Flacăra Iaşului, ianuarie 1956 (Anul 12, nr. 2909-2933)

1956-01-03 / nr. 2909

% La a 80-a aniversare a tovarăşului Wilhelm Pieck ' 'Astăzi, oamenii muncii din Ger­mania şi, împreună cu ei întrea­ga mişcare muncitorească internaţi­onală, toţi luptătorii pentru pace, de­mocraţie şi socialism sărbătoresc cea de a 80-a aniversare a tovarăşu­lui Wilhelm Pieck, preşedintele Re­publicii Democrate Germane, întreaga viaţă a tovarăşului Wil­helm Pieck este un minunat exemplu de luptă şi devotament fară margini pentru cauza proletariatului, demo­craţiei, socialismului şi păcii.«Năs­­­cut la 3 ianuarie 1876 dintr-o familie­­de muncitori, Wilhelm Pieck cunoaş­te de timpuriu condiţiile grele de­­trai ale populaţiei muncitoare din Germania. Din fragedă tinereţe, el trăieşte intens marile frămîntări so­ciale din Germania, caracterizate printr-un mare număr de greve şi de alte acţiuni politice şi revendica­tive ale proletariatului. La 1 iulie 1895, pe cînd era în vîr­­stă de 19 ani, Wilhelm Pieck intră în rîndurile partidului social-demo­crat din Germania. El cîştigă încre­derea tovarăşilor săi de muncă tîm­­plari, conduce lupta lor, afirmindu-se­­ca un activist politic înzestrat cu ca­­­­lităţi deosebite. Capitaliştii şi apara­tul de represiune pus în slujba lor, îl trec pe Wilhelm Pieck pe lista nea­gră şi îl supun persecuţiilor. Dar fie-' Care manifestare a terorii patronilor n-a făcut altceva decit să oţetească spiritul său de luptă. De la începutul activităţii sale po­­litice, Wilhelm Pieck a fost un înflă­cărat adept al marxismului, un ad­versar hotărit al oportunismului. A­­lături de Karl Liebknecht, Roza Lu­xemburg și Clara Zetkin, el este în partidul social-democrat unul din animatorii aripei stingi, nucleul vii­torului partid comunist din Germa­nia. Wilhelm Pieck s-a ridicat cu tărie împotriva imperialismului german şi pregătirilor de război. Atunci cînd catastrofa din 1914 a fost declanşa­tă, Pieck organizează demonstraţii împotriva războiului. In mai 1915, autorităţile prusace îl arestează şi-l­­aruncă în închisoare. Izbinda Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a avut o mare înrâuri­re şi asupra luptelor revoluţionare­­din Germania. Sub influenţa măreţe­lor ei învăţăminte, Karl Liebknecht, Roza Luxemburg, Wilhelm Pieck şi alţi conducători ai proletariatului­­german formează „Uniunea Sparta­cus“ — grupare revoluţionară sub conducerea căreia muncitorimea ger­mană duce o serie de eroice lupte cu caracter politic şi revendicativ. In 1918, Wilhelm Pieck a prezidat şedinţele de constitu­ire a Partidului Comunist din Germania şi a fost a­­les membru al C.C. al P.C.G. Reacţiunea imperialistă germană­­se năpusteşte cu o furie oarbă împo­triva tînărului partid care întruchi­pa năzuinţele clasei muncitoare ger­mane de a se elibera de sub jugul capitalismului. Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg sunt ucişi mişeleşte de agenţii imperialismului iar Wil­helm Pieck şi alţi conducători comu­nişti reuşesc să scape cu greutate din ghiarele ucigaşilor fascişti, împreună cu Ernst Thälmann — neuitatul conducător al clasei munci­toare din Germania — Wilhelm Pieck activează intens pentru transforma­rea Partidului Comunist într-un par­tid marxist-leninist, pentru puritatea şi Întărirea rîndurilor sale. . Ernst Thälmann, Wilhelm Pieck şi alţi conducători de frunte ai prole­tariatului german, au văzut în uni­tatea de acţiune a clasei muncitoare o forţă de neînvins în lupta pentru interesele poporului german. Nume­roase acţiuni unite ale proleta­riatului german conduse de partid în anii 1918-1922 au dovedit că în sînul clasei muncitoare germane există uriaşe forţe revoluţionare capabile să înfăptuiască, în strînsă unitate, fapte măreţe. In 1933, cercurile agresive din occident cu concursul liderilor so­­cial-democraţi de dreapta sprijină venirea lui Hitler la putere şi arun­că Germania în ghiarele fascismu­lui. Hitleriştii pornesc o cruntă campanie de represiune împotriva Partidului Comunist. Ernst Thäl­mann este arestat, torturat şi ucis mişeleşte în temniţele fabricate de călăii fascişti atunci cînd aceştia au simţit că li se apropie sfîrşitul. Wilhelm Pieck este nevoit să plece din Germania şi să conducă de de­parte lupta clasei muncitoare împo­triva fascismului şi pregătirii răz­boiului antisovietic. In anii celui de al doilea război mondial, Wilhelm Pieck continuă să demaşte fascismul, duce muncă de lămurire în rîndurile prizonieri­lor germani din U.R.S.S.; cheamă pe compatrioţii săi la lupta pentru doborîrea lui Hitler. Glorioasa armată sovietică, zdro­bind armatele hitleriste, eliberînd popoarele Europei de urgia fascis­mului, a eliberat partea de răsărit a Germaniei, creînd astfel condi­ţiile victoriei forţelor democratice antifasciste în această parte a ţării. Wilhelm Pieck se reîntoarce în pa­trie, după 12 ani, împreună cu alţi luptători consecvenţi pentru unita­tea­­clasei muncitoare. Pe­­ teritoriul Germaniei răsăritene, Wilhelm Pieck realizează unificarea partide­lor comunist şi socialist. Crearea Partidului Socialist unit din Germania, a deschis calea fău­ririi blocului partidelor democrate anti-fasciste. Marile transformări cu caracter politic, social şi economic, care au avut loc după război pe teritoriul Germaniei răsăritene, pre­cum şi sprijinul permanent acordat de U.R.S.S. poporului german, au făcut posibilă crearea Republicii Democrate Germane. La 1 octombrie 1949, cînd a fost proclamată Republica Democrată Germană, tovarăşul Wilhelm Pieck a fost ales preşedinte al primului stat german democrat şi iubitor de pace. Ca preşedinte al R. D. Germa­ne, Wilhelm Pieck consacră întrea­ga sa capacitate luptei pentru pro­păşirea şi întărirea noului stat german şi totodată pentru unitatea Germaniei. Ţinind seama de marele pericol pe care-l reprezintă pentru poporul german politica cercurilor reacţionare internaţionale de scin­dare a Germaniei şi transformarea părţii ei occidentale într-o bază de agresiune împotriva statelor iubi­toare de pace, Wilhelm Pieck a luptat şi luptă neobosit pentru crea­rea unei mişcări largi a forţelor democratice şi patriotice, pentru u­­nitatea Germaniei, pentru securitate în Europa. In mesajele şi în cuvîn­­tările sale radio-difuzate, Wilhelm Pieck s-a adresat de nenumărate ori întregului popor german, che­­mîndu-l la luptă activă împotriva remilitarizării Germaniei, pentru o Germanie unită, paşnică şi demo­crată. Astăzi toată lumea ştie că Repu­blica Democrată Germană, al cărei preşedinte este tovarăşul Wilhelm Pieck, reprezintă bastionul forţelor democratice ale întregului popor german. R. D. Germană repre­zintă Germania nouă, temelia Ger­maniei de uniine, unită, paşnică şi democrată. întregul popor german salută cu bucurie în persoana to­varăşului Wilhelm Pieck pe luptă­torul curajos pentru pace şi unita­tea naţională a patriei sale. Oamenii muncii din ţara noastră îl stimează pe Wilhelm Pieck ca pe un luptător încercat şi consecvent pentru prietenia şi colaborarea din­tre poporul german şi popoarele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară. In persoana lui Wilhelm Pieck, poporul nostru salută pe luptătorul neobosit pen­tru cauza noii Germanii. Cu prilejul celei de a 80-a aniversări a tovară­şului Wilhelm Pieck, clasa munci­toare din ţara noastră, întregul nostru popor îi urează multă să­nătate, viaţă îndelungată şi noi succese în lupta sa pentru binele poporului german, pentru o Ger­manie unită, paşnică şi democrată, pentru pace în întreaga lume. A apărut în limbile: rusă, romînă, franceză, germană, engleză și spaniolă „P­entru pace trainică, pentru democrafie populară“­­ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 52 (373) Cuprinde : Cea­­de-a 4-a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la rezultatele vizitei în India, Birmania şi Afganistan a tov. N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi a tov. N. S. Hruşciov, mem­bru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Cu privire la vizita în India, Birmania şi Afganistan Raportul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, la sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. la 29 decembrie 1955 Cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov la sesiunea So­vietului Suprem al U.R.S.S. la 29 decembrie 1955. Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín GH. GHEORGHIU-Dej: Raportul de activitate al Co­De vînzare la toate librăriile, chioşcurile şi debitele O.C.Lo­mitetului Central la Congresul al Il-lea al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea rostită de tovarăşul A. I. Kiricenko la 24 decembrie 1955 la Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Ciu De la 24 decembrie 1955 la Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín. MAURICE THOREZ: Să se pună capăt politicii de mi­zerie, reacţiune şi război. OTTO WINZER : Un luptător proletar pentru pace şi socialism — La cea de-a 80-a aniversare a tova­răşului Wilhelm Pieck. Congresul al XVII-lea al Partidului Comunist din Su­edia. Preţul 40 bani Nr. 2909 Ţăranii muncitori dezbat Raportul C. C. al P. M. Re­prezentat la Congresul partidului Manifestînd un viu interes pentru studierea documentelor celui de al IIea Congres al partidului, colecti­viştii, întovărăşiţii şi ţăranii munci­tori cu gospodărie individuală din satele comunei Frumuşica, raionul Hirlău, s-au adunat zilele acestea pentru a dezbate împreună cu comu­niştii diferite probleme cuprinse în Raportul de activitate al C.C. al PMR, prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. La audiţiile de radio organizate în satul Vlădeni-Vale mai zilele trecute, peste 80 de colectivişti şi ţărani mun­citori cu gospodărie individuală au ascultat cu viu interes Transmisia lu­crărilor Congresului de la Bucureşti. In cursul acestor emisiuni, ascultăto­rii au avut prilejul să-şi dea seama încă odată de grija deosebit de mare ce o acordă partidul agriculturii şi îndeosebi, sectorului agricol vegetal, în care cultura porumbului urmează a fi extinsă şi mai puternic ca pînă acum. In adunarea deschisă a organiza­ţiei de bază din satul Şendreni, la care au participat 42 ţărani munci­tori întovărăşiţi şi cu gospodărie in­dividuală, au luat cuvîntul numeroşi participanţi printre care, şi comuniştii Filip Iordache şi Ilie Surugiu. Prelucrînd din Raportul de activi­tate al C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, capito­lul privind transformarea socialistă a agriculturii, vorbitorii au salutat cu bucurie măsurile luate de partid pen­tru asigurarea unei puternice baze teh­­nico-materiale şi pentru creşterea pro­ductivităţii muncii în agricultura noastră, al cărei obiectiv principal în cel de al doilea plan cincinal este creşterea considerabilă a producţiei agricole-marfă şi, in primul rînd, creş­terea producţiei-marfă provenită din sectorul socialist al agriculturii. Pa­sajul din Raport care­ arată că : „La sfîrşitul celui de al doilea plan cinci­nal cantitatea de produse agricole­­marfă provenită din sectorul socialist al agriculturii va trebui să fie de 60-70 la sută din întreaga producţie­­marfă agricolă“ — a fost primit cu vii aplauze de ţăranii muncitori pre­zenţi la această adunare, care şi-au luat angajamentul ca printr-o muncă şi mai însufleţită să sprijine cu toată tăria măsurile ce vor fi luate de par­tid și guvern pentru construirea so­cialismului, pentru pace și fericirea patriei noastre. ILIE TUDOSE corespondent La început de an nou, oamenii muncii obişnuiesc să facă bilanţul ac­tivităţii din anul trecut, să tragă în­văţăminte din experienţa de pînă a­­tunci şi să făurească planuri de vi­itor. Şi mare le este mulţumirea a­­tunci cînd această trecere în revistă cuprinde succese, realizări de pe ur­ma unei munci rodnice. Despre ast­fel de succese poate vorbi şi biblio­­tecara Ermina Peneş, din Ghermă­­neşti, raionul Huşi, împreună cu colectivul ei, ea a ştiut să folosească metode variate de răspîndire a cărţii: o bună agitaţie , bibliotecară activă vizuală, diferite manifestări cultu­rale, munca de la om la om. Cert este că de la începutul anului, dato­rită utilizării unor metode atractive în munca cu cartea ea a reuşit să facă să sporească numărul cititori­lor pe 1955 la 400, iar numărul căr­ţilor citite de aceştia la 5000. Suc­cesele se datoresc în primul rînd faptului că în permanenţă se duce lupta pentru stimularea interesului pentru citit şi în acelaşi timp se ţine seama de pregătirea şi preferinţele cititorilor. Aşa, de pildă, văzînd in­teresul ţărănimii muncitoare pen­tru cunoaşterea trecutului de luptă al partidului nostru, bibliotecara a organizat o expoziţie de cărţi cu teme inspirate din lupta glorioasă a partidului în anii ilegalităţii. Această expoziţie a fost vizitată de 230 de cititori. In numai cîteva zile s-au di­fuzat 324 de cărţi cu subiecte din lupta partidului nostru. Trecînd în revistă realizările ob­ţinute în anul trecut pe linia popu­­larizării şi difuzării cărţii în rîndu­rile ţărănimii muncitoare, biblioteca­ra Ermina Peneş s-a angajat să do­­bîndească noi realizări în decursul anului 1956. Din gară, satul se vede mic, cocoţat pe virf de deal. De ajuns la el, nu e tocmai uşor. Acolo sus, unde o tăbli­ţă galbenă te anunţă c-ai ajuns in comuna Scinteia, uliţele cu case arătoase şi mulţime de copii jucăuşi nu se deosebesc mult una de alta. Este greu ca în această asemănare de străzi şi case să găseşti, singur ţinta do­rită. Tăbliţe indicatoare nu există, în schimb copiii, chiar în toiul jocului îşi oferă repede serviciile şi te conduc fără greş la locul căutat. Dincolo de sfat şi tele­foane e o casă mare, ară­toasă, cu flori la ferestre şi gard proaspăt văruit. — Iată dispensarul — arătă cu degetul unul din cei trei micuţi care mă în­soţeau. Apoi satisfăcuţi că-şi îndepliniseră misiunea, după ce mă salutară res­pectuos îşi îndesară peste urechi căciulile miţoase în­­toreîndu-se în fugă la joa­că. ÎNDEPLINIREA UNEI MISIUNI NOBILE. Din discuţia ce s-a înfi­ripat repede cu medicul Pe­tre Creangă şi cu ofician­tul sanitar Constantin Pîn­­tea am aflat lucruri intere­sante despre munca de răs­pundere, dar plină de roa­de, dusă de personalul me­­dico-sanitar al acestei cir­cumscripţii, care îngrijeşte cu dragoste şi devotament sănătatea a peste 6000 lo­cuitori. Despre buna orga­nizare a muncii, despre a­­jutorul prompt şi calificat ce reuşesc să-l asigure, vorbesc zeci şi zeci de e­­xemple. Să răsfoim la întîm­plare filele registrului de inter­nări ...Pe una din file, în dreapta, sus, stă scris nu­mele: Ştefan Călin. Virsta: un an. Diagnostic : bronho­­pneumonie. Pe contra­pa­gină, foaia de temperatură, prima zi 40 grade, a doua zi la fel, începe tratamen­tul cu antibiotice. Copilu­lui i se administrează canti­tăţi masive de penicilină şi streptomicină. In a treia zi dimineaţa, temperatura a mai scăzut cu cîteva li­nii, ca apoi seara să urce din nou. Urmărind, atent graficul temperaturii, bătă­lia cu liniile termometru­­lui, iţi poţi da uşor seama de zbuciumul, de munca neobosită, de clipele de bu­curie şi nelinişte trăite de omul în halat alb la căpă­­tîiul micuţului care uneori zîmbea, iar alteori abia respira. Zilele au trecut una dite una şi aşa cum o arată şi liniile foii de tem­peratură, situaţia se ameli­ora. In faţa ştiinţei boala a cedat. Micuţului i-au în­florit din nou în obraji bu­jori de sănătate. Cele 139 file ale regis­trului de internări în staţi­onarul dispensarului, com­pletate de la începutul anu­lui 1955 pînă acum, le poţi străbate repede. Cora 139 nu e o cifră exagerată, dar dacă gîndeşti bine iți dai seama că 139 de oameni, unii mai tineri, alţii mai vîrstnici, au ieşit înzdrăve­­niţi pe uşa dispensarului, unde au primit îngrijirea necesară. 139 de oameni— şi mulţi alţii încă — au re­nunţat la sfaturile dofto­­roaiei şi la descîntecele ba­belor. Ei au venit cu încre­dere la dispensar, unde au primit o asistenţă medica­lă calificată. O altă latură a activi­tăţii medicale despre­ care povestesc cu înflăcărare medicul şi oficiantul, o constituie lupta împotri­va tuberculozei. Boala neiertătoare îşi făcea de cap în regimul L­­u­rgh I .­o -moşieresc. Co­muna Scinteia avea şi a­­tunci un soi de dispen­sar, chipurile „subvenţio­nat" de stat. Dar lacri­mile şi suferinţele celor mulţi nu găseau ascul­tare dincolo de uşa ză­vorită a dispensarului.­­Ea se deschidea numai în faţa coşului încărcat cu bunătăţi, cu neputinţă de găsit în casele unde doar mizeria şi boala erau din belşug. Acum locuitorii comu­nei privesc cu­­ dragoste şi respect pe medicii in­stitutului de ftiziologie din Iaşi veniţi în comuna lor cu aparate şi vacci­nuri pentru combaterea bolii. Au trecut aproape 5 ani de cînd medicii Insti­tutului, în colaborare cu colectivul medical al sa­natoriului Bîrnova, au pornit la depistarea­ acti­vă a tuturor cazurilor de tuberculoză, la tratarea lor. Totodată, pentru a pune capăt noilor îmbol­năviri, a început o cam­panie de vaccinări B.C.G. Pînă în prezent, medicii au reuşit să realizeze în comuna Scinteia vaccina­rea anuală a 500 de oa­meni. LA CASA DE NAŞTERE Prin telefon, moaşa de teren de la punctul sani­tar Grajduri, ce aparţine circumscripţiei sanitare Scinteia, a comunicat că în curînd va trimite o nouă gravidă la casa de naştere. Sala de naştere a fost repede pregătită, iar pa­tul în care va sta viitoa­rea mamă a fost proaspăt infăţat. Atunci cînd a sosit gra­vida, pregătirile erau de mult terminate. In­­casa­­de naştere. l Un­gă alte lehuze, o întîm­­pină Aglaia Călugăriei. Noua venită priveşte cu sfială în jur. Este la pri­ma naştere. Aglaia Călu­găriei, care a născut pen­tru a doua oară în aceas­tă casă, îi înţelege sfii­ciunea şi îi vorbeşte cu încredere despre îngriji­rea deosebită ce au căpă­tat-o şi celelalte lehuze aici. Şi cu sclipiri de bucurie în ochi, sclipiri ce doar simţămîntul de mamă le poate face atît de puternice, Aglaia îl strînge la piept pe dolo­fanul Gheorghiţă. Vorbele de laudă aduse de Aglaia Călugăriei moaşei şi medicului sunt pe deplin meritate şi nu odată au fost rostite de cele 170 de lehuze, ce au născut în cursul anului trecut în această castă de naştere. V. BONAPARTE In slujba vieţii Un bilanţ de rodnice realizări Este o tradiţie scumpă a întregului nostru popor muncitor să sărbătorească aniversarea proclamării Republicii Populare Romíne cu o trecere în revistă a realizărilor obţinute. De data aceasta aniversarea zilei Republicii Populare Romíne are o semnificaţie cu atît mai mare cu cit ea este marcată de succesele obţinute de poporul romîn în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a primului nostru plan cincinal, fapt subliniat în Rapor­tul de activiate al C.C­ al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la cel de al­­II-lea Congres al partidului. Regiunea noastră se poate mîndri că şi ea a adus o contribuţie substanţială la aceste realizări. In anii puterii populare s-au dezvoltat la noi industria, agricultura, cultura, învăţămîn­­tul. Au fost ridicate noi întreprinderi indus­triale printre care filatura fabricii „Ţesă­tura“, fabrica de prefabricate, fabrica de unt şi recent fabrica de antibiotice — una din înfăptuirile remarcabile ale regimului democrat-popular. Muncitorii­­constructori lucrează cu avînt neobosit pentru terminarea şi punerea în funcţiune a laminorului din Roman care va avea o capacitate de producţie considerabil mai mare în comparaţie cu volumul de laminare actual , din ţara noastră. Avînd îndrumarea atentă a organelor de partid şi bizuindu-se pe concursul activ al ihaselor buţgi de oameni ai­ muzicii, antre» EMIL MAZILU preşedintele sfatului popular regional Iaşi naţi de deputaţi, comisii permanente, comi­sii de femei, etc, sfaturile populare au obţi­nut rezultate pozitive în dezvoltarea indus­triei locale. Dacă în anul 1951 industria lo­cală a regiunii noastre era reprezentată doar prin cîteva unităţi — parte din ele mari şi prese de ulei — cu activitate redusă, slab înzestrate cu utilaj şi care produceau doar 19 articole de consum, astăzi ea cuprin­de 212 unităţi, multe din ele cu utilaj nou, a căror producţie este cu 272,5 la sută mai mare decît la începutul cincinalului, şi care pun în fabricaţie, nu 19, ci peste 100 dife­rite articole industriale şi alimentare. Numai în anul 1955 cele 11 întreprinderi industriale de interes local au pus la dispoziţia mase­lor consumatoare peste 350 tone preparate de carne, 1000 tone făină integrală, 13.000 bucăţi diferite articole de menaj galvani­­zate, peste 1000 obiecte de mobilă, aproape 10 milioane bucăţi cărămizi, ţiglă şi altele. Realizări însemnate au fost înregistrate şi în direcţia dezvoltării agriculturii regiu­nii noastre. Sfaturile populare, călăuzindu-se după indicaţiile partidului nostru, cu privire la transformarea socialistă a agricultu­rii, au contribuit la crearea a 83 de gospodării agricole colective şi 256 în­tovărăşiri agricole, în care au murit q&ggfe­pe 20.000 familii de ţărani muncitori. Tot­odată, au fost constituite 175 de asociaţii simple de producţie agricolă. Gospodăriile colective, întovărăşirile, asociaţiile simple în­drumate să-şi lucreze pămîntul după metode agrotehnice înaintate, au obţinut producţii superioare la hectar. Este suficient să dăm în această privinţă exemplul gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu“ din raionul Roman care a obţinut în a­­nul 1955 o producţie medie de 4000 kg. porumb ştiuleţi şi 2500 kg. grîu la hectar. Aceste rezultate exercită o puternică atracţie asupra ţăranilor muncitori cu gos­podărie individuală, care îşi dau seama din ce în ce mai mult că, munca în comun, cu mijloace mecanizate, este singura cale a belşugului şi fericirii pentru cei ce muncesc pe ogoare. Ei îşi manifestă dorinţa să meargă pe făgaşul agriculturii socialiste. Dînd atenţia cuvenită dezvoltării economi­co - organizatorice a unităţilor socialiste a­­gricole, sfaturile populare au sprijinit tot­odată pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală pentru ca aceştia să-şi sporeas­că producţia la hectar. La dispoziţia ţărăni­mii muncitoare au fost puse seminţe selec­ţionate, credite pentru complectarea inven­tarului agricol,­­etc. Centrele de închiriat ma­şini şi unelte agricole au constituit un spri­jin preţios în această privinţă pentru ţărăni­mea muncitoare. In lifting a dezvoltării sectorului agricol, cele 13 SMT-uri şi-au îmbogăţit an de an parcul de maşini şi unelte fiind înzestrate cu aproape 2000 de noi secerători-legători, pluguri, combine, batoze, tractoare, etc. Me­canizatorii din aceste unităţi, prin munca harnică şi avîntată pe care au desfăşurat-o în campaniile agricole, au contribuit într-o însemnată măsură la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, problemă esenţială în dezvoltarea agriculturii. Nu putem însă ignora faptul că munca cu privire la transformarea socialistă a­gricul­­turii în regiunea noastră este sub nivelul posibilităţilor existente. Raportul de activi­tate al CC al PMR prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej la Congresul partidului critică atitudinea pasivă a organelor locale ale regiunii noastre, pentru faptul că n-au rezolvat pînă în prezent cele aproxima­tiv 2000 cereri făcute de ţăranii muncitori dornici să-şi muncească pămîntul în comun. Sarcina care stă în faţa sfaturilor populare din regiune este de a trece neîntîrziat la soluţionarea acestor cereri şi în acelaşi timp de a munci cu perseverenţă şi energie, pentru a convinge tot mai mulţi ţărani să adere la formele socialiste de lu­crare a pămîntului, să sprijine cu căldură ori­­ce iniţiativă menită să întărească şi să dezvolte sectorul socialist din agricultură. In anii puterii populare, în regiunea noas­tră, s-au obţinut rezultate importante în do­meniul ştiinţei, culturii, învăţămîntului.­­Oa­menii de ştiinţă care lucrează in cadrul In­stitutelor de cercetări ştiinţifice ale Filialei Academiei RPR au întîmpinat Congresul par­­tidului cu realizări strălucite în domeniul ştiinţelor tehnice, care au o mare însem­nătate pentru dezvoltarea economiei na­ţionale. S-au făcut studii cu privire la ameliorarea materialelor de construcţii, la electrificarea industriei şi agriculturii, la creşterea productivităţii maşinilor-unelte, etc. Rezultate importante au fost obţinute de oamenii de ştiinţă din Iaşi în dome­niul cercetărilor fizice, chimice, în biolo­gie, zootehnie etc. Pe linia culturii de masă regiunea cunoaș­te o dezvoltare considerabilă. Astfel, bună­oară, dacă în anul 1948 existau doar 96 că­mine culturale, la sfîrșitul primului cinci­nal numărul lor se ridică la 850 — majori­tate din ele fiind dotate cu biblioteci, apara­te de radio ele. Multe cămine culturale are formaţii artistice proprii. Un exemplu demn de relevat îl oferă raionul Codăieşti în cu­prinsul căruia, în ultimii 5 ani, au fost întemeiate 42 cămine cul­turale, 8 colţuri roşii, o bibliotecă raională, 4 biblioteci săteşti, o staţie de radioamplifi­care, un cinematograf. Din oraşul Iaşi, în ca­drul bibliotecii „Nicole Băldescu”, a Uni­versităţii „Al. I. Cuza”, au fost amenajate săli de lectură spaţioase, confortabile, unde oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii îşi petrec ceasuri plăcute şi instructive cercetînd un interes literatura beletristică, politică sau ştiinţifică. In regiunea n­oastră s-au creat de asemenea 2 teatre, o orchestră de muzică populară, iar ir, cinstea celui­i de al II-lea Congres al parti­dului a luat fiinţă Casa de creaţie popu­lară cuprinzând secţii de teatru, muzică, co­regrafie, plastică şi un studiou al artistu­lui amator. Această instituţie, culturală este frecventată de zeci şi ze­ci de o­ameni ai mun­cii, dornici să se familiarizeze co­ntinele artei teatrale şi muzicale.­­ Putem spune de asemenea cu mindrie că peste 95.000 neştiutori de carte, moşteni­re ruşinoasă a trecutului regim, cunosc astăzi slovele cărţii, iar cei puţini care au rămas sunt încadraţi în cursurile de alfabetizare, organizate în anul şcolar 1955—1956. La desfăşurarea acestei opere patriotice sunt antrenate prin grija comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare Cadrele didactice, deputaţi, etc.­­ Grija pentru oamenii muncii îşi găseşte expresia şi în creşterea nivelului sanitar al regiunii noastre. In această­­privinţă, a fost considerabil mărit numărul imitaţilor de o­­crotire a sănătăţii public­e. Iată numai un singur exemplu. Faţă de anul 1948 numărul caselor de naştere a cres­cut cu peste 100. De curînd au luat fiinţă as­emenea aşezămin­te sanitare în satele­­Bălţaţi, Brăieşti, Todireşti şi altele. De asenjienea, în cinstea Congresului partidului a fost creată pe lin­gă spitalul din Mirceşti o secţie de pediatrie, un dispensar cu staţionar în­soţeşti, un dispensar oncologic regional, etc. Credincioase învăţăturii partidului, sfaturile populare din regiunea noastră vor urmări şi de aici înainte să stimuleze».*.1 sâ folosească într-o măsură mai larg:; iniţiati­­va oamenilor muncii, atrăgîndu-i ia 0 Par­­ticipare activă în conducerea treblr''or o!:!" şteşti. Ele vor lupta cu abnegaţie Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor c*e cinste care decurg din documentele de însemnatate istorică ale Congresului al II-lea al Part­­dului, contribuind astfel la conțin­ 3 inflorire economică și social-culturală a regiunii noas­­­tra.

Next