Flacăra Iaşului, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2909-2933)
1956-01-03 / nr. 2909
% La a 80-a aniversare a tovarăşului Wilhelm Pieck ' 'Astăzi, oamenii muncii din Germania şi, împreună cu ei întreaga mişcare muncitorească internaţională, toţi luptătorii pentru pace, democraţie şi socialism sărbătoresc cea de a 80-a aniversare a tovarăşului Wilhelm Pieck, preşedintele Republicii Democrate Germane, întreaga viaţă a tovarăşului Wilhelm Pieck este un minunat exemplu de luptă şi devotament fară margini pentru cauza proletariatului, democraţiei, socialismului şi păcii.«Născut la 3 ianuarie 1876 dintr-o familiede muncitori, Wilhelm Pieck cunoaşte de timpuriu condiţiile grele detrai ale populaţiei muncitoare din Germania. Din fragedă tinereţe, el trăieşte intens marile frămîntări sociale din Germania, caracterizate printr-un mare număr de greve şi de alte acţiuni politice şi revendicative ale proletariatului. La 1 iulie 1895, pe cînd era în vîrstă de 19 ani, Wilhelm Pieck intră în rîndurile partidului social-democrat din Germania. El cîştigă încrederea tovarăşilor săi de muncă tîmplari, conduce lupta lor, afirmindu-seca un activist politic înzestrat cu calităţi deosebite. Capitaliştii şi aparatul de represiune pus în slujba lor, îl trec pe Wilhelm Pieck pe lista neagră şi îl supun persecuţiilor. Dar fie-' Care manifestare a terorii patronilor n-a făcut altceva decit să oţetească spiritul său de luptă. De la începutul activităţii sale politice, Wilhelm Pieck a fost un înflăcărat adept al marxismului, un adversar hotărit al oportunismului. Alături de Karl Liebknecht, Roza Luxemburg și Clara Zetkin, el este în partidul social-democrat unul din animatorii aripei stingi, nucleul viitorului partid comunist din Germania. Wilhelm Pieck s-a ridicat cu tărie împotriva imperialismului german şi pregătirilor de război. Atunci cînd catastrofa din 1914 a fost declanşată, Pieck organizează demonstraţii împotriva războiului. In mai 1915, autorităţile prusace îl arestează şi-laruncă în închisoare. Izbinda Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a avut o mare înrâurire şi asupra luptelor revoluţionaredin Germania. Sub influenţa măreţelor ei învăţăminte, Karl Liebknecht, Roza Luxemburg, Wilhelm Pieck şi alţi conducători ai proletariatuluigerman formează „Uniunea Spartacus“ — grupare revoluţionară sub conducerea căreia muncitorimea germană duce o serie de eroice lupte cu caracter politic şi revendicativ. In 1918, Wilhelm Pieck a prezidat şedinţele de constituire a Partidului Comunist din Germania şi a fost ales membru al C.C. al P.C.G. Reacţiunea imperialistă germanăse năpusteşte cu o furie oarbă împotriva tînărului partid care întruchipa năzuinţele clasei muncitoare germane de a se elibera de sub jugul capitalismului. Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg sunt ucişi mişeleşte de agenţii imperialismului iar Wilhelm Pieck şi alţi conducători comunişti reuşesc să scape cu greutate din ghiarele ucigaşilor fascişti, împreună cu Ernst Thälmann — neuitatul conducător al clasei muncitoare din Germania — Wilhelm Pieck activează intens pentru transformarea Partidului Comunist într-un partid marxist-leninist, pentru puritatea şi Întărirea rîndurilor sale. . Ernst Thälmann, Wilhelm Pieck şi alţi conducători de frunte ai proletariatului german, au văzut în unitatea de acţiune a clasei muncitoare o forţă de neînvins în lupta pentru interesele poporului german. Numeroase acţiuni unite ale proletariatului german conduse de partid în anii 1918-1922 au dovedit că în sînul clasei muncitoare germane există uriaşe forţe revoluţionare capabile să înfăptuiască, în strînsă unitate, fapte măreţe. In 1933, cercurile agresive din occident cu concursul liderilor social-democraţi de dreapta sprijină venirea lui Hitler la putere şi aruncă Germania în ghiarele fascismului. Hitleriştii pornesc o cruntă campanie de represiune împotriva Partidului Comunist. Ernst Thälmann este arestat, torturat şi ucis mişeleşte în temniţele fabricate de călăii fascişti atunci cînd aceştia au simţit că li se apropie sfîrşitul. Wilhelm Pieck este nevoit să plece din Germania şi să conducă de departe lupta clasei muncitoare împotriva fascismului şi pregătirii războiului antisovietic. In anii celui de al doilea război mondial, Wilhelm Pieck continuă să demaşte fascismul, duce muncă de lămurire în rîndurile prizonierilor germani din U.R.S.S.; cheamă pe compatrioţii săi la lupta pentru doborîrea lui Hitler. Glorioasa armată sovietică, zdrobind armatele hitleriste, eliberînd popoarele Europei de urgia fascismului, a eliberat partea de răsărit a Germaniei, creînd astfel condiţiile victoriei forţelor democratice antifasciste în această parte a ţării. Wilhelm Pieck se reîntoarce în patrie, după 12 ani, împreună cu alţi luptători consecvenţi pentru unitateaclasei muncitoare. Pe teritoriul Germaniei răsăritene, Wilhelm Pieck realizează unificarea partidelor comunist şi socialist. Crearea Partidului Socialist unit din Germania, a deschis calea făuririi blocului partidelor democrate anti-fasciste. Marile transformări cu caracter politic, social şi economic, care au avut loc după război pe teritoriul Germaniei răsăritene, precum şi sprijinul permanent acordat de U.R.S.S. poporului german, au făcut posibilă crearea Republicii Democrate Germane. La 1 octombrie 1949, cînd a fost proclamată Republica Democrată Germană, tovarăşul Wilhelm Pieck a fost ales preşedinte al primului stat german democrat şi iubitor de pace. Ca preşedinte al R. D. Germane, Wilhelm Pieck consacră întreaga sa capacitate luptei pentru propăşirea şi întărirea noului stat german şi totodată pentru unitatea Germaniei. Ţinind seama de marele pericol pe care-l reprezintă pentru poporul german politica cercurilor reacţionare internaţionale de scindare a Germaniei şi transformarea părţii ei occidentale într-o bază de agresiune împotriva statelor iubitoare de pace, Wilhelm Pieck a luptat şi luptă neobosit pentru crearea unei mişcări largi a forţelor democratice şi patriotice, pentru unitatea Germaniei, pentru securitate în Europa. In mesajele şi în cuvîntările sale radio-difuzate, Wilhelm Pieck s-a adresat de nenumărate ori întregului popor german, chemîndu-l la luptă activă împotriva remilitarizării Germaniei, pentru o Germanie unită, paşnică şi democrată. Astăzi toată lumea ştie că Republica Democrată Germană, al cărei preşedinte este tovarăşul Wilhelm Pieck, reprezintă bastionul forţelor democratice ale întregului popor german. R. D. Germană reprezintă Germania nouă, temelia Germaniei de uniine, unită, paşnică şi democrată. întregul popor german salută cu bucurie în persoana tovarăşului Wilhelm Pieck pe luptătorul curajos pentru pace şi unitatea naţională a patriei sale. Oamenii muncii din ţara noastră îl stimează pe Wilhelm Pieck ca pe un luptător încercat şi consecvent pentru prietenia şi colaborarea dintre poporul german şi popoarele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară. In persoana lui Wilhelm Pieck, poporul nostru salută pe luptătorul neobosit pentru cauza noii Germanii. Cu prilejul celei de a 80-a aniversări a tovarăşului Wilhelm Pieck, clasa muncitoare din ţara noastră, întregul nostru popor îi urează multă sănătate, viaţă îndelungată şi noi succese în lupta sa pentru binele poporului german, pentru o Germanie unită, paşnică şi democrată, pentru pace în întreaga lume. A apărut în limbile: rusă, romînă, franceză, germană, engleză și spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democrafie populară“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 52 (373) Cuprinde : Ceade-a 4-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la rezultatele vizitei în India, Birmania şi Afganistan a tov. N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi a tov. N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Cu privire la vizita în India, Birmania şi Afganistan Raportul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. la 29 decembrie 1955 Cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. la 29 decembrie 1955. Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín GH. GHEORGHIU-Dej: Raportul de activitate al CoDe vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.Lomitetului Central la Congresul al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea rostită de tovarăşul A. I. Kiricenko la 24 decembrie 1955 la Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Ciu De la 24 decembrie 1955 la Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín. MAURICE THOREZ: Să se pună capăt politicii de mizerie, reacţiune şi război. OTTO WINZER : Un luptător proletar pentru pace şi socialism — La cea de-a 80-a aniversare a tovarăşului Wilhelm Pieck. Congresul al XVII-lea al Partidului Comunist din Suedia. Preţul 40 bani Nr. 2909 Ţăranii muncitori dezbat Raportul C. C. al P. M. Reprezentat la Congresul partidului Manifestînd un viu interes pentru studierea documentelor celui de al IIea Congres al partidului, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din satele comunei Frumuşica, raionul Hirlău, s-au adunat zilele acestea pentru a dezbate împreună cu comuniştii diferite probleme cuprinse în Raportul de activitate al C.C. al PMR, prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. La audiţiile de radio organizate în satul Vlădeni-Vale mai zilele trecute, peste 80 de colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală au ascultat cu viu interes Transmisia lucrărilor Congresului de la Bucureşti. In cursul acestor emisiuni, ascultătorii au avut prilejul să-şi dea seama încă odată de grija deosebit de mare ce o acordă partidul agriculturii şi îndeosebi, sectorului agricol vegetal, în care cultura porumbului urmează a fi extinsă şi mai puternic ca pînă acum. In adunarea deschisă a organizaţiei de bază din satul Şendreni, la care au participat 42 ţărani muncitori întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală, au luat cuvîntul numeroşi participanţi printre care, şi comuniştii Filip Iordache şi Ilie Surugiu. Prelucrînd din Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, capitolul privind transformarea socialistă a agriculturii, vorbitorii au salutat cu bucurie măsurile luate de partid pentru asigurarea unei puternice baze tehnico-materiale şi pentru creşterea productivităţii muncii în agricultura noastră, al cărei obiectiv principal în cel de al doilea plan cincinal este creşterea considerabilă a producţiei agricole-marfă şi, in primul rînd, creşterea producţiei-marfă provenită din sectorul socialist al agriculturii. Pasajul din Raport care arată că : „La sfîrşitul celui de al doilea plan cincinal cantitatea de produse agricolemarfă provenită din sectorul socialist al agriculturii va trebui să fie de 60-70 la sută din întreaga producţiemarfă agricolă“ — a fost primit cu vii aplauze de ţăranii muncitori prezenţi la această adunare, care şi-au luat angajamentul ca printr-o muncă şi mai însufleţită să sprijine cu toată tăria măsurile ce vor fi luate de partid și guvern pentru construirea socialismului, pentru pace și fericirea patriei noastre. ILIE TUDOSE corespondent La început de an nou, oamenii muncii obişnuiesc să facă bilanţul activităţii din anul trecut, să tragă învăţăminte din experienţa de pînă atunci şi să făurească planuri de viitor. Şi mare le este mulţumirea atunci cînd această trecere în revistă cuprinde succese, realizări de pe urma unei munci rodnice. Despre astfel de succese poate vorbi şi bibliotecara Ermina Peneş, din Ghermăneşti, raionul Huşi, împreună cu colectivul ei, ea a ştiut să folosească metode variate de răspîndire a cărţii: o bună agitaţie , bibliotecară activă vizuală, diferite manifestări culturale, munca de la om la om. Cert este că de la începutul anului, datorită utilizării unor metode atractive în munca cu cartea ea a reuşit să facă să sporească numărul cititorilor pe 1955 la 400, iar numărul cărţilor citite de aceştia la 5000. Succesele se datoresc în primul rînd faptului că în permanenţă se duce lupta pentru stimularea interesului pentru citit şi în acelaşi timp se ţine seama de pregătirea şi preferinţele cititorilor. Aşa, de pildă, văzînd interesul ţărănimii muncitoare pentru cunoaşterea trecutului de luptă al partidului nostru, bibliotecara a organizat o expoziţie de cărţi cu teme inspirate din lupta glorioasă a partidului în anii ilegalităţii. Această expoziţie a fost vizitată de 230 de cititori. In numai cîteva zile s-au difuzat 324 de cărţi cu subiecte din lupta partidului nostru. Trecînd în revistă realizările obţinute în anul trecut pe linia popularizării şi difuzării cărţii în rîndurile ţărănimii muncitoare, bibliotecara Ermina Peneş s-a angajat să dobîndească noi realizări în decursul anului 1956. Din gară, satul se vede mic, cocoţat pe virf de deal. De ajuns la el, nu e tocmai uşor. Acolo sus, unde o tăbliţă galbenă te anunţă c-ai ajuns in comuna Scinteia, uliţele cu case arătoase şi mulţime de copii jucăuşi nu se deosebesc mult una de alta. Este greu ca în această asemănare de străzi şi case să găseşti, singur ţinta dorită. Tăbliţe indicatoare nu există, în schimb copiii, chiar în toiul jocului îşi oferă repede serviciile şi te conduc fără greş la locul căutat. Dincolo de sfat şi telefoane e o casă mare, arătoasă, cu flori la ferestre şi gard proaspăt văruit. — Iată dispensarul — arătă cu degetul unul din cei trei micuţi care mă însoţeau. Apoi satisfăcuţi că-şi îndepliniseră misiunea, după ce mă salutară respectuos îşi îndesară peste urechi căciulile miţoase întoreîndu-se în fugă la joacă. ÎNDEPLINIREA UNEI MISIUNI NOBILE. Din discuţia ce s-a înfiripat repede cu medicul Petre Creangă şi cu oficiantul sanitar Constantin Pîntea am aflat lucruri interesante despre munca de răspundere, dar plină de roade, dusă de personalul medico-sanitar al acestei circumscripţii, care îngrijeşte cu dragoste şi devotament sănătatea a peste 6000 locuitori. Despre buna organizare a muncii, despre ajutorul prompt şi calificat ce reuşesc să-l asigure, vorbesc zeci şi zeci de exemple. Să răsfoim la întîmplare filele registrului de internări ...Pe una din file, în dreapta, sus, stă scris numele: Ştefan Călin. Virsta: un an. Diagnostic : bronhopneumonie. Pe contrapagină, foaia de temperatură, prima zi 40 grade, a doua zi la fel, începe tratamentul cu antibiotice. Copilului i se administrează cantităţi masive de penicilină şi streptomicină. In a treia zi dimineaţa, temperatura a mai scăzut cu cîteva linii, ca apoi seara să urce din nou. Urmărind, atent graficul temperaturii, bătălia cu liniile termometrului, iţi poţi da uşor seama de zbuciumul, de munca neobosită, de clipele de bucurie şi nelinişte trăite de omul în halat alb la căpătîiul micuţului care uneori zîmbea, iar alteori abia respira. Zilele au trecut una dite una şi aşa cum o arată şi liniile foii de temperatură, situaţia se ameliora. In faţa ştiinţei boala a cedat. Micuţului i-au înflorit din nou în obraji bujori de sănătate. Cele 139 file ale registrului de internări în staţionarul dispensarului, completate de la începutul anului 1955 pînă acum, le poţi străbate repede. Cora 139 nu e o cifră exagerată, dar dacă gîndeşti bine iți dai seama că 139 de oameni, unii mai tineri, alţii mai vîrstnici, au ieşit înzdrăveniţi pe uşa dispensarului, unde au primit îngrijirea necesară. 139 de oameni— şi mulţi alţii încă — au renunţat la sfaturile doftoroaiei şi la descîntecele babelor. Ei au venit cu încredere la dispensar, unde au primit o asistenţă medicală calificată. O altă latură a activităţii medicale despre care povestesc cu înflăcărare medicul şi oficiantul, o constituie lupta împotriva tuberculozei. Boala neiertătoare îşi făcea de cap în regimul Lurgh I .o -moşieresc. Comuna Scinteia avea şi atunci un soi de dispensar, chipurile „subvenţionat" de stat. Dar lacrimile şi suferinţele celor mulţi nu găseau ascultare dincolo de uşa zăvorită a dispensarului.Ea se deschidea numai în faţa coşului încărcat cu bunătăţi, cu neputinţă de găsit în casele unde doar mizeria şi boala erau din belşug. Acum locuitorii comunei privesc cu dragoste şi respect pe medicii institutului de ftiziologie din Iaşi veniţi în comuna lor cu aparate şi vaccinuri pentru combaterea bolii. Au trecut aproape 5 ani de cînd medicii Institutului, în colaborare cu colectivul medical al sanatoriului Bîrnova, au pornit la depistarea activă a tuturor cazurilor de tuberculoză, la tratarea lor. Totodată, pentru a pune capăt noilor îmbolnăviri, a început o campanie de vaccinări B.C.G. Pînă în prezent, medicii au reuşit să realizeze în comuna Scinteia vaccinarea anuală a 500 de oameni. LA CASA DE NAŞTERE Prin telefon, moaşa de teren de la punctul sanitar Grajduri, ce aparţine circumscripţiei sanitare Scinteia, a comunicat că în curînd va trimite o nouă gravidă la casa de naştere. Sala de naştere a fost repede pregătită, iar patul în care va sta viitoarea mamă a fost proaspăt infăţat. Atunci cînd a sosit gravida, pregătirile erau de mult terminate. Incasade naştere. l Ungă alte lehuze, o întîmpină Aglaia Călugăriei. Noua venită priveşte cu sfială în jur. Este la prima naştere. Aglaia Călugăriei, care a născut pentru a doua oară în această casă, îi înţelege sfiiciunea şi îi vorbeşte cu încredere despre îngrijirea deosebită ce au căpătat-o şi celelalte lehuze aici. Şi cu sclipiri de bucurie în ochi, sclipiri ce doar simţămîntul de mamă le poate face atît de puternice, Aglaia îl strînge la piept pe dolofanul Gheorghiţă. Vorbele de laudă aduse de Aglaia Călugăriei moaşei şi medicului sunt pe deplin meritate şi nu odată au fost rostite de cele 170 de lehuze, ce au născut în cursul anului trecut în această castă de naştere. V. BONAPARTE In slujba vieţii Un bilanţ de rodnice realizări Este o tradiţie scumpă a întregului nostru popor muncitor să sărbătorească aniversarea proclamării Republicii Populare Romíne cu o trecere în revistă a realizărilor obţinute. De data aceasta aniversarea zilei Republicii Populare Romíne are o semnificaţie cu atît mai mare cu cit ea este marcată de succesele obţinute de poporul romîn în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal, fapt subliniat în Raportul de activiate al C.C al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la cel de alII-lea Congres al partidului. Regiunea noastră se poate mîndri că şi ea a adus o contribuţie substanţială la aceste realizări. In anii puterii populare s-au dezvoltat la noi industria, agricultura, cultura, învăţămîntul. Au fost ridicate noi întreprinderi industriale printre care filatura fabricii „Ţesătura“, fabrica de prefabricate, fabrica de unt şi recent fabrica de antibiotice — una din înfăptuirile remarcabile ale regimului democrat-popular. Muncitoriiconstructori lucrează cu avînt neobosit pentru terminarea şi punerea în funcţiune a laminorului din Roman care va avea o capacitate de producţie considerabil mai mare în comparaţie cu volumul de laminare actual , din ţara noastră. Avînd îndrumarea atentă a organelor de partid şi bizuindu-se pe concursul activ al ihaselor buţgi de oameni ai muzicii, antre» EMIL MAZILU preşedintele sfatului popular regional Iaşi naţi de deputaţi, comisii permanente, comisii de femei, etc, sfaturile populare au obţinut rezultate pozitive în dezvoltarea industriei locale. Dacă în anul 1951 industria locală a regiunii noastre era reprezentată doar prin cîteva unităţi — parte din ele mari şi prese de ulei — cu activitate redusă, slab înzestrate cu utilaj şi care produceau doar 19 articole de consum, astăzi ea cuprinde 212 unităţi, multe din ele cu utilaj nou, a căror producţie este cu 272,5 la sută mai mare decît la începutul cincinalului, şi care pun în fabricaţie, nu 19, ci peste 100 diferite articole industriale şi alimentare. Numai în anul 1955 cele 11 întreprinderi industriale de interes local au pus la dispoziţia maselor consumatoare peste 350 tone preparate de carne, 1000 tone făină integrală, 13.000 bucăţi diferite articole de menaj galvanizate, peste 1000 obiecte de mobilă, aproape 10 milioane bucăţi cărămizi, ţiglă şi altele. Realizări însemnate au fost înregistrate şi în direcţia dezvoltării agriculturii regiunii noastre. Sfaturile populare, călăuzindu-se după indicaţiile partidului nostru, cu privire la transformarea socialistă a agriculturii, au contribuit la crearea a 83 de gospodării agricole colective şi 256 întovărăşiri agricole, în care au murit q&ggfepe 20.000 familii de ţărani muncitori. Totodată, au fost constituite 175 de asociaţii simple de producţie agricolă. Gospodăriile colective, întovărăşirile, asociaţiile simple îndrumate să-şi lucreze pămîntul după metode agrotehnice înaintate, au obţinut producţii superioare la hectar. Este suficient să dăm în această privinţă exemplul gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu“ din raionul Roman care a obţinut în anul 1955 o producţie medie de 4000 kg. porumb ştiuleţi şi 2500 kg. grîu la hectar. Aceste rezultate exercită o puternică atracţie asupra ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală, care îşi dau seama din ce în ce mai mult că, munca în comun, cu mijloace mecanizate, este singura cale a belşugului şi fericirii pentru cei ce muncesc pe ogoare. Ei îşi manifestă dorinţa să meargă pe făgaşul agriculturii socialiste. Dînd atenţia cuvenită dezvoltării economico - organizatorice a unităţilor socialiste agricole, sfaturile populare au sprijinit totodată pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală pentru ca aceştia să-şi sporească producţia la hectar. La dispoziţia ţărănimii muncitoare au fost puse seminţe selecţionate, credite pentru complectarea inventarului agricol,etc. Centrele de închiriat maşini şi unelte agricole au constituit un sprijin preţios în această privinţă pentru ţărănimea muncitoare. In lifting a dezvoltării sectorului agricol, cele 13 SMT-uri şi-au îmbogăţit an de an parcul de maşini şi unelte fiind înzestrate cu aproape 2000 de noi secerători-legători, pluguri, combine, batoze, tractoare, etc. Mecanizatorii din aceste unităţi, prin munca harnică şi avîntată pe care au desfăşurat-o în campaniile agricole, au contribuit într-o însemnată măsură la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, problemă esenţială în dezvoltarea agriculturii. Nu putem însă ignora faptul că munca cu privire la transformarea socialistă agriculturii în regiunea noastră este sub nivelul posibilităţilor existente. Raportul de activitate al CC al PMR prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej la Congresul partidului critică atitudinea pasivă a organelor locale ale regiunii noastre, pentru faptul că n-au rezolvat pînă în prezent cele aproximativ 2000 cereri făcute de ţăranii muncitori dornici să-şi muncească pămîntul în comun. Sarcina care stă în faţa sfaturilor populare din regiune este de a trece neîntîrziat la soluţionarea acestor cereri şi în acelaşi timp de a munci cu perseverenţă şi energie, pentru a convinge tot mai mulţi ţărani să adere la formele socialiste de lucrare a pămîntului, să sprijine cu căldură orice iniţiativă menită să întărească şi să dezvolte sectorul socialist din agricultură. In anii puterii populare, în regiunea noastră, s-au obţinut rezultate importante în domeniul ştiinţei, culturii, învăţămîntului.Oamenii de ştiinţă care lucrează in cadrul Institutelor de cercetări ştiinţifice ale Filialei Academiei RPR au întîmpinat Congresul partidului cu realizări strălucite în domeniul ştiinţelor tehnice, care au o mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei naţionale. S-au făcut studii cu privire la ameliorarea materialelor de construcţii, la electrificarea industriei şi agriculturii, la creşterea productivităţii maşinilor-unelte, etc. Rezultate importante au fost obţinute de oamenii de ştiinţă din Iaşi în domeniul cercetărilor fizice, chimice, în biologie, zootehnie etc. Pe linia culturii de masă regiunea cunoaște o dezvoltare considerabilă. Astfel, bunăoară, dacă în anul 1948 existau doar 96 cămine culturale, la sfîrșitul primului cincinal numărul lor se ridică la 850 — majoritate din ele fiind dotate cu biblioteci, aparate de radio ele. Multe cămine culturale are formaţii artistice proprii. Un exemplu demn de relevat îl oferă raionul Codăieşti în cuprinsul căruia, în ultimii 5 ani, au fost întemeiate 42 cămine culturale, 8 colţuri roşii, o bibliotecă raională, 4 biblioteci săteşti, o staţie de radioamplificare, un cinematograf. Din oraşul Iaşi, în cadrul bibliotecii „Nicole Băldescu”, a Universităţii „Al. I. Cuza”, au fost amenajate săli de lectură spaţioase, confortabile, unde oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii îşi petrec ceasuri plăcute şi instructive cercetînd un interes literatura beletristică, politică sau ştiinţifică. In regiunea noastră s-au creat de asemenea 2 teatre, o orchestră de muzică populară, iar ir, cinstea celuii de al II-lea Congres al partidului a luat fiinţă Casa de creaţie populară cuprinzând secţii de teatru, muzică, coregrafie, plastică şi un studiou al artistului amator. Această instituţie, culturală este frecventată de zeci şi zeci de oameni ai muncii, dornici să se familiarizeze continele artei teatrale şi muzicale. Putem spune de asemenea cu mindrie că peste 95.000 neştiutori de carte, moştenire ruşinoasă a trecutului regim, cunosc astăzi slovele cărţii, iar cei puţini care au rămas sunt încadraţi în cursurile de alfabetizare, organizate în anul şcolar 1955—1956. La desfăşurarea acestei opere patriotice sunt antrenate prin grija comitetelor executive ale sfaturilor populare Cadrele didactice, deputaţi, etc. Grija pentru oamenii muncii îşi găseşte expresia şi în creşterea nivelului sanitar al regiunii noastre. In aceastăprivinţă, a fost considerabil mărit numărul imitaţilor de ocrotire a sănătăţii publice. Iată numai un singur exemplu. Faţă de anul 1948 numărul caselor de naştere a crescut cu peste 100. De curînd au luat fiinţă asemenea aşezăminte sanitare în sateleBălţaţi, Brăieşti, Todireşti şi altele. De asenjienea, în cinstea Congresului partidului a fost creată pe lingă spitalul din Mirceşti o secţie de pediatrie, un dispensar cu staţionar însoţeşti, un dispensar oncologic regional, etc. Credincioase învăţăturii partidului, sfaturile populare din regiunea noastră vor urmări şi de aici înainte să stimuleze».*.1 sâ folosească într-o măsură mai larg:; iniţiativa oamenilor muncii, atrăgîndu-i ia 0 Participare activă în conducerea treblr''or o!:!" şteşti. Ele vor lupta cu abnegaţie Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor c*e cinste care decurg din documentele de însemnatate istorică ale Congresului al II-lea al Partdului, contribuind astfel la conțin 3 inflorire economică și social-culturală a regiunii noastra.