Flacăra Iaşului, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 3221-3245)
1957-01-03 / nr. 3221
zîbertul filarmonicii Vineri seara, s-a desfăşurat un foarte îngrijit program la care şi-a dat concursul ca solist violoncelistul Radu Aldulescu. Deşi solistul este cu deosebire apreciat de ascultătorii ieşeni, deşi dirijorul Avitalii este preţuit pentru realizările sale îngrijite, numărul ascultătorilor a fost extrem de mic. Aceasta datorită pociie faptului că programul oferit n-a cuprins nici o piesă de rezistenţă de mare succes. Intr-adevăr, suita ,,Hâry Janos“ este o admirabilă serie de schiţe foarte sugestive, în care umorul viu alternează cu poezia cântecului şi jocului popular maghiar, iar concertul de violoncel de d’Albert are toate calităţile menite să fie o piesă de mare succes : cantilenă încîntătoare, pasaje de virtuozitate ritmică vie şi o mare varietate de mişcări. Cu toate acestea, programul n-a atras pe auditori şi faptul se datoreşte, desigur, lipsei unei piese de adincime emoţională. Efectele exterioare sclipitoare ale suitei de Kodály, ca şi tonusul emoţional de suprafaţă al concertului de violoncel n-au putut satisface exigenţele unui public care vine la concert nu numai pentru satisfacţiile ce le oferă o muzică descriptivă umoristică sau muzica unui sentimentalism de genul lui d’Albert. Ascultătorii care s-au ferit să vidă la concertul de vineri au de regretat, fiindcă a fost un concert de foarte frumoasă ţinută artistică. Violoncelistul Radu Aldulescu a cîntat cu căldură şi cu acea siguranţă pe care i-o dă perfecta stăpînire a tehnicii. Acompaniamentul orchestral, care cuprinde multe momente de iscusită orchestraţie, a fost redat cu exactitate şi cu acurateţe. Suita „Háry Idnos“ de Zoltán a fost executată in foarte frumoase condiţiuni tehnice. Sonorităţile frumos dozate, ritmica precisă, atacurile prompte şi, e cazul să subliniem, acordajul bun. In realizarea imaginilor, atît de sugestiv zugrăvite de arta instrumentaţiei lui Kodály, dirijorul Avitahl a obţinut efecte foarte reuşite. Ceea ce n-a putut integral reda este specificul maghiar al „Cîntecului“ şi al ,,Intermezzo-ului , unde rabatoul specific, acea libertate de mişcare caracteristică melosului maghiar, dă muzicii o deosebită savoare. Subliniem cîntecul cald realizat de Bela Bild primul violist al filarmonicii. Concertul s-a încheiat cu energicul joc ,,Ciobănaşul“ de Paul Constantinescu, realizat cu vigoare şi cu frenezie Calitatea execuţiei orchestrale a fost deosebit de meritorie. Subliniem acest fapt, ştiind că membrii orchestrei, în mare parte ocupaţi şi la operă, au depus şi depun continuu eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei artistice. ION JIJIA din viaţa şi activitatea studenţilor ieşeni La început de an nou Conf. univ. I. ŞANDRU prorector al Universităţii „Al. I. Cuza" In anul trecut, 1956, Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi, a participat, în mod creator la sprijinirea planului de promovare de cadre calificate necesare învăţămîntului, sectorului economic şi institutelor de cercetări ştiinţifice. Desigur că, în decursul acestui an, au existat şi o serie de greutăţi de ordin material, ce au fost rezolvate favorabil numai cu sprijinul organelor de partid şi de stat locale şi centrale. Anul 1956 a fost fructuos şi prin vizitele ce au onorat Universitatea ca: delegaţia Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, delegaţiile sindicale ale R. P. Bulgaria, R. P. Ungară, delegaţia culturală a R.P.D. Coreene, oameni de ştiinţă: acad. So- Iohov, fizician, prof. Gnedenco, ma tematician din U.R.S.S., prof. losef Kunski, geograf din R. Cehoslovacă şi delegaţia geografilor sovietici care colaborează cu geografii români. Cadrele didactice au depus un efort mărit pentru ridicarea nivelului profesional, prin consultarea unui material cit mai variat şi din ţările străine. S-a acordat atenţie deosebită procesului de învăţămint şi îmbunătăţirii bazei materiale a cadrelor didactice, personalului de serviciu şi studenţilor. In primul rînd s-au înzestrat cu aparate noi laboratoarele de fizică, chimie, meteorologie şi topografie. S-au executat instalaţiile speciale pentru protecţia muncii studenţilor în laboratoarele de chimie. Ministerul Invăţămintului a sprijinit înfiinţarea, în cadrul Facultăţilor de St. Naturale — Geografie, a unei staţiuni de cercetări şi pentru practica de teren, cu specialităţile: biologie, geologie şi geografie, în centrul Pingăraţi, regiunea Bacău. Pe lingă înzestrarea căminelor vechi, Universitatea a primit anul acesta un cămin nou, cuprinzînd 320 studenţi. Pentru satisfacerea cerinţelor de pregătire profesională a studenţilor s-a deschis in cadrul Universităţii o nouă sală de lectură cu 260 locuri. Această sală este folosită în fiecare sîmbătă şi pentru concerte, filme, ce se dau în mod special pentru studenţi. Conducerea Universităţii, împreună cu comitetul de institut au sprijini construirea de locuinţe pentru cadrele didactice şi persec.mic- serviciu în anul ce intrăm sarcinile pentru cadrele didactice cresc şi prin făptui că se apropie sărbătorirea centenarului Universităţii (1960), care trebuie să ne găsească bine organizaţi cu un profil de învăţămint corespunzător tradiţiei şi muncii depuse în această înaltă unitate de cultură. Să enumerăm cîteva obiective din planul de muncă al Universităţii pe anul 1957. In vederea creării unor condiţii cît mai bune pentru procesul de învăţămint, Universitatea şi-a înscris în plan construcţia aripii de sud vest a Universităţii şi terminarea faţadei, înlocuirea actualei uzine, care este veche şi necorespunzătoare, cu una nouă care să deservească satisfăcător cele două unităţi de învăţămint superior, Universitatea şi Institutul Politehnic. Continuarea utilării cu aparatură a laboratoarelor şi înzestrării bibliotecilor cu lucrări de specialitate. Continuarea constructor şi completarea cu aparate a ofsatolului astronomic. Amenajarea unei săli de bibliotecă şi lectură pentru Fac. Filologie şi Istorie, cu 260 locuri. Prin activizarea unor forme de învăţămint, seminarii, lucruri practice, studiul individual, ne propunem să obţinem rezultate la examene mai bune ca în 1956, cu toată exigenţa crescută. Amenajarea unui club studenţesc şi a unui teren de sport. Asociaţia studenţilor şi cercurile ştiinţifice vor fi sprijinite să organizeze excursii şi schimburi de experienţă cu alte asociaţii şi cercuri din ţară străinătate. Continuarea construcţiei celor două cămine, care să fie completate şi cu o cantină pentru studenţi. Se va sprijini tipărirea pe fascicole a revistei „Analele ştiinţifice ale Universităţii" şi reeditarea revistei „V. Adamachi". Toate aceste obiective vor putea fi realizate cu sprijinul organelor de partid şi de stat şi cu întărirea disciplinei în munca noastră, în toate formele procesului de învăţămint. Sunt suficiente condiţii, create de regimul democrat-popular, pentru a ridica cadre universitare cu o înaltă calificare profesională. Totul însă depinde de meddiu care ştim să folosim unele condiţii în sectoarele noastre de activitate. :. Şi Gînci ere vii începutul sesiunii de iarnă. Se munceşte cu îndîrjire Fiecare student din grupa noastră grupa 109, trăieşte momeşte cu adevărat sărbătoreşti în preajma examenelor, care ne dau posibilitatea să ne verificăm cunoştinţele. Istoria modernă, istoria diferitelor ţări şi a ţării noastre este un minunat obiect de studiu. Nu poţi să nu simţi o amîncă bucurie cînd cercetezi evenimentele pe care Ie ai trăit şi altele despre care ai auzit vorbindu-se. Şi-apoi noi sîntem în anul IV, deci la ca. capătul unui drum frumos, la sfîrşitul anilor de studenţie şi la începutul unui nou drum în viitoarea noastră profesiune. Unii dintre noi se specializează în munca la catedră, iar alţii au îndrăgit activitatea de cercetare ştiinţifică. Aşa, de pildă, Căpitanu Viorel face săpături arheologice la Hangu şi Buhalniţa, Nicorescu Mara la Suceava şi Bujoreanu Gh. se ocupă de „Problema slavilor pe teritoriul patriei noastre în lumina ultimelor cercetări“. Noi toţi, cei din anul IV vom termina în scurtă vreme făcuitatea şi vom începe importanta muncă de creştere şi educare a tinerei generaţii, ne vom dedica apoi studiului unor evenimente din trecutul patriei sau cercetărilor de arheologie. Acum la început de an nou gîndurile noastre se îndreaptă spre viitorul care ne aşteaptă şi ne pregătim să-i slujim cu toate forţele noastre de muncă, cu toată priceperea pe care am adunat-o în cei 4 ani de facultate. G. POPA student an. IV. fac Filologie și istorie Cercurile ştiinţifice studenţeşti Contribuie la rezolvarea unor probleme practice Cercurile ştiinţifice studenţeşti din cadrul facuităţii de construcţii a Institutului politehnic Iaşi desfăşoară o activitate din cele mai rodnice. Studenţii din aceste cercuri au reuşit să aprofundeze cunoştinţele predate la cursuri şi sa rezolve unele probleme noi, ridicate de practică, încurajaţi de rezultaele obţinute şi stimulaţi de faptul ci rezultateistudiilor efectuate în Greul ştiinţific îşi găsesc o utilitate practică imediată, studenţii S. Solomor, S. Pincu, Livia Rotam, V. Corjin,,V. Tariev şi alţii au hotărît să continue cu aceeaşi sîrguinţă activitatea ştiiţifică în acest cerc. Acum Cercul ştiinţific de la catedra de Materiale de construcţii se ocupă de „Studii comparativ al adezivităţii bitumdor la andezitele de Dornişoara, Dana Bureuf, bazaltele de Recaş şi graniţele de Dobrogea“ şi de „Posibiitatea de utilizare a pietrei sparte din materiale locale, la confecţionarea mixturilor asfaltice“. O activitate rodnică desfăşoară şi cercul ştiinţific studenţesc de pe lingă catedra de drumuri în cadrul acestui cerc studenţii studiază tema privind „Ameliorarea druimurilor de pămînt“ prin metode cftine şi cu materiale locale. Sub îndrumarea permanentă a prof. N. Apostolescu, conducătorul cercului, studenţii şi-au însuşit documentaţia necesară din literatura tehnică de specialitate. In afară de studiile profesorilor N. N. Ivanov, Birniţea şi Ohotin, în domeniul construcţiei moderne a drumurilor de pămînt, studenţii au consultat numeroase reviste sovietice de specialitate. In laboratorul catedrei pot fi văzuţi studenţi fruntaşi la învăţătură ca I. Oicu, P. Artimon, L Leibovici, V. Toma şi alţii ,care deseori lucrează şi în afara orelor programate. Acest lucru exprimă interesul faţă de rezolvarea temei ce o au în studiu. încă de pe acum în acest cerc s-au obţinut rezultate promiţătoare în legătură cu lucrarea ce va fi prezentată în cadrul sesiunii ştiinţifice studenţeşti din luna martie a.c. Demn de relevat este şi faptul că încă de la începutul anului 1957, catura de drumuri va fi utilată cu o staţie pilot pentru lucrările de drumuri la care vor avea acces membrii cercului ştiinţific studenţesc de pe Ungă această catedră. 11 La catedra de drumuri a Facultăţii de construcţii mai funcţionează un cerc ştiinţific studenţesc condus de lector M. Botez. Membrii cercului studiază probleme în legătură cu proiectarea podurilor de beton, după cele mai recente ipoteze de calcul ale ştiinţei sovietice. Prin eforturile pe care le depun studenţii care activează în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la Facultatea de construcţii Iaşi reuşesc, să-şi ridice nivelul profesional şi să contribuie la realizarea măreţelor sarcini de producţie pentru care luptă poporul nostru muncitor. AL.ZARE? PROIECTE (Urmare din pag. I-a) care va cuprinde pc°!r'"1 Răscoala“, apoi o suită de distihuri, tot în legătură cu e miraentir d. 1907, și, în fine, vreo 25 de sonete care continuă seria. * cT -ni noi. — Ştiu c rt ■■ ie t’vs. literare de pînă aciua, poezia, deşi a stat la loc de cinste! n-a totuşi exclusivitate. Aşa se va întîmpla şi în cursul anu ,mesia? — In această privnţă pot spun doar că am pe şantier o lucrare satirică de mari proporţii, în proză. Mai mult nu vreau să anticipez tocmai pentru că lucrarea e pe şantier. In schimb am speranţe în ceea ce priveşte una dintre lucrările finisate. E vorba de piesa „Jurnalul elevului Daneş“ scrisă în colaborare cu Nicolae Barbu. Fiind aprobată de consiliul artistic al Teatrului Naţional şi aflîndu-se în ultima lectură la Direcţia Generală a teatrelor din Ministerul Culturii, sper — împreună cu colaboratorul meu — ca această pilsă să vadă lumina rampei în . anului acs":■ ia. .V u a: 1 speranțe i. nutresc *n "eea ce pun comedia satirică intr-un act J&Utotul rece", unaia de curînd ) ,‘ vwiriw» xtț» '■ reeditczaiiicpubficate ia anii 1945—194$ apS^BsaS^’iocala și "în ănunchiate sub t „Cuha Pogorei"1. ..e.ar interesa şi proiectele aveti in calitate al rectorului de poezie al revistei „Iaşul literar“ ? — In primul rînd doresc ca sectorul de poezie să se transforme intr-un adevărat cerc de creaţie al poeţilor ieşeni. — In legătură cu aceasta, ţin să observ că dezideratul e cam vechi și că ar fi bine ca, însftrşit, să se îndeplinească. — Apoi ne propunem să întărim legătura cu poeţii moldoveni, în aşa fel, încît să reducem naveta cu servieta de manuscrise de la Bucureşti. — Fiind vorba despre publicistică, ce-aţi avea să ne spuneți despre revista săptămînală proiectată să apară la Iaşi ? — Aş vrea ca această revistă să urmeze tradiţia de glorie a „Vieţii Romîneşti“, „însemnări ieşene“ şi „Jurnalului literar“ care au făcut faima literaturii create la Iaşi. — Deoarece ştiu că în jurul titlului care urmează să-l aibă revista s-a dus o adevărată polemică, am vrea să ştim care este cel sugerat de dvs. ? — împreună cu un grup de scriitori ieşeni, cred că cel mai semnificativ titlu pentru viitor, a revierii ,,dualitatea literară“. In încheierea convorbirii noastre i-am dorit poetului Nicolae Tatomir spor la muncă și regizarea tuturor proiectelor sale în noul an. S. F. Centru de librării şi difuzare a cărei anunţă că la tragerea „Loteria Cărţii“ din 31 decembrie, 1956 au fost extrase din urnă următoarele numere cîştigătoare : Nr. 11400 — un aparat de radio. Nr. 10105 — un patefon cu 10 plăci. Nr. 6529 — una servietă diplomat Nr. 7427 plomat. Numerale ,10101, 2611, 9583, 5078 şi 2.^92 cîte un stilou. Nr. 10478 — un pachet de cărţi în valoare de 100 lei la alegere. Ciştigătorii sunt rugaţi să se prezinte în timp de 30 zile de la data tragerii spre a-şi ridica premiul, in caz contrar, pierzind die fiul de cîştigător. — una servietă LOTO-CENTRAL La tragerea Loto-Central din seara zilei de 31 decembrie 1956 la prima extragere din urnă au ieşit următoarele nouă numere : 17 72 74 18 56 78 68 10 8? La a doua extragere din urnă pentru premii în obiecte au ieşit următarele cinci numere : 4 a 5 51 11 80 .Merii,’1 general pe ţară este de lei 5.482.050. SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul primei centrale; 7.10 De la o melodie , alta; 7.35 Concert de dimineaţă; 8.9 Atenţie la start, copii; 8.15 Material din presă; 8.30 Muzică; 9.00 Program din lucrările lui Balakirev; 9.30 „U Rodiov: Frumuseţea infţăferivintă Corul Filarmonicii de Sta „George Enescu“, dirijat de Dumitri Botez; 13.00 Buletin de ştiri; 13 p Muzică simfonică; 14.00 Muzică de operete; 14.45 Concert de estradă 15.00 Buletin de ştiri; 15.05 Göncei TEATRUL NAŢIONAL; joi 3.1.193 — orele 1930 premieră „Moralitatea doamnei Dulska“; sîmbătă 5.1.1957 „Moralitatea doamnei Dulska“; MAXIM GORKI - 1—4.1.1957 „In drăgostiții“; ILIE PINTILIE - 3—1 I. „Fiul“; PUŞKIN — 1—6.1. „Drum de estradă — continuare; 15.30 Din cele mai cerute melodii de muzică populară romînească; 15.55 Din viața de concert a Capitalei; 16.15 Alegeri în SI A de GeorgeMacovescu- 16.45 Civita /Dorel Liviuim1, î^.op. Buletin de Stiri; lr.19 Muzica usoara; 17.30 „Co. '"gl rc 9C0Ul vJS.f! Din dansurile ' "li*'--. . -IC. . ,Ui Marii V.pow. prezet u.ud m montaj muzical-tuilar scena, uzat. Interpretează Orchestri Filar, momea ,şi Ansamblul Operei de Stat fc Viena- conducerea lu’ Otto Ackerman; 22.00"Buletin deşi sport; 22.30 Melodii populari"" 10lTlî*neşti; 23.00 Concert de noapte“' 23.52. buletin de ştiri, neliniştit“; TlfNERETULUI — 1_6.r. „Mistuirea păcii şi a prieteniei", şi „Fetiţa mincinoasă“ (acelaşi cinematograf). Ciclu de filme pentru copii şi tineret, la matineele de dimineaţa: ION CREANGA - 1-6.1. „hifidé leie“; Atelierele CFR „ILIÉ PINTL LIE 1 5.1. „Start fără voie“, la stidiiri şi penii: 1 I /V fl'.i'.; iThzică de cameră de com ce/.i; 10-40 Muzica u pa leiții, de știri; li .03 P- i'rdfili co-iipözui' I * il*i ^ ţr tara; 11-45 Radio-7- ,1, X -mică populară; 12. La H ‘.Anlice f ■.aurentiu Profeta pe y -----I ■I M - ri 'a pe 19.00 ițelor; *:#*****:**acte******:»*XX*:# * :* Pentru continua îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii *) încheiem astăzi anul 1956, an bogat în evenimente importante, an de rodnice eforturi. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român oamenii muncii din ţara noastră au obţinut şi în acest an realizări însemnate în toate domeniile construcţiei socialiste. Congresul al II-lea al partidului, care a avut loc acum un an, a pus în centrul atenţiei, ca sarcină centrală, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe această linie, pe baza rezultatelor obţinute in dezvoltarea economiei naţionale, a progreselor în ridicarea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie şi de circulaţie, au fost luate măsurile pentru mărirea cîştigurilor muncitorilor dintr-un şir de ramuri industriale, ale lucrătorilor din comerţ, sporirea salariilor şi a pensiilor mici, acordarea unui ajutor de stat pentru copii. Au fost simţitor sporite fondurile acordate de stat pentru nevoi social-culturale, construcţii de locuinţe etc. Pe această linie Plenara C.C. al P.M.R. din 27 29 decembrie a adoptat noi şi extrem de importante măsuri, primite cu bucurie şi caldă aprobare de oamenii muncii de la oraşe şi sate. Caracteristic acestor măsuri este cuprinderea unor domenii din cele mai largi ale vieţii economice şi de stat, profunzimea abordării problemelor, soluţiile hotărîte şi creatoare ce au fost adoptate pe baza studierii realităţilor noastre sociale combica în lumina învăţăturii jiste. Aceste măsuri depcă odată marea forţă de care are pe deplin putinţa de a asigura rezolvarea tuturor problemelor dezvoltării socialiste şi făuririi unei vieţi de bună stare pentru întregul popor. Adoptarea acestor măsuri a fost posibilă datorită rezultatelor obţinute prin munca plină de abnegaţie a oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate, prin eforturile lor creatoare sub conducerea partidului. In cursul anilor ce au trecut de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială oamenii muncii, însuşindu-şi cu entuziasm şi încredere politica partidului, au obţinut realizări de seamă în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Un mare avînt a luat industria noastră grea, s-au creat noi ramuri industriale, s-a dezvoltat industria uşoară şi alimentară. Această perioadă a cerut eforturi şi sacrificii — dar oamenii muncii le-au luat asuprit şi conştienţi că numai prin crearea unei industrii puternice ţara noastră se poate smulge din starea de înapoiere economică, poate fi asigurată dezvoltarea economiei şi creşterea continuă a nivelului de trai. Ei au făurit astfel o industrie socialistă puternică, în stare să satisfacă principalele nevoi ale dezvoltării economiei. Partidul nostru, ca partid marxist,leninist, obişnuit să vorbească deschis maselor, arata că în această acţiune, ca în orice acţiune mare, ţinînd seama de faptul că noi nu am avut experienţă sufi- Certă, am săvîrşit şi greşeli, utit în ce priveşte înfăptuirea unor proporţii uitaclfcitele ramuri ale ■■ îmbunătăţire a nivelului de trai, dar mai mică decît se prevăzuse la elaborarea planurilor economice Reexaminînd unele prevederi ale Directivelor pentru al doilea plan cincinal, plenara C.C. a ajuns la concluzia că este necesară o reducere a investiţiilor de stat pe perioada 1356-1960 în vederea măririi fondului de consum al populaţiei, destinat satisfacerii cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Plenara a stabilit că în perioada ce urmează, continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a industriei producătoare de mijloace de producţie, să se concentreze eforturile asupra ridicării sistematice şi hotărîte a agriculturii şi a producţiei bunurilor de larg consum. Plenara a arătat că odată cu dezvoltarea continuă,deşi într-un ritm mai lent, corespunzător posibilităţilor economice reale, a industriei socialiste, a industriei grele, trebuie obţinută o creştere masivă a producţiei agricole, precum şi a producţiei industriei uşoare şi alimentare — a construcţiilor de locuinţe — sarcini de care depinde nemijlocit ridicarea nivelului de viaţă al poporului. Partidul nostru, partid al clasei muncitoare, poartă o grijă permanentă îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al 11-lea, plenara CC., a hotărît imbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare — ceea ce va avea ca urmare o creştere a cîştigurilor medii ale salariaţilor, în cursul acestui an, cu circa 15%. Partea cea mai importantă din ciştigurile muncitorilor trebuie s-o «instituie salariul lnnar, a veniturilor lor. In aceaşi timp trebuie să se treacă la o mai bună normare a muncii, care să ţină seama de particularităţile economice şi tehnice ale fiecărei întreprinderi. Noul sistem de salarizare trebuie să ţină seama de condiţiile specifice de muncă din diferitele ramuri ale economiei, să stimuleze ridicarea calificării minatorilor, să cointereseze într-o mrăsură mai mare pe muncitori şi tehnicieni în sporirea productivităţii muncii şi în rezultatele activităţii economice a întreprinderii. Clasa muncitoare primeşte cu satisfacţie aceste măsuri care dezvoltă aplicarea principiului, socialist al retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii. Măsurile adoptate de plenara C.C. vor duce la o creştere simţitoare a cîştigurilor obţinute de mase largi ale populaţiei. Este necesar — şi avem toate posibilităţile pentru aceasta — să asigurăm ca acestor cîştiguri sporite să le corespundă cantităţi sporite ele mărfuri, încît să se realizezeo îmbunătăţire continuă a condiţiilor de trai ale poporului. Pentru aceasta, partidul cheamă pe oamenii muncii să ridice sus steagul întrecerii socialiste, luptind pentru sporirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Aceasta înseamnă in primul rînd mai buna folosire a utilajului şi a suprafeţelor de producţie, realizarea de cit mai importante economii de bani, materii prime, mai ales din cele deficitare îmbunătăţirea vieţii întregului popor nu este cu putinţă fără o sporire considerabilă a producţiei agricole, care, cu toate progresele însemnate pe care le-a realizat, este încă rămasă în urmă faţă de dezvoltarea industriei, creşterea populaţiei şi consumul sporit al oamenilor muncii. Congresul al partidului a subliniat UMfl^^Area unui avînt al producţiei agricole depinde într-o măsură hotărîtoare de cointeresarea materială a ţăranilor muncitori în creşterea producţiei agricole şi în sporirea cantităţilor de produse puse în vînzare, precum şi de trecerea maselor ţărănimii la marea gospodărie agricolă socialistă, singura capabilă să asigure sistematic recolte îmbelşugate şi mereu crescînde. In vederea stimulării producţiei agricole şi îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de constituire a fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi, lapte, pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se sistemul cotelor obligatorii la aceste produse. Totodată vor fi scutite de cote de carne gospodăriile colective, cooperativele agricole de producţie, întovărăşirile zootehnice precum şi ţăranii muncitori cu o suprafaţă agricolă mai mică de un hectar şi ale căror , venituri principale nu provine din creşterea şi comercializarea animalelor. Der asemenea vor fi scutite de cotele dâo lînă acele gospodării care contractează vinzarea de lină către stat. Prin aceste importante măsuri, partidul păşeşte mai departe, în continuare, pe linia adoptată încă din august 1953, de a se restrînge treptat sistemul cotelor obligatorii şi a se introduce cu perseverenţă schimbul pe baze comerciale, prin achiziţii şi contractări. Nu încape îndoială că această măsură va duce la creşterea cointeresării materiale a gospodăriilor ţărăneşti în sporirea producţiei agricole şi a cerealelor-marfă, la dezvoltarea schimbului dintre oraş şi sat, la îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii cu produse alimentare, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Oamenii muncii de la oraşe şi sate, iorganele de partid şint statupte împotriva vlagăror încercări ale elementelor chiabu- reşti sau ale altor elemente capitaliste speculative de a trage din aceste măsuri foloase pe spinarea oamenilor muncii. , Partidul arată că în aceste condiţii creşte şi mai mult importanţa sectorului socialist din agricultură , a cărui lărgire şi consolidare reprezintă baza sigură a ridicării nivelului de trai al ţărănimii avînd totodată o mare însemnătate pen- tru formarea fondului central al statului. Continuînd neabătut politica de transformare socialistă a agriculturii, partidul subliniază cu toată puterea că trebuie intensificată munca politico-organizatorică pentru întărirea gospodăriilor colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor, pentru lărgirea lor şi crearea de noi unităţi pe baza strictei respectări a principiului liberului consimţămnt. Trebuie să lămurim ţăranilor muncitori,ca ţăranii care au trecut pe starea cooperaţiei vor trage foloase mai mari din vînzarea pe baze comerciale a surplusurilor de producţie, ‘ întrucît munca în conturi le dă po- sibilităţi sporite de a obţine recolte bogate şi prisosuri mai mari. Plenara a arătat calea unei sporiri puternice a poducţiei agricole, — prin lărgirea continuă a iflecaiTi*zarîi'ă^iculturii şi a folosirii^ingrăşâmintef&T -chynice, prin aplicarea metodelor agrotehnice inaintate şi a cuceririlor ştiinţei. Nu iape îndoială că ţărănimea invoare, care a dat dovadă d ■ n ştiinţă patriotică în îndeplir ■ ligaţiilor sale faţă de stat aspunde noului sprijin pe o primeşte din partea clasei ucitoare sporind producţia a o aducîml pe piaţă1 şi vînzînd rg mizaţiilor comerciale şi de sta nur mii multe. Organizarea pe baze ecu şi sate cere îmbunătăţirea radicală a activităţii cooperaţiei de consum care, acţionînd ca organizaţie de masă a ţărănimii, trebuie să îmbunătăţească aprovizionarea satelor cu mărfuri industriale şi să stimuleze puternic interesul producătorilor agricoli de a vinde cooperativei produse agricole şi în primul rînd cereale. Rolul hotărît« în dezvoltarea economică şi ciâ.Wală a ţării, în fcwhfeayîrfnli trai mai bun pentru ntregul popor îl au masele de oameni ai muncii. Tocmaide aceea plenara C.C. a doptat n , r de măsuri de cea lai mr\ 'Tui- lentru a crea jele mi. pai ivite c. iiţii unei des- Isu/I m. ,i a iniţiativei »Tact ,a|u re fio re a oamenilor mum Ju: ; jslru are și în acer. u ruanță călăuză sigură. înv, tn , ionii te despre principii • a! un T. democratic, ca pr . . a ntal de organizare a I și economice pent s„ socialist. Cerstralis. I I -i. - ier • ii- îmbină necesitate* i' . ii jre Si coordona* — r„ ie ai ui e cu putinM o eco- 1 s a c ia ti stă planificată. — cu largă a inițiativei d- EBreaslă privință plenara C.C. it., idu-se după hotărîrile Con.1artidului a adoptat măsuri .T. i: .-le pentru combaterea cen| : :t d excesiv și a birocratismului .'fi frînează inițiativa maselor. ,'.u iosfergite atribuțiile conducerii'1 Întreprinderi in ce priveşte cm rt planurilor economice, în :'■ trihas'ă veniturilor întreprinderii, f dopea fondului întreprinderii p. t.. /bifevoilor locale, locuinţe, can. imprtiii etc. Totodată s-au luat a lurit îmbunătăţire a planificării rej?''lăţire, a competenţei minis■ e lor şi direcţiilor generale. • Trebuie subliniate ca avînd o im-