populare neglijează într-un mod cu totul condamnabil măsurile ce trebuie luate pentru mo­bilizarea cetăţenilor la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute prin contribu­ţia în muncă. Nu este de mirare că un şir de comune din raionul Iaşi, de pildă, au drumurile desfundate, şan­ţurile acoperite de bălării, atîta timp cît în acest raion nu s-a realizat de la începutul anului nici 25 la sută din lucrările de întreţinere cu ajutorul contribuţiei în muncă. Aceasta din cauză că, comitetul executiv raional rezumă rolul contribuţiei în muncă la o problemă care poate fi rezolvată la întîmplare. La rîndul său, secţiu­nea raională de drumuri şi poduri, lipsită de control, îşi desfăşoară ac­tivitatea în mod neorganizat, pe apu­­este, fără să îndrume organele sale tehnice de teren şi să tragă la răs­pundere pe acei picheri sau canto­nieri, care nu-şi îndeplinesc cum se cuvine sarcinile ce le revin. Este de neînţeles cum de peste un an de zile şeful acestei secţiuni care s-a dove­dit necorespunzător în munca pe care o deţine, n-a fost încă înlocuit cu un element capabil, în stare să organi­zeze şi să conducă cu pricepere ac­tivitatea tehnică de întreţinere a dru­murilor. Deficienţe serioase în a­­ceastă direcţie se manifestă şi în ra­ioanele Tg. Frumos, Negreşti, Vaslui. Timpul frumos pe care-l avem oferă condiţii deosebit de favorabile pentru intensificarea lucrărilor de întreţi­nere şi reparaţie a drumurilor. Tre­buie folosite din plin şi cu multă chibzuinţă, toate mijloacele materiale puse la dispoziţie pentru îndeplinirea planului de lucrări pe acest an. Co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare au datoria să desfăşoare o sus­ţinută muncă organizatorică în ve­derea mobilizării forţelor existente în fiecare raion şi comună, pentru refa­cerea şi întreţinerea drumurilor şi po­durilor. îndrumarea cetăţenilor pen­tru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cadrul contribuţiei în muncă, folo­sirea la maximum a posibilităţilor lo­cale, organizarea de schimburi între raioane sau regiuni pentru aprovizio­narea cu materiale de construcţii, iată citeva sarcini care trebuie în­făptuite în cel mai scurt timp. Comitetele executive ale sfaturilor populare să fie îndrumate s­ă anali­zeze periodic modul în care se des­făşoară lucrările planificate şi să ia măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor ce se manifestă. O contri­buţie însemnată pot şi trebuie să o aducă deputaţii, comitetele de cetă­ţeni, grupele de femei, în ceea ce pri­veşte mobilizarea cetăţenilor la în­făptuirea lucrărilor prin contribuţia în muncă. De asemenea, comisiunile permanente de drumuri şi poduri trebuie activizate şi ajutate să par­ticipe la buna desfăşurare a acestei acţiuni de interes obştesc. Sfaturile populare trebuie să aibă permanent sprijinul organizaţiilor de partid. Acestea sunt chemate să des­făşoare o susţinută muncă politică în rîndurile cetăţenilor, arătîndu-le necesitatea de a participa activ la în­treţinerea drumurilor, care constituie un bun obştesc deosebit de preţios. Amenajarea şi întreţinerea drumu­rilor şi podurilor regionale, raionale şi comunale, este o sarcină deosebit de importantă pentru continua dez­voltare economică a regiunii noastre. Să depunem toate eforturile pentru a îndeplini cu cinste această sarcină. Oaspeţi de peste hotare Ieri a sosit la Iaşi mitropolitul Gri­­gorie al Leningradului. Paladie, epis­cop al Voliniei şi Constantin Neceaev, docent al Academiei teologice din Moscova, membri ai delegaţiei Patri­arhiei Bisericii ortodoxe ruse, care participă la sărbătorirea aniversării a 70 de ani de la proclamarea autoce­faliei Bisericii ortodoxe române. Odată cu membrii delegaţiei Patri­­­­arhiei Bisericii ortodoxe ruse, au sosit la Iaşi episcopul Sofronie şi arhiman­dritul Iosif Dicov din Tîrnoiva, Repu­blica Populară Bulgaria. Oaspeţii au fost însoţiţi din Capita­lă de mitropolitul Sebastian al Moldo­vei şi Sucevei, precum şi de inspector general Ion Coban şi Ion Onţanu din Ministerul Cultelor. I­i­gara Iaşi, au fost de faţă epis­copul Teofil al Romanului şi Huşului, Constantin Nonea, vicarul Mitropoliei Moldovei, consilieri eparhiali şi repre­zentanţi ai autorităţilor locale. In cursul zilei oaspeţii au vizitat numeroase monumente istorice şi cul­turale, printre care biserica Trei Ierar­hi, Biblioteca Centrală „Nicolaie Băl­­cescu“ şi biserica Golia. Oraşul Iaşi este tot mai des vizitat de oamenii de ştiinţă, artă şi cultură sosiţi în ţara noastră la invitaţia In­stitutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea. In prezent în oraşul Iaşi se află în vizită ziaristul maghiar Mihály Ko­vács, redactor al ziarului „Szabad Föld“ El se documentează asupra di­feritor aspecte ale vieții cultural-ar­tistice din localitate. In Interiorul ziarului: Din experienţa oamenilor sovietici — Să perfecţionăm practica con­ducerii industriei pag. 2-a Luna prieteniei româno-sovietice — Concerte ale corului Direcţiei P.T.T.R.-Iaşi pag. 2-a — Să publicăm în gazetele de perete articole vii, bogate în conţinut pag. 2-a Să grăbim ritmul însămînţărilor de toamnă: — Cînd hotărîrile rămîn doar pe litru­e . Rezultatele muncii formale ; De ce a rămas în urmă comuna Cot­nari , pag. 3-a De la Filiala A.S.I.T. — Modul de recoltare și păstrare a fructelor pag- 3-a — Pentru o mai bună desfășurare a consfătuirilor de producţie la fabrica „Ţesătura“ pag. 3 a — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii pag. 4-a — Lucrările conferinţei partidului laburist englez pag. 4-a — Dezbaterile din Adunarea Naţio­nală franceză în problema Algeriei pag. 4-a — Comentar extern . In căutarea unei politici realiste pag. 4-a In cinstea Congresului Partidului spre noi succese în producţie Noi realizări ale muncitorilor de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“* Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ prin organizarea mai bună a procesului de producţie, prin aplicarea metodelor sovietice înaintate Kuzne­­ţov, Bîkov-Bortkievici şi prin antrenarea colective­lor in întrecere socialistă au reuşit să realizeze planul de producţie pe lu­na trecută în proporţie de 108,7 la sută, reducînd de asemenea preţul de cost pe ateliere cu 3 la sută. La depăşirea sarcinilor de plan în mod deosebit s-au evidenţiat tovarăşii Ioan Dascălu, Teodor Mer­­luşcă, Aurel Buchilă, Ioan Hulughiuc şi alţii, care compun brigada 3-a lagă­re, aceştia depăşind planul de producţie cu 19 la sută. La fel de bine au muncit şi brigăzile conduse de tov. M. Tiron şi Vasile Angheluţă care au folosit la maximum cele 480 mi­nute de lucru. La secţia 2-a vagoane pentru lucru de bună cali­tate şi depăşirea planului s-au evidenţiat în special muncitorii din echipa tov. Eugen Marinescu care au executat reparaţia şasiului la 9 vagoane R.P. şi 3 va­goane R.K. neste plan. De asemenea, echipa, condusă de tov Gheorghe Pamfil şi Gh. Pistol a executat neste plan reparaţia perio­dică la 9 vagoane şi repa­raţia capitală la 3 vagoa­ne. Prin folosirea metodei Sub lozinca „Nici o ţe­sătoare sub normă“ mun­citoarele cooperativei de textile, „Progresul“ sînt hotărîte să întîmpine ziua de 7 Noiembrie şi Con­gresul partidului nostru drag cu realizări rit mai de seamă în producţie A­­nimate de această dorinţă, ele s-au străduit să pro­ducă zeci şi zeci de metri de ţesături peste sarcina planificată, de lucru un lanţ în proce­sul de producţie şi dato­rită interesului depus de muncitorii şi tehnicienii secţiei vagoane, în aceas­tă perioadă au fost reali­zate şi acumulări socialiste in valoare de 18.000 lei, din recuperarea unor pie­se ce înainte erau conside­rate doar ca bune numai de topit. La obţinerea acu­mulărilor au contribuit în mod deosebit inginerii Gheorghe Cojocaru şi Mi­­hai Bălănescu şi Vasile Bordeianu, secretarul or­ganizaţiei de bază din secţia vagoane. In această perioadă au fost ţinute adunări de grupe sindicale în care un număr important de mun­citori şi tehnicieni şi-au luat noi angajamente în cinstea zilei de 7 Noiem­brie, aniversarea Marii Re­voluţii Socialiste din Oc­tombrie şi a celui de al II-lea congres al P.M.R. Printre angajamentele luate se enumeră îmbună­tăţirea necontenită a pro­cesului de producţie, efec­tuarea de reparaţii de cea mai bună calitate, preda­rea lucrărilor înainte de termen. Dispecerul secţiei de va­goane tov. Mircea Dumi­traşcu s-a angajat ca pla­nul pe luna octom­brie să fie îndeplinit cu mult înainte de termen, ceea ce va duce la reali­zarea celei mai mari pro­ducţii lunare din acest an. PETROVICI CONST, corespondent Deosebit de spornică a fost­ munca tovarăş''oi Dionisie Livadaru, Victo­ria Grigoriu, Aurelia Moi­­se şi altele, care au reali­zat pînă la sfîrşitul lunii septembrie cu 17-20 la sută mai multe ţesături peste sarcina planificată. Succesul repurtat de mun­citoarele ţesătoare se da­­toreşte in bună măsură şi tovarăşelor lor din secţia preparaţii. Urzind şi neve­dind calitativ cu cite 50-60 la sută mai multe fire peste prevederile sarcinii planificate, muncitoarele secţiei preparaţii, printre care Tatiana Amariei, Eli­­sabeta Mocanu şi altele şi-au adus efectiv contri­buţia la depăşirea sarcinii de producţie a secţiei de ţesătorie. Această secţie a putut realiza astfel în luna septembrie cu peste 1500 metri ţesături ecosse in afara prevederilor planu­lui. Producţia de mobilă a cooperativei „7 Noiembrie“ este mult apreciată de oa­menii muncii. Zilnic în secţiile acestei cooperative, muncitorii se străduiesc să realizeze continuu o pro­ducţie tot mai sporită şi de bună calitate. Ei sînt hotărîţi să întîmpine ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al Parti­dului cu noi și însemnate succese în muncă. Rezultatele muncii lor nu au întîrziat să se arate. In luna septembrie, mun­citorii cooperativei au rea­lizat peste sarcina planifi­cată cu 32 la sută mai multă mobilă, cu 3,9 la sută mai multe butoaie de fag, precum și cu 1 la sută mai multe binale. Succese deosebite au înve­ţi secţia lengerie ca şi în celelalte secţii ale co­operativei de confecţii „1 Mai“ întrecerea socialistă s-a desfăşurat în luna sep­tembrie cu însufleţire cres­­cîndă. Multe dintre munci­toarele secţiei lengerie şi-au luat angajamentul să obţină în cinstea lui 7 Noiembrie şi a Congresu­lui Partidului, depăşiri cît mai însemnate ale norme­lor. Ely Zelter, Ida Daici, Lucreţia Fodorică şi­ altele au muncit cu sîrg, folosind judicios fiecare oră de pro­ducţie. Aceasta le-a per­mis să-şi depăşească zilnic norma între 10—15 la sută prin depăşirile lor ca şi ale celorlalte muncitoare. Pentru ca succesele co­operativei să fie şi mai deosebite, în luna septem­brie au fost transformate 3 maşini simple în maşini revolver de ţesut. De ase­menea, transformarea ma­şinilor simple a continuat şi in prima decadă a lunii octombrie, fiind puse în funcţiune pînă acum 5 ma­şini. Acest lucru va per­mite creşterea productivi­tăţii muncii în secţie pe luna octombrie cu aproa­pe 10—12 la sută, distrat muncitorii coopera­tivei în cadrul lunii sep­tembrie şi în ce priveşte confecţionarea produselor necesare lucrărilor pentru fondul pieţei. In această direcţie s-a observat şi aici o depăşire cu 48,8 la sută a indicelui planificat. Muncă sîrguincioasă au depus în realizarea cu 102 la sută a sarcinii de plan privind confecţionarea ca­merelor de studio tip „Dunărea“, multe dintre colectivele secţiei finisaj. De exemplu, cele conduse de Haim Hascal şi Herş Feibis, pe lîngă realizarea calitativă a camerelor stu­dio, au obţinut şi o depă­şire de 40-45 la sută a normei de producţie. Me­rită evidenţiată hărnicia colectivului de lustruitoare, secţia lenjerie a dat peste plan, la finele lunii septem­brie 1870 mai multe că­măşi. Depăşiri asemănă­toare au obţinut, printre alţii, şi muncitorii din sec­ţia bunuri de co­nsilie popular. Colectivul acestei secţii a confecţionat peste plan 480 şepci de stofă. Realizări însemnate a ob­ţinut şi colectivul secţiei de croit. Priceperea de care au dat dovadă lucrătorii secţiei în sistematizarea mulajelor şi încadrarea a­­cestora pe suprafeţele de ţesături, a făcut ca ei să realizeze o economie în­­valoare de peste 14.000 de lei. Tot mai multe ţesături peste plan Mobilă de calitare Muncitorii cooperatori îşi depăşesc sarcinile de producţie Prima cooperativă de credit şi economie din regiunea Iaşi Zilele acestea a avut loc în comuna Ruginoasa, raionul Paşcani, constituirea primei cooperative de credit şi economie din regiunea Iaşi. La constituire au participat ţărani muncitori întovărăşiţi, ţărani munci­tori cu gospodărie individuală, învăţă­tori. După ce tov. Vasile Pîrvu, preşe­dintele comitetului de iniţiativă, ai arătat rolul acestei cooperative de credit şi economie, precizînd că are drept scop sporirea producţiei agri­cole prin acordarea de împrumuturi din fondurile proprii, din economiile primite spre fructificare şi din cre­ditele acordate de stat, a dat citire statutului model al cooperativei de credit şi economie şi a prelucrat re­gulamentul de funcţionare. Au urmat apoi depunerile de părţi sociale. Prin­tre primii au depus ţăranii munci­tori Gh. V. Rotaru, D. Ciobanu, Va­­sile Roşu, Dumitru Roşu şi alţii. Exemplul lor a fost urmat de mulţi alţi ţărani muncitori prezenţi la adu­nare. Numărul asociaţilor coopera­tivei de credit şi economie s-a ridicat pîrnă la 165, iar al părţilor sociale de­puse la 188. După depunerea părţilor sociale, cooperativa şi-a ales consiliul de con­ducere, în frunte cu tov. Ion V. Lupu'­ precum şi comisia de revizie. -0- Insilozează porumb pentru furaj Tot mai mulţi cetăţeni din cornii­­na Lespezi — raionul Paşcani mani*­festă interes pentru insilozarea por­­rumbului furajer. In acest scop zilele trecute s-a organizat la sfatul popu­lar comunal o demonstraţie practică. Numeroşi ţărani muncitori prezenţi la această demonstraţie au ascultat cu mult interes explicaţiile tovarăşei inginer agronom Elena Drîmbea de­ la secţia agricolă a sfatului popular, raional, despre însemnătatea insiloo­zării nutreţurilor pentru asigurarea­ hranei animalelor. In aceeaşi zi, s-au însilozat peste 9.000 kg. de porumb furajer la staţiunea de montă a comunei, nece­sar pentru hrana reproducătorilor. Reuşita demonstraţie i-a făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să se anga­jeze să însilozeze şi ei porumb fura­jer. V. PEPELEA corespondent Din succesele oamenilor muncii din țările de democraţie populară Noi centrale electrice în China Noi centre socialiste în P. D. Germană Dezvoltarea industriei chimice a R. P. Polone China de sud-vest este extrem de bogată în resurse hidraulice. In anii următori, în a­­ceastă regiune se vor construi numeroase cen­trale electrice, care vor crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea in­dustriei şi agriculturii. In provinciile Iun­­nan şi Sîciuan s-au des­făşurat lucrări impor­tante de cercetări în vederea construcţiei de hidrocentrale. Lucrări a­­semănătoare s-au des­făşurat şi pe cursul aflu­enţilor fluviilor Ianţzî şi Lanţantzian (Mekong). Lucrări importante se desfăşoară şi în bazinul rîului Minţzian, aflu­­ent al fluviului Ianţzî. Hidrocentrala construită Muncitorii de la în­treprinderea „Vohos­­tav" care lucrează pe şantierele de construc­ţie ale barajului de la Krpelany, din Slovacia, şi-au îndeplinit plănul pe cel de al treilea tri­mestru al anului cu zece zile înainte de termen, iar la 30 sep­tembrie l-au depăşit cu­­2%. Prin aceasta, ei şi-au îndeplinit angaja­mentul luat în cinstea celei de a 38-a aniver­se acest rîu are un im­portant rol în econo­mia ţării. In anul 1956 va în­cepe să producă curent hidrocentrala de la Sit­­zetan de pe fluviul Lun­­tzihe, care este cea mai mare hidrocentrală din China de sud-vest. Recent a fost pusă in funcţiune prima cen­trală termică din Chi­na înzestrată cu utilaj de înaltă tensiune şi de temperatură ridicată. Aceasta este una din principalele construcţii ale planului cincinal. Centrala este prevăzută cu comandă automată. In total, în anii pla­nului cincinal vor fi construite 76 mari ter­mocentrale. 1(China Nouă) sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Pînă în prezent, muncitorii au turnat 100.000 de metri cubi de beton. Lucrările de beton la secţia turbi­nei „LFT“ au fost ter­minate în mai puţin de trei zile. Muncitorii care au obţinut aceste realizări formează unul din cele mai bune colec­tive ale întreprinderii „Vohostav“.­ ­Cetekaj Construcţia barajului de la Krpelany In oraşul Calbe din R. D. Germană s-a construit cel mai mare furnal din republică care va transforma oraşul intr-un al 2-lea centru socialist al republicii. Vedere generală a furna­lului care acţionează prin încălzirea aerului la 800 de gradă. După eliberare, in­dustria chimică a Polo­niei a luat o mare dez­voltare. In R.P. Polonă au început să fie folosite materiile prime care pînă atunci erau neex­ploatate, ca fosfaţi, ză­cămintele sulfo-teroase şi altele. In cursul planului de trei ani (1947-1949), producţia de acid sulfu­ric a depăşit cel mai înalt nivel dinainte de război, iar în anii pla­nului de şase ani (1950 —1955) ea a crescut şi mai mult şi a fost în mare măsură moder­nizată. Paralel cu mo­dernizarea fabricilor e­Dezvoltarea industriei in Albania necesită o sporire considerabilă a producţiei de energie electrică. După eliberarea ţării in Albania a început construirea de termo­centrale şi hidrocentrale, încă în 1950, producţia de energie electrică a Albaniei depăşise de peste patru ori nivelul dinainte de război. A­­nul trecut, producţia de energie electrică calcu­lată pe cap de locuitor a depăşit de 2,5 ori­xistenţe de acid sulfu­ric a fost însuşită pro­ducţia de acid sulfuric din materii prime indi­gene — anhidridă şi gips. Diferite ramuri de producţie au fost con­centrate într-o serie de combinate chimice ca, de pildă, combinatul de la Dworp (voevodatul Cracovia) şi cel de la Kendzierzyn (voievoda­tul Opole), unde în afa­ră de îngrăşăminte azo­­toase se fabrică în pre­zent numeroşi compuşi organici. Fabricile de nitrogen de la Tarnow şi Chorzow au fost ex­­tinse şi modernizate, nivelul anului 1938. In ultimii cîţiva ani au fost date in exploa­tare termocentralele de pe lîngă combinatul textil „I. V. Stalic“, d­e pe lîngă fabrica de ci­ment „V. I. Lenin“ de la Vlora şi de pe lîngă alte întreprinderi. In prezent se construieşte termocentrala de pe lîngă rafinăria de pe­trol din Terrik. ,Se con­struiește cu avînt cea mai mare hidrocentrală din Albania — „Enver Hodja“ de pe fluviul Mati Electrificarea Albaniei

Next