Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)
1956-11-01 / nr. 3168
/ is k Pregătirile pentru munca culturală de iarnă din centrul atenţiei Folosind din plin timpul ce a rămas pînă la sosirea zilelor friguroase de iarnă, unele comitete executive ale sfaturilor populare şi colective ale căminelor culturale au luat măsuri pentru efectuarea reparaţiilor la imobilele instituţiilor culturale, pentru aprovizionarea cu combustibil, completarea şi recuperarea mobilierului, sporirea inventarului bibliotecilor, etc. Din felul cum se desfăşoară aceste lucrări rezultă in ce măsură organele locale ale puterii de stat se preocupă de asigurarea condiţiilor materiale optime, necesare activităţii culturale din perioada de iarnă. La Cotnari de pildă, intra în funcţiune noul cămin cultural, la Deleni-Hîrlău s-a trimis material pentru sobe, iar în alte sate s au efectuat diferite reparaţii. Demnă de relevat este iniţiativa tov. Const. Manoliu, director al căminului cultural din satul Rădeni, care împreună cu un comitet de iniţiativă a reuşit ca din manifestările culturale organizate , în răstimp de trei ani, să strîngă sumele necesare pentru ridicarea unui cămin cultural. In acelaşi raion însă, acolo unde nu există preocupare din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal, cum ar fi la Bădeni, de pildă, căminul a rămas cu geamurile sparte, aparatul de radio a dispărut şi totul se află în dezordine. La fel la căminul cultural din Leţcani-Iaşi soba Stricată a fost uitată undeva în pod, iar aprovizionarea cu lemne nu s-a făcut nici pînă astăzi. Experienţa anilor trecuţi ne-a arătat că acolo unde nu s-au amenajat cum trebuie sălile căminului cultural munca s-a desfăşurat defectuos. E firesc doar ca atunci cînd oamenii muncii vin să audieze o conferinţă sau să vizionezepe sticole, să nu stea ore întregi în picioare. Se pare însă că de lucrul acesta nu s-a convins tov. Gheorghe Caftanache, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Fodul Iloaiei care priveşte cu nepăsare faptul că la cămin lipseşte mobilierul necesar, geamurile de la intrare sunt stricate iar cărţile stau în dezordine din lipsa rafturilor necesare. La Răducăneni lucrurile au un aspect şi mai ciudat în sensul că secretarul statului a ridicat rafturile bibliotecii folosindu-le pentru a-şi ţine arhiva. Asemenea practici sunt inadmisibile, comitetele executive avînd datoria să se preocupe de procurarea mobilierului trebuitor instituţiilor culturale, de înzestrarea bibliotecilor, de aprovizionarea cu lemne, etc. In vederea efectuării la timp a lucrărilor de reparaţii şi amenajări pot fi folosite sumele strînse din autoimpunere sau bugetul căminului cultural. Dar pregătirea muncii culturale de iarnă nu înseamnă numai asigurarea condiţiilor materiale, ci şi planificarea atentă a activităţii ce se va desfăşura în acea perioadă. Colectivele căminelor culturale trebuie aşadar, să întocmească planuri judicioase care să cuprindă acţiuni concrete în sprijinul transformării socialiste a satului şi a popularizării agrotehnicii avansate. In curînd, vor începe să funcţioneze cercurile şi cursurile agrozootehnice, care trebuie să antreneze un număr mai mare de ţărani muncitori şi să fie îndeaproape sprijinite, prin procurarea materialului didactic necesar şi prin amenajarea unor biblioteci cu cărţi de specialitate. O mare atenţie va trebui să se acorde propagandei prin conferinţe, reactdivizîndu-se în acest scop colectivele de conferenţiari de la centrele de comune, care vor trebui să localizeze conferinţele primite şi să alcătuiască şi ele cu mijloace proprii expuneri legate de specificul local. Pentru sporirea numărului de cititori este necesar să fie întreprinse acţiuni de masă cu cartea : recenzii, lecturi colective, seri literare reorganizarea şi activizarea cercurilor de citit. Amenajarea de expoziţii şi standuri de cărţi pe teme recomandate de Biblioteca centrală regională va contribui de asemenea la difuzarea lucrărilor literare şi agrotehnice. In această perioadă se impune de asemenea să fie activizate echipele artistice, acordindu-se o atenţie specială formaţiilor de teatru care sunt antrenate în cel de al patrulea concurs. Activiştii culturali şi colectivele teatrelor din regiunea noastră sunt chemaţi să îndrume îndeaproape echipele artistice pentru ca acestea să introducă în repertorii bucăţi recomandate de Casa centrală a creaţiei populare şi să-şi îmbunătăţească continuu calitatea interpretării artistice. Folosind toate mijloacele ce le stau la îndemînă, colectivele căminelor au datoria să organizeze audiii colective, la radio, pe marginea cărora să se poarte discuţii, sub îndrumarea cadrelor didactice. De activitatea culturală de iarnă nu răspunde însă numai căminul cultural, ci şi comitetul executiv, care trebuie să analizeze din timp planurile de muncă ale instituţiilor de cultură şi să-şi aducă contribuţia la îmbunătăţirea acestor planuri. La rîndul lor, organizaţiile U.T.M. sunt chemate să folosească posibilităţile de care dispun pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la manifestările organizate în cadrul căminului cultural şi în activita- • tea artstică. Organizaţiile de partid au datoria să ■ se intereseze îndeaproape de pregătirile pentru munca culturală de iarnă şi mai ales de conţinutul acestei activităţi, menite să vină în sprijinul transformării socialiste a satului şi a popularizării regulilor agrotehnice avansate. Luînd din timp toate măsurile indicate, colectivele căminelor culturale vor putea oferi, în timpul iernii, ţărănimii noastre muncitoare, momente educativ-culturale plăcute şi instructive, deschizătoare de orizonturi largi, spre o viață din ce în ce mai bună. Agitators! la În noiembrie va apare CARNETUL AGITATORULUI nr. 5 editat de Comitetul regional de partid Iași £ AHOI XII Mr. 3168 ■ 4 pagini 20 bani BB joi 1 noiembrie 1966 ■ O Ieri dimineaţa mă sculasem mai devreme ca de obicei, cu noaptea în cap, aşa cum se mai zice. Deodată aud nişte ciocânituri în fereastră. Cînd dau perdeaua la o parte, pe cine crezi că văd, pe unul din nepoţi. Ţi-am adus o veste buna, îmi zice el rîzînd. Ce veste bună, măi băiete ? Ce veste bună ai putea să-mi aduci aţa de dimineaţă ? Dar... hai, giusuieşte. Şi numai ce-l aud pe băiat : ştii că s au mărit pen este bu siile ? Ei, asta-i, rămîn eu pe gînduri. Va să zică, cei de la conducere au ei grijă do bă. Irîneţele noastre. Pe seară, iar aud dobcănituri în fereastră. Ce să zic : era tot nepotul. Intrînd în cast, începe a ceti cu glas tare dintr-un jurnal, ceva despre noi, pensionarii cu pensii mici. Nepotul, îmi arată scris negru pe alb : pensiile cele mici, de bătrînețe, se măresc la 250 lei. Bună-i suta asta, peste ce aveam. Bine mai n a prinde acum în pragul iernii. Halal oameni, mai băiete spun din nou nepotului, halal de partidul muncitorilor. Să trăiască, mai băiete, să trăiască Şi ce crezi, de bucuria bunei veşti, am lăcrămat, l-am sărutat pe frunte, şi am băut cu el o cânuţă de tulburel adus de finărea, chiar din poleba celui ei. A. MIEDESCU pension?1?, cartierul Tărași In în ’ Leonid Leonov — „Lăcustele“ traducere de Otilia Cazimir şi Nicolaie Guma (pag. 2 a) — Din activitatea studenţilor ieşeni (pag. 2 a) ■— Să ne prezentăm cît mai bine pregătiţi la concursul echipelor de teatru (pag. 2 a) — Propaganda tehnică la colţul roşu al întreprinderii ETAC (pag. 3 a) teriorul ziarului: tului Agresiunea împotriva Egipt — Ţăranii muncitori discută despre Statutul model al cooperativei agricole de producţie (pag. 3 a) — Partidul Comunist , organizatorul şi inspiratorul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie (pag. 3 a) — Declaraţia guvernului URSS cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între URSS şi celelalte ţări socialiste (pag. 4-a) (pag. 4-a) — Succese ale oamenilor muncii din R. P. Polonă (pag. 4-a) — Sosirea la Kiev a preşedintelui Siriei (pag. 4-a) *“■ Primul spărgător de ghiață atomicdin lume (pagi încă o dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru oamenii muncii Lucrez la fabrica de ţigarete de mai mult timp. In anii puterii poporului traiul meu, ca şi al tuturor celor ce muncesc s-a îmbunatajit neîncetat. Zilele acestea am citit în ziar Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Printre alte prevederi ale hotărîrii, vreau să amintesc doar pe una, care specifică că, pentru creşterea nivelului de trai al familiilor de salariaţi şi pensionari cu copii, se acordă de la 1 noiembrie, o alocaţie de stat pentru fiecare copil pînă la vîrsta de 14 ani, în sumă de 100 lei. Eu, bunăoară, am 8 copii. Prin aplicarea acestei prevederi a hotărîrii voi primi încă o sumă frumuşică, — vreo cîteva sute de lei ceea ce va face, fără îndoială, ca traiul meu să se îmbunătăţească şi mai mult. Acest lucru îmi dovedeşte, încă odată, că partidul şi guvernul se îngrijesc de condţiile de viaţă ale oamenilor muncii, pentru ca ele să se îmbunaţiească mereu. Bucuroasă de apariţia noii hotărîri, voi lucra de acum incolo şi mai mult pentru creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor răspunzînd astfel prin fapte grijii acordate de partid şi guvern. PAULINA IONESCU muncitoare la fabrica de ţigarete Iaşi O nouă gospodărie agricolă colectivă (De la corespondentul nostru raional).. Zilele trecute a avut loc în comuna Scinteia din raionul Negreşti, festivitatea inaugurării gospodăriei agricole colective „Scînteia“.. . Dacă in această nouă unitate agricolă socialistă, iniţial s-au înscris 14 familii, cu o suprafaţă de 34 ha. în timpul festivităţii, adunarea generală a mai primit şi cererile de înscriere ale ţăranilor muncitori Cost. Păduraru, Frosa Mihai şi C. Manolache. Adunarea generală a avut loc în sala căminului cultural din comună, unde au participat numeroşi ţărani muncitori din satele Bodeşti, Boroseşti, Rediu, Ciocirleşti. Atît tov. I. Trofin, secretarul comitetului de partid din Scînteia (care a dat primul cererea de înscriere in gospodărie, cît şi tov. Gh. Aştefanei (preşedintele sfatului popular comunal) şi-au luat angajamentul să sprijine din toate puterile lor acţiunile de bună organizare şi de creştere a gospodăriei colective. După adunarea de constituire a urmat un program artistic susţinut de echipa cooperativei «30 Decembrie“ din Iaşi. Situaţia întocmită recent pe raion, scoate în evidenţă o creştere a procentului de colectare la grîu şi alte boabe. O seamă de comune cum ar fi Gozmeşti, Fereşti, Hîrşova, Mînjeşti, Zăpodeni şi Băneşti au realizat planul la grîu în procent de 93-98 la sută, la alte boabe 87-100 la sută. Reiese deci că, în ultima vreme, s-au luat intense măsuri de intensificare a muncii politice în rîndul producătorilor agricoli, că îndeplinirea integrală a planului de colectare a fost socotită ca o sarcină de primă urgență. Este evident și faptul că organele de colectare din raionul Vaslui, împuternicit Iov. Petru Aghiţoaie, şi-au revizuit sistemul de muncă, au înlocuit într-o mare măsură munca de birou cu cea de teren. Nu trebuie să credem , însă că treaba merge bine în toate comunele din raion. Sunt comune ca Lipovăţ, logdana Albeşti, Ştefan cel Mare, Coseşti şi Tanacu în care planul de colectare la grîu şi alte boabe este rămas mult în urmă. Aceasta se vede din faptul că aici mai sunt cite 12-16 procente de realizat, pentru ca. Planul să fie considerat îndeplinit in întregime. lată deci că nu se munceşte peste tot la fel. Mai existau unii împuterniciţi comunali tendinţa de a lăsa munca de colectare numai pe seama delegaţilor raionali trimişi în comune pentru a întări munca politică, pentru a da sprijin şi indrumare împuterniciţilor şi colectorilor şi acest lucru se petrece cu ştirea organelor raionale de partid, de stat şi de colectare. Se permite, de asemenea, ca împuterniciţii comunali să se degajeze de răspundere personală, afîrmînd (cazul celor din Albeşti — împuternicit Moise Aurelian, Bogdana — împuternicit, Gh. Pălici şi Şteoboreni — împuternicit Viorel Ciolacu) că nu este nevoie să mai întocmească nici măcar situaţia, sau că odată ce le-au venit în ajutor unii tovarăşi, ei n-ar mai avea ce face. Deşi cei în drept cunosc bine aceste stări de lucruri nu se iau măsuri de combatere a unor manifestări dăunătoare muncii, dăunătoare intensificării ritmului de colectare. Ne este bine cunoscut faptul că în raionul Vaslui recoltatul culturilor tîrzii este aproape terminat. Producţia realizată este bună, întrecînd pe alocuri aşteptările. Existau condiţii ca şi colectarea produselor tîrzii să cunoască o creştere de la o zi la alta. Cu toate acestea, situaţia colectării produselor tîrzii este nemulţumitoare. Astfel, în cele mai avansate comune s-a colectat la porumb doar 43 la sută (la Deleşti), iar la floarea-soarelui 64 la sută (la Telejna). Marea majoritate din comune deţin un procent la porumb de 6—21 la sută, iar lă floarea soarelui 14-342 la sută. Acum se pune întrebarea: De ce un decalaj atît de mare? Este adevărat că o parte din porumb a fost verde şi ţăranii muncitori n-au acceptat să-l predea imediat, socotind că nu ar face un lucru bun. Dar tot atît de adevărat este ş.Î faptul că se îngăduie ritmul scăzut, se mai tolerează lipsa de activitate a unor împuterniciţi şi colectori. Tot atît de adevărat este şi faptul că unele comitete executive lasă munca de colectare numai pe seama împuterniciţilor comunali fără să le acorde sprijin de fiecare dată cînd aceştia ÎI cer. Nu mai departesă luăm cazul comitetelor executive ale sfaturilor populare din Albeşti, preşedinte Gh. Lefter şi Roşieşti, preşedinte V. Ailioaiei, care au refuzat punerea la dispoziţie a unor care pentru a transporta produsele colectate la bazele de recepţie. ■ O parte din producători aveau de predat mici cantităţi, deci nu era necesar să plece cu carul la baza de recepţie pentru cîteva zeci de kilograme. De asemenea, în aceste comune nu s-a iniţiat organizarea de convoaie pentru transportarea produselor la baza de recepţie. O altă cauză care face ca ritmul de colectare la produsele tîrzii să fie scăzut este şi aceea, că unii colectori şi împuterniciţi nu se ţin de treabă. Tov. Aghiţoaie cunoaşte bine situaţia împuternicitului comunal Viorel Giolacu din Şteoboreni care seţine de chefuri şi de nunţi iar de colectări nici că-i pasă. Acelaşi lucru îl fac şi tov. 13. Ruşti din Bîrzeşti, Ion Costache din Bălteni, Florea Constantin din Lipovăţ şi alţii, împotriva acestora însă nu s-au luat nici un fel de măsuri. In raionul Vaslui — vorbind de colectări — se păcătuieşte mult şi prin faptul că nu sunt popularizaţi atît producătorii agricoli care şi-au predat primii cotele datorate statului, cît şi colectorii şi împuterniciţii comunali care muncesc bine. Sunt împuterniciţi ca Gh. Mihai din Curseşti şi Toma Mihai din Micleşti, care folosesc cele mai bune metode în munca lor, acordă toată atenţia realizării la timp a planului de colectare. Se cuvenea deci să fie popularizaţi, să împărtăşească şi celorlalţi din metodele lor de muncă. Slabă este şi munca politică care se duce în unele cazuri sporadic, la suprafaţă, slab este şi controlul efectuat pe teren. Faţă de toate acestea, nu mai poate să ne mire situaţia colectărilor pe raion: grîu = 88,1 la sută, alte boabe = 77,4 la sută, porumb = 16 la sută şi floarea soarelui = 29,9 la sută. Să nu fie cu iertare dar un astfel de rezultat, comparat cu posibilităţileexistente în raion nu este satisfacător. In raionul Vaslui Ritmul de colectare la produsele tîrzii , continuă să fie scăzut Prietenie trainică Locuitorii Huşilor au avut zile trecute prilejul să participe la o emoţionantă întâlnire prietenească. O delegaţie de oameni de artă şi cultură din RSS Moldovenească, precum şi ansamblul artistic al fabricii de tricotaje „Steaua Roşie" din Chişinău au vizitat raionul Huşi, cu prilejul Lunii prieteniei romîno sovietice. In întîmpinarea oaspeţilor dragi au venit reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi numeroşi oameni ai muncii. Iată, în primul clişeu pe preşedintele sfatului popular racnal Huşi, Iov. Hărăguţă, oferind şefului delegaţiei sovietice A.S. Fedco, plinea şi sarea tradiţională, în semn de bun venit. De la punctul de frontieră Albiţa, unde au fost intîmpinaţi, oaspeţii împreună cu reprezentanţii organelor de partid şi de stat, şi numeroşi cetăţeni, au trecut podul prieteniei de la Albiţa (clişeul 2) îndreptindu-se spre oraşul Huşi. In oraş, delegaţia oamenilor de artă şi cultură din RSS Moldovenească a fost primită cuivina de cetăţeni „(clişeul 3), dormei să şi manifeste senti-, mentele de adincă prietenie şi dragoste faţă de marele popor frate de la răsărit. In centrul oraşului a avut loc apoi un mare miting (clişeul 4). O fetiţă blondă, îmbujorată de fericire a adresat oaspeţilor un călduros bun venit din partea cele mai tinere generaţiiului. Delegaţia a fost salutată de tov. Ion Niculi, preşedintele Consiliului regio* '' nal ARLUS, A răspuns A.S. Fedco, condu- ' cătorul delegaţiei (clişeul 5) care a mulţumit pentru primirea făcută, subliniind că prietenia româno-sovietică se întăreşte tot mai mult, spre binele ambelor popoare, pentru întărirea păcii Spre noi realizări în producţie Succese în muncă ale tinerilor de la Atelierele C.F.R. Paşcani PAŞCANI (de la corespondentul nostru raional). Membrii brigăzilor de tineret de la Atelierele CFR Paşcani luptă cu multă însufleţire pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie cu noi succese în producţie. Pe primul plan, se situează activitatea brigăzii a H-a de economii din secţia l a vagoane clase care, de curind, a cîştigat steagul de brigadă fruntaşă de regiune. în ultima perioadă, membrii brigăzii au reuşit să realizeze economii — la materiale şi piese de schimb — în valoare de peste 7.200 Iei. Din brigadă, s-au evidenţiat în mod deosebit tinerii A. Grigoraş, C. Atomi şi A Florescu. Brigada a III-a economii din secţia II-a vagoane marfă, a reuşit să realizeze economii în valoare de 2.500 lei. Nici celelalte brigăzi nu s-au lăsat mai prejos în întrecerea organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Brigada a IV-a calitate din cadrul ecţiei mecanicşef — de pildă, — a reuşit să dea — pînă in prezent — peste 50 000 piese de tablă, necesare hoirocentalei V. I. Lenin de la Bicaz. De la această brigadă, s-au remarcat tinerii M. Nacu, I. Harţa şi D. Gheorghică. A membrii brigăzilor de tineret de la Atelierele CFR Paşcani sunt hotărîţi să cinstească cea de a XXXIX-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste, cu noi şi frumoase succese. Se extinde tot mai mult metoda inginerului sovietic Osipov Marsrutizarea a găsit, o aplicare deosebit de largă in cadrul complexului CFR Iaşi. Din anul 1952 şi pînă acum, numărul trenurilor marşrut care pleacă din gara Iaşi sau Socola s-a triplat. Astăzi, numărul mecanicilor de locomotivă care conduc trenurile marşrut a crescut simţitor. Totodată sporeşte ..şi supratonajul la trenurile marşrut. In lunile august şi septem, marşrute cu un supratonaj de a. .proape 3100 tone, economisindu-se şi o cantitate de 282 tone combustibil convenţional. In turnusul cinsutist pe luna septembrie, mecanicului cinsutist Dumitriu Ion de pe locomotiva cu seria 50.339, i s-a încredințat conducerea celor mai multe trenuri marșrat cu supratonaj, 13. EUGEN corespondent — TM.......immmmmm ß mm în lume. Intîlnirea prietenească de la Huşi dintre cetăţenii oraşului şi raionului şi delegaţia din RSS Moldovenească a fost încă un prilej de întărire a relaţiilor, de prietenie romîno-sovietice. Foto G. PAUL Un siiitor ieşean a plecat într- vizită în U.R.S.S. Marţi seara, scriitorul ieşean Ion Istrati s-a îndreptat spre Capitală, urmînd apoi să plece cu un grup de oameni de artă şi cultură din ţara noastră spre Moscova, în cadrul unei vizite prieteneşti cuprilejul Lunii prii -»teniei româno-sovietice. Pregatesc un festival artistic Secţia culturală a raionului Hirjlău, este preocupată în mmomentul de faţă de organizarea unui festival artistic în cinstea zilei de: *7 Noiembrie. Programul festivalului va fi susţinut de casa raională de cultură,precum şi de către cele mai închegate echipe artistice ale căminelor, culturale. Vor avea loc şi numeroase schimburi de experienţă. Aşa bună, oară, formaţia de teatru a căminului cultural din comuna N. Bălcescu se va deplasa la Prăjeni, iar cea din Prăjeni va interpreta piesa „Nunta Ioanei“ la căminul cultural din Coarnele Caprei. La rîndul său echipa artistică a acestui cămin cultural va merge cu piesa „Bărbatul fără opinci“ într-o altă coimfftă din cuprinsul rstonulu.