Flacăra Iaşului, iunie 1956 (Anul 12, nr. 3038-3063)
1956-06-01 / nr. 3038
PB- 2-a Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie I nc I m p In perioada lunii iunie, o mare atenţie trebuie acordată îngrijirii culturilor. Se face grăparea terenurilor insămînţate cu porumb, în scopul afînării pămîntului şi distrugerii buruienilor proaspăt răisărite. Această lucrare trebuie făcută atunci cînd plantele de porumb sînt deja răsărite şi au 3—4 frunzuliţe. Tot la cîmp se continuă cu intensitate prăşitul şi răritul florii-soarelui, porumbului, sfeclei. Se pun cu sapa lipsurile la porumb şi se efectuiază plivitul buruienilor la toate culturile de păioase. Cînd plantele de secară au început să înflorească se aplică în lan polenizarea artificială suplimentară. Executarea riguroasă şi la timp a praşilei, care la porumb trebuie făcută de 3 ori, şi a muşuroitului cartofilor, în raioanele cu umiditate mai mare, sînt acţiuni hotărîtoare pentru soarta recoltei. La prăşitul porumbului şi cartofului, însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat sau cu maşina în rînduri drepte, este bine să se utilizeze cît mai larg prăşitoarele mecanice sau cele trase de animale. Prăşind cu mijloace mecanice, agricultorii fac o mare economie de timp, nu dau răgaz buruienilor să crească şi să împiedice dezvoltarea normală a plantelor. De asemenea, trebuie de ştiut că prin praşitul la timp se opreşte evaporarea apei din pămînt Tot în această lună se începe, acolo unde s-a stabilit de către agronomi epoca optimă, recoltarea rapiţei, apoi a secarei de toamnă. Spre sfîrşitul lunii iunie se mai recoltează cart?«* văratici, mazărea. De mare însemnătate este ca terenurile elibera te J* aceste culturi să fie imediat arate şi însaminţate cu plante pentru nutreţ si în special cu porumb pentru furaj. Paralel cu muncile cîmpului agriculturii trebuie să se Pre°cuP® Intens si de pregătirea inventarului necesar campaniei de reco**'c si treieris. In această privinţă, trebuie urgentate şi terminate reparaţiile la toate batozele, secerători-legători, cositoare, seceratonpologare, greble mecanice, coase. Lucrări în vie Via cunoaşte o deosebită activitate. Viticultorul continuă completarea golurilor, aratul printre rînduri şi săpatul printre butuci. Se începe plivitul lăstarilor de prisos daţi din butuc. Nu se vor plivi lăstarii crescuţi din cepi şi nici cei proveniţi direct din butuci, căci aceştia urmează să fie lăsaţi drept cepi de înlocuire în anul viitor. O acţiune de mare importanţă ce trebuie efectuată în decursul acestei perioade este preîntîmpinarea atacului de mană, căci ploile căzute în ultimul timp şi temperatura ce se menţine în regiunea noastră au creat condiţii prielnice atacului acestui mare duşman al viţei de vie. Pentru a preîntâmpina dezvoltarea şi extinderea manei, se recomandă efectuarea imediată a primului stropit cu zeamă bordeieză. Neaplicarea la timp a stropitului, poate aduce mari pagube producţiei viticole. Concentraţia soluţiei de zeamă bordeieză necesara pentru stropit va fi de 500 gr. piatră vînătă, 250 gr. var nestins şi 80—100 gr. alaun (piatră acră) care ajută la fixarea soluţiei pe frunze. Toate aceste cantităţi de materiale sînt necesare pentru 100 litri de apă. Stropirile ulterioare se fac cu doze mărite treptat. A doua stropire se face înainte de înflorire cu 750 grame piatră vînătă, la care se adaugă 375 grame var nestins şi 150 grame alaun. Viticultorul să aibă grijă ca soluţia folosită de el să fie proaspăt pregătită şi să fie împrăştiată pe frunze ca o pulbere fină (pe cît posibil pe dosul frunzelor). Pe timp secetos, dozele de piatră vînătă, var şi piatră acră se pot reduce la circa jumătate din conţinut. Materialele necesare pentru stropit sînt asigurate prin cooperative de către secţiile agricole raionale şi punctele agricole comunale. Data începerii şi terminării stropirilor este stabilită de către inginerii şi tehnicienii specialişti din localităţile respective. Viile se ţin curate de buruieni. În timpul înfloritului, nu se umblă în vie. Sapa a treia şi celelalte se fac după înflorit. Dacă floarea s-a scuturat, se stropeşte din nou cu zeamă bordeieză şi se prăfuieşte cu pucioasă contra făinării (Oidium) Este bine ca stropirea şi prăfuirea să se facă după ce s-a copilit, adică după ce s-au îndepărtat lăstarii de prisos, lăsîndu-se numai cei trebuincioşi pentru anul Viitor. La soiurile care meiază şi leagă neîndestulător din cauza creşterii prea puternice a lăstarilor, vîrfurile de creştere se ciupesc la începutul înfloritului. Prin această lucrare se ajută la o hrănim mai bună a organelor florale. In livadă Datorită timpului nestatornic, mai există încă posibilitatea căderii unei brume tîrzii. De aceea, din livadă nu trebuie să lipsească grămezile de gunoi, pentru ca în cazul unui îngheț de noapte, acestora să Ii se dea foc, ferindu-se astfel pomii cu rod de mari pierderi de fructe. Se continuă lupta contra insectelor rozătoare. Fluturele prunului se poate aduna dimineața cînd stă în repaos, iar acolo unde mai sînt omizi, acestea se vor distruge pe pomi ori la pămînt după ce se scutură. Tot acum se fac stropiri contra rapănului şi insectelor rozătoare, folosindu-se zeamă bordeieză 1 la sută combinată cu soluţia de verde de Paris 0,15 la sută La pomii tineri, se face ciupirga lăstarilor în vederea formării coroanei, iar la persicii şi caişii maturi se aplică tăierile în verde, cu scopul asigurării unui rod bogat. La pomii încărcaţi de rod, se pun proptele sau se ancorează ramurile spre a nu fi rupte de greutatea fructelor. De asemenea, se înlătură toţi lăstarii apăruţi pe trunchi şi din rădăcinile pomilor. Grădina de legume In grădina de legume se duce o intensă activitate. Grădinarii răsădesc, sapă, udă şi recoltează culturile timpurii, ca: salata, ridichile de lună, sparanghelul. Se continuă semănatul în brazde reci a răsadului de toamnă şi plantatul în cîmp a răsadului de pătlăgele roşii, ardei, vinete. Se udă cu apă stătută răsadniţele reci. De asemenea, se seamănă în cîmp dovleceii, ridichile de vară, pepenii, castraveţii. Este bine ca plantările de răsaduri să fie făcute seara sau dimineaţa cînd soarele nu încălzeşte aşa de puternic. Răsadul trebuie îngrăşat la cuib cu o mină de gunoi putred. După cîteva zile de la răsărire grădinarul trebuie să controleze cultura şi acolo unde sînt plante slabe să le înlocuiască cu alte răsaduri viguroase. Trebuie desfăşurată o muncă fără odihnă pentru distrugerea buruienilor şi pentru păstrarea apei în sol, prin efectuarea plivitului şi prăşitului oridecîte ori se simte nevoie. Se continuă iarovizarea cartofilor pentru plantările de vară, se pregătesc în cît mai bune condiţii terenurile respective. In tot cursul lunii iunie, plivitul şi prăşitul legumelor nu conteneşte. Tot acum fiind cea mai intensă epocă de creştere a legumelor, acestea se vor uda din belşug. împotriva atacului de mană se fac stropiri la pătlăgelele roşii, ceapă, cartofi, vinete şi pepeni cu zeamă bordeieză în concentraţie de 1 la sută piatră vînătă şi 0,5 la sută var nestins. Se plantează varza de toamnă şi se seamănă alt rînd de ridichi de lună, fasole pentru păstăi verzi, salată. Spre sfîrşitul lunii iunie se face plantarea de vară a cartofilor, cu tuberculi farovizaţi. Legumele timpurii ca: fasolea pentru păstăi, verzi, varza timpurie, castraveţii, se recoltează şi se valorifică pe măsura recoltării. Pătlăgelele roşii se ciupesc de lăstari şi se leagă de araci pentru ca plantele să fie bine susţinute împotriva vîntului. Lucrări zootehnice Pentru ca păşunile să constituie locuri de hrană şi sănătate pentru animale, ele trebuie să fie bine înerbate şi curate de buruieni vătămătoare, muşuroaie şi spini. De aceea, la lucrările de curăţire şi amenajare a islazurilor, trebuie să participe fiecare ţăran muncitor proprietar de animale. « In perioada de păşunare, animalele să aibă în apropiere adăpători cu apă proaspătă şi umbrare împotriva arşiţei soarelui. In tot cursul lunii iunie începe la cîmp recoltarea borceagului de toamnă, trifoiului, lucernei şi fînului natural. Trifoiul, lucerna şi borceagul sînt plante care cer o mare atenţie la uscat pentru că pierd lesne foile, care sînt cele mai preţioase. Ge! mai bine este ca uscatul să fie făcut pe pari (prepelegi), capre şi garduri, ca-n regiunile de munte. Cînd ploile nu dau răgaz uscării, atunci se vor pregăti gropi pentru nutreţ murat, atît lucerna, cît şi borceagul fiind potrivite pentru aceasta. Lucerna se poate însiroza singură, după o uşoară pălire, în amestec cu alte nutreţuri cum sunt uruielile de porumb, orz sau ovăz, pleava de cereale, paie tocate, ori în amestec cu secară verde recoltată înainte de înspicare, cu ieburi naturale sau cu borceag din ovăz în amestec cu mazăre. De asemenea, lucerna se poate însiloza prin tratare cu acid formic 5 la sută. Conţinutul chimic cu care se stropeşte lucerna tocată va fi de 5 la sută din greutatea ei. Pentru însilozare, lucerna trebuie să fie tocată mărunt, să fie bine îndesată şi însilozată în cel mai scurt timp. Cînd cultura de lucerna este atacată de gîndacul „Phithodeca“ ea se va cosi chiar înainte de înflorire. Tot la lucerna se vor lua măsuri de combatere a torţelului (cuscutei) cosindu-se partea atinsă. Vatra de cuscută se va răzălui cu sapa după care se va arde cu paie. In ferme sau în gospodăriile ţărăneşti o mare atenţie trebuie acordată creşterii animalelor. Se curăţă şi se dezinfectează grajdurile, coteţele. Exemplul comuniştilor într-o şedinţă de analiză ţinută recent la sfatul popular al comunei Ţibana, raionul Negreşti, s-a luat în discuţie problema stadiului în care se află îndeplinirea planului de colectări. C Cu acest prilej a reieşit limpede că, dacă planul privind colectarea laptelui de oaie este mult rămas în urmă, aceasta se datoreşte slabei activităţi a organului de colectare, a unor membri de partid şi deputaţi care nu constituie exemple personale pentru marea masă a ţăranilor muncitori din satele comunei. Odată cu constatarea acestor deficienţe, cei prezenţi la şedinţă şi-au luat obligaţia să-şi achite, ei în primul rînd cotele datorate statului şi după aceea să pornească o muncă temeinică de lămurire a ţăranilor muncitori pentru a le urma exemplul. Angajamentele comuniştilor şi deputaţilor nu au rămas vorbe goale, căci chiar a eroua zi, la centrul de colectare erau prezenţi comunistul Vasile Alexa, deputatul Sandu Arsenie, utemistul Ion Budei şi alţi mulţi cetăţeni de frunte ai comunei. Seara, cînd colectorul comunal a făcut totalul produselor primite, el a găsit intrată, la bază, cantitatea de 1.000 kg. brînză de oi. Şi aceasta numai într-o singură zi. Iată dlar, ce rezultate bune se pot obţine în realizarea planului de colectări atunci cînd comuniştii şi deputaţii sunt exemple personale pentru restul ţăranilor muncitori din cormuna. V. ST. MANOLAGHE corespondent Elevii din şcolile medii şi studenţii din Institutele de învăţâmînt superior, pot să primească în continuare ziarele şi revistele pe timpul vacanţei de vară, abonîndu-se din timp la difuzorii voluntari din şcoli şi factorii poştali. FLAGARA INSULUI în cinstea Congresului U.T.M. Să ne alăturăm iniţiativei tinerilor de la „Tudor Vladimirescu“ „Tineri şi tinere“ Aplicaţi pe scară largă iniţiativa tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“— Bucureşti cu privire la o mai bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie“! Aceasta a fost lozinca sub care s-a desfăşurat mitingul tinerilor de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“. La acest miting, ce a avut loc în pauza de prînz a zilei de 30 mai, s-au adunat în sala de festivităţi peste 500 de tineri muncitori. Aveau să-şi spună astăzi cuvîntul în aplicarea şi în întreprinderea lor a iniţiativei tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. Mitingul a fost o urmare firească a discuţiilor şi adunărilor ce s-au ţinut în ultima săptămînă în brigăzi, ateliere, secţii. Tinerii au discutat cu aprindere iniţiativa privitoare la organizarea locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată in producţie. Ei au ajuns la convingerea că alăturindu-se acestei acţiuni vor putea obţine acum în preajma Celui de al II-lea Congres al UTM succese tot mai mari. In adunările generale deschise, pe secţii, în care utemiştii şi tinerii au discutat obiectivele acţiunii, ei au stabilit şi o serie de măsuri concrete menite să asigure aplicarea cu succes a Iniţiativei tinerilor de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ Aşa, de pildă, tinerii de la secţia cazangerie şi-au propus să mărească numărul muncitorilor din tura de noapte, pentru folosirea maximă a capacităţii utilajului pneumatic, descongestionarea locurilor de muncă blocate cu material vechi şi deşeuri, şi luarea în îngrijire a grădinii din faţa cazangeriei vechi. Tinerii din secţia mecanică, s-au angajat de asemenea să transporte zilnic piesele prelucrate la magazia intermediară şi să elibereze drumurile de acces pe care le vor marca distinct pentru a nu se mai produce aglomerări. Toate angajamentele au fost centralizate de către comitetul U.T.M. al Atelierelor CFR „Iile Pintilie“, intr-un plan de măsuri căruia i s-a dat citire la miting de către fov. Const. Turcan secretar al comitetului UTM. Entuziasmul cu care tinerii de aici au primit noua iniţiativă, s-a manifestat din plin. Cu prilejul mitingului brigada de tineret condusă de Addrian GiobotarU s-a a angajat să sorteze şi să stivuiasca toate piesele şi materialele existente în secţia vagoane, iar utemistul Trifan Cezar, vorbind în numele brigăzii de tineret de la strungărie vagoane, a chemat la întrecere toate brigăzile din atelier pentru aplicarea întocmai a iniţiativei. Vîrstnicii care au participat un număr mare la miting s-au angajat să sprijine şi ei tineretul cu experienţa lor, pentru ca în cinstea Congresului UTM, Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ să obţină succese tot mai mari în îndeplinirea planului. A.Gheorghe »W IBI H IHIll■ll■ll■l III II—ilUlilll H'IlM W! Ill^l■llll■ll■ I 111 i■11B1— —nir Nr. 3038 »!fe C*ragsg B8i— • Pe Cerkasov îl vom revedea pe ecran sub chipul „Cavalerului de la Mancha“. Regizorul S. Koziițev va fi autorul noii adaptări a romanului lui Cervantes, a cărui primă versiune cinematografică a fost realizata în urmă cu douăzeci de ani de către, regizorul G. W. Pabst, cu Feodor Suliapin în rolul lui Don Quichotte. • Pe ecranele sovietice a apărut de curînd şi a fost salutat cu deosebită căldură filmul „Volniţa“ realizat după romanul lui Fedor Gladkov, de regizorul Rosal. Imaginea aparţine lui L. Kosmarov. • Julien Duvivier, renumitul regizor francez lucrează acum la ecranizarea romanului „Fraţii Karamazov“ de Feodor Dostoievski. Din lumea filmului • In studiourile româneşti, în perioada de pregătire se află filmele „Moara cu noroc“ şi „Rîpa dracului“. După cum se ştie, „Moara cu noroc“ este ecranizarea nuvelei cu acelaşi nume a scriitorului Ion Slavici, care tratează procesul destimatizării omului robit banului, aspect tipic al societăţii capitaliste. Regia filmului aparţine lui Victor Iliu, iar imaginea a fost încredinţată lui Ovid Gologan. • Yves Montand se află la Roma unde va interpreta unul din rolurile principale ale filmului „Oameni şi lupi“ în regia lui G. de Santis, în care are ca parteneri pe Silvana Mangano şi Redro Armendariz. Disertaţie In ziua de duminică 1 iulie 1956, la orele 11 va avea loc în Amfiteatrul II-4 al facultăţii de matematică şi fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, susţinerea disertaţiei de candidat în ştiinţe fizico-matematice a tovarăşului Weiszmann N. Andrei, lector la Universitatea Bolyai din Cluj. Autobaza transporturi Auto Iaşi pune în circulaţie începînd cu data de 1 iunie 1956 o cursă permanentă de călători pe traseul Iaşi — Roman — P. Neamţ — Cheile Bicazului — Lacul Roşu şi retur. Plecarea zilnic din Iaşi, str. F. Engels Nr. 2 la ora 6 dimineaţa şi sosi„Maxim Gorki“ (tel 2171) pînă azi 1 iunie producţia italiană „Mîine va fi prea tîrziu“. Incepînd de sîmbătă 2 iunie va rula filmul sovietic „A 12 noapte“ după piesa cu acelaşi nume de W. Shakespeare, „Ilie Pintilie“ (tel. Disertaţia are ca titlu: „Despre structura şi anizotropia spaţiilor relativiste generalizate“, şi poate fi consultată la biblioteca de fizică. Conducătorul ştiinţific al aspirantului este prof. dr. Teofil T. Vescan. Referenţii oficiali sunt: acad. Gh. Vrânceanu, precum şi prof. V. Novacu şi prof. M. Haimovich membri corespondenţi ai Academiei R.P.R. rea la Lacul Roşu la ora 17,14 cu o staţionare de 2 ore in P. Neamţ. Plecarea din Lacul Roşu la ora 7, dimineaţa şi sosirea In laşi la orele 20,26 cu 3,30 ore staţionare In P. Neamţ. Costul unui bilet Iaşi — Lacul Roşu 47 lei. 2817) filmul Dulcmez „Trei starturi"; „Puşkii“ (tel- 2523) filmul romînesc „Alarmă în munţi“; „Tineretului“; Fum In pădure şi „Ilie face sport“; ,,Ion Creangă“ (tel. 2631) producţia englezească „Bancnota de 1.000.000 lire sterline“. ANUNŢ VINERI 1 IUNIE 1956 SPICUIRI ÎN PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal; 8.10 Muzică instrumentală interpretată de solişti români; 9.30 Emisiunea „Prietena noastră cartea“* Figura copilului în literatură; 10.00 Muzică din opere; 1100 Viaţa copiilor sovietici în creaţia lui S. Prokofiev — montaj muzical-literar; 12.35 Muzică populară rusă; 13.05 Muzică uşoară; 13.25 Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian şi orchestră de Ceaicovski — solist Mîndru Katz; 14.00 Carnet cinematografic; 14.15 Melodii populare din ţări prietene; 1448 Concert de estradă; 15.35 Suita coregrafică „Intr-o cofetărie“ de R. Strauss; 16.15 Emisiunea pentru tinerii ascultători: „Să ne cunoaştem patria“; 16.45 Emisiunea: „Tehnica şi experienţa"; 17.00 Emisiune în ajutorul participanţilor la cel de al XV-lea Concurs pe ţară al cercurilor şi formaţiilor artistice de amatori; 17.30 Radiojurnal; 17.45 Silita pentru pian „Pionierul Ionică la circ“ de Gr. Ghidionescu; 18.00 Vorbeşte Moscova; 18.40 Muzică uşoară interpretată de Krasoviţkaia; 19.00 Noi înregistrări de muzică romînească; 1930 Gazeta Radio; 20.00 Cîntece la cerere; 20.20 Muzică populară interpretată de amator din oraşul Botoşani; 2040 Muzică de dans; 21.15 Teatru la microfon: „Atenţiune, copii!“ de Lucia Demetrius; 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv; 2315—23.55 Lucrări simfonice inspirate din viaţa copilului. isaimMDiaiiiinDBnnHniîiBni'.ssniiBwniniiniBîiiiiBBiniaBninsrmat! t—mmi—nai M •» NB-■mwmmtmm Pe drumul întăririi legăturii ţine de aspecte ale aCţlUtlli dintre teorie şi pr«cli«a leg|| repartiţiei după ItlUllCa în gospodăriile agricole colective din regiunea Iaşi II Creşterea retribuţiei pe o zi-muncă atît în natură, cît şi în bani în gospodăriile colective din regiunea Iaşi nu este totuşi pe deplin satisfăcătoare, nu cunoaşte ritmul care să reflecte posibilităţile reale de dezvoltare a producţiei colectiviste. Aceasta şi datorită faptului că importante pirghii de cointeresare materială a colectiviştilor nu au fost şi nu sunt încă pe deplin folosite. Este demn de amintit, de pildă, faptul că nu s-a ţinut seama destul de consecvent nici de prevederile statutului model al gospodăriilor colective, nici de H.G.M. Nr. 141 din 1953, care recomandă aplicarea sistemului de adăugare şi scădere de zile-muncă, în raport cu producţia realizată care face ca retribuirea colectiviştilor să fie proporţională cu aportul lor la veniturile gospodăriei. Atît în ramurile producţiei vegetale, cît şi în ramurile producţiei animale, la mai toate gospodăriile colective din regiunea Iaşi este folosit insuficient sistemul acordului direct (simplu), acord complectat cu premii. De pildă, la gospodăria colectivă „Pămînt desţelenit“ din comuna Cîrpiţi, raionul Iaşi gospodăria colectivă din comuna Iveşti, raionul Bîrlad retribuirea crescătorilor de animale se stabileşte în zile-muncă fixe, fără a se ţine seama de rezultatele obţinute. Această practică în retribuirea muncii nu stimulează nici sporirea producţiei animale nici rentabilitatea acestei importante ramuri a agriculturii. Se poate scoate în evidenţă de asemenea un alt mijloc de stimulare a colectiviştilor în vederea participării la munca obştească, şi anume: acordarea de avansuri în bani, în tot cursul anului. Această pîrghie de întărire a disciplinei, în muncă, este folosită destul de sporadic şi deText prescurtat din comunicarea prezentată la sesiunea ştiinţifică, a cadrelor didactice de la Institutul Politehnic Iaşi, de către tov. lector univ. G. NICOLIGIOIU) neconsecvent în gospodăriile colective din regiunea noastră. Acordarea de avansuri în bani în tot cursul anului se poate realiza numai în măsura în care gospodăria colectivă, fiind dezvoltată multilateral, poate oferi de lucru colectiviştilor în tot timpul anului şi poate valorifica o cantitate mare de produse pe piaţă. Subliniem de asemenea faptul că justa organizare a retribuţiei muncii colectiviştilor cere o luptă energică împotriva risipei de zile-muncă, cere limitarea la strictul necesar a cheltuielilor de zile-muncă pentru muncile neproductive. La mai toate gospodăriile colective din regiunea noastră limita maximă recomandată de H.C.M. 141/1953 (9 la sută din total, pînă la 20.000 zilemuncă, 8 la sută din total de la 20 000-35.000 zile-muncă) a fost depăşită. Spre exemplu la colectiva „1 Mai“ din comuna Romîneşti, raionul Vlădeni, limita maximă recomandată a fost depăşită în 1954 cu 762 zile-muncă, iar în 1955 cu 1010 zile-muncă. Este lesne de înţeles că în astfel de cazuri retribuţia pentru fiecare zi-muncă se micşorează, iar odată cu aceasta slăbeşte şi stimulentul pentru munca în gospodăria obştească. In scopul sporirii continuu a producţiei agricole şi a întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor agricole colective statul nostru democrat-popular foloseşte o serie de pirghii economice cu ajutorul cărora cointeresează materialiceşte gospodăriile agricole colective şi pe colectivişti în rezultatele activităţii lor productive. Aşa sunt: sistemul de stabilire a cotelor obligatorii către stat, a impozitului agricol, a plăţii lucrărilor executate de S.M.T., acordarea de credite pentru investiţii şi producţie, sistemul de contractări, achiziţii, comerţul de întîmpinare, etc. Studierea şi folosirea, potrivit cu condiţiile concrete ale fiecărei gospodării colective a acestor pirghii economice, duce la stimularea producţiei colectiviste, care în ultimă instanţă se reflectă în creşterea bunăstării colectiviştilor. Respectarea riguroasă a cerinţelor legii economice a repartiţiei după muncă — aceea ca partea din produsul social-total care este destinat consumului individual, să se repartizeze în raport direct cu cantitatea şi calitatea muncii fiecărui colectivist — educă pe ţăranii colectivişti în spiritul disciplinei socialiste a muncii, formează şi dezvoltă în rîndurile lor o nouă atitudine faţă de muncă şi faţă de proprietatea obştească. Justa organizare a repartiţiei după muncă şi lupta împotriva tendinţelor nivelatoare, contribuie nemijlocit la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi la mărirea puterii lor de atracţie a ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialism.lui, jucînd astfel urt rol important în opera de transformare socialistă a ar- furii. Cercetarea pe care am făcut-o în gospodăriile colective din regiunea Iaşi, în legătură cu traducerea în fapt a cerinţelor legii repartiţiei după muncă, ne conduce la cîteva concluzii pe care le recomandăm. 1. Pentru ca gospodăriile agricole colective să-şi asigure forţa de muncă necesară desfăşurării normale a procesului de producţie, este necesar ca minimul de zile-muncă ce trebuie să-l efectuieze fiecare colectivist, să fie stabilit şi lunar, cel puţin pentru perioadele de vîrf (cu munci continue). Pe baza analizei frecvenţei zilelormuncă efectuate de colectivişti, în majoritatea gospodăriilor colective din regiunea Iaşi, în cursul anului s-a constatat o folosire neuniformă a forţei de muncă din gospodărie. Considerind media lunară a consumului de zile-muncă 8,3 la sută, se constată că în 5—6 luni din cursul anului, consumul de zile-muncă este mai mic decit această medie, uneori de 2—4 la sută. Aceste luni reprezintă pentru colectivişti perioade de inactivitate, iar pentru gospodărie o serioasă rezervă de forţe de muncă. Rezervele existente în lunile noiembrie şi decembrie ar pute fi folosite, de exemplu, la construcţii şi întreprinderi anexe, iar rezerva de forţe de muncă din lunile ianuarie, februarie şi martie ar putea contribui la dezvoltarea unor ramuri din cadrul gospodăriei, ca, de exemplu, legumicultura de seră sau creşterea animalelor. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriei şi în special a acelor ramuri care necesită un număr egal de zilemuncă la cursul întregului an, ar da posibilitatea colectiviştilor să presteze zile muncă în tot cursul anului, ducînd astfel la dezvoltarea gospodăriei, la sporirea rentabilităţii ei şi implicit la creşterea veniturilor colectiviştilor în natură şi în bani. 2. Pentru a extinde acordarea de avansuri în bani şi în natură în tot cursul anului — ca mijloc de stimulare materială a colectiviştilor — este necesar ca dezvoltarea multilaterală să se facă, ţinind seama de condiţiile concrete ale gospodăriilor colective, în direcţia realizării acelor produse care intră în sistemul de contractări pentru livrarea de către gospodărie a produselor vegetale şi animale şi care se pot valorifica uşor pe piaţă. 3. Este necesar ca în gospodăriile colective din regiunea Iaşi să se aplice mai consecvent retribuirea de bază a muncii, calculată în zile-muncă, atît în raport cu cantitatea şi calitatea muncii cît şi cu producţia obţinută, şi să se introducă retribuirea suplimentară. 4. Folosirea justă a legii repartiţiei după muncă în gospodăriile colective este strîns legata de buna organizare a evidenţei muncii depuse de colectivişti în gospodăria obştească. In acest sens, este necesar ca în toate gospodăriile colective în mod mai consecvent, brigadierii, şefii de fermă şi responsabilii de ateliere să ţină o evidenţă zilnică a cantităţii şi calităţii lucrărilor efectuate de fiecare colectivist, să înscrie săptămînăl în cărţile de muncă ale acestora numărul de zile-muncă efectuate şi să predea la timp socotitorilor situaţiile de evidenţă a muncii. Evidenţa strictă a zilelor-muncă efectuate de fiecare colectivist, permite nu numai ca repartiţia să se facă în raport cu munca depusă, dar face posibilă totodată aplicarea unui strict regim de economisire a zilelor-muncă, prin urmărirea cheltuielilor de muncă şi descoperirea la timp a risipei de zile-muncă. 5. Fiind ştiut faptul că traducerea în practică a cerinţelor legii repartiţiei după muncă, nu se poate face de la sine, ci prin activitatea conştientă a oamenilor, este necesar ca în problema organizării repartiţiei veniturilor in gospodăriile colective, să se asigure participarea activă a tuturor colectiviştilor. Experienţa arată cit de mare este influenţa pe care o exercită justa organizare a retribuţiei frumeii asupra producţiei, cît de mult contribuie ea la dezvoltarea noii atitudini faţă de muncă şi la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. Considerăm că folosirea justă a legii repartiţiei după muncă în gospodăriile colective, contribuie la întărirea economico-organizatorică a lor, contribuie la mărirea puterii lor de atracţie a ţărănimii muncitoare pe făgaşul socialismului, uşurînd procesul de transformare socialistă a agriculturii. Acest lucru contribuie la realizarea sarcinii fundamentale a celui de al II-lea pli cincinal, — făurirea economiei sociialiste unitare în țara noastră.