Flacăra Iaşului, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2986-3010)
1956-04-01 / nr. 2986
Nr. 2986 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE BAZA «? " 11,11 "" 1 ■ ■ ' " -Să traducem în fapte hotărîrile Congresului al H-lea al Partidului Spre noi succese în îndeplinirea planului de producţie .De curind, a avut loc adunarea generală deschisă a organizaţiei de bază de la fabrica „Victoria“, la care au participat activul fără de partid, precum şi numeroşi alţi muncitori, tehnicieni, ingineri, fruntaşi în îndeplnirea sarcinilor de plan. Cu acest prilej, comuniştii şi cei fără de partid au analizat pe baza unui referat prezentat de biroul organizazaţiei de bază şi felul în care a fost îndeplinit planul de producţie în primele două luni ale acestui an, precum şi sarcinile ce revin în viitor colectivului de muncă în lumina documentelor Congresului partidului. In referatul prezentat au fost subliniate succesele obţinute de muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii, sub conducerea organizaţiei de bază, în direcţia îndeplinirii planului de producţie, creşterii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost etc. Dacă in anul 1955, s-a arătat In referat, s-au manifestat serioase lipsuri în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor de plan şi, îndeosebi, în direcţia îndeplinirii indicelui de creştere a productivităţii muncii şi a indicelui de îmbunătăţire a calităţii produselor, în prezent, datorită măsurilor luate de către organizaţia de bază în urma studierii documentelor Congresului, s-a obţinut o simţitoare îmbunătăţire in organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie. Organizaţia de bază s-a preocupat mai mult de bunul mers al procesului de producţie, organizarea şi desfăşurarea activităţii politice, de îmbunătăţirea activităţii comitetului de întreprindere îngrijindu-se totodată de extinderea şi aplicarea mai largă a metodelor înaintate de muncă, de antrenarea muncitorilor în întrecerea socialistă. Drept rezultat, numai in luna februarie au fost date peste plan 2600 kg. fire şi peste 18.000 metri pătraţi ţesături de bună calitate, iar planul de producţie a fost îndeplinit la toate sortimentele. Colectivul întreprinderii se mîndreşte pe drept cuvînt cu muncitoare ca Ecaterina Vitcu, Aglaia Berehoi, Ecaterina Pansimescu, Anica Catrina, Natalia Ungureanu şi altele, care-şi depăşesc cu regularitate sarcinile de producţie şi prin exemplul lor personal mobilizează şi pe ceilalţi muncitori la lupta pentru obţinerea de noi succese în îndeplinireasarcinilor de plan. Adunarea generală a scos însă în evidenţă şi o seamă de lipsuri care se mai manifestă în activitatea organizaţiei de bază privind mobilizarea colectivului de muncă la lupta pentru aplicarea in viaţă a hotărîrilor partidului. Aşa, de pildă, atît din referat, cît şi din discuţiile participanţilor la şedinţă, printre care tov. Maria Apachiţei, Fani Zigner, Nicolaie Bulat, a reieşit că mai sunt unii muncitori care lipsesc nemotivat de la lucru, că în unele secţii ale întreprinderii se mai face risipă de materii prime, aşa după cum nu întotdeauna unii muncitori şi chiar unii membri de partid ca Ioana Grigoreşcuţi şi Zoiţa Harasanciuc, folosesc încă la maximum timpul de lucru şi capacitatea de producţie a maşinilor. Toate acestea — s-a arătat in adunare — frînează mult buna desfăşurare a procesului de producţie, aduc serioase prejudicii la continua sporire a productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al produselor. Vorbitorii au făcut de asemenea preţioase propuneri in vederea lichidării grabnice a lipsurilor existente şi au cerut biroului organizaţiei de bază să se preocupe cu mai mult simţ de răspundere de conducerea concretă a procesului de producţie. Adunarea generală a adoptat apoi un plan de măsuri în lumina documentelor Congresului, în care au fost prevăzute o seamă de sarcini concrete privind îmbunătăţirea activităţii politice a organizaţiei de bază în scopul mobilizării întregului colectiv de muncă la lupta pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce reies din documentele celui de al II-lea Congres al partidului. In fruntea luptei pentru creşterea productivităţii muncii Adunarea generală deschisă a organizaţiei de bază de la Centrul mecanic a acordat o deosebită atenţie problemei creşterii productivităţii muncii. Referatul prezentat de tov. Vasile Foca, secretarul organizaţiei de bază, a scos în evidenţă faptul că în ultimul timp colectivul întreprinderii,in frunte cu comuniştii, a reuşit să obţină unele succese în direcţia unei mai bune organizări a procesului de producţie, introducerii şi folosirii pe scară mai largă a micii mecanizări, în utilizarea mai raţională a capacităţii de lucru a maşinilor etc Toate acestea — a spus vorbitorul— au făcut ca indicele de creştere a productivităţii muncii pe primul trimestru al acestui an să fie realizat şi chiar depăşit, ceea ce a influenţat în sens pozitiv asupra reducerii preţului de cost. In adunarea generală s-a subliniat faptul ca in urma studierii documentelor celui de al II-lea Congres al partidului, organizaţia de bază s-a preocupat mai mult de îndrumarea activităţii comitetului de întreprindere privind organizarea cu regularitate a consfătuirilor de producţie. Propunerile făcute în cadrul acestor consfătuiri au dus la o îmbunătăţire simţitoare a procesului de producţie, la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Analizind in spirit critic şi autocritic activitatea organizaţiei de bază, adunarea generală a scos la iveală o seamă de lipsuri ce se mai manifestă încă in procesul de producţie. Astfel, mulţi vorbitori, printre care tov. M. Zilberman, A. Davidovici şi alţii, au arătat in cuvintul lor că datorită slabei preocupări a organizaţiei de bază în ce priveşte ridicarea nivelului profesional al muncitorilor, precum şi extinderea şi aplicarea experienţei înaintate in muncă, în unele secţii se mai manifestă încă serioase lipsuri. Unii maiştri şi chiar inginerul şef, tov. Curteanu Neculai, nu ajută şi nu îndrumă suficient colectivele secţiilor în organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie. Datorită acestor stări de lucruri — s-a arătat în adunarea generală — la secţia turnătorie, de pildă, procentul de rebuturi continuă încă să fie mare, iar în alte secţii cum ar fi, de exemplu, la strungărie, numărul muncitorilor care aplică metodele înaintate de muncă este încă foarte redus. Participanţii la adunarea generală au cerut baoului organizaţiei de bază să ia măsurile corespunzătoare în vederea popularizării metodelor fruntaşilor in producţie Ilie Honciuc, Hari Feldman, Lucaci Mihai, şi să tragă la răspundere pe cei ce nu-şi îndeplinesc la timp şi in bune condiţii sarcinile de plan. Adunarea generală deschisă a adoptat apoi un plan de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a activităţii organizaţiei de bază în scopul mobilizării întregului colectiv de muncă in lupta pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de producţie şi a creşterii productivităţii muncii. “ ..... G. LAURENŢIU 3) I ? .. . Fruntaşi în acgmnea de achizSpi VASLUI. O muncă susţinută de lămurire desfăşurată de către colec-1 I tivul de lucrători ai cooperativei, preocuparea pentru aprovizionarea cu | $ mărfuri industriale in cantităţi suficiente şi de diferite sortimente, au fost * factorii principali care au dus la obţinerea de frumoase succese în reali- ^ I zarea planului de achiziţii de către cooperativa de consum din comuna I Deleni, raionul Vaslui. Intr-adevăr, in lunile ianuarie şi februarie ţăranii | I muncitori din Deleni au valorificat prin cooperativă 13.000 bucăţi ouă, £54|H kg. păsări, 3.600 kg. griu şi alte diferite produse agricole. Printre ţara j| I nii muncitori fruntaşi în acţiunea de valorificare se numără Dumitru Cojromişescu din Delenii de jos care a vîndut cooperativei 500 kg. griu, Gheor-1* jjj gherşanu care a valorificat 240 kg. griu şi alţii. __ jjj I Cu banii primiţi pentru produsele agricole valorificate, ţăranii mun-j. I ciiori şi-au cumpărat de la cooperativă diferite mărfuri industriale de care if au nevoie pentru gospodăria lor. | I VICTOR VASILIU * jjj I VICTOR VASILIU Aplică sfatul agronomului NEGREŞTI. In comuna Drăguşeni, raionul Negreşti sînt multe livezi şe cu pomi fructiferi. Amintindu-şi de cele petrecute anul trecut, cînd omizile II au distrus în mare parte recolta de fructe, ţăranii muncitori de aici s-au | I hotărît să ia din timp toate măsurile necesare pentru preintîmpinarea aces- | I lui pericol. . . . .sj Un ajutor preţios în această privinţă îl au din partea tehnicianului | | agronom Alexandru Aprodu de la punctul agricol Şcheia, care a mers din * I casă in casă pe la ţăranii muncitori din Drăguşeni şi le-a dat sfaturi practice despre felul cum trebuie să omizească pomii. Ca rezultat al aces- pj jj tui fapt, pînâ acum au fost omizaţi în comună peste 2100 pomi. f H Fruntaşi în această acţiune sunt Vasile Apetroaie, Vasile Gh. T. Cio- £ jj botaru, Elisei D. Gheorghe, Vasile Gădilaş. f jjj T. GROSU I h cu scopul cunoaşterii vieţii şi muncii colectiviştilor j jj TG. FRUMOS. De curînd, a avut loc în comuna Brăeşti o consfătuire pentre colectiviştii din Buznea şi ţăranii muncitori din Cristeşti, raionul jsjTg. Frumos. * I Cu acest prilej, colectivistul C. Apostol a prezentat un referat despre *jjj realizările obţinute de gospodăria colectivă din Buznea şi a vorbit despre jţelul cum a crescut nivelul de trai al membrilor colectivişti. Referatul afţ jf scos la iveală metodele folosite în muncă de către ţăranii colectivişti dinI Bimnen care au obţinut anul trecut o producţie de 2.200 kg. griu la hectar jjjS, si 4 300 kg. porumb boabe la hectar. * v Multe sfaturi practice’ a dat și tov. Toader Ciocirlan, membru al în-c • lovurisirii din Buznea. jj!F Această valoroasă consfătuire s-a încheiat cu un program artistic pre- d zumat de echipa căminului cultural. Au fost prezenţi peste 300 cetăţeni. I.’ VIERU ' I $ VALERIA AN AN IA I I PXAGARA IIS0CW1* ţăranii muncitori îşi înscriu oile în stîni cooperatiste HUŞI. Rezultatele dobîndite anul trecut au determinat pe tot mai mulţi crescători de oi să se înscrie în anul acesta în stîni cooperatiste. Astfel ţăranii muncitori crescători de oi din satul Hodora, comuna Cotnari, s-au întrunit zilele trecute, la propunerea noului lor deputat, D. Sticlarii, unde au hotărit ca şi în acest an să organizeze o stînă cooperatista. In cadrul ei, işi vor aduce oile peste 90 de ţărani muncitori, crescători de oi. Tov. 1. Zberan a propus ca responsabil de stînă Să fie aleşi tov. 1. Sumănaru şi 1. Tirgovăţu. Păşunea, necesara efectivului de oi inclus in stînă a fost asigurată. In acest timp oierii desfăşoară o muncă intensă în vederea curăţirii paşunei de mărăciniş şi nivelarea muşuroaielor. RADUCEANU ★ Deoarece anul trecut ţăranii muncitori care şi-au înscris oile in stînă cooperatistă au avut avantaje mult mai mari decit cei care le-au îngrijit În mod individual, în primăvara acestui an numărul celor care-şi înscriu oile devine tot mai mare. Bină în prezent în stînă cooperatistă din comuna Brăeşti, Tg. Frumos au fost înscrise peste 450 de oi. Ţăranii muncitori Ion M. Ursache, Toader Glăvan, Toader Amăruţă au fost printre primii care şi-au înscris oile în stina cooperatistă. ★ ION VIERU BIRLAD. Nu de mult şi în raionul Bîrlad s-au mai constituit încă două stîni cooperatiste, una în Zorleni iar alta in satele Fruntişeni şi Grăjdeni, sate componente ale comunei Zorleni. La Fruntişeni s-au asociat 43 de ţărani muncitori care au înscris 262 oi, iar la Grăjdeni s-au asociat 28 ţărani muncitori, înscriind 98 oi. In raionul Birlad s-au înfiinţat şi alte stine cooperatiste cu un număr de 1910 o. BUCHOLTZ LUPU Rafturile gem împovărate sub greutatea mărfurilor. Alimente, confecţii, ţesături, articole de papetarie te îmbie să le cumperi. Şi Sevasia Habăşescu e împovărată... de „necazuri“. Zău, de la o vreme încoace oamenii nu vor să mai... înţeleagă. Auzi neruşinare: ea, care le poartă de grijă şi le serveşte mărfurile deindată (uneori chiar fără ban, nu de alta dar... să nu-şi piardă omul timpul) să n-aibă pic de „ciubuc”! Ce, afacere e asta?! Atunci de ce mai are bătaie de cap cu gestiunea cooperaţi ‘vei din Miclăuşeni, comuna Butea ? Iaca, mai ieri, a sosit o cantitate de brinză de oi. O bogăţie de marfă! Proaspătă, bună, ieftină! S-o ţină pentru ea ? N-are ce face cu o asemenea cantitate. Atunci ? O pune în vînzare. Şi „ciubucul"? „Reglementar": brinza costă 9,50, o va vinde cu 11. O să se „prindă" parcă cineva ? Doar nu-i prima oară cind ,,rotunjeşte” preţurile. Ei, şi cînd să se bucure şi ea că va face o „afacere” bună, numai ce-i vine unuia dintre cumpărători s-o ia la întrebări: — De ce-i mai scumpă la noi brînza ca la cooperativa vecină ? Sevasta are răspunsul pregătit. — Păi... vezi matale. . . s-au stricat 3 kg.... pe drum. Şi-apoi răstită: Ce să le plătesc din buzunar ? Şi cu povestea celor 3 kg. „stricate” era să i se strice şi el.... pianul- A umblat vorbă din om un om prin sat cum că ar înşela la preţuri. Guri rele- Ei, şi dacă vrea şi omul să mai cîştige un ban mai mult, ce n-are drept ?. Scopul scuză mijloacele. Parcă Dumitru Naiţă, care-i gestionar la magazinul Nr. 2 al cooperativei, nu ia şi el suprapreţ la ţuică ?... Tot satul numai despre asta vorbeşte. Bună şi copiii au început să-i arate cu degetul pe cei doi gestionari necinstiţi. Tovarăşul Anton Săbăoani însă, preşedintele cooperativei, nu vede, n-aude. Dacă asta se întimplă cu el, sa sperăm insă că Uniunea raională a cooperativelor de consum din Igv Frumos va asculta vorbele noastre şi va... vedea ca cei doi gestionari necinstiţi să nu-şi mai poată calcula în linişte... ciubucurile, deferindu-l justiţiei. Aşa merită cei care fac din comerţul cooperatist o... afacere. J. LENTER ,după o corespondenţă de Ivan Titus. De la Cabinetul de partid Iaşi Tovarăşii înscrişi la studiul individual sunt invitaţi să treacă fie la Cabinetul de partid, în zilele de 2,3 şi 4 aprilie a.c. între orele 8,30 —14,30 şi 17—21, pentru a li se face comunicări importante. Cânt . Luni, 2 aprilie 1956, la orele 12.30 va avea loc la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R. — strada Filimon Sirbu 7 — conferinţa tovarăşului profesor , iaron I . A. A. Sokolov, membru corespondent al Academiei de ştiințe a U.R.S.S., profesor la Universitatea Lomonosov, intitulată : ,,Particulele elementare". Pentru o propagandă de şi operativă prin conferinţe Propaganda prin conferinţe are un rol deosebit de înseminat in informarea oamenilor muncii asupra evenimentelor politice interne şi internaţionale. In popularizarea hotărîrilor partidului şi guvernului, in propagarea ştiinţei înaintate, atît in industrie, cît şi in agricultură. Răspindirea largă a cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi tehnice în rindurile oamenilor muncii îi ajută la ridicarea nivelului lor politic, tehnic şi cultural, in înţelegerea şi aplicarea justă a politicii partidului nostru. Sarcini deosebit de mari în această direcţie a desfăşurării unei propagande vii şi operative prin conferinţe, revin Societăţii pentru Răspindirea Ştiinţei şi Culturii. Urmărind realizarea sarcinilor trasate de partid, filiala SRSC Iaşi a reuşit, în ultimul timp să-şi aducă, într-o oarecare măsură, aportul său la răspindirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice în rindurile celor ce muncesc. Faţă de ultimul trimestru al anului 1955, in primele luni ale acestui an conţinutul propagandei prin conferinţele organizate de SRSC s-a îmbunătăţit. Tematica a devenit mai variată şi mai cuprinzătoare. Dintre cele 90 teme abordate de filială in ultimele 6 luni, 36 au fost din domeniul ştiinţelor sociale, 12 din domeniul ştiinţelor tehnice, 19 din domeniul ştiinţelor agricole etc. Trebuie semnalat aici şi aportul preţios adus de catedrele de ştiinţe sociale de la toate institutele de învăţămînt superior care au contribuit la elaborarea conferinţelor. Exemplul lor ar trebui să fie urmat şi de alte cadre din învăţămintiil superior. Intr-o măsură însemnată a sporit contribuţia SRSC la informarea politică, internă şi internaţională a oamenilor muncii. In genere, astfel de conferinţe s-au bucurat, atît la oraşe cit şi la sate, de o participare numeroasă. Ceea ce trebuie de evidenţiat in activitatea filialei SRSC Iaşi este că a trimis la cerere, in regiunile Suceava şi Bacău, 17 conferenţiari, recrutaţi dintre cadrele didactice universitare. Conferinţele ţinute de lectorii trimişi în aceste regiuni s-au bucurat de multă popularitate in rindurile largi ale participanţilor. Analizînd însă conţinutul activităţii de propagandă prin conferinţe, dusă de SRSC, in lumina documentelor celui de al il-lea Congres al partidului, ies la iveală o serie de lipsuri foarte serioase. In primul rînd, munca de răspîndire a cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice în rindurile muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi instituţiile regiunii, a fost dată uitării, aproape cu totul. Din numărul de 100 conferinţe planificate să se ţină trimestrial în întreprinderi pe teme ca: ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea acumulărilor socialiste, nu s-au ţinut decât 20. Aceasta şi din cauză că filiala SRSC n-a reuşit să colaboreze în mod just cu organele sindicale, nu le informează pe acestea în mod viu şi convingător asupra conferinţelor care ar putea să intereseze oamenii muncii, nu depune «trăduinţe peta găsi forme atractive şi variate în răspindirea cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice, adaptate specificului muncii din Întreprinderi. La rîndul lor nici organele sindicale nu au dat sprijinul necesar lectorilor trimişi de filiala SRSC. Lipsuri serioase s-au manifestat şi in desfăşurarea propagandei prin conferinţe la sate. Deşi în ultimele 6 luni s-au ţinut la sate peste 500 conferinţe trebuie spus insă că repartiţia tematică a acestora nu a fost cea mai indicată. Filiala SRSC a considerat in mod cu totul greşit că pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii noastre este suficient să se vorbească la sate numai despre însemnătatea aplicării la timp a agrotehnicii înaintate subapreciind în mare măsură importanţa popularizării in rindurile largi ale ţărănimii muncitoare a avantajelor lucrării pămîntului in comun şi cu maşinile statului. Aşa se explică cum de in tot cursul trimestrului IV al anului trecut filiala SRSC n-a pregătit şi ţinut la ţară nici o conferinţă în legătură cu problema transformării socialiste a agriculturii. In ce priveşte conţinutul conferinţelor elaborate de filială trebuie spus că se mai găsesc încă unele care prezintă lipsuri în ce priveşte forma, accesibilitatea, limbajul lor. Aceasta se datoreşte în bună parte faptului că unii autori prezintă conferinţele ce le-au fost date pentru redactare cu foarte puţin timp înainte de expunerea lor, ceea ce tan* ca verifrarea din muici de vedere ş.'nigh'ffc şi ideologic a conferinţelor să se facă doar formal. In primele luni ale a cestui an a crescut numărul de conferenţiari trimişi la sale. Faţă de nnsibilităţile mari insă pe care le are oraşul Iaşi, numărul de lectori recrutaţi este încă nesatisfăcător. In această privinţă, biroul filialei, a manifestat serioase lipsuri. El a lăsat întreaga activitate de recrutare a lectorilor numai pe seama unor activişti salariaţi ai filialei. De asemenea, membrii biroului au subapreciat în ultima vreme activitatea secţiilor ştiinţifice. Datorită acestui fapt, munca secţiilor ştiinţifice n-a fost analizată niciodată în ultimele 6 luni ceea ce a făcut posibilă desfăşurarea unei activităţi necorespunzătoare din partea acestora. Este de datoria noastră, a consiliului filialei SRSC, ca în cel mai scurt timp să luăm măsuri concrete privind îmbunătăţirea activităţii propagandistice la oraşe şi sate. Va trebui pe viitor să mobilizăm cele mai bune forţe intelectuale de care dispunem pentru răspindirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice în rindurile celor ce muncesc, să acordăm mare atenţie calităţii conferinţelor şi să respectăm cu stricteţe programările stabilite. Pentru ca filiala noastră SRSC să aducă o contribuţie eficace la popularizarea cunoştinţelor teoretice, a căilor, metodelor şi experienţei înaintate cu privire la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, vom atrage in activitatea filialei economişti competenţi, cadre conducătoare din industrie, muncituri fruntaşi. Vom îmbunătăţi iernaţica conferinţelor ce le vom ţine la sate din care nu vor lipsi conferinţele în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. In felul acesta activitatea filialei SRSC va putea să se ridice la înălţimea sarcinilor puse in faţă de, partid şi guvern. 1 GH. GHEORGHIEV profesor universitar Pag. 3-a SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.15 Articol de fond din ziarul „Scînteia” ; 7.30 Muzică uşoară rominească ; 8.00 Emisiunea „Radio Ţepeluş“ ; 8.30 Concert popular ; 9.00 Emisiunea pentru militari; 9.30 Muzică populară rominească ; 9.50 Emisiunea „De toate, pentru toţi“ ; 10.50 Transmisiune din sala Ateneului RPR a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ ; 14.00 Revista presei şi radiojurnai ; 14.20 Muzică uşoară ; 15.05 Prelucrări de folclor ale compozitorilor din R.P.R.; 15.45 Emisiunea „Note politice“ ; 16.00 Cîntă orchestra de estradă Radio; 16.30 Emisiunea „La şezătoare“; 17.15 Muzică populară rominească, la cerere; 18.00 Teatru la microfon ; „Lupii şi oile“ de N. Ostrovski ; 19.45 Muzică uşoară; 20.10 Muzică de dans ; 21.00 Radiomagazin; 22.00 Jocuri populare romineşti; 22.15 Buletin sportiv; 22.40 Muzică de dans; 23.00 Radiojurnal; 23.10-23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL 11 7.00 Concert de dimineaţă; 7.50 Radiojurnal; 8.00 Articolul de fond din ziarul „Pentru pace trainică ; 8.20 Muzică pentru fanfară; 8.30 Compozitorii cîntă viaţa nouă a patriei noasatre ; 9.00 Muzică instrumentală ; 9.30 Teatru la microfon pentru copii, scenariul „Steaguri pe turnuri“ (partea II-a) ; 10.30 Muzică ușoară românească ; 11.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R.; 11.30 Melodii populare din diferite regiuni ale ţării ; 12.00 Cîntă Leila Cincu ; 12.30 Pagini alese din muzica populară sovietică în Buletin meteorologic Timpul probabil pentru azi, 1 aprilie 1956 . Vremea schimbătoare cu cerul noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sud. Temperatura în uşoară creştere, va cuprinde valori: noaptea între minus 1 şi plus 5 grade iar ziua între plus 10 şi plus 11 grade. Pentru următoarele 3 zile, vremea în curs de încălzire: cerul noros, mai ales în sectorul vestic. Vîntul va sufla slab din sectorul sudic. Dimineaţa ceaţă locală. TEATRUL NAŢIONAL: Astăzi duminică 1 aprilie orele 15 „Omul care a văzut moartea“, orele 19 „Romeo şi Julietta“, TEATRUL EVREESC DE STAT Duminică 1 aprilie orele 15.00 ,Hangiţa“, orele 20.00 „Speră şi crede“. CINEMATOGRAFE: „Maxim Gorki” : Bel-Ami ; „Ilie Pintilie“: Cavalerul fără de lege; „Pușkin“: Star fără voie; „Timpuri Noi“: De la orele 15 la 17 Program documentar; de la orele 17 în continuare:. Un vals vienez; „Ion Creangă“: Rio Escondido ; Atel. „Ilie Pintilie“ Minăstirea din Parmas