Flacăra Iaşului, aprilie 1956 (Anul 12, nr. 2986-3010)

1956-04-01 / nr. 2986

Nr. 2986 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE BAZA «? " 11,11 "" 1 ■ ■ ' " -Să traducem în fapte hotărîrile Congresului al H-lea al Partidului Spre noi succese în îndeplinirea planului de producţie .De curind, a avut loc adunarea generală deschisă a organizaţiei de bază de la fabrica „Victoria“, la ca­re au participat activul fără de par­tid, precum şi numeroşi alţi munci­tori, tehnicieni, ingineri, fruntaşi în îndepl­nirea sarcinilor de plan. Cu acest prilej, comuniştii şi cei fără de partid au analizat pe baza unui re­ferat prezentat de biroul organiza­­zaţiei de bază şi felul în care a fost îndeplinit planul de producţie în pri­mele două luni ale acestui an, pre­cum şi sarcinile ce revin în viitor colectivului de muncă în lumina do­cumentelor Congresului partidului. In referatul prezentat au fost sub­liniate succesele obţinute de munci­torii, tehnicienii şi inginerii între­prinderii, sub conducerea organizaţiei de bază, în direcţia îndeplinirii pla­nului de producţie, creşterii produc­tivităţii muncii, reducerii preţului de cost etc. Dacă in anul 1955, s-a arătat In referat, s-au manifestat serioase lip­suri în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor de plan şi, îndeosebi, în direcţia îndeplinirii indicelui de creş­tere a productivităţii muncii şi a in­dicelui de îmbunătăţire a calităţii produselor, în prezent, datorită mă­surilor luate de către organizaţia de bază în urma studierii documentelor Congresului, s-a obţinut o simţitoare îmbunătăţire in organizarea şi des­făşurarea procesului de producţie. Organizaţia de bază s-a preocupat mai mult de bunul mers al procesului de producţie, organizarea şi desfăşura­rea activităţii politice, de îmbunătăţi­rea activităţii comitetului de întreprin­dere îngrijindu-se totodată de extin­derea şi aplicarea mai largă a metodelor înaintate de muncă, de antrenarea muncitorilor în întrecerea socialistă. Drept rezultat, numai in luna februa­rie au fost date peste plan 2600 kg. fire şi peste 18.000 metri pătraţi ţe­sături de bună calitate, iar planul de producţie a fost îndeplinit la toate sortimentele. Colectivul întreprinderii se mîn­­dreşte pe drept cuvînt cu muncitoare ca Ecaterina Vitcu, Aglaia Berehoi, Ecaterina Pansimescu, Anica Catri­­na, Natalia Ungureanu şi altele, ca­­re-şi depăşesc cu regularitate sarci­nile de producţie şi prin exemplul lor personal mobilizează şi pe ceilalţi muncitori la lupta pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea­­sar­cinilor de plan. Adunarea generală a scos însă în evidenţă şi o seamă de lipsuri care se mai manifestă în activitatea or­ganizaţiei de bază privind mobiliza­rea colectivului de muncă la lupta pentru aplicarea in viaţă a hotărîri­­­­lor partidului. Aşa, de pildă, atît din­­ referat, cît şi din discuţiile partici­panţilor la şedinţă, printre care tov.­­ Maria Apachiţei, Fani Zigner, Nico­­laie Bulat, a reieşit că mai sunt unii­­ muncitori care lipsesc nemotivat de la lucru, că în unele secţii ale între­prinderii se mai face risipă de mate­rii prime, aşa după cum nu întot­deauna unii muncitori şi chiar unii membri de partid ca Ioana Grigo­­reşcuţi şi Zoiţa Harasanciuc, folosesc încă la maximum timpul de lucru şi capacitatea de producţie a maşini­lor. Toate acestea — s-a arătat in adunare — frînează mult buna des­făşurare a procesului de producţie, aduc serioase prejudicii la continua sporire a productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al produse­lor. Vorbitorii au făcut de asemenea preţioase propuneri in vederea lichi­dării grabnice a lipsurilor existente şi au cerut biroului organizaţiei de bază să se preocupe cu mai mult simţ de răspundere de conducerea concretă a procesului de producţie. Adunarea generală a adoptat apoi un plan de măsuri în lumina docu­mentelor Congresului, în care au fost prevăzute o seamă de sarcini con­crete privind îmbunătăţirea­ activi­tăţii politice a­ organizaţiei de bază în scopul mobilizării întregului co­lectiv de muncă la lupta pentru în­făptuirea cu succes a sarcinilor ce reies din documentele celui de al II-lea Congres al partidului. In fruntea luptei pentru creşterea productivităţii muncii Adunarea generală deschisă a or­ganizaţiei de bază de la Centrul me­canic a acordat o deosebită atenţie problemei creşterii productivităţii muncii. Referatul prezentat de tov. Vasile Foca, secretarul organizaţiei de bază, a scos în evidenţă faptul că în ulti­mul timp colectivul întreprinderii,­in frunte cu comuniştii, a reuşit să ob­ţină unele succese în direcţia unei mai bune organizări a procesului de producţie, introducerii şi folosirii pe scară mai largă a micii mecani­zări, în utilizarea mai raţională a capacităţii de lucru a maşinilor etc Toate acestea — a spus vorbitorul­­— au făcut ca indicele de creştere a productivităţii muncii pe primul tri­mestru al acestui an să fie realizat şi chiar depăşit, ceea ce a influenţat în sens pozitiv asupra reducerii preţu­lui de cost. In adunarea generală s-a subliniat faptul ca in urma studierii documen­telor celui de al II-lea Congres al partidului, organizaţia de bază s-a preocupat mai mult de îndrumarea activităţii comitetului de întreprin­dere privind organizarea cu regula­ritate a consfătuirilor de producţie. Propunerile făcute în cadrul acestor consfătuiri au dus la o îmbunătăţire simţitoare a procesului de producţie, la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Analizind in spirit critic şi auto­critic activitatea organizaţiei de bază, adunarea generală a scos la iveală o seamă de lipsuri ce se mai manifestă încă in procesul de pro­ducţie. Astfel, mulţi vorbitori, prin­tre care tov. M. Zilberman, A. Davidovici şi alţii, au arătat in cuvintul lor că datorită slabei preocupări a organizaţiei de bază în ce priveşte ridicarea nivelului profe­sional al muncitorilor, precum şi ex­­tinderea şi aplicarea experienţei îna­intate in muncă, în unele secţii se mai manifestă încă serioase lipsuri. Unii maiştri şi chiar inginerul şef, tov. Curteanu Neculai, nu ajută şi nu îndrumă suficient colectivele sec­ţiilor în organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie. Datorită a­­cestor stări de lucruri — s-a arătat în adunarea generală — la secţia turnătorie, de pildă, procentul de re­buturi continuă încă să fie mare, iar în alte secţii cum ar fi, de exemplu, la strungărie, numărul muncitorilor care aplică metodele înaintate de muncă este încă foarte redus. Participanţii la adunarea generală au cerut baoului organizaţiei de bază să ia măsurile corespunzătoare în vederea popularizării metodelor fruntaşilor in producţie Ilie Honciuc, Hari Feldman, Lucaci Mihai, şi să tragă la răspundere pe cei ce nu-şi îndeplinesc la timp şi in bune con­diţii sarcinile de plan. Adunarea generală deschisă a a­­doptat apoi un plan de măsuri pri­vind îmbunătăţirea continuă a acti­vităţii organizaţiei de bază în scopul mobilizării întregului colectiv de muncă in lupta pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de producţie şi a creşterii producti­vităţii muncii. “ ..... G. LAURENŢIU 3) I ? .. . Fruntaşi în acgmnea de achizSpi VASLUI. O muncă susţinută de lămurire desfăşurată de către colec-1 I tivul de lucrători ai cooperativei, preocuparea pentru aprovizionarea cu | $ mărfuri industriale in cantităţi suficiente şi de diferite sortimente, au fost *­­ factorii principali care au dus la obţinerea de frumoase succese în reali- ^ I zarea planului de­ achiziţii de către cooperativa de consum din comuna I Dele­ni, raionul Vaslui. Intr-adevăr, in lunile ianuarie şi februarie ţăranii | I muncitori din Deleni au valorificat prin cooperativă 13.000 bucăţi ouă, £54|­H kg. păsări, 3.600 kg. griu şi alte diferite produse agricole. Printre ţara­ j| I nii muncitori fruntaşi în acţiunea de valorificare se numără Dumitru Co­­jr­o­mişescu din Delenii de jos care a vîndut cooperativei 500 kg. griu, Gheor-1* jjj ghe­rşanu care a valorificat 240 kg. griu şi alţii. __ jjj I Cu banii primiţi pentru produsele agricole valorificate, ţăranii mun-­j. I ciiori şi-au cumpărat de la cooperativă diferite mărfuri industriale de care i­f au nevoie pentru gospodăria lor. | I VICTOR VASILIU * jjj I VICTOR VASILIU Aplică sfatul agronomului NEGREŞTI. In comuna Drăguşeni, raionul Negreşti sînt multe livezi ş­e cu pomi fructiferi. Amintindu-şi de cele petrecute anul trecut, cînd omizile I­I au distrus în mare parte recolta de fructe, ţăranii muncitori de aici s-au | I hotărît să ia din timp toate măsurile necesare pentru preintîmpinarea aces- | I lui pericol. . . . .sj Un ajutor preţios în această privinţă îl au din partea tehnicianului | | agronom Alexandru Aprodu de la punctul agricol Şcheia, care a mers din * I casă in casă pe la ţăranii muncitori din Drăguşeni şi le-a dat sfaturi­­ practice despre felul cum trebuie să omizească pomii. Ca rezultat al aces- pj jj tui fapt, pînâ acum au fost omizaţi în comună peste 2100 pomi. f H Fruntaşi în această acţiune sunt Vasile Apetroaie, Vasile Gh. T. Cio- £ jj botaru, Elisei D. Gheorghe, Vasile Gădilaş. f jjj T. GROSU I h cu scopul cunoaşterii vieţii şi muncii colectiviştilor j­ jj TG. FRUMOS. De curînd, a avut loc în comuna Brăeşti o consfătuire p­e­­ntre­ colectiviştii din Buznea şi ţăranii muncitori din Cristeşti, raionul js­­jTg. Frumos. * I Cu acest prilej, colectivistul C. Apostol a prezentat un referat despre *­jjj realizările obţinute de gospodăria colectivă din Buznea şi a vorbit despre j­­ţelul cum a crescut nivelul de trai al membrilor colectivişti. Referatul afţ jf scos la iveală metodele folosite în muncă de către ţăranii colectivişti din­­­I Bimnen care au obţinut anul trecut o producţie de 2.200 kg. griu la hectar jjj­S, si 4 300 kg. porumb boabe la hectar. * v Multe sfaturi practice’ a dat și tov. Toader Ciocirlan, membru al în-c •­ lovurisirii din Buznea. jj!­F Această valoroasă consfătuire s-a încheiat cu un program artistic pre- d zum­at de echipa căminului cultural. Au fost prezenţi peste 300 cetăţeni.­­ I­­.’ VIERU ' I $ VALERIA AN AN IA I I PXAGAR­A IIS0CW1* ţăranii muncitori îşi înscriu oile în stîni cooperatiste HUŞI. Rezultatele dobîndite anul trecut au determinat pe tot mai mulţi crescători de oi să se înscrie în anul acesta în stîni cooperatiste. Astfel ţăranii muncitori crescători de oi din satul Hodora, comuna Cot­nari, s-au întrunit zilele trecute, la propunerea noului lor deputat, D. Sti­clarii, unde au hotărit ca şi în acest an să organizeze o stînă cooperatista. In cadrul ei, işi vor aduce oile peste 90 de ţărani muncitori, crescători de oi. Tov. 1. Zberan a propus ca respon­sabil­ de stînă Să fie aleşi tov. 1. Su­­mănaru şi 1. Tirgovăţu. Păşunea, necesara efectivului de oi inclus in stînă a fost asigurată. In a­­cest timp oierii desfăşoară o muncă intensă în vederea curăţirii paşunei de mărăciniş şi nivelarea muşuroaie­lor­­. RADUCEANU ★ Deoarece anul trecut ţăranii mun­citori care şi-au înscris oile in stînă cooperatistă au avut avantaje mult mai mari decit cei care le-au îngri­jit În mod individual, în primăvara acestui an numărul celor care-şi în­scriu oile devine tot mai mare. Bină în prezent în stînă cooperatistă din comuna Brăeşti, Tg. Frumos au fost înscrise peste 450 de oi. Ţăranii mun­citori Ion M. Ursache, Toader Glă­­van, Toader Amăruţă au fost printre primii care şi-au înscris oile în stina cooperatistă. ★ ION VIERU BIRLAD. Nu de mult şi în raionul Bîrlad s-au mai constituit încă două stîni cooperatiste, una în Zorleni iar alta in satele Fruntişeni şi Grăjdeni, sate componente ale comunei Zorleni. La Fruntişeni s-au asociat 43 de ţărani muncitori care au înscris 262 oi, iar la Grăjdeni s-au asociat 28 ţărani muncitori, înscriind 98­ oi. In raionul Birlad s-au înfiinţat şi alte stine cooperatiste cu un nu­măr de 1910 o­. BUCHOLTZ LUPU Rafturile gem împovărate sub greutatea mărfurilor. Alimente, con­­fecţii, ţesături, articole de papetarie te îmbie să le cumperi. Şi Sevasia Habăşescu e împovărată... de „necazuri“. Zău, de la o vreme încoace oa­­menii nu vor să mai... înţeleagă. Auzi neruşinare: ea, care le poartă de grijă şi le serveşte mărfurile deindată (uneori chiar fără ban, nu de alta dar... să nu-şi piardă omul timpul) să n-aibă pic de „ciubuc”! Ce, afa­cere e asta?! Atunci de ce mai are bătaie de cap cu gestiunea cooperaţi­ ‘vei din Miclăuşeni, comuna Butea ? Iaca, mai ieri, a sosit o cantitate de brinză de oi. O bogăţie de marfă! Proaspătă, bună, ieftină! S-o ţină pentru ea ? N-are ce face cu o asemenea cantitate. Atunci ? O pune în vînzare. Şi „ciubucul"? „Reglementar": brinza costă 9,50, o va vinde cu 11. O să se „prindă" parcă cineva ? Doar nu-i prima oară cind ,,rotunjeşte” preţurile. Ei, şi cînd să se bucure şi ea că va face o „afacere” bună, numai ce-i vine unuia dintre cumpărători s-o ia la întrebări: — De ce-i mai scumpă la noi brînza ca la cooperativa vecină ? Se­­vasta are răspunsul pregătit. — Păi... vezi matale. . . s-au stricat 3 kg.... pe drum. Şi-apoi răsti­­tă: Ce­ să le plătesc din buzunar ? Şi cu povestea celor 3 kg. „stricate” era să i se strice şi el.... pia­nul- A umblat vorbă din om un om prin sat cum că ar înşela la preţuri. Guri rele- Ei, şi dacă vrea şi omul să mai cîştige un ban mai mult, ce n-are drept ?. Scopul scuză mijloacele. Parcă Dumitru­ Naiţă, care-i gestionar la magazinul Nr. 2 al cooperativei, nu ia şi el suprapreţ la ţuică ?... Tot satul numai despre asta vorbeşte. Bună şi copiii au început să-i arate cu degetul pe cei doi gestionari necinstiţi. Tovarăşul Anton Săbăoani însă, preşedintele cooperativei, nu vede, n-aude. Dacă asta se întimplă cu el, sa sperăm insă că Uniunea raională a cooperativelor de consum din Igv Frumos va asculta vorbele noastre şi va... vedea ca cei doi gestionari ne­cinstiţi să nu-şi mai poată calcula în linişte... ciubucurile, deferindu-l­ justiţiei. Aşa merită cei care fac din comerţul cooperatist o... afacere. J. LENTER ,după o corespondenţă de Ivan Titus. De la Cabinetul de partid Iaşi Tovarăşii înscrişi la studiul individual sunt invitaţi să treacă fie la Cabinetul de partid, în zilele de 2,3 şi 4 aprilie a.c. între orele 8,30 —14,30 şi 17—21, pentru a li se face comunicări importante. C­â­n­t . Luni, 2 aprilie 1956, la orele 12.30 va avea loc la Filiala Iaşi a Acade­miei R.P.R. — strada Filimon Sirbu 7 — conferinţa tovarăşului profesor , i­a­r­o­n I . A. A. Sokolov, membru corespondent al Academiei de ştiințe a U.R.S.S., profesor la Universitatea Lomono­sov, intitulată : ,,Particulele elemen­­tare". Pentru o propagandă d­e şi operativă prin conferinţe Propaganda prin confe­rinţe are un rol deosebit de înseminat in informa­rea oamenilor muncii a­­supra evenimentelor poli­tice interne şi internaţio­nale. In popularizarea ho­­tărîrilor partidului şi gu­vernului, in propagarea ştiinţei înaintate, atît in industrie, cît şi in agri­cultură. Răspindirea largă a cu­noştinţelor politice, ştiin­ţifice şi tehnice în rindu­­rile oamenilor muncii îi ajută la ridicarea nivelu­lui lor politic, tehnic şi cultural, in înţelegerea şi aplicarea justă a politicii partidului nostru. Sarcini deosebit de mari în această direcţie a des­făşurării unei propagande vii şi operative prin con­ferinţe, revin Societăţii pentru Răspindirea Ştiin­ţei şi Culturii. Urmărind realizarea sar­cinilor trasate de partid, filiala SRSC Iaşi a reuşit, în ultimul timp să-şi adu­că, într-o oarecare măsu­ră, aportul său la răspin­direa cunoştinţelor politi­ce şi ştiinţifice în rindu­­rile celor ce muncesc. Faţă de ultimul trimes­tru al anului 1955, in pri­mele luni ale acestui an conţinutul propagandei prin conferinţele organi­zate de SRSC s-a îmbu­nătăţit. Tematica a deve­nit mai variată şi mai cu­prinzătoare. Dintre cele 90 teme abordate de filia­lă in ultimele 6 luni, 36 au fost din domeniul şti­inţelor sociale, 12 din do­meniul ştiinţelor tehnice, 19 din domeniul ştiinţelor agricole etc. Trebuie sem­nalat aici şi aportul pre­ţios adus de catedrele de ştiinţe sociale de la toate institutele de învăţ­ămînt superior care au contri­buit la elaborarea confe­rinţelor. Exemplul lor ar trebui să fie urmat şi de alte ca­­dre din învăţă­­minti­il superior. Intr-o măsură însemna­tă a sporit contribuţia SRSC la informarea po­litică, internă şi interna­ţională a oamenilor mun­cii. In genere, astfel de conferinţe s­-au bucurat, atît la oraşe cit şi la sate, de o participare numeroa­să. Ceea ce trebuie de e­­videnţiat in activitatea fi­lialei SRSC Iaşi este că a trimis la cerere, in regiu­nile Suceava şi Bacău, 17 conferenţiari, recrutaţi din­tre cadrele didactice uni­versitare. Conferinţele ţi­nute de lectorii trimişi în aceste regiuni s-au bucu­rat de multă popularitate in rindurile largi ale par­ticipanţilor. Analizînd însă conţinu­tul activităţii de propa­gandă prin conferinţe, du­să de SRSC, in lumina documentelor celui de al il-lea Congres al partidu­lui, ies la iveală o serie de lipsuri foarte serioase. In primul rînd, munca de răspîndire a cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice în rindurile muncitorilor, in­ginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din între­prinderile şi instituţiile re­giunii, a fost dată uitării, aproape cu totul. Din numărul de 100 conferinţe planificate să se ţină trimestrial în în­treprinderi pe teme ca: ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea acumu­lărilor socialiste, nu s-au ţinut decât 20. Aceasta şi din cauză că filiala SRSC n-a reuşit să colaboreze în mod just cu organele sindicale, nu le informea­ză pe acestea în mod viu şi convingător asupra conferinţelor care ar putea să intereseze oamenii muncii, nu depune «tră­­duinţe pe­t­­a găsi for­me atractive şi variate în răspindirea cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice, a­­daptate specificului mun­cii din Întreprinderi. La rîndul lor nici organele sindicale nu au dat spri­jinul necesar lectorilor trimişi de filiala SRSC. Lipsuri serioase s-au manifestat şi in desfăşu­rarea propagandei prin conferinţe la sate. Deşi în ultimele 6 luni s-au ţinut la sate peste 500 confe­rinţe trebuie spus insă că repartiţia tematică a a­­cestora nu a fost cea mai indicată. Filiala SRSC a considerat in mod cu totul greşit că pentru a contri­bui la dezvoltarea agri­culturii noastre este sufi­cient să se vorbească la sate numai despre însem­nătatea aplicării la timp a agrotehnicii înaintate subapreciind în mare mă­sură importanţa populari­zării in rindurile largi ale ţărănimii muncitoare a avantajelor lucrării pă­mîntului in comun şi cu maşinile statului. Aşa se explică cum de in tot cursul trimestrului IV al anului trecut filiala SRSC n-a pregătit şi ţinut la ţară nici o conferinţă în legătură cu problema transformării socialiste a agriculturii. In ce priveşte conţinu­tul conferinţelor elaborate de filială trebuie spus că se mai găsesc încă unele care prezintă lipsuri în ce priveşte forma, ac­cesibilitatea, limbajul lor. Aceasta se datoreşte în bună parte faptului că u­­nii autori prezintă confe­rinţele ce le-au fost date pentru redactare cu foarte puţin timp înainte de ex­punerea lor, ceea ce tan* ca verifrarea din muici de vedere ş.'nigh'ffc şi ideo­logic a conferinţelor să se facă doar formal. In primele luni ale a­ cestui an a crescut numă­rul de conferenţiari tri­mişi la sale. Faţă de nn­sibilităţile mari insă pe care le are oraşul Iaşi, numărul de lectori recru­taţi este încă nesatisfăcă­tor. In această privinţă, biroul filialei, a manifestat serioase lipsuri. El a lăsat întreaga activitate de re­crutare a lectorilor numai pe seama unor activişti salariaţi ai filialei. De a­semenea, membrii birou­lui au subapreciat în ulti­ma vreme activitatea sec­ţiilor ştiinţifice. Datorită acestui fapt, munca sec­ţiilor ştiinţifice n-a fost analizată niciodată în ul­timele 6 luni ceea ce a făcut posibilă desfăşurarea unei activităţi necorespun­zătoare din partea aces­tora. Este de datoria noas­tră, a consiliului filialei SRSC, ca în cel mai scurt timp să luăm măsuri con­crete privind îmbunătăţi­rea activităţii propagandis­tice la oraşe şi sate. Va trebui pe viitor să mobili­zăm cele mai bune forţe intelectuale de care dispu­nem pentru răspindirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice în rindurile ce­lor ce muncesc, să acor­dăm mare atenţie calită­ţii conferinţelor şi să res­pectăm cu stricteţe pro­gramările stabilite. Pentru ca filiala noas­tră SRSC să aducă o con­tribuţie eficace la popu­larizarea cunoştinţelor teoretice, a căilor, meto­delor şi experienţei înain­­­tate cu privire la creşte­rea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, vom atrage in acti­vitatea filialei economişti competenţi, cadre condu­cătoare din industrie, mun­cituri fruntaşi. Vom îmbunătăţi iernaţi­ca conferinţelor ce le vom­ ţine la sate din care nu vor lipsi conferinţele în legătură cu transformarea socialistă a agriculturii. In felul acesta activita­tea filialei SRSC va putea­­ să se ridice la înălţimea­­ sarcinilor puse in faţă de,­­ partid şi guvern. 1 GH. GHEORGHIEV profesor universitar Pag. 3-a SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.15 Articol de fond din ziarul „Scînteia” ; 7.30 Muzică uşoară ro­­minească ; 8.00 Emisiunea „Radio Ţepeluş“ ; 8.30 Concert popular ; 9.00 Emisiunea pentru militari; 9.30 Mu­zică populară rominească ; 9.50 Emi­siunea „De toate, pentru toţi“ ; 10.50 Transmisiune din sala Ateneului RPR a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enes­­cu“ ; 14.00 Revista presei şi radiojur­­nai ; 14.20 Muzică uşoară ; 15.05 Pre­lucrări de folclor ale compozitorilor din R.P.R.; 15.45 Emisiunea „Note politice“ ; 16.00 Cîntă orchestra de es­tradă Radio; 16.30 Emisiunea „La şezătoare“; 17.15 Muzică populară rominească, la cerere; 18.00 Teatru la microfon ; „Lupii şi oile“ de N. Os­trovski ; 19.45 Muzică uşoară; 20.10 Muzică de dans ; 21.00 Radiomagazin; 22.00 Jocuri populare romineşti; 22.1­5 Buletin sportiv; 22.40 Muzică de dans; 23.00 Radiojurnal; 23.10-23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL 11 7.00 Concert de dimineaţă; 7.50 Radiojurnal; 8.00 Articolul de fond din ziarul „Pentru pace trainică ; 8.20 Muzică pentru fanfară; 8.30 Compo­zitorii cîntă viaţa nouă a patriei noasa­tre ; 9.00 Muzică instrumentală ; 9.30 Teatru la microfon pentru copii, sce­nariul „Steaguri pe turnuri“ (partea II-a) ; 10.30 Muzică ușoară româ­nească ; 11.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru as­cultătorii din R.P.R.; 11.30 Melodii populare din diferite regiuni ale ţării ; 12.00 Cîntă Leila Cincu ; 12.30 Pagini alese din muzica populară sovietică în Buletin meteorologic Timpul probabil pentru azi, 1 apri­lie 1956 . Vremea schimbătoare cu cerul noros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sud. Temperatura în uşoară creştere, va cuprinde valori: noaptea între minus 1 şi plus 5 grade iar ziua între plus 10 şi plus 11 grade. Pentru următoarele 3 zile, vre­mea în curs de încălzire: cerul no­ros, mai ales în sectorul vestic. Vîn­tul va sufla slab din sectorul sudic. Dimineaţa ceaţă locală. TEATRUL NAŢIONAL: Astăzi duminică 1 aprilie orele 15 „Omul care a văzut moartea“, orele 19 „Romeo şi Julietta“, TEATRUL EVREESC DE STAT Duminică 1 aprilie orele 15.00 ,Hangiţa“, orele 20.00 „Speră şi cre­de“. CINEMATOGRAFE: „Maxim Gorki” : Bel-Ami ; „Ilie Pintilie“: Cavalerul fără de lege; „Pușkin“: Star fără voie; „Timpuri Noi“: De la orele 15 la 17 Program documentar; de la orele 17 în conti­nuare:. Un vals vienez; „Ion Crean­gă“: Rio Escondido ; Atel. „Ilie Pin­tilie“ Minăstirea din Parmas

Next