Flacăra Iaşului, august 1956 (Anul 12, nr. 3090-3115)
1956-08-01 / nr. 3090
Hr. 3090 Calendarul lucrărilor agricole pe luna august Lucrări un timp în această perioadă, munca la arie cunoaşte mare zor, fiecare producător trebuind să depună toate sforţările pentru a-şi vedea recolta de păioase cit mai curînd în magazie. Pentru ca treierişul să meargă din plin, batozele trebuie să funcţioneze fără întrerupere, ziua şi noaptea. Comitetele executive ale sfaturilor populare să pună accent pe organizarea muncii la arie în aşa fel încît să se depăşească viteza de treier planificată. Tot acum este şi timpul recoltării fasolei semănată singură şi după aceea a celei semănată printre porumb, a meiului şi porumbului furajer. Se face apoi culesul inului şi cînepei de vară, uscatul şi topitul lor. Fuior bun dă inul mai verde. Cînd se urmăreşte obţinerea unei producţii de sămînţă, inul se zmulge mai copt, se face mănunchi şi după uscare se scoate sămînţa. Alte plante ce trebuie recoltate sînt: soia, lintea şi sămînţa de sfeclă de zahăr şi nutreţ. Spre sfîrşitul lunii se începe recoltarea florii soarelui care este coaptă atunci cînd frunzele încep să se usuce, pălăriile îngălbenesc pe spate, iar florile de pe margini se usucă şi cad. Recoltarea se face parţial şi nu totala pe măsura coacerii lanului. Odată cu aceste lucrări la cîmp se continuă executarea arăturilor pentru însămînţările de toamnă. Acestea se grăpează imediat, păstrîndu-se afinate şi curate de buruieni, pînă la timpul însămînţării lor cu maşina. In vederea executării însămînţărilor de toamnă, trebuie pregătită sămînţa (să fie selecţionată şi uscată), maşinile şi atelajele necesare. Grădina de legume Legumicultorii recoltează ceapa de arpagic şi usturoiul, după care le pun la uscat în cununi sau le întind la umbră în strat subţire. Se continuă culesul pătlăgelelor roşii, ardeilor, vinetelor şi castraveţilor. De asemenea se mai recoltează cartofii, varza timpurie, mai ales dacă a început să crape. Udatul se face cu regularitate dimineaţa şi seara, mai ales la legumele care cer multă apă: varză, ardei, praz. Grădinarii acordă o grijă deosebită culegerii seminţelor de legume care s-au copt cum ar fi seminţele de pătrunjel, salată, ceapă, mărar, ridichi, varză timpurie, etc. Cultivatorii de tutun încep culesul foilor „de poală“ îndată ce acestea îngrăbenesc. Pe terenurile libere se poate semăna din nou spanac, salată, ridichi de lună pentru recolta de toamnă. Lucrări în vie In vie se continuă copilitul şi cîrnitul. Se face sapa de vară. Se revizuiesc aracii şi se ridică cei căzuţi. In viile cu soiuri de struguri de masă („Perla de Czaba“) se începe culesul. Strugurii recoltaţi se sortează cu grijă pentru valorificare. Tot acum, în viile în care s-au făcut altoiri în verde, se continuă stropirea lăstarilor cu zeamă bordeleză. Apropierea culesului cel mare care începe în septembrie, impune luarea măsurilor de pregătire a cramelor. Acestea se curăţă şi dezinfectează prin văruiri. Se revizuiesc şi se repară vasele şi budanele pentru vin, se spală şi se păpuresc cu foarte multă atenţie. Inventarul de vinificaţie şi cules se prăteşte încă de pe acum dîndu-se atenţie stării de funcţionare a zdrobitoarelor, dezdrobonitoarelor, preselor, etc. Livada încă de pe acum, pe locurile ce urmează a fi plantate livezi tinere, se începe organizarea teritoriului. Se face desfundarea, pichetajul şi gropile pentru pomi Se continuă cu recoltarea merelor, perelor, prunelor văratice. Fructele căzute se string cu grijă căci ele sunt purtătoare de boli. La pomii prea încărcaţi de fructe acestea se răresc. Livada se ţine curată fără buruieni. Lucrătorii din pepiniere continuă altoitul în ochi — dormind, observînd ca puieţii să aibă sevă suficientă, căci altfel altoii nu se prind. Lucrări zootehnice O grijă deosebită trebuie acordată creşterii animalelor. Avînd în vedere că păşunea devine din ce în ce mai slabă, trebuie să li se dea vitelor suplimente tot mai bogate de masă verde cosită. In perioada lunii august, lucrarea principală în ce priveşte creşterea animalelor este cositul, căratul şi clăditul stogurilor de nutreţ în vederea conservării lor pentru iarnă. Se face recoltarea meiului păsăresc, sorgului, ierbei de sudan şi a fîneţelor naturale, dacă acestea n-au fost recoltate mai înainte. Această ultimă lucrare trebuie făcută imediat pentru a da ierbii putinţa să olăvească şi să dea a doua coasă pînă la căderea ploilor de toamnă. O păstrare greşită a furajelor recoltate aduce mari pierderi crescătorilor de animale. De aceea, clăitul finului să se facă pe locuri adăpostite de ploi şi zăpezi. In cazul cînd lipsesc astfel de locuri, finul se clăteşte în stoguri rotunde, cu baza puţin strînsă şi cit mai ascuţite la vîrf. Este recomandabil ca finul să se clăiască în jurul unei prăjini lungi înfipte în pămînt, al cărei rol este de a menţine pe tot timpul conservării echilibrul stogului şi forma vîrfului. Pe locul unde urmează a fi baza stogului se aşează cîteva lemne lungi dispuse în formă de grătar, pentru a feri finul de mucegăire. Aceleaşi măsuri le vom lua şi în ce priveşte clăitul paielor, cu singura diferenţă ca acestea se clătesc în şiră. Acum este timpul să recoltăm şi porumbul furajer. Este recomandabil ca acesta să se însilozeze la groapă. Silozurile şi gropile pentru păstrarea nutreţului murat se pregătesc şi se dezinfectează prin văruire sau ardere. Imediat după recoltare porumbul de furaj se toacă cît mai mărunt presîndu-se la groapă foarte bine ca să se elimine golurile de aer dintre straturi. După umplerea gropii, silozul se acoperă imediat cu un strat de paie și pămînt. Este bine ca în vederea însilozării crescătorii de animale să ceară ajutorul inginerilor sau tehnicienilor agronomi şi zootehnişti de la punctele agricole. O atenţie deosebită trebuie acordată îngrijirii animalelor. In vederea montei de toamnă se aleg oile bune de prăsilă, iar oile pentru reformă, vierii şi tineretul porcin se pun la îngrăşat pentru valorificare. Se aleg păsările care vor rămîne peste iarnă separîndu-le de cele ce urmează a se sacrifica. In stupină se revizuiesc stupii, ajutîndu se cu faguri de rezervă populaţiile slabe. Nu se mai fac robi şi se ajută la stîrpirea trîntorilor, înlocuindu-se totodată și mătcile bătrîne. Matca este stimulată prin hrană suplimentară ca să ouă şi să păstreze populația stupului. FLACARA IASULU Cooperaţia de consum în sprijinul muncilor agricole de vară Pentru a veni în ajutorul ţărănimii muncitoare în timpul muncilor agricole, Uniunea regională a cooperativelor de consum a pus la îndemîna producătorilor agricoli, prin cooperativele săteşti, unelte şi maşini agricole tot mai multe şi mai perfecţionate. In vederea sprijinirii campaniei agricole din vara acestui an, URCC, prin baza regională numai în semestrul II a pus la dispoziţie ţărănimii muncitoare prin unităţile cooperatiste 30.000 seceri, 40.000 coase, 17.000 ciocane şi nicovale pentru coase, 60 000 gresii pentru coase, 1229 prăşitori cu tracţiune animală, 200 pompe de stropit în vii, 350 vînturători, sulfat de cupru cărbuni de forjă, saci şi alte unelte agricole şi materiale necesare pentru efectuarea muncilor în campania agricolă de vară De asemenea au fost amenajate 243 chioşcuri , care au primit spre desfacere peste 35.000 kg. răcoritoare, cantităţi importante de biscuiţi, bomboane etc. precum şi pînzeturi, stofe, încălţăminte, confecţii şi diferite alte mărfuri industriale. La chioşcurile de pe aici nu lipsesc nici ziarele şi broşurile. Dacă însă, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu unelte agricole şi materiale necesare în perioada muncilor agricole din campania de vară s-au înregistrat unele succese mulţumitoare, nu tot astfel se poate spune despre judicioasa repartiţie a lor la raioane. Unele uniuni raionale ca, de exemplu, Huşi, Murgeni şi Vaslui nu au studiat cerinţele locale de aprovizionare, din care cauză multe dintre cooperativele săteşti din raioanele respective au fost lipsite un timp de unele unelte şi materiale cum ar fi : seceri, cărbuni de forjă, saci şi altele. O altă serie de unelte agricole şi materiale neputînd fi desfăcute aici, au dus la stocarea supranormativ a acestora. Această stare de lucruri a determinat ca în toiul desfăşurării campaniei să se facă recartări de unelte agricole şi materiale de la un raion la altul. La fel, insuficientă preocupare au dovedit conducerile Uniunilor raionale Iaşi, Hîrlău şi apele în ceea ce priveşte procurarea din timp a materialelor necesare pentru confecţionarea chioşcurilor la arii. Din această cauză la unele arii chioşcurile confecţionate nu sunt corespunzători, iar în alte cazuri, amenajarea chioşcurilor la aiii se face cu întîrziere. Uniunea regională a cooperativelor de consum trebuie să ia măsurile necesare și să acorde un sprijin efectiv Uniunilor raionale pentru lichidarea lipsurilor semnalate în sprijinirea ţărănimii muncitoare în timpul campaniei de recoltare, treieriş şi dezmiriştit. In felul acesta cooperaţia de consum va aduce o însemnată contribuţie la desfăşurarea campaniei de recoltare şi treieriş în bune condiţiuni, la timp şi fără pierderi. Campionatul R. P. R. de box — juniori Regiunea Iaşi — regiunea Bacau 28-10 In sfîrşit, după o perioadă de timp destul de lungă, spectatorii ieşeni au putut asista la o întîlnire corespunzătoare din punct de vedere tehnic. De la început trebuie scos în evidenţă faptul că tinerii pugilişti ieşeni n-au pierdut nici un meci în cursul întâlnirii cu reprezentativa de juniori a regiunii Bacău. Din cele 10 meciuri programate, două s-au terminat la egalitate, două au fost câştigate prin reprezentarea adversarului, iar restul au revenit regăinii Iaşi. Prin prizma rezultatului obţinut şi a comportării pe ring, boxerii din Iaşi au înregistrat un serios salt calitativ, faţă de întîlnirile anterioare. Din păcate însă, o parte dintre tinerii boxeri se mai prezintă încă slab, nejustificînd locul pe care-l ocupă în echipa reprezentativă a regiunii. Este vorba — în primul rînd— de C. Paznicu care (fără să ţinem seama de faptul că adversarul său a fost la fel de slab din punct de vedere tehnic) datorită prea marii îngăduinţe a arbitrilor, n-a fost descalificat pentru box neregulamentar. Comportarea sa este oarecum surprinzătoare deoarece în anii trecuţi, se dovedise a fi un boxer cu perspective. In ultimul timp, C. Paznicu a început să utilizeze loviturile periculoase cu capul, fără să folosească avantajul ageniei sale. Boxerul D. Bărbieru, deşi intr-un evident progres, impune fiecărui joc susţinut o notă de duritate excesivă, căutînd doar loviturile decisive. Antrenorii N. Florescu şi C. Leonida, trebuie să insiste mai mult asupra pregătirii tehnice şi tactice şi aceasta, în mod deosebit la boxerii care nu ştiu încă să se orienteze în ring. Iată pe scurt filmul intîlnirilor : Categ. minimă. Bine pregătiţi din toate punctele de vedere, A. Toth (I) şi V. Bocănel (B) au realizat cel mai frumos meci al galei. Viu disputată, întîlnirea a luat sfirşit cu un just rezultat de egalitate. Ceea ce a ridicat mai mult valoarea meciului a fost ritmul rapid în care s-a boxat de la primul și pînă la ultimul sunet al gongului. Categ. hârtie. Deși disputat, nudul nu s-a ridicat la un nivel tehnic corespunzător. Aceasta se datorește ambilor boxeri— G. Cojan (I) și P. Pintescu (B). Avertismentul primit de boxerul Pintescu pentru box periculos cu capul, a apropiat şi mai mult victoria la puncte a lui G. Gojan, care a cîştigat pînă la urmă destul de comod. Categ. muscă. V. Mitrofan (B) n-a reuşit să ţină piept decît pînă în repriza II-a cînd, seriile puternice primite la figură l-au obligat să abandoneze. Deşi învingător, Saul Avram (I) n-a boxat în nota sa obişnuită ci, căutînd lovituri decisive, a intrat mereu în raza de acţiune a adversarului. Categ. cocoş. Utilizînd cu succes loviturile laterale, M. Leiba (I) a cîştigat comod la puncte. Adversarul său , M. Şova, a abuzat în permanenţă de tineri şi intrări periculoase cu capul, pentru a evita loviturile directe. Categ. pană. G. Paznicu (I) şi M. Rusu (B) au prilejuit cel mai urât meci al galei. După ce ambii boxeri au primit cîte un avertisment pentru box neregulamentar, juriul a acordat un rezultat de egalitate. Categ. semi-uşoară. Aşteptată cu mult interes, întîlnirea dintre V. Săseanu (I) şi Puiu Pipa (B) a prilejuit o dispută dîrză care a entuziasmat pe cei aproape 1000 de spectatori. V. Săseanu a făcut o adevărată paradă de forţă şi — cu toate că a primit un avertisment pentru intrări periculoase cu capul — a reuşit o surprinzătoare (dar pe deplin meritată) victorie la puncte. Categ. uşoară. Loviturile „premeditate“ şi-au atins cu regularitate ţinta. In repriza II-a, M. Fabian (B) este expediat In „aur“ de către N. Ionescu (I). Categ. Semi-mijlocie. N. Tomiţă (I) este declarat învingător prin neprezentarea adversarului. Categ. mijlocie mică. Ultimul meci al galei a fost slab. Au abundat loviturile dure trimise fără o ţintă precisă. Dan Bărbieru (I) a avut în permanenţa iniţiativa şi, cu toate că a lovit cu regularitate „în figură", n-a reuşit decît o victorie la puncte. Boxerul din Bacău — Leib Moise — a contrat de multe ori însă n-a putut face faţă decît două reprize. Categ. mijlocie. A instigat fără adversar Th. Lăzărescu (I). Intîlnirea dintre echipele reprezentative de juniori ale regiunii Iaşi şi Bacău a fost bine condusă de juriul de arbitri compus din M. Stancu (Bucureşti) — arbitru principal, M. Rădulescu (Bucureşti) şi şi V. Harighian (Ploeşti) EUGEN URSU. pag. 3-a a. ANUNŢ Iubitorii de literatură şi artă plastică care urmăresc ce se editează în ESPLA sunt invitaţi să studieze proiectul de plan de apariţie pe anul 1957 ce se găseşte în librăriile „Cartea Rusă“ şi „Librăria noastră“ nr. 2. Cititorii sunt rugaţi să aducă observaţii şi propuneri în caietele de sugestii pentru ca cele trecute în plan să fie cît mai apropiate de nevoile culturale ale maselor de cititori. Observaţiile şi propunerile se pot trimite şi direct editurii pînă la 10 august a.c. pe adresa Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Bul. Ana Ipătescu nr. 39, raionul I.V. Stalin — Bucureşti. Publicăm un alt fragment din proiectul de plan de apariţie pe anul 1957. Literatura universală clasică: Montesquieu: Scrisori persane ; Voltaire : Opere vol. I; Diderot: Opere vol. II; Balzac: Opere vol. III; Musset: Cu dragostea nu-i de glumit; Rolland Romain; Jean Cristophe : vol. I, II şi III; Twain Mark : Opere vol. IV ; Fielding : Tom Jones vol. I. şi II; Ibsen H. : Nora; Boccacio : Decameronul vol. I.; Dante : Paradisul; Nusici: Opere alese; Botev Hristo: versuri. Literatură universală şi contemporană: Varella Alfredo : Rîul întunecat (Viaţa de mizerie şi luptă a peonilor care lucrează pe plantaţiile de ceai din statele Argentinei); Cronin; Citadela; Pratolini; Cronica amanţilor săraci (Viaţa unei mahalale din Florenţa şi lupta comuniştilor italieni împotriva dictaturii lui Musolini); Hikmet Nazim : Versuri; Dibb Mohamed : Casa cea mare. Incendiul (viaţa de mizerie a ţăranului algerian); Mann Th.: Moartea la Veneţia; Wasermann: Nuvele; Tagore R.: Lumini şi umbre ; Ekstrom Olaf : N-a dansat decît o vară. EXPOZIŢIE In cadrul celei de a doua Expoziţii republicane de Artă plastică şi Artă aplicată, Casa regională a Creaţiei populare din oraşul nostru a organizat la Palatul Culturii, expoziţia regională de artă populară care cuprinde desene. Teatrul de Păpuşi din Iaşi, în scopul angajării de actori şi actriţe dintre amatorii de teatru, ţine la 26 august 1956 un concurs. Amatorii de teatru, care doresc să participe la acest concurs, se vor prezenta la Direcţia teatrului în str. picturi, ţesături, cusături broderii, lucrări în lemn, ceramică, etc., ale artiştilor amatori din regiune. Expoziţia este deschisă în zilele de 27 — 31 iulie între orele 9—13 şi 16—20, Ştefan cel Mare nr. 60, începînd dela 1 august crt. pentru depunerea cererilor de înscriere Odată cu depunerea cererilor solicitanţii vor primi şi instrucţiuni privind condiţiile concursului. Concurs PRONOSPORT Programul concursului nr. 31, etapa din 5 august 1956 I. Flac. (E) Cîmpina—Met. (E) 1 Mai Ploeşti II. Met. (E) C. Turzii—Met. (E) Hunedoara III. Flamura roşie Cluj—Locomotiva Cluj IV. Ştiinţa Iaşi—Dinamo Bîrlad V. Flac. (E) Mediaş—Met. (E) Uz. Tr. Dr. Stalin VI. Ştiinţa Bucureşti—Loc. Constanţa VII. Progresul Focşani—Locomotiva Iaşi VIII. Locom. Paşcani—Fr. roşie Burdujeni IX. Metalul (E) Galaţi—Flamura roşie Bacău X. Locomotiva Arad—Minerul (E) Lupeni XI. Flac. (E) Schela Mare—Flac. (E) Moreni XII. Progresul Bistriţa—Progresul S. Mare MECIURI DE REZERVA A. FI. roşie II Rm. Vîlcea—Progresul Sibiu B. Progr. Luduş—Recolta Av. Tg. Mureş Toate meciurile sunt din Cupa RPR Concert distractiv Incepînd de astăzi, oficiul de spectacole şi turnee artistice din R.P.R. (OSTA) anunţă plecarea în ţară a unui spectacol — premieră, intitulat : „Concert distractiv“. Ansamblul orchestral se află sub conducerea dirijorului de muzică uşoară Edmond Deda. Merită a fi subliniate din cuprins cîntecele : „Mambo italiana“ a lui Lamarque, „Bukarest“ de Tabacinikov, „Azi noapte-n vis“ de Trasman, Selecţiuni din filmul „Serenada străzii“ de Eberhardt în aranjamentul orchestral al lui Ed. Deda, „Lîngă tine“ de Marius Mihail (în audiţie) şi lucrări inedite de : Ion Vasilescu, G. Dendrino, H. Mărîneanu, Elly Roman, Mişu Iancu, N. Kirculescu, V. Veselovschi, Ed. Deda etc. Interpretarea textului muzical este asigurată de soliști ca Nicu Stoenescu, Simona Cassian, Lavinia Slăveanu, Willy Donea, Gioni Dimitriu, etc. Edmond Deda, care dirijează orchestra va cînta şi la microfon „Cîntec negru“ de Armstrong şi „Valea soarelui“ de Glen Miller. Libretul scris de Alexandru Andi încheagă compartimentul muzical printr-un text sprinţar, plin de vervă, interpretarea şi prezentarea revenind cunoscuţilor comici Nae Roman şi Bimbo Mărculescu de la Teatrul de Stat de Operetă. In oraşul nostru, prezentarea „concertului distractiv“ are loc astăzi, miercuri 1 august, cu două spectacole : primul va începe la ora 17 în grădina „Pomul verde“, iar al doilea se va desfăşura începînd de la ora 21 în sala cinematografului „Maxim Gorki“. RENTABILITATE, DAR CUM? — Pe maţginea activităţii gospodăriei agricole de stat Bîrzeştii Anul trecut, bilanţul gospodăriei de stat Bîrzeşti din raionul Vaslui a înregistrat pierderi importante. El au fost cauzate în genere de o seamă de factori subiectivi care au influenţat negativ procesul de producţie. In luna februarie a acestui an, vechea conducere, care se dovedise incapabilă, a fost înlocuită. Primii paşi sănătoşi făcuţi de către noua conducere a gospodăriei de stat Bîrzeşti au fost îndreptaţi în direcţia depistării cheltuelilor inutile care încarcă preţul de cost. S-a constatat cu această ocazie că schema de personal administrativ prevedea posturi ca : intendent, statistician, responsabil cu evidenţa de personal, etc. de care unitatea se putea dispensa fără să prejudicieze procesul de producţie. Prin blocarea lor şi reducerea la necesităţile reale a cheltuielilor administrative şi gospodăreşti, GAK Bîrzeşti a obţinut printr-o simpla trăsătură de condei economii importante. Datorită acestui fapt cheltuielile generale şi cheltuielile comune pe primul semestru al anului curent marchează o continuă scădere (vezi tabelul). Iată aşadar un început promiţător, care continuat, va contribui desigur la scăderea preţului de cost al producţiei. Fără îndoială că, cea mai importantă măsură care chezăşuieşte creşterea rentabilităţii unităţilor agricole de stat este sporirea continuă a producţiei, concomitent cu reducerea cheltuielilor pe unitate de produs. Realizarea acestui obiectiv este însă nemijlocit legată de capacitatea organizatorică şi de conducerea cadrelor conducătoare, de organizarea exemplară a muncii in cadrul secţiilor şi în brigăzi, de aplicarea metodelor avansate agrotehnice şi zootehnice, de folosirea largă a tehnicii noi. Conducerea G.A S. Bîrzeşti a acordat atenţia cuvenită şi problemei organizării muncii. Secţiile au fost încadrate cu personal calificat Deservirea secţiilor este asigurată de 4 brigăzi agricole, 2 zootehnice şi una viti-pomicolă. Structura acestor brigăzi este bună. La încadrarea oamenilor s-a ţinut cont de calificarea şi specializarea lor pe diferite ramuri agricole. Brigada este condusă de maistru şi are în componenţa sa cîte 2—4 şefi de echipă care conduc şi îndrumă muncitorii sezonieri. Ea lucrează după un plan de muncă elaborat de şeful secţiei respective, alcătuit în concordanţă cu planul de producţie al gospodăriei. Directorul şi inginerul şef al unităţii urmăresc periodic felul cum sunt realizate pe teren obiectivele de plan, exercitînd un control preventiv pentru ca în circuitul muncii volumul şi valoarea lucrărilor executate să nu depăşească preţul de cost stabilit. In astfel de condiţii de organizare a muncii, nu i-a fost greu colectivului de la GAS Bîrzeşti să obţină unele succese şi în campania agricolă de vară. In seara zilei de 24 iulie, suprafaţa recoltată pe gospodărie era de 100 la sută. Astăzi, batozei«l lucrează din plin la treieriş. GAS Bîrzeşti are şi un sector zootehnic care cuprinde o grupă de vaci şi o grupă de oi. Anul trecut, ferma de vaci avea multe exemplare neproductive. Din cauza aceasta şi a slabei furajări şi îngrijiri, ferma de vaci rămînea datoare în fiecare trimestru cu mii de litri de lapte. Media producţiei pe cap de animal furajat era de 2—3 litri lapte pe zi. Prima măsură îndreptată spre lichidarea acestei stări de lucruri a fost revizuirea materialului de producţie, clasîndu-se exemplarele slab productive. Sistemul de furajare a fost imbunătatit, vacile primind la grajd raţii bogate în substanţe nutritive. S-au organizat grajdurile şi s-a introdus pentru prima oară păşunatul de zi şi de noapte. Aceste măsuri au determinat obţinerea pe parcurs a unei sinijjtoare creşteri a productivităţii animalelor, ajungîndu-se la o producţie medie de 10 litri lapte pe cap de animal furajat Producţia aceasta nu poate fi încă * I II Cele relatate pînă acum constituie desigur frumoase realizări ale colectivului GAS Bîrzeşti. Pot fi însă suficiente pentru a asigura creşterea rentabilităţii şi scăderea preţului de cost al producţiei ? Desigur că nu, căci cu toate cele arătate atît producţia vegetală cît şi cea animală sînt încă nesatisfăcătoare, mersul ascendent fiind frînat de o serie de cauze de ordin subiectiv, care pot fi înlăturate dacă se iau măsurile necesare. Care sînt cauzele şi de unde provin ele ? In primul rînd, este vorba de secţia mecanică, care în actualele condiţii nu poate asigura cu succes îndeplinirea planului de măsuri agrotehnice. Secţia mecanică a gospodăriei a realizat pe semestrul I din 1200 hantri planificaţi numai 400. Mecanicii n-au asigurat tractoarelor şi maşinilor agricole reparaţii de calitate din care cauză unii mecanizatori au lucrat în campania de primăvară doar 4—5 hectare de arătură cu tractoarele lor. Nerealizarea planului pe campanii, desele reparaţii în cîmp şi risipa de carburanţi şi lubrefianţi au făcut ca preţul de cost pe hantru să ajungă la această gospodărie, la 340 lei. Proasta funcţionare şi utilizare a parcului mecanizat produce perturbaţii însemnate şi în desfăşurarea procesului general al muncii, dînd peste cap planul forţelor de muncă, care reclamă un număr tot mai mare de z.p. (zile om) şi z.p.a (zile perechi animale) ce trebuie angajate din afara cadrului unitaţii. Fără a scuza unele lipsuri ale conducerii gospodăriei, trebuie de subliniat că în elaborarea planului de producţie pe anul acesta Trustul regional Gostat nu a ţinut cont de specificul unităţilor impunînd de sus în jos planuri de cultură necorespunzătoare şi rigide. Un astfel de plan, care cuprinde nici mai mult, nici mai puţin decît 18 culturi, a fost imigus şi IIAS-ului Bîrzeşti. Nu ar fi fost nimic dacă pentru aceste culturi gospodăria ar fi avut terenurile necesare, propice. Dar planul era plan şi colectivul unităţii a trebuit să treacă la realizarea lui. Şi cum era de aşteptat, au fost însăminţate multe suprafeţe cu grîu, porumb şi alte culturi pe terenuri sărace, erodate, improprii mecanizării, situate pe pante care ajung pînă la 25 grade. Să cultivi grîu sau porumb pe astfel de terenuri, pe care mecanizarea lucrărilor este imposibilă, este o mare greşală. La G.A.S. Bîrzeşti există însă o astfel de situaţie. Griul de la Deleşti a fost însămînţat pe teren impropriu, iar porumbul hibrid dublu şi portocaliu se cultivă pe 30 parcele fărâmiţate. Linele din acestea, ca cele de la Moara, Patul, Iarmaroc, Pojoreasca, etc, nu depăşesc suprafaţa de 3 hectare. Este de neconceput cum pe terenurile unei gospodării de stat, o cultură aşa de importantă ca porumbul să fie atît de dispersată şi împrăştiată pe tot perimetrul arabil , ca pe aceleaşi suprafeţe să se cultive 7 ani consecutiv grîu după grîu. — Am arătat trustului nostru — mărturiseşte tov. Gh. Spătaru, directorul gospodăriei — că avem peste 300 hectare terenuri care nu se pretează culturii cerealelor. Propunerea noastră a fost şi este de a folosi aceste terenuri pentru livadă, vie, păşune şi fineţe, care ne-ar aduce mult mai mari avantaje economice contribuind la lichidarea celor mai însemnate greutăţi ale gospodăriei noastre“ . Propunerea aceasta nu a fost luată imediat în considerare. Şi acum încă o problemă : aceea a potenţialului zootehnic care nici pe departe nu este rezolvată. Numărul foarte mic de animale — 45 vaci şi 1500 oi, constituie un efectiv neînsemnat pentru capacitatea de cazare şi furajare a GAS Bîrzeşti. Organizat şi condus cu pricepere şi simţ de răspundere, sectorul zootehnic este rentabil, produce mari venituri. Din păcate, cea mai mare parte dintre grădinile de la Bîrzeşti stau goale, iar mari cantităţi de furaje iau calea spre alte gospodării crescătoare de animale ca Bucium, Laza, etc., în loc ca acestea să fie întrebuinţate local, evitîndu-se astfel atîtea cheltuieli costisitoare care încarcă preţul de cost pe unitatea de produs. După un calcul făcut, grajdurile care stau goale ar putea adăposti 6 maternităţi de scroafe cu efectiv de 180 animale. Acestea ar putea da o producţie de peste 10 vagoane carne de porc în fiecare an. Aşa cum arată şi Rezoluţia plenarei C.C. al P.M R. din 16—17 iulie a.c. cu privire la măsurile pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al 11-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii, gospodăriile agricole de stat sunt chemate să-şi îmbunătăţească radical activitatea. Ele trebuie să devină mari centre producătoare de cereale-marfă, animale şi produse animale, să dovedească ţărănimii muncitoare superioritatea agriculturii socialiste. Cazul gospodăriei de stat Bîrzeşti şi a altora din regiunea noastră arată însă că Trustul regional Gostat împreună cu conducerile gospodăriilor trebuie să analizeze în modul cel mai serios, jos la teren şi nu din birou, ce trebuie de făcut ca toate lipsurile existente să fie lichidate cît mai urgent, pentru a se crea condiţii reale tuturor unităţilor în direcţia creşterii rentabilităţii şi scăderii preţului de cost al producţiei. Trustul regional Gostat, care dispune de numeroşi specialişti pe ramuri de producţie, nu poate fi mulţumit de .■,cti,.-i*n‘P!ț sa de rină acum în ce pri*eşte conducerea robcretă a um* subordinea ca, din punct de vedere econom tehnic şi organia.p.b. Aceasta e situaţia. Ea impune o serioasă analiză, în vederea luării măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea activităţii de viitor a gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră, a îndeplinirii sarcinilor trasate de partid şi guvern. C. RAPAITL mulţumitoare dar există condiţii ca în viitor ea să fie mult îmbunătăţită. miercuri 1 august 1956 SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.00 Radiojurnal; 8.30 Sumarul presei centrale; 10.00 Concert de lieduri; 10.30 Teatru la microfon „Georges Dandin“ — după Moliere; 11.45 Muzică populară romînească; 12.15 Concert de prînz; 13.05 Formații corale de amatori; 13.30 Simfonietta de M. Basarab ; 14.00 Muzică populară romînească; 14.48 Concert de prînz; 15.35 „Sonata lunii“ de Beethoven; 15.55 Muzică din operete; 16.45 Conferinţă; 17.00 Interpreţi de altădată ai muzicii populare româneşti; 17.30 Radiojurnal; 17.45 Din cintecele poporului negru; 18.00 Vorbeşte Moscova !; 18.30 Muzică uşoară romînească; 19.30 Gazeta Radio; 20.00 Muzică populară romînească la cerere; 20.40 Cîntă Gheorghe. Vinogradov; 21.00 Cîntece de Gh. Bazavan; 21.15 Emisiunea „Cine-i amicul ?“; 21.45 Muzică de dans; 23.00 Radiojurnal; 23.15-23.55 .Pagini din istoria muzicii". „MAXIM GORKI“: Ganga; „ILIE PINTILIE“ : Iartă-mă ; „PUŞKIN“ An Baba şi cei 40 de hoţi ; „TINERETULUI“ : Şcoala curajului ; ION CREANGA“ Ana Zachea..