Flacăra Iaşului, august 1956 (Anul 12, nr. 3090-3115)

1956-08-01 / nr. 3090

Hr. 3090 Calendarul lucrărilor agricole pe luna august Lucrări un timp în această perioadă, munca la arie cunoaşte mare zor, fiecare producător trebuind să depună toate sforţările pentru a-şi ve­dea recolta de păioase cit mai curînd în magazie. Pentru ca treierişul să meargă din plin, batozele trebuie să funcţioneze fără întrerupere, ziua şi noap­tea. Comitetele executive ale sfaturilor populare să pună ac­cent pe organizarea muncii la arie în aşa fel încît să se de­păşească viteza de treier plani­ficată. Tot acum este şi timpul re­coltării fasolei semănată singură şi după aceea a celei semănată printre porumb, a meiului şi porumbului furajer. Se face apoi culesul inului şi cînepei de vară, uscatul şi topitul lor. Fu­ior bun dă inul mai verde. Cînd se urmăreşte obţinerea unei producţii de sămînţă, inul se zmulge mai copt, se face mă­nunchi şi după uscare se scoate sămînţa. Alte plante ce trebuie recoltate sînt: soia, lintea şi să­mînţa de sfeclă de zahăr şi nu­treţ. Spre sfîrşitul lunii se în­cepe recoltarea florii soarelui care este coaptă atunci cînd frunzele încep să se usuce, pă­lăriile îngălbenesc pe spate, iar florile de pe margini se usucă şi cad. Recoltarea se face parţial şi nu totala pe măsura coacerii lanului. Odată cu aceste lucrări la cîmp se continuă executarea a­­răturilor pentru însămînţările de toamnă. Acestea se grăpează i­­mediat, păstrîndu-se afinate şi cu­rate de buruieni, pînă la timpul însămînţării lor cu maşina. In vederea executării însămînţă­­rilor de toamnă, trebuie pregă­tită sămînţa (să fie selecţionată şi uscată), maşinile şi atelajele necesare. Grădina de legume Legumicultorii recoltează cea­pa de arpagic şi usturoiul, după care le pun la uscat în cununi sau le întind la umbră în strat subţire. Se continuă culesul păt­lăgelelor roşii, ardeilor, vinete­­lor şi castraveţilor. De asemenea se mai recoltează cartofii, varza timpurie, mai ales dacă a înce­put să crape. Udatul se face cu regularitate dimineaţa şi seara, mai ales la legumele care cer multă apă: varză, ardei, praz. Grădinarii acordă o grijă deo­sebită culegerii seminţelor de le­gume care s-au copt cum ar fi seminţele de pătrunjel, salată, ceapă, mărar, ridichi, varză tim­purie, etc. Cultivatorii de tutun încep culesul foilor „de poală“ îndată ce acestea îngrăbenesc. Pe terenurile libere se poate semăna din nou spanac, salată, ridichi de lună pentru recolta de toamnă. Lucrări în vie In vie se continuă copilitul şi cîrnitul. Se face sapa de vară. Se revizuiesc aracii şi se ridică cei căzuţi. In viile cu soiuri de struguri de masă („Perla de Czaba“) se începe culesul. Stru­gurii recoltaţi se sortează cu grijă pentru valorificare. Tot acum, în viile în care s-au făcut altoiri în verde, se continuă stropirea lăstarilor cu zeamă bordeleză. Apropierea culesului cel mare care începe în septembrie, impu­ne luarea măsurilor de pregătire a cramelor. Acestea se curăţă şi dezinfectează prin văruiri. Se revizuiesc şi se repară vasele şi budanele pentru vin, se spală şi se păpuresc cu foarte multă a­­tenţie. Inventarul de vinificaţie şi cules se pr­ăteşte încă de pe acum dîndu-se atenţie stării de funcţionare a zdrobitoarelor, dezdrobonitoarelor, preselor, etc. Livada încă de pe acum, pe locurile ce urmează a fi plantate livezi tinere, se începe organizarea te­ritoriului. Se face desfundarea, pichetajul şi gropile pentru pomi Se continuă cu recoltarea me­relor, perelor, prunelor văratice. Fructele căzute se string cu grijă căci ele sunt purtătoare de boli. La pomii prea încărcaţi de fructe acestea se răresc. Livada se ţine curată fără buruieni. Lucrătorii din pepiniere con­tinuă altoitul în ochi — dor­mind, observînd ca puieţii să aibă sevă suficientă, căci altfel altoii nu se prind. Lucrări zootehnice O grijă deosebită trebuie acor­dată creşterii animalelor. Avînd în vedere că păşunea devine din ce în ce mai slabă, trebuie să li se dea vitelor suplimente tot mai bogate de masă verde co­sită. In perioada lunii august, lu­crarea principală în ce priveşte creşterea animalelor este cositul, căratul şi clăditul stogurilor de nutreţ în vederea conservării lor pentru iarnă. Se face recoltarea meiului păsăresc, sorgului, ierbei de sudan şi a fîneţelor naturale, dacă acestea n-au fost recoltate mai înainte. Această ultimă lu­crare trebuie făcută imediat pen­tru a da ierbii putinţa să olă­­vească şi să dea a doua coasă pînă la căderea ploilor de toam­nă. O păstrare greşită a furajelor recoltate aduce mari pierderi crescătorilor de animale. De a­­ceea, clăitul finului să se facă pe locuri adăpostite de ploi şi zăpezi. In cazul cînd lipsesc ast­fel de locuri, finul se clăteşte în stoguri rotunde, cu baza puţin strînsă şi cit mai ascuţite la vîrf. Este recomandabil ca finul să se clăiască în jurul unei pră­jini lungi înfipte în pămînt, al cărei rol este de a menţine pe tot timpul conservării echilibrul stogului şi forma vîrfului. Pe lo­cul unde urmează a fi baza sto­gului se aşează cîteva lemne lungi dispuse în formă de gră­tar, pentru a feri finul de mu­­cegăire. Aceleaşi măsuri le vom lua şi în ce priveşte clăitul pa­ielor, cu singura diferenţă ca a­­cestea se clătesc în şiră. Acum este timpul să recoltăm şi porumbul furajer. Este reco­mandabil ca acesta să se însilo­­zeze la groapă. Silozurile şi gro­pile pentru păstrarea nutreţului murat se pregătesc şi se dezin­fectează prin văruire sau arde­re. Imediat după recoltare po­rumbul de furaj se toacă cît mai mărunt p­resîndu-se la groapă foarte bine ca să se elimine go­lurile de aer dintre straturi. Du­pă umplerea gropii, silozul se acoperă imediat cu un strat de paie și pămînt. Este bine ca în vederea însilozării crescătorii de animale să ceară ajutorul ingi­nerilor sau tehnicienilor agro­nomi şi zootehnişti de la punc­tele agricole. O atenţie deosebită trebuie a­­cordată îngrijirii animalelor. In vederea montei de toamnă se aleg oile bune de prăsilă, iar oile pentru reformă, vierii şi ti­neretul porcin se pun la îngră­şat pentru valorificare. Se aleg păsările care vor rămîne peste iarnă separîndu-le de cele ce ur­mează a se sacrifica. In stupină se revizuiesc stupii, ajutîndu se cu faguri de rezervă populaţiile slabe. Nu se mai fac rob­i şi se ajută la stîrpirea trîn­­torilor, înlocuindu-se totodată și mătcile bătrîne. Matca este sti­mulată prin hrană suplimentară ca să ouă şi să păstreze popu­lația stupului. FLACARA IASULU Cooperaţia de consum în sprijinul muncilor agricole de vară Pentru a veni­ în ajutorul ţărănimii muncitoare în timpul muncilor agri­cole, Uniunea regională a cooperati­velor de consum a pus la îndemîna producătorilor agricoli, prin coopera­tivele săteşti, unelte şi maşini agri­cole tot mai multe şi mai perfecţio­­nate. In vederea sprijinirii campaniei agricole din vara acestui an, URCC, prin baza regională numai în semes­trul II a pus la dispoziţie ţărănimii muncitoare prin unităţile cooperatiste 30.000 seceri, 40.000 coase, 17.000 cio­cane şi nicovale pentru coase, 60 000 gresii pentru coase, 1229 prăşitori cu tracţiune animală, 200 pompe de stropit în vii, 350 vînturători, sulfat de cupru cărbuni de forjă, saci şi alte unelte agricole şi materiale ne­­cesare pentru efectuarea muncilor în campania agricolă de vară De asemenea au fost amenajate 243 chioşcuri , care au primit spre desfacere peste 35.000 kg. răcoritoa­­re, cantităţi importante de biscuiţi, bomboane etc. precum şi pînzeturi, stofe, încălţăminte, confecţii şi diferi­te alte mărfuri industriale. La chioş­­curile de pe aici nu lipsesc nici zia­rele şi broşurile. Dacă însă, în ceea ce priveşte a­provizionarea cu unelte agricole şi materiale necesare în perioada mun­­cilor agricole din campania de vară s-au înregistrat unele succese mul­ţumitoare, nu tot astfel se poate spune despre judicioasa repartiţie a lor la raioane. Unele uniuni raiona­le ca, de exemplu, Huşi, Murgeni şi Vaslui nu au studiat cerinţele locale de aprovizionare, din care cauză mul­te dintre cooperativele săteşti din ra­ioanele respective au fost lipsite un tim­p de unele unelte şi materiale cum ar fi : seceri, cărbuni de forjă, saci şi altele. O altă serie de unelte a­­gricole şi materiale neputînd fi des­făcute aici, au dus la stocarea supra­­normativ a acestora. Această stare de lucruri a determinat ca în toiul desfăşurării campaniei să se facă recartări de unelte agricole şi mate­­riale de la un raion la altul. La fel, insuficientă preocupare au dovedit conducerile Uniunilor raio­nale Iaşi, Hîrlău şi apele în ceea ce priveşte procurarea din timp a ma­terialelor necesare pentru confecţiona­rea chioşcurilor la arii. Din această cauză la unele arii chioşcurile con­fecţionate nu sunt corespunzători­­, iar în alte cazuri, amenajarea chioş­curilor la aiii se face cu întîrziere. Uniunea regională a cooperativelor de consum trebuie să ia măsurile ne­cesare și să acorde un sprijin efec­tiv Uniunilor raionale pentru lichida­rea lipsurilor semnalate în sprijini­rea ţărănimii muncitoare în timpul campaniei de recoltare, treieriş şi dezmiriştit. In felul acesta coopera­ţia de consum va aduce o însemna­tă contribuţie la desfăşurarea campa­niei de recoltare şi treieriş în bune condiţiuni, la timp şi fără pierderi. Campionatul R. P. R. de box — juniori Regiunea Iaşi — regiunea Bacau­­ 28-10 In sfîrşit, după o peri­oadă de timp destul de lungă, spectatorii ieşeni au putut asista la o întîlnire corespunzătoare din punct de vedere tehnic. De la început trebuie scos în evidenţă faptul că tinerii pugilişti ieşeni n-au pierdut nici un meci în cursul întâlnirii cu repre­zentativa de juniori a re­giunii Bacău. Din cele 10 meciuri programate, două s-au terminat la egalitate, două au fost câştigate prin reprezentarea adversarului, iar restul au revenit re­­găinii Iaşi. Prin prizma rezultatului obţinut şi a comportării pe ring, boxerii din Iaşi au înregistrat un serios salt calitativ, faţă de în­­tîlnirile anterioare. Din păcate însă, o parte dintre tinerii boxeri se mai prezintă încă slab, nejus­­tificînd locul pe care-l o­­cupă în echipa reprezen­tativă a regiunii. Este vorba — în primul rînd— de C. Paznicu care (fără să ţinem seama de faptul că adversarul său a fost la fel de slab din punct de vedere tehnic) datorită prea marii îngăduinţe a arbitrilor, n-a fost descali­ficat pentru box neregula­mentar. Comportarea sa este oarecum surprinză­toare deoarece în anii tre­cuţi, se dovedise a fi un boxer cu perspective. In ultimul timp, C. Paznicu a început să utilizeze lo­­viturile periculoase cu capul, fără să folosească avantajul ageniei sale. Boxerul D. Bărbieru, deşi intr-un evident pro­­gres, impune fiecărui joc susţinut o notă de duri­tate excesivă, căutînd doar loviturile decisive. Antrenorii N. Florescu şi C. Leonida, trebuie să insiste mai mult asupra pregătirii tehnice şi tactice şi aceasta, în mod deose­­bit la boxerii care nu ştiu încă să se orienteze în ring. Iată pe scurt filmul intîlnirilor : Categ. minimă. Bine pregătiţi din toate puncte­le de vedere, A. Toth (I) şi V. Bocănel (B) au rea­lizat cel mai frumos meci al galei. Viu disputată, în­­tîlnirea a luat sfirşit cu un just rezultat de egali­tate. Ceea ce a ridicat mai mult valoarea meciu­lui a fost ritmul rapid în care s-a boxat de la pri­mul și pînă la ultimul sunet al gongului. Categ. hârtie. Deși dis­putat, nudul nu s-a ridi­cat la un nivel tehnic co­respunzător. Aceasta se datorește ambilor boxeri— G. Cojan (I) și P. Pin­­tescu (B). Avertismentul primit de boxerul Pintescu pentru box periculos cu capul, a apropiat şi mai mult victoria la puncte a lui G. Gojan, care a cîş­­tigat pînă la urmă destul de comod. Categ. muscă. V. Mi­trofan (B) n-a reuşit să ţină piept decît pînă în repriza II-a cînd, seriile puternice primite la figu­ră l-au obligat să abando­neze. Deşi învingător, Sa­­ul Avram (I) n-a boxat în nota sa obişnuită ci, căutînd lovituri decisive, a intrat mereu în raza de acţiune a adversarului. Categ. cocoş. Utilizînd cu succes loviturile late­rale, M. Leiba (I) a cîşti­­gat comod la puncte. Ad­versarul său , M. Şova, a abuzat în permanenţă de tineri şi intrări peri­culoase cu capul, pentru a evita loviturile directe. Categ. pană. G. Pazni­cu (I) şi M. Rusu (B) au prilejuit cel mai urât meci al galei. După ce ambii boxeri au primit cîte un­­ avertisment pentru box ne­regulamentar, juriul a a­­cordat un rezultat de ega­litate.­­ Categ. semi-uşoară. Aş­teptată cu mult interes, întîlnirea dintre V. Să­­seanu (I) şi Puiu Pipa (B) a prilejuit o dispută dîrză care a entuziasmat pe cei aproape 1000 de spectatori. V. Săseanu a făcut o adevărată paradă de forţă şi — cu toate că a primit un avertisment pentru intrări periculoase cu capul — a reuşit o surprinzătoare (dar pe de­plin meritată) victorie la puncte. Categ. uşoară. Lovituri­le „premeditate“ şi-au a­­tins cu regularitate ţinta. In repriza II-a, M. Fa­bian (B) este expediat In „aur“ de către N. Iones­­cu (I). Categ. Semi-mijlocie. N. Tomiţă (I) este decla­rat învingător prin nepre­­zentarea adversarului. Categ. mijlocie mică. Ultimul meci al galei a fost slab. Au abundat lovi­turile dure trimise fără o ţintă precisă. Dan Bărbi­eru (I) a avut în per­manenţa iniţiativa şi, cu toate că a lovit cu regu­laritate „în figură", n-a reuşit decît o victorie la puncte. Boxerul din Ba­cău — Leib Moise — a contrat de multe ori însă n-a putut face faţă decît două reprize. Categ. mijlocie. A insti­gat fără adversar Th. Lă­­zărescu (I). Intîlnirea dintre echipele reprezentative de juniori ale regiunii Iaşi şi Bacău a fost bine condusă de juriul de arbitri compus din M. Stancu (Bucureşti) — arbitru principal, M. Rădulescu (Bucureşti) şi şi V. Harighian (Ploeşti) EUGEN URSU. pag. 3-a ­a. ANUNŢ Iubitorii de literatură şi artă plastică care urmăresc ce se editează în ESPLA sunt invitaţi să studieze proiectul de plan de apariţie pe anul 1957 ce se găseşte în librăriile „Cartea Rusă“ şi „Librăria noastră“ nr. 2. Cititorii sunt rugaţi să aducă observaţii şi propuneri în caietele de sugestii pentru ca cele trecute în plan să fie cît mai apropiate de nevoile culturale ale maselor de cititori. Observaţiile şi propunerile se pot trimite şi direct editurii pînă la 10 august a.c. pe adresa Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bul. Ana Ipătescu nr. 39, raionul I.V. Stalin — Bucureşti. Publicăm un alt fragment din proiectul de plan de apariţie pe anul 1957. Literatura universală clasică: Montesquieu: Scri­sori persane ; Voltaire : Opere vol. I; Diderot: Opere vol. II; Balzac: Opere vol. III; Musset: Cu dragostea nu-i de glumit; Rolland Romain; Jean Cristophe : vol. I, II şi III; Twain Mark : Opere vol. IV ; Fielding : Tom Jones vol. I. şi II; Ibsen H. : Nora; Boccacio : Decameronul vol. I.; Dante : Paradisul; Nusici: Opere alese; Botev Hristo: versuri. Literatură universală şi contemporană: Varella Alfredo : Rîul întunecat (Viaţa de mizerie şi luptă a peo­­nilor care lucrează pe plantaţiile de ceai din statele Argentinei); Cronin; Citadela; Pratolini; Cronica amanţilor săraci (Viaţa unei mahalale din Florenţa şi lupta comuniştilor italieni împotriva dic­taturii lui Musolini); Hikmet Nazim : Versuri; Dibb Mohamed : Casa cea mare. Incendiul (viaţa de mizerie a ţăranului algeri­­an); Mann Th.: Moartea la Veneţia; Wasermann: Nuvele; Ta­gore R.: Lumini şi umbre ; Ekstrom Olaf : N-a dansat decît o vară. EXPOZIŢIE In cadrul celei de a doua Ex­poziţii republicane de Artă plas­tică şi Artă aplicată, Casa regiona­lă a Creaţiei populare din oraşul nostru a organizat la Palatul Cul­turii, expoziţia regională de artă populară care cuprinde desene. Teatrul de Păpuşi din Iaşi, în scopul angajării de actori şi actriţe dintre amatorii de teatru, ţine la 26 august 1956 un concurs. Amatorii de teatru, care doresc să participe la acest concurs, se vor prezenta la Direcţia teatrului în str. picturi, ţesături, cusături brode­rii, lucrări în lemn, ceramică, etc., ale artiştilor amatori din re­giune. Expoziţia este deschisă în zilele de 27 — 31 iulie între orele 9—13 şi 16—20, Ştefan cel Mare nr. 60, începînd dela 1 august crt. pentru depunerea cere­rilor de înscriere Odată cu depune­rea cererilor solicitanţii vor primi şi instrucţiuni privind condiţiile con­cursului. Concurs PRONOSPORT Programul concursului nr. 31, etapa din 5 august 1956 I. Flac. (E) Cîmpina—Met. (E) 1 Mai Ploeşti II. Met. (E) C. Turzii—Met. (E) Hunedoara III. Flamura roşie Cluj—Locomotiva Cluj IV. Ştiinţa Iaşi—Dinamo Bîrlad V. Flac. (E) Mediaş—Met. (E) Uz. Tr. Dr. Stalin VI. Ştiinţa Bucureşti—Loc. Constanţa VII. Progresul Focşani—Locomotiva Iaşi VIII. Locom. Paşcani—Fr. roşie Burdujeni IX. Metalul (E) Galaţi—Flamura roşie Bacău X. Locomotiva Arad—Minerul (E) Lupeni XI. Flac. (E) Schela Mare—Flac. (E) Moreni XII. Progresul Bistriţa—Progresul S. Mare MECIURI DE REZERVA A. FI. roşie II Rm. Vîlcea—Progresul Sibiu B. Progr. Luduş—Recolta Av. Tg. Mureş Toate meciurile sunt din Cupa RPR Concert distractiv Incepînd de astăzi, oficiul de spec­­tacole şi turnee artistice din R.P.R. (OSTA) anunţă plecarea în ţară a unui spectacol — premieră, intitu­lat : „Concert distractiv“. Ansamblul orchestral se află sub conducerea dirijorului de muzică uşoară Edmond Deda. Merită a fi subliniate din cuprins cîntecele : „Mambo italiana“ a lui Lamarque, „Bukarest“ de Tabacini­­kov, „Azi noapte-n vis“ de Trasman, Selecţiuni din filmul „Serenada stră­zii“ de Eberhardt în aranjamentul orchestral al lui Ed. Deda, „Lîngă tine“ de Marius Mihail (în audiţie) şi lucrări inedite de : Ion Vasilescu, G. Dendrino, H. Mărî­­neanu, Elly Roman, Mişu Iancu, N. Kirculescu, V. Veselovschi, Ed. Deda etc. Interpretarea textului muzical este asigurată de soliști ca Nicu Stoenes­­cu, Simona Cassian, Lavinia Slă­­veanu, Willy Donea, Gioni Dimitriu, etc. Edmond Deda, care dirijează or­chestra va cînta şi la microfon „Cîn­­tec negru“ de Armstrong şi „Valea soarelui“ de Glen Miller. Libretul scris de Alexandru Andi încheagă compartimentul muzical printr-un text sprinţar, plin de ver­vă,­­ interpretarea şi prezentarea revenind cunoscuţilor comici Nae Roman şi Bimbo Mărculescu de la Teatrul de Stat de Operetă. In oraşul nostru, prezentarea „con­certului distractiv“ are loc astăzi, miercuri 1 august, cu două specta­cole : primul va începe la ora 17 în grădina „Pomul verde“, iar al doilea se va desfăşura începînd de la ora 21 în sala cinematografului „Maxim Gorki“. RENTABILITATE, DAR CUM? — Pe maţ­ginea activităţii gospodăriei agricole de stat Bîrzeştii Anul trecut, bilanţul gospodăriei de stat Bîrzeşti din raionul Vaslui a în­registrat pierderi importante. El au fost cauzate în genere de o seamă de factori subiectivi care au influenţat negativ procesul de producţie. In luna februarie a acestui an, vechea condu­cere, care se dovedise incapabilă, a fost înlocuită. Primii paşi sănătoşi făcuţi­­ de către noua conducere a gospodăriei de stat Bîrzeşti au fost îndreptaţi în direcţia depistării cheltuelilor inutile care încarcă preţul de cost. S-a con­statat cu această ocazie că schema de personal administrativ prevedea pos­turi ca : intendent, statistician, res­ponsabil cu evidenţa de personal, etc. de care unitatea se putea dispensa fără să prejudicieze procesul de pro­ducţie. Prin blocarea lor şi reducerea la necesităţile reale a cheltuielilor administrative şi gospodăreşti, GAK Bîrzeşti a obţinut printr-o­­ simpla trăsătură de condei economii impor­tante. Datorită acestui fapt cheltuie­lile generale şi cheltuielile comune pe primul semestru al anului curent marchează o continuă scădere (vezi tabelul). Iată aşa­dar un început promiţător, care continuat, va contribui desigur la scăderea preţului de cost al produc­ţiei. Fără îndoială că, cea mai impor­tantă măsură care chezăşuieşte creş­terea rentabilităţii unităţilor agricole de stat este sporirea continuă a pro­ducţiei, concomitent cu reducerea cheltuielilor pe unitate de produs. Re­­alizarea acestui obiectiv este însă ne­­mijlocit legată de capacitatea orga­nizatorică şi de conducere­a cadrelor conducătoare, de organizarea exem­plară a muncii in cadrul secţiilor şi în brigăzi, de aplicarea metodelor avansate agrotehnice şi zootehnice, de folosirea largă a tehnicii noi. Con­ducerea G.A S. Bîrzeşti a acordat a­­tenţia cuvenită şi problemei orga­nizării muncii. Secţiile au fost în­cadrate cu personal calificat Deser­virea secţiilor este asigurată de 4 brigăzi agricole, 2 zootehnice şi una viti-pomicolă. Structura acestor bri­găzi­ este bună. La încadrarea oame­nilor s-a ţinut cont de calificarea şi specializarea lor pe diferite ramuri agricole. Brigada este condusă de maistru şi are în componenţa sa cîte 2—4 şefi de echipă care conduc şi în­drumă muncitorii sezonieri. Ea lu­crează după un plan de muncă ela­borat de şeful secţiei respective, al­cătuit în concordanţă cu planul de producţie al gospodăriei. Directorul şi inginerul şef al unităţii urmăresc periodic felul cum sunt realizate pe teren obiectivele de plan, exercitînd un control preventiv pentru ca în circuitul muncii volumul şi valoarea lucrărilor executate să nu depăşească preţul de cost stabilit. In astfel de condiţii de organizare a muncii­, nu i-a fost greu colectivului de la GAS Bîrzeşti să obţină unele succese şi în campania agricolă de vară. In seara zilei de 24 iulie, suprafaţa recoltată pe gospodărie era de 100 la sută. Astăzi, batozei«l lucrează din plin la treieriş. GAS Bîrzeşti are şi un sector zo­otehnic care cuprinde o grupă de vaci şi o grupă de oi. Anul trecut, ferma de vaci avea multe exemplare neproductive. Din cauza aceasta şi a slabei furajări şi îngrijiri­, ferma de vaci rămînea da­toare în fiecare trimestru cu mii de litri de lapte. Media producţiei pe cap de animal furajat era de 2—3 litri lapte pe zi. Prima măsură îndreptată spre lichidarea acestei stări de lu­cruri a fost revizuirea materialului de producţie, clasîndu-se exemplarele slab productive. Sistemul de furajare a fost imbunătatit, vacile primind la grajd raţii bogate în substanţe nu­tritive. S-au organizat grajdurile şi s-a introdus pentru prima oară pă­­şunatul de zi şi de noapte. Aceste măsuri au determinat obţinerea pe parcurs a unei sinijjtoare creşteri a productivităţii animalelor, ajungîn­­du-se la o producţie medie de 10 litri­ lapte pe cap de animal furajat Producţia aceasta nu poate fi încă * I­ II Cele relatate pînă acum constituie desigur frumoase realizări ale co­lectivului GAS Bîrzeşti. Pot fi însă suficiente pentru a asigura creşterea rentabilităţii şi scăderea preţului de cost al producţiei ? Desigur că nu, căci cu toate cele arătate atît pro­ducţia vegetală cît şi cea animală sînt încă nesatisfăcătoare, mersul ascendent fiind frînat de o serie de cauze de ordin subiectiv, care pot fi înlăturate dacă se iau măsurile ne­cesare. Care sînt cauzele şi de unde provin ele ? In primul rînd, este vorba de sec­ţia mecanică, care în actualele con­diţii nu poate asigura cu succes în­deplinirea planului de măsuri agro­tehnice. Secţia mecanică a gospodă­riei a realizat pe semestrul I din 1200 hantri planificaţi numai 400. Mecanicii n-au asigurat tractoarelor şi maşinilor agricole reparaţii de calitate din care cauză unii meca­nizatori au lucrat în campania de primăvară doar 4—5 hectare de ară­tură cu tractoarele lor. Nerealizarea planului pe campanii, desele repa­raţii în cîmp şi risipa de carburanţi şi lubrefianţi au făcut ca preţul de cost pe hantru să ajungă la această gospodărie, la 340 lei. Proasta func­ţionare şi utilizare a parcului meca­nizat produce perturbaţii însemnate şi în desfăşurarea procesului gene­ral al muncii, dînd peste cap planul forţelor de muncă, care reclamă un număr tot mai mare de z.p. (zile om) şi z.p.a (zile perechi animale) c­e tre­buie angajate din afara cadrului unitaţii. Fără a scuza unele lipsuri ale conducerii gospodăriei, trebuie de subliniat că în elaborarea planului de producţie pe anul acesta Trustul regional Gostat nu a ţinut cont de specificul unităţilor impunînd de sus în jos planuri de cultură necores­punzătoare şi rigide. Un astfel de plan, care cuprinde nici mai mult, nici mai puţin decît 18 culturi, a fost imigus şi IIAS-ului Bîrzeşti. Nu ar fi fost nimic dacă pentru aceste culturi gospodăria ar fi avut tere­nurile necesare, propice. Dar planul era plan şi colectivul unităţii a tre­buit să treacă la realizarea lui. Şi cum era de aşteptat, au fost însă­­minţate multe suprafeţe cu grîu, po­rumb şi alte culturi pe terenuri să­race, erodate, improprii mecanizării, situate pe pante care ajung pînă la 25 grade. Să cultivi grîu sau po­rumb pe astfel de terenuri, pe care mecanizarea lucrărilor este imposi­bilă, este o mare greşală. La G.A.S. Bîrzeşti există însă o astfel de si­tuaţie. Griul de la Deleşti a fost în­­sămînţat pe teren impropriu, iar po­rumbul hibrid dublu şi portocaliu se cultivă pe 30 parcele fărâmiţate. Li­nele din acestea, ca cele de la Moara, Patul, Iarmaroc, Pojoreasca, etc, nu depăşesc suprafaţa de 3 hectare. Este de neconceput cum pe terenu­rile unei gospodării de stat, o cul­tură aşa de importantă ca porumbul să fie atît de dispersată şi împrăş­tiată pe tot perimetrul arabil , ca pe aceleaşi suprafeţe să se cultive 7 ani consecutiv grîu după grîu. —­ Am arătat trustului nostru — mărturiseşte tov. Gh. Spătaru, direc­torul gospodăriei — că avem pes­te 300 hectare terenuri care nu se pretează culturii cerealelor. Propu­nerea noastră a fost şi este de a folosi aceste terenuri pentru livadă, vie, păşune şi fineţe, care ne-ar a­­duce mult mai mari avantaje econo­mice contribuind la lichidarea celor mai însemnate greutăţi ale gospodă­riei noastre“ . Propunerea aceasta nu a fost luată imediat în conside­rare. Şi acum încă o problemă : aceea a potenţialului zootehnic care nici pe departe nu este rezolvată. Numă­­rul foarte mic de animale — 45 vaci şi 1500 oi, constituie un efectiv ne­însemnat pentru capacitatea de ca­zare şi furajare a GAS Bîrzeşti. Or­ganizat şi condus cu pricepere şi simţ de răspundere, sectorul zooteh­nic este rentabil, produce mari ve­nituri. Din păcate, cea mai mare par­te dintre­ grădinile de la Bîrzeşti stau goale, iar mari cantităţi de fu­raje iau calea spre alte gospodării crescătoare de animale ca Bucium, Laza, etc., în loc ca acestea să fie întrebuinţate local, evitîndu-se ast­fel atîtea cheltuieli costisitoare care încarcă preţul de cost pe unitatea de produs. După un calcul făcut, grajdurile care stau goale ar putea adăposti 6 maternităţi de scroafe cu efectiv de 180 animale. Acestea ar putea da o producţie de peste 10 vagoane carne de porc în fiecare an. Aşa cum arată şi Rezoluţia ple­narei C.C. al P.M R. din 16—17 iu­lie a.c. cu privire la măsurile pen­tru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al 11-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii, gospodăriile agricole de stat sunt chemate să-şi îmbunătă­ţească radical activitatea. Ele tre­buie să devină mari centre producă­toare de cereale-marfă, animale şi produse animale, să dovedească ţă­rănimii muncitoare superioritatea a­­griculturii socialiste. Cazul gospodă­riei de stat Bîrzeşti şi a altora din regiunea noastră arată însă că Trustul regional Gostat împreună cu conducerile­­ gospodăriilor trebuie să analizeze în modul cel mai se­rios, jos la teren şi nu din birou, ce trebuie de făcut ca toate lipsu­rile existente să fie lichidate cît mai urgent, pentru a se crea condiţii reale tuturor unităţilor în direcţia creşterii rentabilităţii şi scăderii pre­­ţului de cost al producţiei. Trustul regional Gostat, care dis­pune de numeroşi specialişti pe ra­muri de producţie, nu poate fi mul­ţumit de .■,cti,.-i*n‘P!ț sa de rină a­­cum în ce pri*eşte conducerea rob­­cretă a um* subordinea ca, din punct de vedere econom tehnic şi organi­a.p.b­. Aceasta e situaţia. Ea impune o serioasă ana­liză, în vederea luării măsurilor ne­cesare pentru îmbunătăţirea activi­tăţii de viitor a gospodăriilor agri­cole de stat din regiunea noastră, a îndeplinirii sarcinilor trasate de partid şi guvern. C. RAPAITL mulţumitoare dar există condiţii ca în viitor ea să fie mult îmbunătăţită. miercuri 1 august 1956 SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal; 8.30 Suma­rul presei centrale; 10.00 Con­cert de lieduri; 10.30 Teatru la microfon „Georges Dandin“ — după Moliere; 11.45 Muzică populară romînească; 12.15 Con­cert de prînz; 13.05 Formații co­rale de amatori; 13.30 Simfonie­­tta de M. Basarab ; 14.00 Mu­zică populară romînească; 14.48 Concert de prînz; 15.35 „Sonata lunii“ de Beet­hoven; 15.55 Mu­zică din operete; 16.45 Conferin­ţă; 17.00 Interpreţi de altădată ai muzicii populare româneşti; 17.30 Radiojurnal; 17.45 Din cin­tecele poporului negru; 18.00 Vorbeşte Moscova !; 18.30 Muzi­că uşoară romînească; 19.30 Ga­zeta Radio; 20.00 Muzică popu­lară romînească la cerere; 20.40 Cîntă Gheorghe. Vino­gradov; 21.00 Cîntece de Gh. Bazavan; 21.15 Emisiunea „Cine-i amicul ?“; 21.45 Muzică de dans; 23.00 Radiojurnal; 23.15-23.55 .­Pagini din istoria muzicii". „MAXIM GORKI“: Ganga; „ILIE PINTILIE“ : Iartă-mă ; „PUŞKIN“ An­ Baba şi cei 40 de hoţi ; „TINE­RETULUI“ : Şcoala curajului ; ION CREANGA“ Ana Zachea..

Next