Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)

1956-11-01 / nr. 3168

/ is k Pregătirile pentru munca culturală de iarnă d­in centrul atenţiei Folosind din plin timpul ce a rămas pînă la sosirea zilelor friguroase de iarnă, unele co­mitete executi­ve ale sfaturilor populare şi co­lective ale căminelor culturale au luat măsuri pentru efectua­rea reparaţiilor la imobilele in­stituţiilor culturale, pentru a­­provizionarea cu combustibil, completarea şi recuperarea mo­bilierului, sporirea inventaru­lui bibliotecilor, etc. Din felul cum se desfăşoară aceste lucrări rezultă in ce măsură organele locale ale pu­terii de stat se preocupă de a­­sigurarea condiţiilor materiale optime, necesare activităţii cul­turale din perioada de iarnă. La Cotnari de pildă, in­tra în funcţiune noul cămin cultural, la Deleni-Hîrlău­ s-a trimis material pentru sobe, iar în alte sate s au efectuat dife­rite reparaţii. Demnă de rele­vat este iniţiativa tov. Const. Manoliu, director al căminului cultural din satul Rădeni, care împreună cu un comitet de­­ ini­ţiat­ivă a reuşit ca din manifes­tările culturale organizate , în răstimp de trei ani, să strîngă sumele necesare pentru ridica­rea unui cămin cultural. In acelaşi raion însă, acolo unde nu există preocupare din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal, cum ar fi la Bădeni, de pildă, că­minul a rămas cu geamurile sparte, aparatul de radio a dispărut şi totul se află în dezordine. La fel la căm­inul cultural din Leţcani-Iaşi soba Stricată a fost uitată undeva în pod, iar aprovizionarea cu lem­ne nu s-a făcut nici pînă as­tăzi. Experienţa anilor trecuţi ne-a arătat că acolo unde nu s-au amenajat cum trebuie sălile căminului cultural munca s-a desfăşurat defectuos. E firesc doar ca atunci cînd oamenii muncii vin să audieze o confe­rinţă sau să vizioneze­­­pe sti­­cole, să nu stea ore întregi în picioare. Se pare însă că de lu­crul acesta nu s-a convins tov. Gheorghe Caftanache, preşe­dintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Fo­dul Iloaiei care priveşte cu ne­păsare faptul că la cămin lip­seşte mobilierul necesar, gea­murile de la intrare sunt stri­cate iar cărţile stau în dezor­dine din lipsa rafturilor nece­sare. La Răducăneni lucrurile au un aspect şi mai ciudat în sensul că secretarul statului a ridicat rafturile bibliotecii folo­­sin­du-le pentru a-şi ţine arhi­va. Asemenea practici sunt inad­misibile, comitetele executive avînd datoria să se preocupe de procurarea mobilierului tre­buitor instituţiilor culturale, de înzestrarea bibliotecilor, de aprovizionarea cu lemne, etc. In vederea efectuării la timp a lucrărilor de reparaţii şi a­­menajări pot fi folosite su­mele strînse din autoimpunere sau bugetul căminului cultural. Dar pregătirea muncii cultu­rale de iarnă nu înseamnă nu­mai asigurarea condiţiilor ma­teriale, ci şi planificarea atentă a activităţii ce se va desfăşura în acea perioadă. Colectivele că­minelor culturale trebuie aşa­dar, să întocmească planuri ju­dicioase care să cuprindă ac­ţiuni concrete în sprijinul trans­formării socialiste a satului şi a popularizării agrotehnicii a­­vansate. In curînd, vor începe să func­ţioneze cercurile şi cursurile a­­grozootehnice, care trebuie să antreneze un număr mai mare de ţărani muncitori şi să fie îndeaproape sprijinite, prin pro­curarea materialului didactic necesar şi prin amenajarea u­­nor biblioteci cu cărţi de spe­cialitate. O mare atenţie va trebui să se acorde propagandei prin conferinţe, reactdivizîndu-se în acest scop colectivele de confe­renţiari de la centrele de co­mune, care vor trebui să loca­lizeze conferinţele primite şi să alcătuiască şi ele cu mijloace proprii expuneri legate de spe­cificul local. Pentru sporirea numărului de cititori este necesar să fie întreprinse acţiuni de masă cu cartea : recenzii, lecturi colec­tive, seri literare reorganizarea şi activizarea cercurilor de ci­tit. Amenajarea de expoziţii şi standuri de cărţi pe teme re­comandate de Biblioteca cen­trală regională va contribui de asemenea la difuzarea lucrări­lor literare şi agrotehnice. In această perioadă se impu­ne de asemenea să fie activiza­te echipele artistice, acordin­­du-se o atenţie specială forma­ţiilor de teatru care sunt antre­nate în cel de al patrulea con­curs. Activiştii culturali şi co­lectivele teatrelor din regiunea noastră sunt chemaţi să îndru­me îndeaproape echipele artis­tice pentru ca acestea să intro­ducă în repertorii bucăţi reco­mandate de Casa centrală a creaţiei populare şi să-şi îmbu­nătăţească continuu calitatea interpretării artistice. Folosind toate mijloacele ce le stau la îndemînă, colectivele căminelor au datoria să orga­nizeze aud­iii colective, la ra­dio, pe marginea cărora să se poarte discuţii, sub îndrumarea cadrelor didactice. De activitatea culturală de iarnă nu răspunde însă numai căminul cultural, ci şi comite­tul executiv, care trebuie să a­­nalizeze din timp planurile de muncă ale instituţiilor de cul­tură şi să-şi aducă contribuţia la îmbunătăţirea acestor planuri. La rîndul lor, organizaţiile U.T.M. sunt chemate să folo­sească posibilităţile de care dispun pentru mobilizarea ţă­rănimii muncitoare la manifes­tările organizate în cadrul că­minului cultural şi în activita- • tea art­stică. Organizaţiile de partid au datoria să ■ se intereseze îndea­proape de pregătirile pentru munca culturală de iarnă şi mai ales de conţinutul acestei activităţi, menite să vină­ în sprijinul transformării socialiste a satului şi a popularizării re­gulilor agrotehnice avansate. Luînd din timp toate măsu­rile indicate, colectivele cămi­nelor culturale vor putea oferi, în timpul iernii, ţărănimii noas­tre muncitoare, momente edu­­cativ-culturale plăcute şi in­structive, deschizătoare de ori­zonturi largi, spre o viață din ce în ce mai bună. Agitators! la În noiembrie va apare CARNETUL AGITATORULUI nr. 5 editat de Comitetul regional de partid Iași £ AHOI XII Mr. 3168 ■ 4 pagini 20 bani BB joi 1 noiembrie 1966 ■ O Ieri dimineaţa mă sculasem mai devreme ca de obicei, cu noaptea în cap, aşa cum se mai zice. Deodată aud nişte ciocânituri în fereastră. Cînd dau perdeaua la o parte, pe cine crezi că văd, pe unul din ne­­poţi. Ţi-am adus o veste buna, îmi zice el rîzînd. Ce veste bună, măi bă­­iete ? Ce veste bună ai putea să-mi aduci aţa de dimineaţă ? Dar... hai, giusuieşte. Şi nu­mai ce-l aud pe băiat : ştii că s au mărit pen­ este bu­ siile ? Ei, asta-i, rămîn eu pe gînduri. Va să zică, cei de la condu­cere au ei grijă do bă. Irîneţele noastre. Pe seară, iar aud­ dob­cănituri în fereastră. Ce să zic : era tot ne­potul. Intrînd în cast, începe a ceti cu glas tare dintr-un jurnal, ce­va despre noi, pensio­narii cu pensii mici. Ne­potul, îmi arată scris negru pe alb : pensiile cele mici, de bătrînețe, se măresc la 250 lei. Bună-i suta asta, peste ce aveam. Bine mai n a prinde acum în pragul iernii. Halal oameni, mai băiete spun din nou nepotului, halal de partidul muncitorilor. Să trăiască, mai băiete, să trăiască Şi ce crezi, de bucuria bunei veşti, am lăcrămat, l-am să­rutat pe frunte, şi am băut cu el o cânuţă de tulburel adus de fină­­rea, chiar din poleba celui ei. A. MIED­ESCU pension?1­?, cartierul Tă­­rași In î­n ’ Leonid Leonov — „Lăcus­tele“ traducere de Otilia Cazimir şi Nicolaie Guma (pag. 2 a) — Din activitatea studenţilor ieşeni (pag. 2 a) ■— Să ne prezentăm cît mai bine pregătiţi la concursul echi­pelor de teatru (pag. 2­ a) — Propaganda tehnică la col­ţul roşu al întreprinderii ETAC (pag. 3 a) teriorul ziarului: tului Agresiunea împotriva Egipt — Ţăranii muncitori discută despre Statutul model al coope­rativei agricole de producţie (pag. 3 a) — Partidul Comunist , orga­nizatorul şi inspiratorul Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie (pag. 3 a) — Declaraţia guvernului URSS cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colabo­rării între URSS şi celelalte ţări socialiste (pag. 4-a) (pag. 4-a) — Succese ale oamenilor mun­cii din R. P. Polonă (pag. 4-a) — Sosirea la Kiev a preşedin­­telui Siriei (pag. 4-a) *“■ Primul spărgător de ghiață atomic­­din lume (pagi încă o dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru oamenii muncii Lucrez la fabrica de ţigarete de mai mult timp. In anii puterii poporului traiul meu, ca şi al tuturor celor ce muncesc s-a îmbuna­­tajit neîncetat. Zilele acestea am ci­tit în ziar Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliu­lui Central al Sindica­telor, în legătură cu îmbunătățirea sistemu­lui actual de salarizare a muncitorilor și a sis­temului de pensii. Printre alte prevederi ale hotărîrii, vreau să amintesc doar pe una, care specifică că, pen­­tru creşterea nivelului de trai al familiilor de salariaţi şi pensionari cu copii, se acordă de la 1 noiembrie, o alo­caţie de stat pentru fiecare copil pînă la vîrsta de 14 ani, în su­mă de 100 lei. Eu, bunăoară, am 8 copii. Prin aplicarea a­­cestei prevederi a ho­­tărîrii voi primi încă o sumă frumuşică, — vreo cîteva sute de lei ce­ea ce va face, fără îndo­­ială, ca traiul meu să se îmbunătăţească şi mai mult. Acest lucru îmi do­vedeşte, încă odată, că partidul şi guvernul se îngrijesc de cond­ţiile de viaţă ale oamenil­or muncii, pentru ca ele să se îmbunaţi­­ească mereu. Bucuroasă de apari­ţia noii hotărîri, voi lucra de acum incolo şi mai mult pentru creşte­­rea productivităţii mun­­cii şi îmbunătăţirea ca­­lităţii produselor răs­­punzînd astfel prin fap­te grijii acordate de partid şi guvern. PAULINA IONESCU muncitoare la fabrica de ţigarete Iaşi O nouă gospodărie agricolă colectivă (De la corespondentul nostru raional).. Zilele trecute a avut loc în comuna Scinteia din raionul Ne­­greşti, festivitatea inaugurării gospodăriei agricole colective „Scînteia“.. . Dacă in această nouă unitate agricolă socialistă, iniţial s-au înscris 14 familii, cu o supra­faţă de 34 ha. în timpul festi­vităţii, adunarea generală a mai primit şi cererile de înscriere ale ţăranilor muncitori Cost. Păduraru, Frosa Mihai şi C. Manolache. Adunarea generală a avut loc în sala căminului cultural din­­ comună, unde au participat nu­meroşi ţărani muncitori din sa­tele Bodeşti, Boroseşti, Rediu, Ciocirleşti. Atît tov. I. Trofin, secretarul comitetului de partid din Scîn­teia (care a dat primul cererea de înscriere in gospodărie, cît şi tov. Gh. Aştefanei (preşedin­tele sfatului popular comunal) şi-au luat angajamentul să spri­jine din toate puterile lor ac­ţiunile de bună organizare şi de creştere a gospodăriei colec­tive. După adunarea de constitu­ire a urmat un program artis­tic susţinut de echipa coopera­tivei «30 Decembrie“ din Iaşi. Situaţia întocmită recent pe raion, scoate în evidenţă o creş­tere a procentului de colectare la grîu şi alte boabe. O seamă de co­mune cum ar fi Gozmeşti, Fereşti, Hîrşova, Mînjeşti, Zăpodeni şi Bă­neşti au realizat planul la grîu în procent de 93-98 la sută, la alte boabe 87-100 la sută. Reiese deci că, în ultima vreme, s-au luat intense măsuri de inten­sificare a muncii politice în rîndul producătorilor agricoli, că îndeplini­rea integrală a planului de colec­tare a fost socotită ca o sarcină de primă urgență. Este evident și faptul că organele de colectare din raionul Vaslui, îm­puternicit Iov. Petru Agh­iţoaie, şi-au revizuit sistemul de muncă, au în­locuit într-o mare măsură munca de birou cu cea d­e teren. Nu trebuie să credem , însă că treaba merge bi­ne în toate comunele din raion. Sunt comune ca Lipovăţ, l­ogdana Al­beşti, Ştefan cel Mare, Coseşti şi Tanacu în care planul de colectare la grîu şi alte boabe este rămas mult în urmă. Aceasta se vede din faptul că aici mai sunt cite 12-16 procente de realizat, pentru ca. Pla­­nul să fie considerat îndeplinit in în­tregime. lată deci că nu se­ mun­ceşte peste tot la fel. Mai exista­u unii împuterniciţi comunali tendinţa de a lăsa munca de colectare numai pe seama delegaţilor raionali tri­mişi în comune pentru a întări mun­ca politică, pentru a da sprijin şi in­­drum­are împuterniciţilor şi colectori­lor­ şi acest lucru se petrece cu şti­rea organelor raionale de partid, de stat şi de colectare. Se permite, de asemenea, ca împuterniciţii comunali să se degajeze de răspundere perso­nală, afîrmînd (cazul celor din Al­beşti — împuternicit Moise Aurelian, Bogdana — împuternicit, Gh. Pălici şi Şteoboreni — împuternicit Viorel Ciolacu) că­ nu este nevoie să mai întocmească nici măcar situaţia, sau că odată ce le-au venit în ajutor unii tovarăşi, ei n-ar mai avea ce face. Deşi cei în drept cunosc­­ bine a­­ceste stări de lucruri nu se iau mă­suri de combatere a unor manifes­tări dăunătoare muncii, dăunătoare intensificării ritmului de colectare. Ne este bine cunoscut faptul că în raionul Vaslui recoltatul culturi­lor tîrzii este aproape terminat. Pro­ducţia realizată este bună, întrecînd pe alocuri aşteptările. Existau con­diţii ca şi colectarea produselor tîr­zii să cunoască o creştere de la o zi la alta. Cu toate acestea, situaţia colectă­rii produselor tîrzii este nemulţumi­toare. Astfel, în cele­ mai avansate comune s-a colectat la porumb doar 43 la sută (la Deleşti), iar la floarea-soarelui 64 la sută (la Te­­lejna). Marea majoritate din comu­ne deţin un procent la porumb de 6—21 la sută, iar lă floarea soarelui 14-342 la sută. Acum se pune întrebarea: De ce un decalaj atît de mare? Este adevărat că o­ parte din porumb a fost verde şi ţăranii muncitori n-au acceptat să-l predea imediat, socotind că nu ar face un­ lucru bun. Dar tot atît de adevărat este ş.Î faptul că se îngăduie ritmul scăzut, se mai to­lerează lipsa de activitate a unor împuterniciţi şi colectori. Tot atît de adevărat este şi faptul că unele co­mitete executive lasă munca de co­lectare numai pe­­ seama împuterni­ciţilor comunali fără să le acorde sprijin de fiecare dată cînd aceştia ÎI cer. Nu mai departe­­să luăm cazul comitetelor executive ale sfaturilor populare­ din Albeşti, preşedinte Gh. Lefter şi Roşieşti, preşedinte V. Ai­­lioaiei, care au refuzat punerea la dispoziţie a unor care pentru a transporta produsele colectate la ba­zele de recepţie. ■ O parte din pro­ducători aveau de predat mici can­tităţi, deci nu era necesar să plece cu carul la baza de recepţie pentru cîteva zeci de kilograme. De aseme­nea, în aceste comune nu s-a ini­ţiat organizarea de convoaie pentru transportarea produselor la baza de recepţie. O altă cauză care face ca ritmul de colectare la produsele tîrzii să fie scăzut este şi aceea, că unii co­lectori şi împuterniciţi nu se ţin de treabă. Tov. Aghiţoaie cunoaşte bine situaţia împuternicitului comunal Vio­rel Giolacu din Şteoboreni care se­­ţine de chefuri şi de nunţi iar de colectări nici că-i pasă. Acelaşi lucru îl fac şi tov. 13. Ruşti din Bîrzeşti, Ion Costache din Bălteni, Florea Constantin din Lipovăţ şi alţii, îm­potriva acestora însă nu s-au luat nici un fel de măsuri. In raionul Vaslui — vorbind de colectări — se păcătuieşte mult şi prin faptul că nu sunt popularizaţi atît producătorii agricoli care şi-au predat primii cotele datorate statului, cît şi colectorii şi împuterniciţii co­munali care muncesc bine. Sunt îm­puterniciţi ca Gh. Mihai din Curseşti şi Tom­a Mihai din Micleşti, care folosesc cele mai bune metode în munca lor, acordă toată atenţia rea­lizării la timp a planului de colec­tare. Se cuvenea deci să fie popu­larizaţi, să împărtăşească şi celor­lalţi din metodele lor de muncă. Slabă este şi munca politică care se duce în unele cazuri sporadic, la suprafaţă, slab este şi controlul e­­fectuat pe teren. Faţă de toate a­­cestea, nu mai poate să ne mire si­tuaţia colectărilor pe raion: grîu = 88,1 la sută, alte boabe = 77,4 la sută, porumb = 16 la sută şi floa­rea soarelui = 29,9 la sută. Să nu fie cu iertare dar un astfel de re­zultat, comparat cu posibilităţile­existente în raion nu este satisfacă­tor. In raionul Vaslui Ritmul de colectare la produsele tîrzii , continuă să fie scăzut Prietenie trainică L­ocuitorii Huşilor au avut zi­le trecute prilejul să parti­cipe la o emoţionantă întâlnire prietenească. O delegaţie de oameni de artă şi cultură din RSS Moldo­venească, precum şi ansamblul artistic al fabricii de tricotaje „Steaua Roşie" din Chişinău au vizitat raionul Huşi, cu pri­lejul Lunii prieteniei romîno sovietice. In întîmpinarea oaspeţilor dragi au venit reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi numeroşi oameni ai muncii. Iată, în primul clişeu pe pre­­şedintele sfatului popular ra­cnal Huşi, Iov. Hărăguţă, oferind şefului delegaţiei sovietice A.S. Fedco, plinea şi sarea tradiţio­nală, în semn de bun venit. De la punctul de frontieră Albiţa, unde au fost intîmpinaţi, oaspeţii împreună cu reprezen­­tanţii organelor de partid şi de stat, şi numeroşi cetăţeni, au trecut podul prieteniei de la Albiţa (clişeul 2) îndreptindu-se spre oraşul Huşi. In oraş, delegaţia oamenilor de artă şi cultură din RSS Mol­dovenească a fost primită cu­­i­­vina de cetăţeni „(clişeul 3), dormei să şi manifeste senti-, mentele de adincă prietenie şi dragoste faţă de marele popor frate de la răsărit. In centrul oraşului a avut loc apoi un mare miting (cli­şeul 4). O fetiţă blondă, îmbujorată de fericire a adresat oaspeţilor un călduros bun venit din par­tea cele mai tinere generaţii­­ului. Delegaţia a­­ fost salutată de tov. Ion Niculi, preşedintele Consiliului regio* '' nal ARLUS, A răspuns A­.S. Fedco, condu- ' cătorul delegaţiei (clişeul 5) care a mulţumit pentru primirea fă­cută, subliniind că prietenia ro­­mâno-sovietică se întăreşte tot mai mult, spre binele ambelor popoare, pentru întărirea păcii Spre noi realizări în producţie Succese în muncă ale tinerilor de la Atelierele C.F.R. Paşcani PAŞCANI (de la co­­respondentul nostru ra­ional). Membrii brigăzilor de tineret de la Atelierele CFR Paşcani luptă cu multă însufleţire pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie cu noi suc­cese în producţie. Pe primul plan, se situează activitatea bri­găzii a H-a de econo­mii din secţia l­ a va­goane clase care, de cu­­rind, a cîştigat steagul de brigadă fruntaşă de regiune. în ultima peri­oadă, membrii brigăzii au reuşit să realizeze economii — la materia­le şi piese de schimb — în valoare de peste 7.200 Iei. Din brigadă, s-au evidenţiat în mod deosebit tinerii A. Gri­­goraş, C. Atomi şi A Florescu. Brigada a III-a eco­nomii din secţia II-a vagoane marfă, a reu­şit să realizeze econo­mii în valoare de 2.500 lei. Nici celelalte brigăzi nu s-au lăsat mai pre­­jos în întrecerea orga­nizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Bri­gada a IV-a calitate din cadrul ecţiei mecanic­­şef — de pildă, — a reuşit să dea — pînă in prezent — peste 50 000 piese de tablă, necesare hoirocen­talei V. I. Le­nin de la Bicaz. De la această brigadă, s-au remarcat tinerii M. Na­­cu, I. Harţa şi D. Gheor­­ghică. A membrii brigăzilor de tineret de la Atelierele CFR Paşcani sunt ho­­tărîţi să cinstească cea de a XXXIX-a aniver­sare a Marii Revoluţii Socialiste, cu noi şi frumoase succese. Se extinde tot mai mult metoda inginerului sovietic Osipov Marsrutizarea­­ a găsit, o aplicare deosebit de largă in cadrul complexu­lui CFR Iaşi. Din anul­ 1952 şi pînă acum, numărul trenurilor marş­­rut care pleacă din gara Iaşi sau Socola s-a triplat. Astăzi, numărul mecanicilor de locomotivă care conduc trenurile marşrut a crescut simţitor. Totodată sporeşte ..şi supratonajul la trenurile marşrut. In lunile august şi septem­, marşrute cu un supratonaj de a. .proape 3100 tone, economisindu-se şi o cantitate de 282 tone combustibil convenţional. In turnusul cinsutist pe luna septembrie, mecanicului cinsutist Dumitriu Ion de pe lo­comotiva cu seria 50.339, i s-a în­credințat conducerea celor mai multe trenuri marșrat cu supratonaj, 13. EUGEN corespondent — TM.......immmmmm ß mm în lume. Intîlnirea prietenească de la Huşi dintre cetăţenii oraşului şi raionului şi delegaţia din RSS Moldovenească a fost încă un prilej de întărire a relaţiilor, de prietenie romîno-sovietice. Foto G. PAUL Un siii­­tor ieşean a plecat într-­ vizită în U.R.S.S. Marţi seara, scriitorul ieşean Ion Istrati s-a îndreptat spre Capitală, urmînd apoi să plece cu un grup de oameni de artă şi cultură din ţara noastră spre Moscova, în cadrul unei vizite prieteneşti cu­­prilejul Lunii prii -»teniei româno-sovietice. Pregatesc un festival artistic Secţia culturală a raionului Hirj­l­­ău, este preocupată în mm­omentul de faţă de organizarea unui festival artistic în cinstea zilei de: *7 Noiem­brie. Programul festivalului va­ fi susţinut de casa raională de cultură,­­precum şi d­e către cele mai înche­gate echipe artistice ale căminelor, culturale. Vor avea loc şi numeroase schimburi de experienţă. Aşa bună­, oară, formaţia de teatru a căminului cultural din comuna N. Bălcescu se­ va deplasa la Prăjeni, iar cea din Prăjeni va interpreta piesa „Nunta Ioanei“ la căminul cultural din Coarnele Caprei. La rîndul său echi­pa artistică a acestui cămin cultural va merge cu piesa „Bărbatul fără opinci“ într-o altă coimfftă din cu­­prinsul rstonulu.

Next