Flacăra Iaşului, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2829-2854)
1955-10-14 / nr. 2840
V Toată atenţia întreţinerii drumurilor şi podurilor ISmnîrîfice prezintă o mare însem- Vtătate pentru dezvoltarea multilaterală a unei regiuni. Un drum întreţinut cum trebuie uşurează mult transporturile de mărfuri şi călători între o localitate şi alta, contribuie la intensificarea schimbului între oraş şi sat, înlesneşte circulaţia maşinilor agricole, a atelajelor, etc. Totodată un drum sau un pod aflat în bună stare, prelungeşte simţitor viaţa mijloacelor de transport, reducîndu se astfel cheluielile de reparaţii. An de an statul învesteşte însemnate sume de bani în scopul întreţinerii drumurilor şi podurilor din cadrul regiunilor, raioanelor şi comunelor. Sarcina sfaturilor populare, a organelor tehnice de drumuri şi poduri, este de a gospodări cu pricepere, cu simţ de răspundere mijloacele materiale pe care le au la dispoziţie pentru a asigura o bună îngrijire a căilor de comunicaţie. In regiunea noastră au fost înregistrate unele realizări în această direcţie. Cu ajutorul fondurilor prevăzute în buget şi prin contribuţia în muncă, s-au efectuat în primele opt luni ale acestui an diferite lucrări de reparaţii şi întreţinere de drumuri pe o lungime de 113 km., precum şi la numeroase poduri. Aşa, de pildă, s-au amenajat, printre altele, drumul Huşi- Fălciu, podul de la Şcheia, etc., importante artere de circulaţie, uşurîndu-se astfel simţitor aprovizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu mărfuri. De asemenea cine călătoreşte în aceste zile pe traseul Ciorteşti-Bazga este plăcut, impresionat de aspectul îngrijit pe care-l prezintă şoseaua. Un mare merit pentru aceasta îi revine comitetului executiv al sfatului popular comunal care s-a preocupat permanent de realizarea lucrărilor prevăzute prin contribuţie în muncă, mobilizînd locuitorii la înfăptuirea acestei importante acţiuni de interes obştesc. Asemenea exemple sunt numeroase şi ele dovedesc că acolo unde sfaturile populare, organele tehnice, respectiv, îndrumate şi ajutate îndeaproape de organizaţiile de partid, se ocupă continuu de această problemă gospodărească deosebit de importantă, se obţin şi rezultate bune. Trebuie spus, însă, că ritmul lucrărilor de întreţinere a căilor de comunicaţie ale regiunii noastre este încă nesatisfăcător. Pînă la 1 octombrie nu s-a executat decît abia 40 la sută din întreg volumul lucrărilor de construcţii şi refaceri de drumuri prevăzut pe acest an. Aceasta face ca unele şosele şi podrul să se prezinte în stare încă impracticabilă, din care cauză se creează dificultăţi în efectuarea transporturilor de mărfuri şi a pietonilor. Numeroase fapte au demonstrat că deficienţele în ce priveşte strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltelor din vara acestui an s-au datorat în bună parte şi proastei întreţineri a unor drumuri şi poduri, tractoarele şi atelajele trebuind sa facă ocoluri mari pentru a ajunge pe ogoare. La cea de a 7-a sesiune a sfatului popular raional Roman, unii deputaţi au arătat pe bună dreptate că din cauza proastei întreţineri a unor căi importante de acces la centre de comune, pregătirile pentru însămînţările de toamnă într-un şir de sate, au rămas în urmă. Lipsa de preocupare pentru amenajarea drumurilor creează greutăţi şi în exploatarea lemnului din masivele păduroase ale regiunii noastre. Aşa se întîmplă, de pildă, cu masivul din Ivăneşti, raionul Vaslui, care nu poate fi exploatat în bune condiţiuni deoarece drumul de acces către pădure este aproape impracticabil. Din această cauză nu pot fi satisfăcute la timp nevoile cu materii prime ale unor întreprinderi de prelucrare a lemnului şi aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc. Trebuie spus, de asemenea, că multe sfaturi populare neglijează într-un mod cu totul condamnabil măsurile ce trebuie luate pentru mobilizarea cetăţenilor la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute prin contribuţia în muncă. Nu este de mirare că un şir de comune din raionul Iaşi, de pildă, au drumurile desfundate, şanţurile acoperite de bălării, atîta timp cît în acest raion nu s-a realizat de la începutul anului nici 25 la sută din lucrările de întreţinere cu ajutorul contribuţiei în muncă. Aceasta din cauză că, comitetul executiv raional rezumă rolul contribuţiei în muncă la o problemă care poate fi rezolvată la întîmplare. La rîndul său, secţiunea raională de drumuri şi poduri, lipsită de control, îşi desfăşoară activitatea în mod neorganizat, pe apueste, fără să îndrume organele sale tehnice de teren şi să tragă la răspundere pe acei picheri sau cantonieri, care nu-şi îndeplinesc cum se cuvine sarcinile ce le revin. Este de neînţeles cum de peste un an de zile şeful acestei secţiuni care s-a dovedit necorespunzător în munca pe care o deţine, n-a fost încă înlocuit cu un element capabil, în stare să organizeze şi să conducă cu pricepere activitatea tehnică de întreţinere a drumurilor. Deficienţe serioase în această direcţie se manifestă şi în raioanele Tg. Frumos, Negreşti, Vaslui. Timpul frumos pe care-l avem oferă condiţii deosebit de favorabile pentru intensificarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor. Trebuie folosite din plin şi cu multă chibzuinţă, toate mijloacele materiale puse la dispoziţie pentru îndeplinirea planului de lucrări pe acest an. Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să desfăşoare o susţinută muncă organizatorică în vederea mobilizării forţelor existente în fiecare raion şi comună, pentru refacerea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor. îndrumarea cetăţenilor pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în cadrul contribuţiei în muncă, folosirea la maximum a posibilităţilor locale, organizarea de schimburi între raioane sau regiuni pentru aprovizionarea cu materiale de construcţii, iată citeva sarcini care trebuie înfăptuite în cel mai scurt timp. Comitetele executive ale sfaturilor populare să fie îndrumate să analizeze periodic modul în care se desfăşoară lucrările planificate şi să ia măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor ce se manifestă. O contribuţie însemnată pot şi trebuie să o aducă deputaţii, comitetele de cetăţeni, grupele de femei, în ceea ce priveşte mobilizarea cetăţenilor la înfăptuirea lucrărilor prin contribuţia în muncă. De asemenea, comisiunile permanente de drumuri şi poduri trebuie activizate şi ajutate să participe la buna desfăşurare a acestei acţiuni de interes obştesc. Sfaturile populare trebuie să aibă permanent sprijinul organizaţiilor de partid. Acestea sunt chemate să desfăşoare o susţinută muncă politică în rîndurile cetăţenilor, arătîndu-le necesitatea de a participa activ la întreţinerea drumurilor, care constituie un bun obştesc deosebit de preţios. Amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor regionale, raionale şi comunale, este o sarcină deosebit de importantă pentru continua dezvoltare economică a regiunii noastre. Să depunem toate eforturile pentru a îndeplini cu cinste această sarcină. Oaspeţi de peste hotare Ieri a sosit la Iaşi mitropolitul Grigorie al Leningradului. Paladie, episcop al Voliniei şi Constantin Neceaev, docent al Academiei teologice din Moscova, membri ai delegaţiei Patriarhiei Bisericii ortodoxe ruse, care participă la sărbătorirea aniversării a 70 de ani de la proclamarea autocefaliei Bisericii ortodoxe române. Odată cu membrii delegaţiei Patriarhiei Bisericii ortodoxe ruse, au sosit la Iaşi episcopul Sofronie şi arhimandritul Iosif Dicov din Tîrnoiva, Republica Populară Bulgaria. Oaspeţii au fost însoţiţi din Capitală de mitropolitul Sebastian al Moldovei şi Sucevei, precum şi de inspector general Ion Coban şi Ion Onţanu din Ministerul Cultelor. Iigara Iaşi, au fost de faţă episcopul Teofil al Romanului şi Huşului, Constantin Nonea, vicarul Mitropoliei Moldovei, consilieri eparhiali şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In cursul zilei oaspeţii au vizitat numeroase monumente istorice şi culturale, printre care biserica Trei Ierarhi, Biblioteca Centrală „Nicolaie Bălcescu“ şi biserica Golia. Oraşul Iaşi este tot mai des vizitat de oamenii de ştiinţă, artă şi cultură sosiţi în ţara noastră la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. In prezent în oraşul Iaşi se află în vizită ziaristul maghiar Mihály Kovács, redactor al ziarului „Szabad Föld“ El se documentează asupra diferitor aspecte ale vieții cultural-artistice din localitate. In Interiorul ziarului: Din experienţa oamenilor sovietici — Să perfecţionăm practica conducerii industriei pag. 2-a Luna prieteniei româno-sovietice — Concerte ale corului Direcţiei P.T.T.R.-Iaşi pag. 2-a — Să publicăm în gazetele de perete articole vii, bogate în conţinut pag. 2-a Să grăbim ritmul însămînţărilor de toamnă: — Cînd hotărîrile rămîn doar pe litrue . Rezultatele muncii formale ; De ce a rămas în urmă comuna Cotnari , pag. 3-a De la Filiala A.S.I.T. — Modul de recoltare și păstrare a fructelor pag- 3-a — Pentru o mai bună desfășurare a consfătuirilor de producţie la fabrica „Ţesătura“ pag. 3 a — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii pag. 4-a — Lucrările conferinţei partidului laburist englez pag. 4-a — Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză în problema Algeriei pag. 4-a — Comentar extern . In căutarea unei politici realiste pag. 4-a In cinstea Congresului Partidului spre noi succese în producţie Noi realizări ale muncitorilor de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“* Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ prin organizarea mai bună a procesului de producţie, prin aplicarea metodelor sovietice înaintate Kuzneţov, Bîkov-Bortkievici şi prin antrenarea colectivelor in întrecere socialistă au reuşit să realizeze planul de producţie pe luna trecută în proporţie de 108,7 la sută, reducînd de asemenea preţul de cost pe ateliere cu 3 la sută. La depăşirea sarcinilor de plan în mod deosebit s-au evidenţiat tovarăşii Ioan Dascălu, Teodor Merluşcă, Aurel Buchilă, Ioan Hulughiuc şi alţii, care compun brigada 3-a lagăre, aceştia depăşind planul de producţie cu 19 la sută. La fel de bine au muncit şi brigăzile conduse de tov. M. Tiron şi Vasile Angheluţă care au folosit la maximum cele 480 minute de lucru. La secţia 2-a vagoane pentru lucru de bună calitate şi depăşirea planului s-au evidenţiat în special muncitorii din echipa tov. Eugen Marinescu care au executat reparaţia şasiului la 9 vagoane R.P. şi 3 vagoane R.K. neste plan. De asemenea, echipa, condusă de tov Gheorghe Pamfil şi Gh. Pistol a executat neste plan reparaţia periodică la 9 vagoane şi reparaţia capitală la 3 vagoane. Prin folosirea metodei Sub lozinca „Nici o ţesătoare sub normă“ muncitoarele cooperativei de textile, „Progresul“ sînt hotărîte să întîmpine ziua de 7 Noiembrie şi Congresul partidului nostru drag cu realizări rit mai de seamă în producţie Animate de această dorinţă, ele s-au străduit să producă zeci şi zeci de metri de ţesături peste sarcina planificată, de lucru un lanţ în procesul de producţie şi datorită interesului depus de muncitorii şi tehnicienii secţiei vagoane, în această perioadă au fost realizate şi acumulări socialiste in valoare de 18.000 lei, din recuperarea unor piese ce înainte erau considerate doar ca bune numai de topit. La obţinerea acumulărilor au contribuit în mod deosebit inginerii Gheorghe Cojocaru şi Mihai Bălănescu şi Vasile Bordeianu, secretarul organizaţiei de bază din secţia vagoane. In această perioadă au fost ţinute adunări de grupe sindicale în care un număr important de muncitori şi tehnicieni şi-au luat noi angajamente în cinstea zilei de 7 Noiembrie, aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi a celui de al II-lea congres al P.M.R. Printre angajamentele luate se enumeră îmbunătăţirea necontenită a procesului de producţie, efectuarea de reparaţii de cea mai bună calitate, predarea lucrărilor înainte de termen. Dispecerul secţiei de vagoane tov. Mircea Dumitraşcu s-a angajat ca planul pe luna octombrie să fie îndeplinit cu mult înainte de termen, ceea ce va duce la realizarea celei mai mari producţii lunare din acest an. PETROVICI CONST, corespondent Deosebit de spornică a fost munca tovarăş''oi Dionisie Livadaru, Victoria Grigoriu, Aurelia Moise şi altele, care au realizat pînă la sfîrşitul lunii septembrie cu 17-20 la sută mai multe ţesături peste sarcina planificată. Succesul repurtat de muncitoarele ţesătoare se datoreşte in bună măsură şi tovarăşelor lor din secţia preparaţii. Urzind şi nevedind calitativ cu cite 50-60 la sută mai multe fire peste prevederile sarcinii planificate, muncitoarele secţiei preparaţii, printre care Tatiana Amariei, Elisabeta Mocanu şi altele şi-au adus efectiv contribuţia la depăşirea sarcinii de producţie a secţiei de ţesătorie. Această secţie a putut realiza astfel în luna septembrie cu peste 1500 metri ţesături ecosse in afara prevederilor planului. Producţia de mobilă a cooperativei „7 Noiembrie“ este mult apreciată de oamenii muncii. Zilnic în secţiile acestei cooperative, muncitorii se străduiesc să realizeze continuu o producţie tot mai sporită şi de bună calitate. Ei sînt hotărîţi să întîmpine ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al Partidului cu noi și însemnate succese în muncă. Rezultatele muncii lor nu au întîrziat să se arate. In luna septembrie, muncitorii cooperativei au realizat peste sarcina planificată cu 32 la sută mai multă mobilă, cu 3,9 la sută mai multe butoaie de fag, precum și cu 1 la sută mai multe binale. Succese deosebite au înveţi secţia lengerie ca şi în celelalte secţii ale cooperativei de confecţii „1 Mai“ întrecerea socialistă s-a desfăşurat în luna septembrie cu însufleţire crescîndă. Multe dintre muncitoarele secţiei lengerie şi-au luat angajamentul să obţină în cinstea lui 7 Noiembrie şi a Congresului Partidului, depăşiri cît mai însemnate ale normelor. Ely Zelter, Ida Daici, Lucreţia Fodorică şi altele au muncit cu sîrg, folosind judicios fiecare oră de producţie. Aceasta le-a permis să-şi depăşească zilnic norma între 10—15 la sută prin depăşirile lor ca şi ale celorlalte muncitoare. Pentru ca succesele cooperativei să fie şi mai deosebite, în luna septembrie au fost transformate 3 maşini simple în maşini revolver de ţesut. De asemenea, transformarea maşinilor simple a continuat şi in prima decadă a lunii octombrie, fiind puse în funcţiune pînă acum 5 maşini. Acest lucru va permite creşterea productivităţii muncii în secţie pe luna octombrie cu aproape 10—12 la sută, distrat muncitorii cooperativei în cadrul lunii septembrie şi în ce priveşte confecţionarea produselor necesare lucrărilor pentru fondul pieţei. In această direcţie s-a observat şi aici o depăşire cu 48,8 la sută a indicelui planificat. Muncă sîrguincioasă au depus în realizarea cu 102 la sută a sarcinii de plan privind confecţionarea camerelor de studio tip „Dunărea“, multe dintre colectivele secţiei finisaj. De exemplu, cele conduse de Haim Hascal şi Herş Feibis, pe lîngă realizarea calitativă a camerelor studio, au obţinut şi o depăşire de 40-45 la sută a normei de producţie. Merită evidenţiată hărnicia colectivului de lustruitoare, secţia lenjerie a dat peste plan, la finele lunii septembrie 1870 mai multe cămăşi. Depăşiri asemănătoare au obţinut, printre alţii, şi muncitorii din secţia bunuri de consilie popular. Colectivul acestei secţii a confecţionat peste plan 480 şepci de stofă. Realizări însemnate a obţinut şi colectivul secţiei de croit. Priceperea de care au dat dovadă lucrătorii secţiei în sistematizarea mulajelor şi încadrarea acestora pe suprafeţele de ţesături, a făcut ca ei să realizeze o economie învaloare de peste 14.000 de lei. Tot mai multe ţesături peste plan Mobilă de calitare Muncitorii cooperatori îşi depăşesc sarcinile de producţie Prima cooperativă de credit şi economie din regiunea Iaşi Zilele acestea a avut loc în comuna Ruginoasa, raionul Paşcani, constituirea primei cooperative de credit şi economie din regiunea Iaşi. La constituire au participat ţărani muncitori întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodărie individuală, învăţători. După ce tov. Vasile Pîrvu, preşedintele comitetului de iniţiativă, ai arătat rolul acestei cooperative de credit şi economie, precizînd că are drept scop sporirea producţiei agricole prin acordarea de împrumuturi din fondurile proprii, din economiile primite spre fructificare şi din creditele acordate de stat, a dat citire statutului model al cooperativei de credit şi economie şi a prelucrat regulamentul de funcţionare. Au urmat apoi depunerile de părţi sociale. Printre primii au depus ţăranii muncitori Gh. V. Rotaru, D. Ciobanu, Vasile Roşu, Dumitru Roşu şi alţii. Exemplul lor a fost urmat de mulţi alţi ţărani muncitori prezenţi la adunare. Numărul asociaţilor cooperativei de credit şi economie s-a ridicat pîrnă la 165, iar al părţilor sociale depuse la 188. După depunerea părţilor sociale, cooperativa şi-a ales consiliul de conducere, în frunte cu tov. Ion V. Lupu' precum şi comisia de revizie. -0- Insilozează porumb pentru furaj Tot mai mulţi cetăţeni din corniina Lespezi — raionul Paşcani mani*festă interes pentru insilozarea porrumbului furajer. In acest scop zilele trecute s-a organizat la sfatul popular comunal o demonstraţie practică. Numeroşi ţărani muncitori prezenţi la această demonstraţie au ascultat cu mult interes explicaţiile tovarăşei inginer agronom Elena Drîmbea de la secţia agricolă a sfatului popular, raional, despre însemnătatea insiloozării nutreţurilor pentru asigurarea hranei animalelor. In aceeaşi zi, s-au însilozat peste 9.000 kg. de porumb furajer la staţiunea de montă a comunei, necesar pentru hrana reproducătorilor. Reuşita demonstraţie i-a făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să se angajeze să însilozeze şi ei porumb furajer. V. PEPELEA corespondent Din succesele oamenilor muncii din țările de democraţie populară Noi centrale electrice în China Noi centre socialiste în P. D. Germană Dezvoltarea industriei chimice a R. P. Polone China de sud-vest este extrem de bogată în resurse hidraulice. In anii următori, în această regiune se vor construi numeroase centrale electrice, care vor crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii. In provinciile Iunnan şi Sîciuan s-au desfăşurat lucrări importante de cercetări în vederea construcţiei de hidrocentrale. Lucrări asemănătoare s-au desfăşurat şi pe cursul afluenţilor fluviilor Ianţzî şi Lanţantzian (Mekong). Lucrări importante se desfăşoară şi în bazinul rîului Minţzian, afluent al fluviului Ianţzî. Hidrocentrala construită Muncitorii de la întreprinderea „Vohostav" care lucrează pe şantierele de construcţie ale barajului de la Krpelany, din Slovacia, şi-au îndeplinit plănul pe cel de al treilea trimestru al anului cu zece zile înainte de termen, iar la 30 septembrie l-au depăşit cu2%. Prin aceasta, ei şi-au îndeplinit angajamentul luat în cinstea celei de a 38-a aniverse acest rîu are un important rol în economia ţării. In anul 1956 va începe să producă curent hidrocentrala de la Sitzetan de pe fluviul Luntzihe, care este cea mai mare hidrocentrală din China de sud-vest. Recent a fost pusă in funcţiune prima centrală termică din China înzestrată cu utilaj de înaltă tensiune şi de temperatură ridicată. Aceasta este una din principalele construcţii ale planului cincinal. Centrala este prevăzută cu comandă automată. In total, în anii planului cincinal vor fi construite 76 mari termocentrale. 1(China Nouă) sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Pînă în prezent, muncitorii au turnat 100.000 de metri cubi de beton. Lucrările de beton la secţia turbinei „LFT“ au fost terminate în mai puţin de trei zile. Muncitorii care au obţinut aceste realizări formează unul din cele mai bune colective ale întreprinderii „Vohostav“. Cetekaj Construcţia barajului de la Krpelany In oraşul Calbe din R. D. Germană s-a construit cel mai mare furnal din republică care va transforma oraşul intr-un al 2-lea centru socialist al republicii. Vedere generală a furnalului care acţionează prin încălzirea aerului la 800 de gradă. După eliberare, industria chimică a Poloniei a luat o mare dezvoltare. In R.P. Polonă au început să fie folosite materiile prime care pînă atunci erau neexploatate, ca fosfaţi, zăcămintele sulfo-teroase şi altele. In cursul planului de trei ani (1947-1949), producţia de acid sulfuric a depăşit cel mai înalt nivel dinainte de război, iar în anii planului de şase ani (1950 —1955) ea a crescut şi mai mult şi a fost în mare măsură modernizată. Paralel cu modernizarea fabricilor eDezvoltarea industriei in Albania necesită o sporire considerabilă a producţiei de energie electrică. După eliberarea ţării in Albania a început construirea de termocentrale şi hidrocentrale, încă în 1950, producţia de energie electrică a Albaniei depăşise de peste patru ori nivelul dinainte de război. Anul trecut, producţia de energie electrică calculată pe cap de locuitor a depăşit de 2,5 orixistenţe de acid sulfuric a fost însuşită producţia de acid sulfuric din materii prime indigene — anhidridă şi gips. Diferite ramuri de producţie au fost concentrate într-o serie de combinate chimice ca, de pildă, combinatul de la Dworp (voevodatul Cracovia) şi cel de la Kendzierzyn (voievodatul Opole), unde în afară de îngrăşăminte azotoase se fabrică în prezent numeroşi compuşi organici. Fabricile de nitrogen de la Tarnow şi Chorzow au fost extinse şi modernizate, nivelul anului 1938. In ultimii cîţiva ani au fost date in exploatare termocentralele de pe lîngă combinatul textil „I. V. Stalic“, de pe lîngă fabrica de ciment „V. I. Lenin“ de la Vlora şi de pe lîngă alte întreprinderi. In prezent se construieşte termocentrala de pe lîngă rafinăria de petrol din Terrik. ,Se construiește cu avînt cea mai mare hidrocentrală din Albania — „Enver Hodja“ de pe fluviul Mati Electrificarea Albaniei