Flacăra Iaşului, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 3221-3245)

1957-01-03 / nr. 3221

zîbertul filarmonicii Vineri seara, s-a desfăşurat un foarte îngrijit program la care şi-a dat concursul ca solist violoncelistul Radu Al­­dulescu. Deşi solistul este cu deosebire apreciat de ascultă­torii ieşeni, deşi dirijorul Avi­­talii este preţuit pentru reali­zările sale îngrijite, numărul ascultătorilor a fost extrem de mic. Aceasta datorită pociie faptului că programul oferit n-a cuprins nici o piesă de­­ rezistenţă de mare succes. Intr-adevăr, suita ,,Hâry Janos“ este o admirabilă serie de schiţe foarte sugestive, în care umorul viu alternează cu poezia cântecului şi jocului popular maghiar, iar concertul de violoncel de d’Albert are toate calităţile menite să fie o piesă de mare succes : can­tilenă încîntătoare, pasaje de virtuozitate ritmică vie şi o mare varietate de mişcări. Cu toate acestea, programul n-a atras pe auditori şi faptul se datoreşte, desigur, lipsei unei piese de adincime emoţională. Efectele exterioare sclipitoare ale suitei de Kodály, ca şi tonusul emoţional de supra­faţă al concertului de violon­cel n-au putut satisface exi­genţele unui public care vine la concert nu numai pentru sa­tisfacţiile ce le oferă o muzică descriptivă umoristică sau muzica unui sentimentalism de genul lui d’Albert. Ascultătorii care­ s-au ferit să vid­ă la concertul de vineri au de regretat, fiindcă a fost un concert de foarte frumoasă ţinută artistică. Violoncelistul Radu Aldu­­lescu a cîntat cu căldură şi cu acea siguranţă pe care i-o dă perfecta stăpînire a teh­­nicii. Acompaniamentul or­chestral, care cuprinde multe momente de iscusită orches­traţie, a fost redat cu exacti­tate şi cu acurateţe. Suita „Háry Id­nos“ de Zol­tán a fost executată in foarte frumoase c­ondiţiuni tehnice. Sonorităţile frumos dozate, ritmica precisă, atacurile prompte şi, e cazul să subli­niem, acordajul bun. In reali­zarea imaginilor, atît de su­gestiv zugrăvite de arta ins­trumentaţiei lui Kodály, diri­jorul Avitahl a obţinut efecte foarte reuşite. Ceea ce n-a putut integral reda este speci­ficul maghiar al „Cîntecului“ şi al ,,Intermezzo-ului , unde rabatoul specific, acea liber­tate de mişcare caracteristică melosului maghiar, dă muzicii o deosebită savoare. Subli­niem cîntecul cald realizat de­ Bela Bild primul violist al filarmonicii. Concertul s-a încheiat cu energicul joc ,,Ciobănaşul“ de Paul Constantinescu, realizat cu vigoare şi cu frenezie Calitatea execuţiei orches­trale a fost deosebit de me­ritorie. Subliniem acest fapt, ştiind că membrii orchestrei, în mare parte ocupaţi şi la operă, au depus şi depun con­tinuu eforturi pentru îmbună­tăţirea calităţii producţiei ar­tistice. ION JIJIA din viaţa şi activitatea studenţilor ieşeni La început de an nou Conf. univ. I. ŞANDRU prorector al Universităţii „Al. I. Cuza" In anul trecut, 1956, Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi, a participat, în mod creator la sprijinirea planului de promovare de cadre calificate ne­cesare învăţămîntului, sectorului eco­nomic şi institutelor de cercetări ştiinţifice. Desigur că, în decursul acestui an, au existat şi o serie de greutăţi de ordin material, ce au fost rezolvate favorabil numai cu sprijinul organelor de partid şi de stat locale şi centrale. Anul 1956 a fost fructuos şi prin vizitele ce au onorat Universitatea ca: delegaţia Prezidiului Sovietului Su­prem al Uniunii Sovietice, delegaţiile sindicale ale R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, delegaţia culturală a R.P.D. Coreene, oameni de ştiinţă: acad. So- Iohov, fizician, prof. Gnedenco, ma­­ tematician din U.R.S.S., prof. losef Kunski, geograf din R. Cehoslovacă şi delegaţia geografilor sovietici care colaborează cu geografii români. Ca­drele didactice au depus un efort mărit pentru ridicarea nivelului pro­fesional, prin consultarea unui mate­rial cit mai variat şi din ţările străi­ne. S-a acordat atenţie deosebită pro­cesului de învăţămint şi îmbunătăţirii bazei materiale a cadrelor didactice, personalului de serviciu şi studenţilor. In primul rînd s-au înzestrat cu aparate noi laboratoarele de fizică, chimie, meteorologie şi topografie. S-au executat instalaţiile speciale pen­tru protecţia muncii studenţilor în laboratoarele de chimie. Ministerul Invăţămintului a spri­jinit înfiinţarea, în cadrul Facultăţilor de St. Naturale — Geografie, a unei staţiuni de cercetări şi pentru prac­tica de teren, cu specialităţile: biolo­gie, geologie şi geografie, în centrul Pingăraţi, regiunea Bacău. Pe lingă înzestrarea căminelor ve­chi, Universitatea a primit anul a­­cesta un cămin nou, cuprinzînd 320 studenţi. Pentru satisfacerea cerinţelor de pregătire profesională a studenţilor s-a deschis in cadrul Universităţii o nouă sală de lectură cu 260 locuri. Această sală este folosită în fiecare sîmbătă şi pentru concerte, filme, ce se dau în mod special pentru studenţi. Conducerea Universităţii, împreună cu comitetul de institut au sprijini construirea de locuinţe pentru cadrele didactice şi persec.mi­c- serviciu în anul ce intrăm sarcinile pentru cadrele didactice cresc şi prin făptui că se apropie sărbătorirea centenaru­lui Universităţii (1960), care trebuie să ne găsească bine organizaţi cu un profil de învăţămint corespunzător tradiţiei şi muncii depuse în această înaltă unitate de cultură. Să enumerăm cîteva obiective din planul de muncă al Universităţii pe anul 1957. In vederea creării unor condiţii cît mai bune pentru procesul de învăţămint, Universitatea şi-a în­scris în plan construcţia aripii de sud vest a Universităţii şi terminarea fa­ţadei, înlocuirea actualei uzine, care este veche şi necorespunzătoare, cu una nouă care să deservească satisfă­cător cele două unităţi de învăţămint superior, Universitatea şi Institutul Politehnic. Continuarea utilării cu aparatură a laboratoarelor şi înzes­trării bibliotecilor cu lucrări de spe­cialitate. Continuarea construct­or şi completarea cu aparate a ofs­­ato­lului astronomic. Amenajarea unei săli de bibliotecă şi lectură pentru Fac. Filologie şi Istorie, cu 260 lo­curi. Prin activizarea unor forme de învăţămint, seminarii, lucruri prac­tice, studiul individual, ne propunem să obţinem rezultate la examene mai bune ca în 1956, cu toată exigenţa crescută. Amenajarea unui club stu­denţesc şi a unui teren de sport. A­­sociaţia studenţilor şi cercurile ştiin­ţifice vor fi sprijinite să organizeze excursii şi schimburi de experienţă cu alte asociaţii şi cercuri din ţară străinătate. Continuarea construcţiei celor două cămine, care să fie com­pletate şi cu o cantină pentru stu­denţi. Se va sprijini tipărirea pe fas­cicole a revistei „Analele ştiinţifice ale Universităţii" şi reeditarea revis­tei „V. Adamachi". Toate aceste obiective vor putea fi realizate cu sprijinul organelor de partid şi de stat şi cu întărirea dis­ciplinei în munca noastră, în toate formele procesului de învăţămint. Sunt suficiente condiţii, create de regimul democrat-popular, pentru a ridica cadre universitare cu o înaltă calificare profesională. Totul însă de­pinde de med­di­­u care ştim să fo­losim unele condiţii în sectoarele noastre de activitate. :. Şi Gînci ere vii începutul sesiunii de iarnă. Se munceşte cu îndîrjire Fiecare student din grupa noastră grupa 109, trăieşte momeşte cu adevărat sărbătoreşti în preajma examenelor, ca­re ne dau posibilitatea să ne verificăm cunoş­tinţele. Istoria moder­nă, istoria diferitelor ţări şi a ţării noastre este un minunat obiect de studiu. Nu poţi să nu simţi o am­încă bu­­curie cînd cercetezi e­­venimentele pe care Ie­ ai trăit şi altele des­­pre care ai auzit vor­­bindu-se. Şi-apoi noi sîntem în anul IV, deci la ca. capătul unui drum fru­mos, la sfîrşitul anilor de studenţie şi la în­ceputul unui nou drum în viitoarea noastră profesiune. Unii dintre noi se specializează în munca la catedră, iar alţii au îndrăgit activit­­atea de cercetare şti­inţifică. Aşa, de pildă, Căpitanu Viorel face săpături arheologice la Hangu şi Buhalniţa, Ni­­corescu Mara la Su­­ceava şi Bujoreanu Gh. se ocupă de „Proble­ma slavilor pe terito­­riul patriei noastre în lumina ultimelor cerce­tări“. Noi toţi, cei din a­­nul IV vom termina în scurtă vreme făcui­­tatea şi vom începe importanta muncă de creştere şi educare a tinerei generaţii, ne vom dedica apoi stu­diului unor evenimente din trecutul patriei sau cercetărilor de arheolo­gie. Acum la început de an nou gîndurile noastre se îndreaptă spre viitorul care ne aşteaptă şi ne pregă­tim să-i slujim cu toa­­te forţele noastre de muncă, cu toată price­perea pe care am adu­­nat-o în cei 4 ani de facultate. G. POPA student an. IV. fac Filologie și istorie Cercurile ştiinţifice studenţeşti Contribuie la rezolvarea unor probleme practice Cercurile ştiinţifice studenţeşti din cadrul f­acuităţii de construcţii a In­stitutului politehnic Iaşi­ desfăşoară o activitate din cele mai r­odnice. Stu­­­denţii din aceste cercuri au reuşit să aprofundeze cunoştinţele predate la cursuri şi sa rezolve unele probleme noi, ridicate de practică, încurajaţi de rezultaele obţinute şi stimulaţi de faptul ci rezultatei­­studiilor efectuate în Greul ştiinţific îşi găsesc o utilitate practică imedia­tă, studenţii S. Solomor, S. Pincu, Livia Rotam, V. Corjin,,V. Tariev şi alţii au hotărît să continue cu aceeaşi sîrguinţă activitatea ştiiţifică în a­­cest cerc. Acum Cercul ştiinţific de la catedra de Materiale de construc­ţii se ocupă de „Studii­ comparativ al adezivităţii bitumdor la ande­zitele de Dornişoara, Dana Bureuf, bazaltele de Recaş şi graniţele de Dobrogea“ şi de „Posibiitatea de u­­tilizare a pietrei sparte din materiale locale, la confecţionarea mixturilor asfaltice“. O activitate rodnică desfăşoară şi cercul ştiinţific studenţesc de pe lin­gă catedra de drumuri î­n cadrul a­­cestui cerc studenţii studiază tema privind „Ameliorarea druimurilor de pămînt“ prin metode cftine şi cu materiale locale. Sub îndrumarea per­manentă a prof. N. Apostolescu, con­ducătorul cercului, studenţii şi-au în­suşit documentaţia necesară din lite­ratura tehnică de specialitate. In afa­ră de studiile profesorilor N. N. Iva­nov, Birniţea şi Ohotin, în domeniul construcţiei moderne a drumurilor de pămînt, studenţii au consultat nume­roase reviste sovietice de specialitate. In laboratorul catedrei pot fi vă­zuţi studenţi fruntaşi la învăţătură ca I. Oicu, P. Artimon, L Leibovici, V. Tom­a şi alţii ,care deseori lucrează şi în afara orelor programate. Acest lu­cru exprimă interesul faţă de rezolva­rea temei ce o au în studiu. încă de pe acum în acest cerc s-au obţinut rezultate promiţătoare în le­gătură cu lucrarea ce va fi prezentată în cadrul sesiunii ştiinţifice studenţeşti din luna martie a.c. Demn de relevat este şi faptul că încă de la începutul anului 1957, cat­ur­a de drumuri va fi utilată cu o staţie pilot pentru lucră­rile de drumuri la care vor avea ac­ces membrii cercului ştiinţific stu­denţesc de pe Ungă această catedră. 11 La catedra de drumuri a Facultăţii de construcţii mai funcţionează un cerc ştiinţific studenţesc condus de lector M. Botez. Membrii cercului stu­diază probleme în legătură cu proiec­tarea podurilor de beton, după cele mai recente ipoteze de calcul ale şti­inţei sovietice. Prin eforturile pe care le depun studenţii care activează în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la Facultatea de construcţii Iaşi reuşesc, să-şi ridice nivelul profesional şi să contribuie la realizarea măreţelor sar­cini de producţie pentru care luptă po­porul nostru muncitor. AL.­ZARE? P­ROIECTE (Urmare din pag. I-a) care va cuprinde pc°!r'"1 Răscoala“, apoi o suită de distihuri, tot în legătură cu e m­iraent­ir d. 1907, și, în fine, vreo 25 de sonete care continuă seria­­. * cT -ni noi. — Ştiu c­­ rt ■■ ie t’vs. literare de pînă aciua, poezia, deşi a stat la loc de cinste! n-a­­ totuşi exclusivitate. Aşa se va întîmpla şi în cursul a­nu ,mesia? — In această priv­n­ţă pot­­ spun doar că am pe şantier o lucrare satirică de mari proporţii, în proză. Mai mult nu vreau să anticipez tocmai pentru că lucrarea e pe şantier. In schimb am speranţe în ceea ce priveşte una dintre lucrările finisate. E vorba de piesa „Jurnalul ele­vului Daneş“ scrisă în colaborare cu Nicolae Barbu. Fiind aprobată de consiliul artistic al Teatrului Naţional şi aflîndu-se în ultima lectură la Direcţia Generală a teatrelor din Ministerul Culturii, sper — împreună cu colaboratorul meu — ca această pilsă să vadă lumina rampei în . anului acs":■ ia. .V u a: 1 speranțe i. nutresc *n "eea ce pun comedia satirică intr-un act J&Utotul rece", unaia de curînd ) ,‘ vwiriw» xtț» '■ reeditcz­aiiicp­­­ubficate ia anii 1945—194$ apS^BsaS^’iocala și "î­n ănunchiate sub t „Cuha Pogorei"1. ..e.ar interesa şi proiectele­­ a­veti in calitate­­ al rectorului de poezie al revistei „Iaşul literar“ ? — In primul rînd doresc ca sectorul de poezie să se transforme intr-un adevărat cerc de creaţie al poeţilor ieşeni. — In legătură cu aceasta, ţin să observ că dezideratul e cam vechi și că ar fi bine ca, însftrşit, să se îndeplinească. — Apoi ne propunem să întărim legătura cu poeţii moldoveni, în aşa fel, încît să reducem naveta cu servieta de manuscrise de la Bucureşti. — Fiind vorba despre publicistică, ce-aţi avea să ne spuneți despre revista săptămînală proiectată să apară la Iaşi ?­­ — Aş vrea ca această revistă să urmeze tradiţia de glorie a „Vieţii Romîneşti“, „însemnări ieşene“ şi „Jurnalului literar“ care au făcut faima literaturii create la Iaşi. — Deoarece ştiu că în jurul titlului care urmează să-l aibă revista s-a dus o adevărată polemică, am vrea să ştim care este cel sugerat de dvs. ? — împreună cu un grup de scriitori ieşeni, cred că cel mai semnifi­cativ titlu pentru viitor, a revi­erii ,,­­dualitatea literară“. In încheierea convorbirii noastre i-am dorit poetului Nicolae Tatomir spor la muncă și regizarea tuturor proiectelor sale în noul an. S. F. Centru­ de librării şi difuzare a cărei anunţă că la tragerea „Loteria Cărţii“ din 31 decembrie, 1956 au fost extrase din urnă urmă­toarele numere cîştigătoare : Nr. 11400 — un aparat de radio. Nr. 10105 — un patefon cu 10 plăci. Nr. 6529 — una servietă di­plomat­ Nr. 7427 plomat. Numerale­ ,10101, 2611, 9583, 5078 şi 2.^92 cîte un stilou. Nr. 10478 — un pachet de cărţi în valoare de 100 lei la alegere. Ciştigătorii sunt rugaţi să se prezinte în timp de 30 zile de la data tragerii spre a-şi ridica pr­em­iul, in caz contrar, pier­­zind di­e fiul de cîştigător. — una servietă LOTO-CENTRAL La tragerea Loto-Central din seara zilei de 31 decembrie 1956 la prima extragere din urnă au ieşit următoarele nouă­ numere : 17 72 74 18 56 78 68 10 8? La a doua extragere din urnă pentru premii în obiecte au ieşit următarele cinci numere : 4­ a 5 51 11 80 .Merii,’1 general pe ţară este de lei 5.482.050. SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi­ sumarul pri­mei centrale; 7.10 De la o melodie , alta; 7.35 Concert de dimineaţă; 8.9 Atenţie la start, copii; 8.15 Material din presă; 8.30 Muzică; 9.00 Program din lucrările lui Balakirev; 9.30 „U­ Rodiov: Frumuseţea infţăfe­r­i­vintă Corul Filarmonicii de­ Sta „George Enescu“, dirijat de Dumitri Botez; 13.00 Buletin de ştiri; 13 p Muzică simfonică; 14.00 Muzică de operete; 14.45 Concert de estradă 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Göncei TEATRUL NAŢIONAL; joi 3.1.193 — orele 19­30 premieră „Moralitatea­ doamnei Dulska“; sîmbătă 5.1.1957­­ „Moralitatea doamnei Dulska“; MAXIM GORKI - 1—4.1.1957 „In dr­ăgostiții“; ILIE PINTILIE - 3—1 I. „Fiul“; PUŞKIN — 1—6.1. „Drum de estradă — continuare; 15.30 Din cele mai cerute melodii de muzică populară romînească; 15.55 Din viața de concert a Capitalei; 16.15 Alegeri în SI A de George­­Macovescu- 16.45 Civita /Dorel Liviuim1,­ î^.op. Buletin de Stiri; lr.19 Muzica usoara; 17.30 „Co. '"gl rc 9C0Ul vJS.f! Din dansurile ' "li*'--. . -IC. . ,Ui Marii V.pow. prezet u.ud m montaj m­uzical-tuilar scena, uzat. Interpretează Orchestri Filar, momea ,şi Ansamblul Operei de Stat fc Viena- conducerea lu’ Otto Ackerman; 22.00"Buletin deşi sport; 22.30 Melodii populari"" 10lTlî*­neşti; 23.00 Concert de noapte“' 23.52. buletin de ştiri, neliniştit“; TlfNERETULUI — 1_6.r. „Mistuirea păcii şi a prieteniei", şi „Fetiţa mincinoasă“ (acelaşi cinema­­tograf). Ciclu de filme pentru copii şi tineret, la matineele de dimineaţa: ION CREANGA - 1-6.1. „hifidé leie“; Atelierele CFR „ILIÉ PINTL LIE 1 5.1. „Start fără voie“, la stidiiri şi penii: 1 I /V fl'.i'.; iTh­zică de cameră de com ce/.i; 10-40 Muzica u pa leiții, de știri; li .03 P-­ i'rdfili co-iipözui' I * il*i ^ ţr tara; 11-45 Radio-7- ,1, X -mică populară; 12. La H ‘.Anlice f ■.aurentiu Profeta pe y -----­I ■I M - r­i 'a pe 19.00 ițelor; *:#*****:**acte******:»*XX*:# * :* Pentru continua îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii *) încheiem astăzi anul 1956, an bo­gat în evenimente importante, an de rodnice eforturi. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român oa­menii muncii din ţara noastră au obţinut şi în acest an realizări în­semnate în toate domeniile con­strucţiei socialiste. Congresul al II-lea al partidului, care a avut loc acum un an, a pus în centrul atenţiei, ca sarcină cen­trală, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe această linie, pe baza rezultatelor obţinute in dezvoltarea economiei naţionale, a progreselor în ridicarea productivi­tăţii muncii şi reducerea cheltuie­lilor de producţie şi de circulaţie, au fost luate măsurile pentru mări­rea cîştigurilor muncitorilor dintr-un şir de ramuri industriale, ale lucră­torilor din comerţ, sporirea salari­ilor şi a pensiilor mici, acordarea unui ajutor de stat pentru copii. Au fost simţitor sporite fondurile acordate de stat pentru nevoi so­­cial-culturale, construcţii de locu­inţe etc. Pe această linie Plenara C.C. al P.M.R. din 27 29 decembrie a a­­doptat noi şi extrem de importante măsuri, primite cu bucurie şi caldă aprobare de oamenii muncii de la oraşe şi sate. Caracteristic acestor măsuri este cuprinderea unor domenii din cele mai largi ale vieţii economice şi de stat, profunzimea abordării proble­melor, soluţiile hotărîte şi creatoare ce au fost adoptate pe baza stu­­dierii realităţilor noastre social­­e com­b­ica­ în lumina învăţăturii jiste. Aceste măsuri de­­pcă odată marea forţă de care are pe deplin putinţa de a asigura rezolvarea tuturor proble­melor dezvoltării socialiste şi fău­ririi unei vieţi de bună stare pen­tru întregul popor. Adoptarea a­­cestor măsuri a fost posibilă da­torită rezultatelor obţinute prin munca plină de abnegaţie a oa­menilor muncii de la oraşe şi de la sate, prin eforturile lor creatoare sub conducerea partidului. In cursul anilor ce au trecut de la naţionalizarea principalelor mij­loace de producţie industrială oa­menii muncii, însuşindu-şi cu en­tuziasm şi încredere politica parti­dului, au obţinut realizări de sea­mă în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Un mare avînt a luat industria noastră grea, s-au creat noi ramuri industriale, s-a dezvoltat industria uşoară şi ali­­mentară. Această perioadă a cerut eforturi şi sacrificii —­ dar oamenii muncii le-au luat asuprit­ şi conştienţi că numai prin crearea unei industrii puternice ţara noastră se poate smulge din starea de înapoiere e­­conomică, poate fi asigurată dez­voltarea economiei şi creşterea con­tinuă a nivelului de trai. Ei au făurit astfel o industrie socialistă puternică, în stare să satisfacă principalele nevoi ale dezvoltării e­­conomiei. Partidul nostru, ca partid mar­­xist,leninist, obişnuit să vorbească deschis maselor, arata că în a­­ceastă acţiune, ca în orice acţiune mare, ţinînd seama de faptul că noi nu am avut experienţă sufi- Ce­rtă, am săvîrşit şi greşeli, utit în ce priveşte înfăptuirea unor pro­porţii uitaclfcitele ramuri ale ■■ îmbunătăţire a nivelului de trai, dar mai mică decît se prevăzuse la elaborarea planurilor economice Reexaminînd unele prevederi ale Directivelor pentru al doilea plan cincinal, plenara C.C. a ajuns la concluzia că este necesară o redu­cere a investiţiilor de stat pe pe­rioada 1356-1960 în vederea mări­rii fondului de consum al popu­laţiei, destinat satisfacerii cerinţe­lor materiale şi culturale ale po­porului muncitor. Plenara a stabilit că în perioada ce urmează, continuîn­du-se dez­voltarea cu precădere a industriei producătoare de mijloace de pro­ducţie, să se concentreze eforturile asupra ridicării sistematice şi ho­­tărîte a agriculturii şi a producţiei bunurilor de larg consum. Plenara a arătat că odată cu dezvoltarea continuă,deşi într-un ritm mai lent, corespunzător posibilităţilor econo­­mice reale, a industriei socialiste, a industriei grele, trebuie obţinută o creştere masivă a producţiei a­gricole, precum şi a producţiei in­dustriei uşoare şi alimentare — a construcţiilor de locuinţe — sarcini de care depinde nemijlocit ridicarea nivelului de viaţă al po­porului. Partidul nostru, partid al clasei muncitoare, poartă o grijă perma­nentă îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al 11-lea, plenara CC., a hotărît im­­bunătăţirea sistemului de salarizare şi norm­are — ceea ce va avea ca urmare o creştere a cîştigurilor me­dii ale salariaţilor, în cursul aces­tui an, cu circa 15%. Partea cea mai importantă din ciştigurile muncitorilor trebuie s-o «instituie salariul lnn­ar, a­ veniturilor lor. In aceaşi timp tre­­buie să se treacă la o mai bună normare a muncii, care să ţină seama de particularităţile economi­ce şi tehnice ale fiecărei întreprin­deri. Noul sistem de salarizare trebuie să ţină seama de condiţiile speci­fice de muncă din diferitele ra­muri ale economiei, să stimuleze ridicarea calificării minatorilor, să cointereseze într-o mrăsură mai mare pe muncitori şi tehnicieni în sporirea productivităţii muncii şi în rezultatele activităţii economice a întreprinderii. Clasa muncitoare primeşte cu sa­tisfacţie aceste măsuri care dezvol­tă aplicarea principiului, socialist al retribuţiei după cantitatea şi cali­tatea muncii. Măsurile adoptate de plenara C.C. vor duce la o creştere simţi­toare a cîştigurilor obţinute de mase largi ale populaţiei. Este ne­cesar — şi avem toate posibilită­ţile pentru aceasta — să asigurăm ca acestor cîştiguri sporite să le corespundă cantităţi sporite ele mărfuri, încît să se realizeze­­­­o îmbunătăţire continuă a condiţiilor de trai ale poporului. Pentru aceasta, partidul cheamă pe oamenii muncii să ridice sus steagul întrecerii socialiste, luptind pentru sporirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Aceasta înseamnă in primul rînd mai buna folosire a utilajului şi a supr­afeţelor de producţie, realizarea de cit mai importante economii de­ bani, ma­terii prime, mai ales din cele de­ficitare îmbunătăţirea vieţii întregului po­por nu este cu putinţă fără o spo­rire considerabilă a producţiei a­­gricole, care, cu toate progresele însemnate pe care le-a realizat, este încă rămasă în urmă faţă de dezvoltarea industriei, creşterea populaţiei şi consumul sporit al oamenilor muncii. Congresul al partidului a subliniat UMfl^^Area unui avînt al producţiei agricole depinde în­tr-o măsură hotărîtoare de cointe­resarea materială a ţăranilor mun­citori în creşterea producţiei agri­cole şi în sporirea cantităţilor de produse puse în vînzare, precum şi de trecerea maselor ţărănimii la marea gospodărie agricolă socia­listă, singura capabilă să asigure sistematic recolte îmbelşugate şi mereu crescînde. In vederea stimulării producţiei agricole şi îmbunătăţirii aprovizio­nării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de constituire a fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi, lapte, pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se sis­temul cotelor obligatorii la aceste produse. Totodată vor fi scutite de cote de carne gospodăriile colective, coope­rativele agricole de producţie, în­tovărăşirile zootehnice precum şi ţăranii muncitori cu o suprafaţă agricolă mai mică de un hectar şi ale căror , venituri principale nu provine din creştere­a şi comercia­lizarea animalelor. De­r asemenea vor fi scutite de cotele dâo lînă acele gospodării care contractează vinzarea de lină către stat. Prin aceste importante măsuri,­ partidul păşeşte­­ mai departe, în continuare, pe linia adoptată încă din august 1953, de a se restrînge treptat sistemul cotelor obligatorii şi a se introduce cu perseverenţă schimbul pe baze comerciale, prin achiziţii şi contractări. Nu încape îndoială că această măsură va duce la creşterea cointeresării materiale a gospodăriilor ţărăneşti în spo­rirea producţiei agricole şi a ce­­realelor-marfă, la dezvoltarea schim­bului dintre oraş şi sat, la îmbu­nătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu produse alimentare, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Oamenii muncii de la oraşe şi sate, iorganele de partid şi­nt stat­upte împotriva vlagăror încercări ale elementelor chiabu-­ reşti sau ale altor elemente capi­taliste speculative de a trage din aceste măsuri foloase pe spinarea oamenilor muncii. , Partidul arată că în aceste con­diţii creşte şi mai mult importanţa sectorului socialist din agricultură , a cărui lărgire şi consolidare reprezintă baza sigură a ridicării nivelului de trai al ţărănimii avînd totodată o mare însemnătate pen-­ tru formarea fondului central al statului. Continuînd neabătut politica de transformare socialistă a agricultu­rii, partidul subliniază cu toată pu­terea că trebuie intensificată mun­ca politico-organizatorică pentru întărirea gospodăriilor colective, co­operativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor, pentru lărgirea l­­or şi crearea de noi unităţi pe baza strictei respectări a principiu­lui liberului consimţăm­nt. Trebuie să lămurim ţăranilor muncitori,­­ca­ ţăranii care au trecut pe starea co­operaţiei vor trage foloase mai mari din vînzarea pe baze comer­ciale a surplusurilor de producţie, ‘ întrucît munca în conturi le dă po-­­ sibilităţi sporite de a obţine recolte bogate şi prisosuri mai mari. Plenara a arătat calea unei spo­riri puternice a poducţiei agrico­­­le, — prin lărgirea continuă a iflecaiTi*zarîi'ă^iculturii şi a folosi­­rii^ingrăşâm­intef&T -chynice, prin aplicarea metodelor agrotehnice ina­intate şi a cuceririlor ştiinţei. Nu i­­ape îndoială că ţărănimea inv­­­oare, care a dat dovadă d ■ n ştiinţă patriotică în îndeplir ■ ligaţiilor sale faţă de stat a­spunde noului sprijin pe o primeşte din partea clasei u­­­citoare sporind producţia a o aducîml pe piaţă1 şi vînzînd r­g mizaţiilor comerciale şi de sta nur m­­ii multe. O­rganizarea pe baze ecu şi sat­e cere îmbunătăţirea radicală a activităţii cooperaţiei de consum care, acţionînd ca organizaţie de masă a ţărănimii, trebuie să îm­bunătăţească aprovizionarea satelor cu mărfuri industriale şi să stimu­leze puternic interesul producători­lor agricoli de a vinde cooperati­vei produse agricole şi în primul rînd cereale. Rolul hotărît«­ în dezvoltarea e­­conomică şi ciâ.Wală a ţării, în fcwhfeayîrfnli trai mai bun pentru ntregul popor îl au masele de oa­­meni ai muncii. Tocmai­­de aceea plenara C.C. a doptat n , r de măsuri de cea lai mr\ 'Tui- lentru a crea jele mi. pai ivite c. iiţii unei des- Isu/I m. ,i a iniţiativei »Tact ,a|u re fio re a oamenilor mum Ju: ; jslru are și în acer. u ruanță călăuză sigură. înv, tn , ionii te despre princi­pii • a! un T. democratic, ca pr . . a ntal de organizare a I și economice pen­t s„ socialist. Cerstralis­. I I -i. - ier • ii- îmbină necesitate* i' . ii jre Si coordona* — r„ ie ai ui e cu putinM o eco- 1 s a c ia ti stă planificată. — cu largă a inițiativei d- E­Breaslă privință plenara C.C. it., idu-se după hotărîrile Con­­.1­­­artidului a adoptat măsuri .T. i: .-le pentru combaterea cen­­| : :t d excesiv și a birocratismu­lui .'fi frînează inițiativa maselor. ,'.u iosfergite atribuțiile conduceri­­i'1 Întreprinderi in ce priveşte cm rt planurilor economice, în :'■ t­rihas'ă veniturilor întreprinderii, f dopea fondului întreprinderii p. t.. /bifevoilor locale, locuinţe, can. im­prtiii etc. Totodată s-au luat a l­uri­t îmbunătăţire a planificării re­j?''lăţire, a competenţei minis­­■ e lor şi direcţiilor generale. • Trebuie subliniate ca avînd o im-

Next