Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)

1956-06-01 / nr. 3038

P­B- 2-a Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie I nc I m p In perioada lunii iunie, o mare atenţie trebuie acordată îngrijirii culturilor. Se face grăparea tere­nurilor insămînţate cu porumb, în scopul afînării pămîntului şi dis­trugerii buruienilor proaspăt răi­sărite. Această lucrare trebuie fă­cută atunci cînd plantele de po­rumb sînt deja răsărite şi au 3—4 frunzuliţe. Tot la cîmp se continuă cu in­tensitate prăşitul şi răritul flo­­rii-soarelui, porumbului, sfeclei. Se pun cu sapa lipsurile la po­rumb şi se efectuiază plivitul bu­ruienilor la toate culturile de păioase. Cînd plantele de secară au început să înflorească se aplică în lan polenizarea artificială supli­mentară. Executarea riguroasă şi la timp a praşilei, care la porumb tre­buie făcută de 3 ori, şi a muşuroitului cartofilor, în raioanele cu umiditate mai mare, sînt acţiuni hotărîtoare pentru soarta recoltei. La prăşitul porumbului şi cartofului, însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat sau cu maşina în rînduri drepte, este bine să se utilizeze cît mai larg prăşitoarele mecanice sau cele trase de animale. Pră­şind cu mijloace mecanice, agricultorii fac o mare economie de timp, nu dau răgaz buruienilor să crească şi să împiedice dezvoltarea nor­mală a plantelor. De asemenea, trebuie de ştiut că prin praşitul la timp se opreşte evaporarea apei din pămînt Tot în această lună se începe, acolo unde s-a stabilit de către agronomi epoca optimă, recoltarea rapiţei, apoi a secarei­­­ de toamnă. Spre sfîrşitul lunii iunie se mai recoltează cart?«* văra­­tici, mazărea. De mare însemnătate este ca terenurile elibera te J* aceste culturi să fie imediat arate şi însaminţate cu plante pentru nutreţ si în special cu porumb pentru furaj. Paralel cu muncile cîmpului agriculturii trebuie să se Pre°cuP® Intens si de pregătirea inventarului necesar campaniei de reco**'c si treieris. In această privinţă, trebuie urgentate şi terminate repa­raţiile la toate batozele, secerători-legători, cositoare, seceraton­­pologare, greble mecanice, coase. Lucrări în vie Via cunoaşte o deosebită activi­tate. Viticultorul continuă comple­tarea golurilor, aratul printre rînduri şi săpatul printre bu­tuci. Se începe plivitul lăstarilor de prisos daţi din butuc. Nu se vor plivi lăstarii crescuţi din cepi şi nici cei proveniţi direct din butuci, căci aceştia urmează să fie lăsaţi drept cepi de înlo­cuire în anul viitor. O acţiune de mare importanţă ce trebuie efectuată în decursul acestei perioade este preîntîmpi­­narea atacului de mană, căci ploile căzute în ultimul timp şi temperatura ce se menţine în regiu­nea noastră au creat condiţii prielnice atacului acestui mare duşman al viţei de vie. Pentru a preîntâmpina dezvoltarea şi extinderea manei, se reco­mandă efectuarea imediată a primului stropit cu zeamă bordeieză. Neaplicarea la timp a stropitului, poate aduce mari pagube produc­ţiei viticole. Concentraţia soluţiei de zeamă bordeieză necesara pen­tru stropit va fi de 500 gr. piatră vînătă, 250 gr. var nestins şi 80—100 gr. alaun (piatră acră) care ajută la fixarea soluţiei pe frunze. Toate aceste cantităţi de materiale sînt necesare pentru 100 litri de apă. Stropirile ulterioare se fac cu doze mărite treptat. A doua stro­pire se face înainte de înflorire cu 750 grame piatră vînătă, la care se adaugă 375 grame var nestins şi 150 grame alaun. Viticultorul să aibă grijă ca soluţia folosită de el să fie proas­păt pregătită şi să fie împrăştiată pe frunze ca o pulbere fină (pe cît posibil pe dosul frunzelor). Pe timp secetos, dozele de piatră vî­nătă, var şi piatră acră se pot reduce la circa jumătate din conţinut. Materialele necesare pentru stropit sînt asigurate prin coopera­tive de către secţiile agricole raionale şi punctele agricole comunale. Data începerii şi terminării stropirilor este stabilită de către ingi­nerii şi tehnicienii specialişti din localităţile respective. Viile se ţin curate de buruieni. În timpul înfloritului, nu se umblă în vie. Sapa a treia şi celelalte se fac după înflorit. Dacă floarea s-a scuturat, se stropeşte din nou cu zeamă bordeieză şi se prăfu­­ieşte cu pucioasă contra făinării (Oidium) Este bine ca stropirea şi prăfuirea să se facă după ce s-a copilit, adică după ce s-au îndepăr­tat lăstarii de prisos, lăsîndu-se numai cei trebuincioşi pentru anul Viitor. La soiurile care meiază şi leagă neîndestulător din cauza creşterii prea puternice a lăstarilor, vîrfurile de creştere se ciupesc la începutul înfloritului. Prin această lucrare se ajută la o hrănim mai bună a organelor florale. In livadă Datorită timpului nestatornic, mai există încă posibilitatea că­derii unei brume tîrzii. De aceea, din livadă nu trebuie să lipseas­că grămezile de gunoi, pentru ca în cazul unui îngheț de noapte, acestora să Ii se dea foc, ferin­­du-se astfel pomii cu rod de mari pierderi de fructe. Se continuă lupta contra insec­telor rozătoare. Fluturele pru­nului se poate aduna dimineața cînd stă în repaos, iar acolo unde mai sînt omizi, acestea se vor distruge pe pomi ori la pă­mînt după ce se scutură. Tot acum se fac stropiri contra rapănului şi insectelor rozătoare, folosindu-se zeamă bordeieză 1 la sută combinată cu soluţia de verde de Paris 0,15 la sută La pomii tineri, se face ciupirga lăstarilor în vederea formării coroanei, iar la persicii şi caişii maturi se aplică tăierile în verde, cu scopul asigurării unui rod bogat. La pomii încărcaţi de rod, se pun proptele sau se ancorează ramurile spre a nu fi rupte de greutatea fructelor. De asemenea, se înlătură toţi lăstarii apăruţi pe trunchi şi din rădăcinile po­milor. Grădina de legume In grădina de legume se duce o intensă activitate. Grădinarii răsădesc, sapă, udă şi recoltează culturile timpurii, ca: salata, ri­dichile de lună, sparanghelul. Se continuă semănatul în brazde reci a răsadului de toamnă şi plantatul în cîmp a răsadului de pătlăgele roşii, ardei, vinete. Se udă cu apă stătută răsadniţele reci. De asemenea, se seamănă în cîmp dovleceii, ridichile de vară, pepenii, castraveţii. Este bine ca plantările de ră­saduri să fie făcute seara sau dimineaţa cînd soarele nu încălzeşte aşa de puternic. Răsadul trebuie îngrăşat la cuib cu o mină de gunoi putred. După cîteva zile de la răsărire grădinarul trebuie să controleze cultura şi acolo unde sînt plante slabe să le înlocuiască cu alte răsaduri viguroase. Trebuie desfăşurată o muncă fără odihnă pentru distrugerea bu­ruienilor şi pentru păstrarea apei în sol, prin efectuarea plivitului şi prăşitului oridecîte ori se simte nevoie. Se continuă iarovizarea cartofilor pentru plantările de vară, se pregătesc în cît mai bune cond­iţii terenurile respective. In tot cursul lunii iunie, plivitul şi prăşitul legumelor nu con­teneşte. Tot acum fiind cea mai intensă epocă de creştere a legume­lor, acestea se vor uda din belşug. împotriva atacului de mană se fac stropiri la pătlăgelele roşii, ceapă, cartofi, vinete şi pepeni cu zeamă bordeieză în concentraţie de 1 la sută piatră vînătă şi 0,5 la sută var nestins. Se plantează varza de toamnă şi se seamănă alt rînd de ridichi de lună, fasole pen­tru păstăi verzi, salată. Spre sfîrşitul lunii iunie se face plantarea de vară a cartofilor, cu tuberculi farovizaţi. Legumele timpurii ca: fasolea pentru păstăi, verzi, varza timpurie, castraveţii, se recoltează şi se valorifică pe măsura recoltării. Pătlăgelele roşii se ciupesc de lăstari şi se leagă de araci pen­tru ca plantele să fie bine susţinute împotriva vîntului. Lucrări zootehnice Pentru ca păşunile să consti­tuie locuri de hrană şi sănătate pentru animale, ele trebuie să fie bine înerbate şi curate de bu­ruieni vătămătoare, muşuroaie şi spini. De aceea, la lucrările de curăţire şi amenajare a islazu­rilor, trebuie să participe fiecare ţăran muncitor proprietar de a­­nimale. « In perioada de păşunare, ani­malele să aibă în apropiere adă­pători cu apă proaspătă şi um­brare împotriva arşiţei soarelui. In tot cursul lunii iunie începe la cîmp recoltarea borceagului de toamnă, trifoiului, lucernei şi fî­nului natural. Trifoiul, lucerna şi borceagul sînt plante care cer o mare atenţie la uscat pentru că pierd lesne foile, care sînt cele mai preţioase. Ge! mai bine este ca uscatul să fie făcut pe pari (prepe­­legi), capre şi garduri, ca-n regiunile de munte. Cînd ploile nu dau răgaz uscării, atunci se vor pregăti gropi pentru nutreţ murat, atît lucerna, cît şi borceagul fiind potrivite pentru aceasta. Lucerna se poate însiroza singură, după o uşoară pălire, în amestec cu alte nu­treţuri cum sunt uruielile de porumb, orz sau ovăz, pleava de cereale, paie tocate, ori în amestec cu secară verde recoltată înainte de în­spicare, cu ieburi naturale sau cu borceag din ovăz în amestec cu mazăre. De asemenea, lucerna se poate însiloza prin tratare cu acid formic 5 la sută. Conţinutul chimic cu care se stropeşte lucerna to­cată va fi de 5 la sută din greutatea ei. Pentru însilozare, lucerna trebuie să fie tocată mărunt, să fie bine îndesată şi însilozată în cel mai scurt timp. Cînd cultura de lucerna este atacată de gîndacul „Phithodeca“ ea se va cosi chiar înainte de înflorire. Tot la lucerna se vor lua măsuri de combatere a torţelului (cus­­cutei) cosindu-se partea atinsă. Vatra de cuscută se va răzălui cu sapa după care se va arde cu paie. In ferme sau în gospodăriile ţărăneşti o mare atenţie trebuie acordată creşterii animalelor. Se curăţă şi se dezinfectează grajdu­rile, coteţele. Exemplul comuniştilor într-o şedinţă de a­­naliză ţinută recent la sfatul popular al comunei Ţibana, raio­nul Negreşti, s-a luat în discuţie pro­blema stadiului în care se află îndeplini­rea planului de co­lectări. C Cu acest pri­lej a reieşit limpede că, dacă planul pri­vind colectarea lapte­lui de oaie este mult rămas în urmă, aceas­ta se datoreşte slabei activităţi a organului de colectare, a unor membri de partid şi deputaţi care nu con­stituie exemple per­sonale pentru marea masă a ţăranilor muncitori din satele comunei. Odată c­u constatarea acestor deficienţe, cei prezenţi la şedinţă şi-au luat obligaţia să-şi achite, ei în primul rînd co­tele datorate statului şi după aceea să por­nească o muncă te­meinică de lămurire a ţăranilor muncitori pentru a le urma e­­xemplul. Angajamen­tele comuniştilor şi deputaţilor nu au ră­mas vorbe goale, căci chiar a eroua zi, la centrul de colectare erau prezenţi comu­nistul Vasile Alexa, deputatul Sandu Ar­­senie, utemistul Ion Budei şi alţi mulţi cetăţeni de frunte ai comunei. Seara, cînd colecto­rul comunal a făcut totalul produselor pri­mite, el a găsit in­­­trată, la bază, canti­tatea de 1.000 kg. brînză de oi. Şi a­­ceasta numai într-o singură zi. Iată dlar, ce rezul­tate bune se pot ob­ţine în realizarea pla­nului de colectări a­­tunci cînd comuniştii şi deputaţii sunt exem­ple personale pentru restul ţăranilor mun­citori din corm­una. V. ST. MANOLAGHE corespondent Elevii din şcolile medii şi studenţii din Institu­tele de învăţâmînt superior, pot să primească în con­tinuare ziarele şi revistele­ pe timpul vacanţei de vară, abonîndu-se din timp la difuzorii voluntari din şcoli şi factorii poştali. FLAGARA INSULUI în cinstea Congresului U.T.M. Să ne alăturăm iniţiativei tinerilor de la „Tudor Vladimirescu“ „Tineri şi tinere“ Aplicaţi pe scară largă iniţiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“— Bucureşti cu privire la o mai b­ună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie“! Aceasta a fost lozinca sub care s-a desfăşurat mitingul tinerilor de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“. La acest miting, ce a avut loc în pauza de prînz a zilei de 30 mai, s-au adunat în sala de festivităţi peste 500 de tineri muncitori. Aveau să-şi spună astăzi cuvîntul în aplicarea şi în întreprinderea lor a iniţiativei tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capita­lă. Mitingul a fost o urmare firească a discuţiilor şi adunărilor ce s-au ţinut în ultima săptămînă în bri­găzi, ateliere, secţii. Tinerii au discutat cu aprindere iniţiativa privitoare la organizarea locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată in producţie. Ei au ajuns la convingerea că alăturindu-se acestei acţiuni vor putea obţine acum în preajma Celui de al II-lea Congres al UTM succese tot mai mari. In adunările generale deschise, pe secţii, în care utemiştii şi ti­nerii au discutat obiectivele acţi­unii, ei au stabilit şi o serie de măsuri concrete menite să asigure aplicarea cu succes a Iniţiativei tinerilor de la uzinele „Tudor Vla­dimirescu“ Aşa, de pildă, tinerii de la secţia cazangerie şi-au pro­pus să mărească numărul munci­torilor din tura de noapte, pentru folosirea maximă a capacităţii utilajului pneumatic, descongesti­onarea locurilor de muncă blocate cu material vechi şi deşeuri, şi luarea în îngrijire a grădinii din faţa cazangeriei vechi. Tinerii din secţia mecanică, s-au angajat de asemenea să transporte zilnic piesele prelucrate la magazia inter­mediară şi să elibereze drumurile de acces pe care le vor marca distinct pentru a nu se mai pro­duce aglomerări. Toate angajamentele au fost centralizate de către comitetul U.T.M. al Atelierelor CFR „Iile Pintilie“, intr-un plan de măsuri căruia i s-a dat citire la miting de către fov. Const. Turcan secre­tar al comitetului UTM. Entuziasmul cu care tinerii de aici au primit noua iniţiativă, s-a manifestat din plin. Cu prilejul mitingului brigada de tineret con­dusă de Addrian GiobotarU s-a a angajat să sorteze şi să stivui­a­sca toate piesele şi materialele existen­­te în secţia vagoane, iar utemistul Trifan Cezar, vorbind în numele brigăzii de tineret de la strungărie vagoane, a chemat la întrecere toate brigăzile din atelier pentru aplicarea întocmai a iniţiativei. Vîrstnicii care au participat un număr mare la miting s-au anga­jat să sprijine şi ei tineretul cu experienţa lor, pentru ca în cinstea Congresului UTM, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ să obţină succese tot mai mari în îndeplinirea pla­nului. A.Gheorghe »W IBI H IHIll■ll■ll■l III II—ilUlilll H'IlM W! Ill^l■llll■ll■ I 111 i■11B1— —nir Nr. 3038 »!fe C*ragsg B8i— • Pe Cerkasov îl vom revedea pe ecran sub chipul „Cavalerului de la Mancha“. Regizorul S. Koziițev va fi autorul noii adaptări a romanului lui Cervantes, a cărui primă versiune cinematografică a fost realizata în urmă cu douăzeci de ani de către, regizorul G. W. Pabst, cu Feodor Su­­liapin în rolul lui Don Quichotte. • Pe ecranele sovietice a apă­rut de curînd şi a fost salutat cu deosebită căldură filmul „Volniţa“ realizat după romanul lui Fedor Glad­kov, de regizorul Rosal. Imaginea a­­parţine lui L. Kosmarov. • Julien Duvivier, renumitul regi­zor francez lucrează acum la ecrani­zarea romanului „Fraţii Karamazov“ de Feodor Dostoievski. Din lumea filmului • In studiourile româneşti, în pe­rioada de pregătire se află filmele „Moara cu noroc“ şi „Rîpa dracului“. După cum se ştie, „Moara cu noroc“ este ecranizarea nuvel­ei cu acelaşi nume a scriitorului Ion Slavici, care tratează procesul destimati­zării omu­lui robit banului, aspect tipic al so­cietăţii capitaliste. Regia filmului apar­ţine lui Victor Iliu, iar imaginea a fost încredinţată lui Ovid Gologan. • Yves Montand se află la Roma u­nde va interpreta unul din rolurile principale ale filmului „Oameni şi lupi“ în regia lui G. de Santis, în care are ca parteneri pe Silvana Man­­gano şi Redro Armendariz. Disertaţie In ziua de duminică 1 iulie 1956, la orele 11 va avea loc în Amfiteatrul II-4 al facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, susţinerea disertaţiei de candidat în ştiinţe fizico-matematice a tovarăşului Weiszmann N. Andrei, lector la Universitatea Bolyai din Cluj. Autobaza transporturi Auto Iaşi pune în circulaţie începînd cu data de 1 iunie 1956 o cursă permanentă de călători pe traseul Iaşi — Roman — P. Neamţ — Cheile Bicazului — La­cul Roşu şi retur. Plecarea zilnic din Iaşi, str. F. En­gels Nr. 2 la ora 6 dimineaţa şi sosi­„Maxim Gorki“ (tel 2171) pînă azi 1 iunie producţia italiană „Mîine va fi prea tîrziu“. Incepînd de sîmbătă 2 iunie va rula fil­mul sovietic „A 12 noapte“ după piesa cu acelaşi nume de W. Shakespeare, „Ilie Pintilie“ (tel. Disertaţia are ca titlu: „Despre structura şi anizotropia spaţiilor rela­­tiviste­ generalizate“, şi poate fi con­sultată la biblioteca de fizică. Conducătorul ştiinţific al aspiran­tului este prof. dr. Teofil T. Vescan. Referenţii oficiali sunt: acad. Gh. Vrânceanu, precum şi prof. V. Novacu şi prof. M. Haimovich membri cores­pondenţi ai Academiei R.P.R. rea la Lacul Roşu la ora 17,14 cu o staţionare de 2 ore in P. Neamţ. Plecarea din Lacul Roşu la ora 7, dimineaţa şi sosirea In laşi la orele 20,26 cu 3,30 ore staţionare In P. Neamţ. Costul unui bilet Iaşi — Lacul Roşu 47 lei. 2817) filmul Dulcmez „Trei star­turi"; „Puşki­i“ (tel- 2523) filmul romînesc „Alarmă în munţi“; „Ti­neretului“; Fum In pădure şi „Ilie face sport“; ,,Ion Creangă“ (tel. 2631) producţia englezească „Bancnota de 1.000.000 lire ster­line“. A­NUNŢ VINERI 1 IUNIE 1956 SPICUIRI ÎN PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal; 8.10 Muzică instrumentală interpretată de so­lişti români; 9.30 Emisiunea „Prie­tena noastră cartea“* Figura co­pilului în literatură; 10.00 Muzi­că din opere; 1100 Viaţa copiilor sovietici în creaţia lui S. Proko­fiev — montaj muzical-literar; 12.35 Muzică populară rusă; 13.05 Muzică uşoară; 13.25 Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian şi orchestră de Ceaicovski — solist Mîndru Katz; 14.00 Car­net cinematografic; 14.15 Melodii populare din ţări prietene; 1448 Concert de estradă; 15.35 Suita coregrafică „Intr-o cofetărie“ de R. Strauss; 16.15 Emisiunea pen­tru tinerii ascultători: „Să ne cu­noaştem patria“; 16.45 Emisiunea: „Tehnica şi experienţa"; 17.00 E­misiune în ajutorul participanţilor la cel de al XV-lea Concurs pe ţară al cercurilor şi formaţiilor artistice de amatori; 17.30 Radio­jurnal; 17.45 Silita pentru pian „Pionierul Ionică la circ“ de Gr. Ghidionescu; 18.00 Vorbeşte Mos­cova; 18.40 Muzică uşoară inter­pretată de Krasoviţkaia; 19.00 Noi înregistrări de muzică romîneas­­că; 1930 Gazeta Radio; 20.00 Cîntece la cerere; 20.20 Muzică populară interpretată de amator­ din oraşul Botoşani; 2040 Muzică de dans; 21.15 Teatru la micro­fon: „Atenţiune, copii!“ de Lucia Demetrius; 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv; 2315—23.55 Lu­crări simfonice inspirate din via­ţa copilului. isaimMDiaiiiinDBnnHniîiBni'.ssniiBwniniiniBîiiiiBBiniaBninsrmat! t—mmi—n­ai M •» NB-■mwmmtmm Pe drumul întăririi legăturii ţine de aspecte ale aCţlUtlli dintre teorie şi pr«cli«a leg|| repartiţiei după ItlUllCa în gospodăriile agricole colective din regiunea Iaşi II Creşterea retribuţiei pe o zi-mun­­că atît în natură, cît şi în bani în gospodăriile colective din regiunea Iaşi nu este totuşi pe deplin satis­făcătoare, nu cunoaşte ritmul care să reflecte posibilităţile reale de dezvoltare a producţiei colectiviste. Aceasta şi datorită faptului că im­portante pirghii de cointeresare ma­terială a colectiviştilor nu au fost şi nu sunt încă pe deplin folosite. Este demn de amintit, de pildă, faptul că nu s-a ţinut seama destul de consecvent nici de prevederile sta­tutului model al gospodăriilor co­lective, nici de H.G.M. Nr. 141 din 1953, care recomandă aplicarea sis­temului de adăugare şi scădere de zile-muncă, în raport cu producţia realizată care face ca retribuirea colectiviştilor să fie proporţională cu aportul lor la veniturile gospodă­riei. Atît în ramurile producţiei vege­tale, cît şi în ramurile producţiei animale, la mai toate gospodăriile colective din regiunea Iaşi este folo­sit insuficient sistemul acordului di­rect (simplu), acord complectat cu premii. De pildă, la gospodăria co­lectivă „Pămînt desţelenit“ din co­­muna Cîrpiţi, raionul Iaşi gospodă­ria colectivă din comuna Iveşti, ra­ionul Bîrlad retribuirea crescătorilor de animale se stabileşte în zile-mun­că fixe, fără a se ţine seama de rezultatele obţinute. Această practică în retribuirea muncii nu stimulează nici sporirea producţiei animale nici rentabilitatea acestei importante ra­muri a agriculturii. Se poate scoate în evidenţă de asemenea un alt mijloc de stimulare a colectiviştilor în vederea participă­rii la munca obştească, şi anume: acordarea de avansuri în bani, în tot cursul anului. Această pîrghie de întărire a disciplinei, în muncă, este folosită destul de sporadic şi de­­Text prescurtat din comunica­rea prezentată la sesiunea ştiin­ţifică, a cadrelor didactice de la Institutul Politehnic Iaşi, de că­tre tov. lector univ. G. NICOLIGIOIU) neconsecvent în gospodăriile colec­tive din regiunea noastră. Acordarea de avansuri în bani în tot cursul anului se poate realiza numai în măsura în care gospodăria colectivă, fiind dezvoltată multilateral, poate oferi de lucru colectiviştilor în tot timpul anului şi poate valorifica o cantitate mare de produse pe piaţă. Subliniem de asemenea faptul că justa organizare a retribuţiei muncii colectiviştilor cere o luptă energică împotriva risipei de zile-muncă, cere limitarea la strictul necesar a chel­tuielilor de zile-muncă pentru mun­cile neproductive. La mai toate gospodăriile colective din regiunea noastră limita maximă recomandată de H.C.M. 141/1953 (9 la sută din total, pînă la 20.000 zile­­muncă, 8 la sută din total de la 20­ 000-35.000 zile-muncă) a fost depă­şită. Spre exemplu la colectiva „1 Mai“ din comuna Romîneşti, raio­nul Vlădeni, limita maximă recoman­dată a fost depăşită în 1954 cu 762 zile-muncă, iar în 1955 cu 1010 zile-muncă. Este lesne de înţeles că în astfel de cazuri retribuţia pentru fiecare zi-m­uncă se micşorează, iar odată cu aceasta slăbeşte şi stimu­lentul pentru munca în gospodăria ob­ştească. In scopul sporirii continuu­ a pro­ducţiei agricole şi a întăririi econo­­mico-organizatorice a gospodăriilor a­­gricole colective statul nostru demo­crat-popular foloseşte o serie de pir­ghii economice cu ajutorul cărora co­interesează materialiceşte gospodăriile agricole colective şi pe colectivişti în rezultatele activităţii lor productive. Aşa sunt: sistemul de stabilire a co­telor obligatorii către stat, a impozitu­lui agricol, a plăţii lucrărilor exe­cutate de S.M.T., acordarea de cre­dite pentru investiţii şi producţie, sis­temul de contractări, achiziţii, comer­ţul de întîmpinare, etc. Studierea şi folosirea, potrivit cu condiţiile con­crete ale fiecărei gospodării colec­tive a acestor pirghii economice, duce la stimularea producţiei colectiviste, care în ultimă instanţă se reflectă în creşterea bunăstării colectiviştilor. Respectarea riguroasă a cerinţelor legii economice a repartiţiei după muncă — aceea ca partea din produ­sul social-total care este destinat con­sumului individual, să se repartizeze în raport direct cu cantitatea şi cali­tatea muncii fiecărui colectivist — educă pe ţăranii colectivişti în spiritul disciplinei socialiste a muncii, for­mează şi dezvoltă în rîndurile lor o nouă atitudine faţă de muncă şi faţă de proprietatea obştească. Justa organizare a repartiţiei după muncă şi lupta împotriva tendinţelor nivelatoare, contribuie nemijlocit la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi la mărirea puterii lor de atracţie a ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialism­.­lui, jucînd astfel urt rol important în opera de transformare socialistă a a­r-­­ furii. Cercetarea pe care am făcut-o în gospodăriile colective din regiunea Iaşi, în legătură cu traducerea în fapt a cerinţelor legii repartiţiei după muncă, ne conduce la cîteva conclu­zii pe care le recomandăm. 1. Pentru ca gospodăriile agricole colective să-şi asigure forţa de mun­că necesară desfăşurării normale a procesului de producţie, este necesar ca minimul de zile-muncă ce trebuie să-l efectuieze fiecare colectivist, să fie stabilit şi lunar, cel puţin pentru perioadele de vîrf (cu munci continue). Pe baza analizei frecvenţei zilelor­­muncă efectuate de colectivişti, în majoritatea gospodăriilor colective din regiunea Iaşi, în cursul anului s-a constatat o folosire neuniformă a forţei de muncă din gospodărie. Con­­siderind m­edia lunară a consumului de zile-muncă 8,3 la sută, se con­stată că în 5—6 luni din cursul anu­lui, consumul de zile-muncă este mai mic decit această medie, uneori de 2—4 la sută. Aceste luni repre­zintă pentru colectivişti perioade de inactivitate, iar pentru gospodărie o serioasă rezervă de forţe de muncă. Rezervele existente în lunile noiem­brie şi decembrie ar pute fi folosite, de exemplu, la construcţii şi între­prinderi anexe, iar rezerva de forţe de muncă din lunile ianuarie, februa­rie şi martie ar putea contribui la dezvoltarea unor ramuri din cadrul gospodăriei, ca, de exemplu, legumi­cultura de seră sau creşterea anima­lelor. Dezvoltarea multilaterală a gospo­dăriei şi în special a acelor ramuri care necesită un număr egal de zile­­muncă la cursul întregului an, ar da posibilitatea colectiviştilor să presteze zile muncă în tot cursul anului, du­­cînd astfel la dezvoltarea gospodăriei, la sporirea rentabilităţii ei şi implicit la creşterea veniturilor colectiviştilor în natură şi în bani. 2. Pentru a extinde acordarea de avansuri în bani şi în natură în tot cursul anului — ca mijloc de sti­mulare materială a colectiviştilor — este necesar ca dezvoltarea multi­laterală să se facă, ţinind seama de condiţiile concrete ale gospodăriilor colective, în direcţia realizării acelor produse care intră în sistemul de contractări pentru livrarea de către gospodărie a produselor vegetale şi animale şi care se pot valorifica uşor pe piaţă. 3. Este necesar ca în gospodăriile colective din regiunea Iaşi­ să se a­­plice mai consecvent retribuirea de bază a muncii, calculată în zile-mun­că, atît în raport cu cantitatea şi ca­litatea muncii cît şi cu producţia ob­ţinută, şi să se introducă retribuirea suplimentară. 4. Folosirea justă a legii repartiţiei după muncă în gospodăriile colective este strîns legata de buna organizare a evidenţei muncii depuse de colecti­vişti în gospodăria obştească. In a­­cest sens, este necesar ca în toate gospodăriile colective în mod mai consecvent, brigadierii, şefii de fermă şi responsabilii de ateliere să ţină o evidenţă zilnică a cantităţii şi calită­ţii lucrărilor efectuate de fiecare co­lectivist, să înscrie săptămînăl în căr­ţile de muncă ale acestora numărul de zile-muncă efectuate şi să predea la timp socotitorilor situaţiile de evi­denţă a muncii. Evidenţa strictă a zilelor-muncă efectuate de fiecare colectivist, per­mite nu numai ca repartiţia să se facă în raport cu munca depusă, dar face posibilă totodată aplicarea unui strict regim de economisire a zilelor-muncă, prin urmărirea cheltuielilor de muncă şi descoperirea la timp a risipei de zile-muncă. 5. Fiind ştiut faptul că traducerea în practică a cerinţelor legii reparti­ţiei după muncă, nu se poate face de la sine, ci prin activitatea con­ştientă a oamenilor, este necesar ca în problema organizării repartiţiei veni­turilor in gospodăriile colective, să se asigure participarea activă a tuturor colectiviştilor. Experienţa arată cit de mare este influenţa pe care o exercită justa or­ganizare a retribuţiei frumeii asupra producţiei, cît de mult contribuie ea la dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă şi la întărirea economico-orga­nizatorică a gospodăriei colective. Considerăm că folosirea justă a le­gii repartiţiei după muncă în gospo­dăriile colective, contribuie la întări­­rea economico-organizatorică a lor, contribuie la mărirea puterii lor de a­­tracţie a ţărănimii muncitoare pe fă­gaşul socialismului, uşurînd procesul de transformare socialistă a agri­­culturii. Acest lucru contri­buie la realizarea sarcinii funda­mentale a celui de al II-lea pl­i cin­cinal, — făurirea economiei sociia­liste unitare în­ țara noastră.

Next