Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)
1957-05-01 / nr. 3323
Pag. 2-a FLACARA IAȘULUI Oratoriul „Anotimpurile“ de J. Haydn în execuţia Filarmonicii Concertul simfonic de vineri seara ne-a adus de data aceasta un spectacol muzical puţin obişnuit: oratoriul „Anotimpurile“ de Haydn. Lucrare de mari proporţii cuprinzînd patru părţi corespunzătoare celor patru anotimpuri, oratoriul a antrenat soliştii, corul şi orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova“ la o muncă asiduă, care a necesitat un apreciabil timp de pregătire minuţioasă, corul de stat „Gavriil Musicescu“ aducîind contribuţia hotărîtoare. Compozitorul german Iosef Haydn (1732—1809) denumit părintele simfoniei a îmbinat linia maeştrilor din Italia cu a acelora din Mannheim, statornicind pe baza experienţei lor un nou stil. Opera marelui compozitor este uriaşă dacă ne gîndim la cele 104 simfonii, 21 concerte, 83 cvartete, 10 oratorii şi cantate, 14 mese, 52 sonate, etc. Prin oratoriu înţelegem acel gen de muzică dramatică, în care elementele scenice sunt înlocuite prin solişti sau cor (recitative, arii). In oratoriul Anotimpurile“ Haydn a utilizat versurile poetului englez Thomson, din care literatul austriac Gottfried von Swieten i-a alcătuit libretul. Dirijorul concertului, George Pascu, a dovedit şi de data aceasta pasiunea muzicologului, care s-a străduit în tot timpul dificilei interpretări, să păstreze cit de cit atmosfera epocii în care Haydn a conceput şi compus oratoriul. Dacă corul şi orchestra au adus o contribuţie calitativă în desfăşurarea concertului (deşi între aceste două compartimente au existat unele momente de lipsă a unităţii) nu acelaşi lucru se poate spune despre solişti care, cu excepţia Julietei Halus (Hanne), au fost net depăşiţi de rolurile încredinţate. Aceasta a dus la o inevitabilă monotonie ce a ştirbit din valoarea momentelor emoţionale, în care eram îndreptăţiţi să sperăm şi pe care Haydn le-a realizat cu o genială măiestrie în epocala sa lucrare. Socotim că astăzi, cînd oraşul nostru se bucură de existenţa unei Opere de Stat cu numeroşi solişti calificaţi, folosirea lor în concertele vocal-simfonice de mari proporţii ale Filarmonicii de Stat „Moldova“, ar putea rezolva o problemă care nu mai poate aştepta. SORIN VINATORU Oamenii muncii au întîmpinat sărbătoreşte ziua de 1 Mai Cuvîntarea tov. Dumitru Gheorghiu (Urmare din pag. 1 a lui, au trecut la înfăptuirea sarcinii de industrializare a ţării, au creat în timp scurt noi ramuri industriale şi au dezvoltat ramurile industriale existente. Vorbind despre realizările din anii puterii populare tov. Dumitru Gheorghiu a arătat că regiunea şi oraşul Iaşi, cunosc o dezvoltare multilaterală. S-au construit şi dat în funcţiune: filatura pe lîngă fabrica „Ţesătura’’, fabrica de antibiotice, fabrica de rulmenţi — Bîrlad, Institutul de cercetări chimice de pe lîngă Filiala Academiei RPR, precum şi numeroase instituţii de artă şi cultură ca Teatrul de Stat —Bîrlad, Opera de Stat, Studioul de radiodifuziune şi altele. Vorbitorul a arătat în continuare că pe baza rezultatelor obţinute în domeniul economiei naţionale, Congresul al II-lea şi plenara CC al PMR din decembrie 1956 au hotărît ca în perioada care urmează, continuîndu-se neabătut politica de industrializare socialistă a ţării, de dezvoltare a industriei grele, temelia construirii socialismului şi a reproducţiei socialiste lărgite, să fie pusă în centrul atenţiei sarcina dezvoltării sistematice şi hotărîte a agriculturii şi industriei producătoare de bunuri die consum, concentrînd în aceste ramuri, în mai mare măsură decit pînă acum, mijloace materiale şi financiare. In cursul anului 1957 se prevede o creştere importantă a fondului de consum, îmbunătăţirea proporţiei dintre fondul de acumulare şi fondul de consum al populaţiei se caracterizează prin creşterea cu aproape 5 miliarde lei a sumelor destinate sistemului de salarizare, sporului de pensie, indemnizaţiilor de stat pentru copii, dezvoltării acţiunilor socialculturale şi sporirii veniturilor ţărănimii. % In ceea ce priveşte măsurile pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare, partidul şi guvernul nostru pornesc de la principiul că, interesele creşterii veniturilor reale ale oamenilor muncii cer ca sporirii salariilor să-i corespundă o creştere a producţiei şi productivităţii muncii? Oricare altă cale de mărire a salariilor ar însemna ceva artificial, dăunător interesului obştesc şi fiecărui om al muncii în parte. Scoţînd în evidenţă unele aspecte ale situaţiei internaţionale, tov. Dumitru Gheorghiu a subliniat că poporul român ca şi popoarele celorlalte ţări socialiste, este hotărît să întărească şi mai fault unitatea şi solidaritatea lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Politica externă a guvernului nostru are în vedere în primul rînd apărarea intereselor naţionale, a independenţei şi suveranităţii de stat, o politică de pace şi prietenie între popoare. Această politică corespunde năzuinţelor celor mai profunde şi intereselor poporului român. Ca ţară socialistă în care puterea aparţine oamenilor muncii, Romînia duce o politică de prietenie frăţească, de unitate indestructibilă cu ţările lagărului socialist, de care ne leagă cauza comună a construirii lumii noi, socialiste şi măreţele idei ale marxism-leninismului. Urtitatea, prietenia şi colaborarea frăţească a ţărilor lagărului socialist în frunte cu URSS şi China Populară, s-au dezvoltat şi s-au întărit pe baza principiilor de egalitate deplină în drepturi, respect reciproc, al independenţei şi suveranităţii de stat, integrităţii teritoriale şi neamestecului în treburile interne. In continuarea cuvîntării sale, tov. Dumitru Gheorghiu a scos în evidenţă cîteva realizări mai importante cu care au întîmpinat oamenii muncii din oraşul şi regiunea Iaşi ziua de 1 Mai. In regiunea Iaşi, ca rezultat al întrecerii socialiste şi al metodelor înaintate aplicate în muncă, unele întreprinderi au obţinut rezultate frumoase. Astfel, la Atelierele CFR ,Ilie Pintilie’’, pe primul trimestru producţia globală a fost realizată în procent de 405,4 la sută, iar producţia marfă 108,5 la sută; pe sortimente în unităţi echivalente planul la locomotive a fost realizat în proporţie de 100,98 la sută, iar la vagoane — 116,82 la sută. Productivitatea pe cap de muncitor a fost realizată în procent de 101,55 la sută, iar comparativ cu realizările trimestrului corespunzător din anul trecut productivitatea muncii a crescut cu 12 la sută. Cîştigul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 9 la sută faţă de trimestrul 1.1956In trimestrul 1.1957 a fost realizat planul de producţie globală la principalele întreprinderi după cum urmează: „Ţesătura” Iaşi 107,7 la sută, „Textila Roşie’ 104,4 la sută, Moldova Tricotaje 105,2 la sută, fabrica de penicilină 128,3 la sută, fabrica de rulmenţi din Bîrlad 125 la sută, Atelierele CFR Paşcani 106,4 la sută, Direcţia Regională CFR 107,6 la sută. După ce a arătat unele realizări însemnate în domeniul circulaţiei mărfurilor, vorbitorul a spus că în cursul anului 1956, au fost date în folosinţă o serie de lucrări printre care: Institutul de cercetări chimice, 4 cămine studenţeşti cu 1100 locuri, Studioul regional de radio, 719 apartamente locuinţe muncitoreşti, 657 apartamente locuinţe muncitoreşti reamenajate prin reparaţii capitale, 89 km. drumuri construite, 40 km. străzi pavate şi întreţinute, numeroase sate electrificate. Trebuie menţionat că statul a acordat credite pentru locuinţe individuale unui număr de 754 muncitori şi salariaţi de la principalele întreprinderi din regiune, din care unui număr de 408 muncitori şi funcţionari de la Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie’’. Asemenea credite au primit şi muncitorii şi funcţionarii de la Atelierele CFR Paşcani, Direcţia Regională CFR Iaşi, fabrica „Ţesătura”, Trustul 14 construcţii, ETAC, ICCF, Depoul CFR, Atelierele de reparaţii auto Iaşi etc. In anul 1957, Urmează să se dea în folosinţă un număr de 562 apartamente prin credit, iar prin planul de stat se vor da în folosinţă 14.405 metri pătraţi spaţiu locativ Lucrările pe şantierul conductei de aducţiune a apei de la Prut se desfăşoară în ultimul timp după graficul întocmit, astfel ca în cursul lunii iulie 1957 conducta să fie dată în exploatare. Prin executarea acestei lucrări se va da în plus Iaşulili peste 20 mii metri cubi apă în 24 ore. Cantitatea de apă primită de oraş pentru alimentarea populaţiei şi a industriei va fi de 2,5 ori mai mare şi va acoperi complet necesarul de apă actual şi cel viitor al oraşului Iaşi. De mare importanţă în dezvoltarea economică a oraşului şi regiunii Iaşi, poate fi considerată Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind construcţia liniei de 110.000 volţi Roman—Iaşi. Alimentarea cu energie electrică a oraşului Iaşi, care se va face pe linia Roman—Iaşi de la termocentrala Borzeşti, punerea în funcţiune a hidrocentralei de la Bicaz, în anii următori vor furniza o cantitate şi mai mare de energie, asigurînd dezvoltarea economică şi culturală a întregii Moldove. Pe lîngă faptul că prin racordarea la linia de 110.000 volţi va fi asigurată funcţionarea normală a tuturor întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul nostru, principalele localităţi din regiune vor fi legate prin linii de 35 mii volţi de la Iaşi. Vor fi astfel alimentate localităţile Vaslui, Paşcani, Hîrlău, etc. De asemenea, vor deveni disponibile în oraşul Iaşi numeroase grupuri electrogene atît din centrala ETAC cit şi din alte fabrici („Ţesătura”, „Textila Roşie” etc.), grupuri ce vor putea fi utilizate în principalele oraşe ale regiunii Iaşi, creînd prin aceasta condiţii favorabile dezvoltării economice şi culturale. Asigurarea cu energie electrică a SMT, GAS şi GAC creează posibilităţi pentru mecanizarea unui număr crescînd de munci agricole şi va contribui la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare-Se vor efectua diferite lucrări edilitare şi social-culturale prevăzute a se executa prin planul pe anul 1957, cum ar fi: lucrări de canalizare, poduri, străzi şi electrificare, construcţii şi reparaţii capitale, repartizîndu-se 1.000.000 lei numai pentru canalizarea cartierului „Ilie Pintilie”. Se va continua amenajarea Palatului Culturii din Iaşi, şi a Palatului Administrativ din Vas- Rlui, lucrările de canalizare din 5 Bîrlad, podul de la Vaslui, ame- najarea stadionului 23 August * Iaşi etc. 5 Cantitatea de mărfuri ce se vor fi distribui populaţiei din regiunea 8 Iaşi, prin comerţul de stat şi co- * operatist va spori simţitor în cursul anului 1957. Vorbind despre succesele do- bîndite în regiunea noastră în R transformarea socialistă a agri- « culturii, tov. D. Gheorghiu a a fi ratat că în prezent suprafaţa jj sectorului socialist — coopera- R tist — s-a dublat faţă de anul 2 1955, iar numărul familiilor a * crescut de 2,5 ori. In prezent sectorul socialist (de stat şi cooperatist) reprezintă 33 la sută din suprafaţa totală agricolă a regiunii. Rezultate mai bune s-au obţinut în raioanele Murgeni, Vaslui şi Negreşti. In raioanele Murgeni şi Vaslui există în fiecare sat sector socialist şi se duce munca pentru extinderea acestuia. In încheiere, vorbitorul a spus: Obiectivele fixate de partid şi guvern reprezintă pentru noi toţi un program de muncă. Avem în faţă perspective luminoase. Avem în mîinile noastre puterea şi mijloacele pentru a realiza aceste obiective, ne bucurăm de ajutorul permanent şi frăţesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară. Să pornim cu avînt sporit la muncă şi să dăm viaţă Hotărîrilor partidului şi guvernului, contribuind prin aceasta la construirea socialismului, înflorirea scumpei noastre patrii, la înfăptuirea bunei stări a celor ce muncesc de la orașe și sate, la apărarea păcii « > » >» »»»»ii******* » » »* * njF* »»V * * * » »T** * ** * » *V i » »** »******»****.****.*.****.*.**************.******* Sărbătorirea zilei de 1 Mai la sate In raionul Murgeni MURGENI. In sala căminului cultural din comuna Fălciu a avut loc duminică, 28 aprilie sărbatorirea zilei de 1 Mai. Conferinţa „1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii“ a fost ţinută, în faţa a peste 500 ţărani muncitori, de fov. Neculai Bunescu, directorul căminului cultural. Cu acest prilej, vorbitorul a scos în evidenţă ,şi realizările obţinute de ţăranii muncitori din satele comunei Fălciu: lărgirea şi consolidarea sectorului agricol socialist, executarea aproape în întregime a însămînţărilor de primăvară, etc. Participanţilor la conferinţă li s-a prezentat în continuare un bogat program artistic, dat de echipa căminului cultural. S-au cîntat: „ Imnul partizanilor“, „Armata păcii“, „Pleacă ÎJ SMJ“ fcît In încheierea programului echipa de dansuri a executat jocurile: „Floarea", „Joc ardelenesc“ şi „Cazaciocul". V. GRANCEA corespondent In raionul Negreşti NEGREŞTI: Frumos împodobită, sala căminului cultural din satul Ţibăneşti a găzduit duminică aproape 400 de ţărani muncitori, care au venit să sărbătorească împreună ziua de 1 Mai. Despre importanţa măreţei sărbători a vorbit tov. Emil Agape directorul căminului cultural. In continuare, echipa artistică din sat a dat un frumos program artistic care a cuprins şi piesa de teatru „totul e bine cînd se sfîrşeşte cu bine“. In fața hă rf i Ior Colectivul de geografie economică de la facultatea de geografie lucrează cu interes avind o tematică importantă. Printre altele este vorba de „Sistematizarea regională urbană a Moldovei“. In cadrul acestei lucrări s-au reconstituit particularitățile dezvoltării industriale din perioada 1842- 1953. Tema a constituit subiectul unei comunicări prezentate la Institutul de Geografie din Moscova, la 13 februarie 1957. O altă temă este Geografia orașelor din Moldova“ la care se folosesc monografiile întocmite de catedra de geografie dintre care o serie aparţin tov. I. Şandru ca: oraşul Bacău, Paşcani, Rădăuţi, Tg Ocna. Pe baza acestor materiale se vor determina condiţiile de apariţie şi dezvoltare a centrelor urbane din Moldova, cu particularităţile specifice fiecărei orinduiri sociale, subliniindu-se realizările regimului de democrație populară. Pe baza noilor condiții create de regimul nostru democrat popular se va putea elabora un plan de sistematizare regională urbană a Moldovei. Pe scena TES Piesa „Peste 20 de ani IN CLIŞEU, scenă din actul II. „ Piesa lui M. Svetlov ,iPeste 20 de ani”, prezentată şi în cadrul celui de al II-lea Concurs republican al tinerilor actori, piesă cu care artiştii Teatrului Evreiesc de Stat s-au calificat pentru etapa a doua a concursului continuă să fie prezentată cu deosebit succes. Descoperirile paleolitice Una din cele mai interesante descoperiri făcute în cursul anului 1956, în domeniul Paleoliticului, este aceea de la Mitoc (raionul Săveni, reg. Suceava), pe malul Prutului. Prin cercetările de suprafaţă şi, prin verificările descoperirilor anterioare, profesorul N. Zaharia şi-a format convingerea că, Mitocul constituie cel mai de seamă, punct în ceea ce priveşte Paleoliticul nostru, de aceea a persistat în a cere să i se subvenţioneze un mic sondaj şi o taluzare pe terasa inferioară a Prutului, în acel sat. Aceste două lucrări efectuate de către prof. N. Zaharia, sub rigorile începutului iernii, au dat rezultate valoroase. Pe o adîncime de aproape 13 m, cît s-a putut duce taluzarea și sondajul, ajungîn,du-se pînă la loessul vechi de la baza terasei, s-au surprins 14 nivele de locuire paleolitică, prinse într-o poziţie stratigrafică în afară de orice îndoială. Ceea ce este însă excepţional de interesant, e faptul că nivelul inferior, de la 12,5 m. adîncime, a oferit cercetătorului ,urmele celei mai vechi locuiri omeneşti, dintr-o perioadă în care omul încă nu se detaşase bine din viaţa de animal, utilizînd drept unelte, bucăţile de cremene aşchiată direct de către forţa agenţilor externi. Treptat, spre suprafaţă, au putut fi urmărite păturile în care s-au surprins evolutiv principalele forme de industrie a cremenei, în aşezările şi atelierele paleolitice ce se succed pînă în pătura de la suprafaţă, unde apar urmele unei locuiri neolitice. Un mic sondaj executat în apropierea acestui punct, pe locul din marginea satului numit „La Izvor“, a furnizat unelte de cremene din perioada numită szeletiană, cu elemente care o preced şi o succed. Cum această perioadă e documentată foarte puţin clar din punct de vedere stratigrafic, în mai toate staţiunile europene cunoscute, fiind mult discutată în lumea ştiinţifică, şi aceasta de a doua descoperire a prof. Zaharia, de la Mitoc, se situează pe primul plan, ca importanţa. Dată fiind valoarea şti- inţifică deosebită a aces- tor două descoperiri, lucrările prof. Zaharia au fost verificate şi de C. S. Nicolaescu Plopşor, trimisul Muzeului Naţional de Antichităţi, ca specialist în această materie, ca- re a şi anunţat colaborarea sa în urmărirea problemelor ridicate de descoperirile de la Mitoc. Materialul arheologic se află la Muzeul de Antichităţi din Iaşi unde este în studiu. Se pare că săpăturile vor continua luînd o ampotare mult mai mare, de la Mitoc pe Prut In întîmpînarea Zilei Presei Comuniste* fi a căruii „Din scînteie va izbucni oamenii muncii din U.R S.S- sărbătoresc în fiecare an la 5 mai Ziua Presei Comuniste. Această zi este legată de apariţia în 1912 a primului număr al ziarului bolşevic „Pravda”. Cu 45 de ani în urmă el a apărut pe străzile Petersburgului, în cartierele muncitoreşti ale capitalei ţariste ca un ziar care mobiliza cu curaj clasa muncitoare din Rusia la o nouă luptă. Ziarul a fost creat de Lenin, de partidul bolşevic. Clasa muncitoare a căpătat astfel o armă puternică în lupta revoluţionară, tocmai în perioada cînd această armă era deosebit de necesară , în ţară începuse un nou avînt al mişcării muncitoreşti. Istoria apariţiei şi dezvoltării presei muncitoreşti ruse este indisolubil legată de numele lui Lenin. Presa muncitorească este sinonimă cu presa leninistă. La leagănul ei a stat geniul măreţ al lui Lenin. La începutul veacului nostru Lenin visa la un ziar care să transforme seînteia luptei de clasă şi a indignării poporului într-un incendiu general. „Din seînteie va izbucni flacăra’’ — aceste cuvinte au constituit motto-ul primului ziar marxist din Rusia creat de Lenin şi căruia i s-a dat numele de „Iskra".. Din scînteie a izbucnit intr-adevăr flacăra. Cu toate persecuţiile, cu toate încercările autorităţilor ţariste de a înăbuşi presa muncitorească, aceasta a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Ziarele şi revistele bolşevice îşi schimbau numele, data apariţiei, formatul, dar şi-au păstrat întot dea. KUZNEŢKI deauna esenţa lor revoluţionară, bolşevică. Presa sovietică este o presă cu adevărat populară. Ea a slujit întotdeauna şi slujeşte interesele poporului, ale partidului comunist şi statului socialist, întreaga cale pe care a parcurs-o, începînd cu primele ediţii marxiste şi pînă în zilele noastre, este o cale glorioasă de peste şase decenii de luptă pentru traducerea în viaţă a măreţelor idei ale marxismleninismului. Anul acesta, de Ziua Presei Sovietice, trebuie subliniat din nou că ea a continuat să crească şi să se întărească. Anul trecut în U.R.S.S. a crescut numărul ziarelor şi revistelor. In Ţara Sovietică se editează în prezent 7537 de ziare centrale, republicane, regionale, orăşeneşti, raionale şi de întreprinderi, într-un tiraj total de peste 53 milioane de exemplare. Familia ziarelor de mare tiraj, care se editează la întreprinderile industriale, se completează cu un nou mare detaşament de ziare tipărite în colhozuri, SMT- uri şi sovhozuri. Numai în Ucraina aceste ziare sint în număr de peste 800. Acest lucru este foarte semnificativ pentru vremurile noastre. Inţelegînd marea însemnătate a cuvîntului scris, oamenii muncii de la sate editează ziare pentru a duce cu şi r mai mult succes lupta pentru dezvoltarea continuă a producţiei .Agricole. In prezent în U.R.S.S. apar peste 2.500 de reviste centrale şi locale, culegeri periodice şi buletine într-Urn tiraj anual de peste 418.000.000 de exemplare. In ultimul an am iriceput să apără noi reviste, a crescut ilUrmărul periodicelor literar-artistice, ştiinţifice şi tehnice- In ultificul an tirajul cărţilor a depăşit considerabil un miliard de exemplare. Cererea de cărţi continuă să crească neîncetat. Toate acestea dovedesc cît de mult au crescut cerinţele culturale ale oamenilor sovietici şi ilustrează totodată rolul crescînd al ziarelor, revistelor, cărţilor în viaţa politică, economică şi culturală a Ţării Sovietice. Presa sovietică este un mijloc puternic de educare a oamenilor muncii, de ridicare a conştiinţei maselor. Este cazul să amintim aici larg cunoscuta definiţie dată de Lenin sarcinilor presei de tip nou: pfdsd, ziarul nu este numai un propagandist şi agitator colectiv, ci este şi un organizator colectiv. Aceste cuvinte, spuse cu aproximativ jumătate de veac în urmă, îşi păstrează şi acum întreaga lor vitalitate şi forţă. Ar fi foarte greu să găseşti în Ţară Sovietică o Uzină, o fabrică, un şantier, un colhoz, o instituţie, o şcoală superioară unde să nu se editeze gazete de perete sau diferite foi satirice. Presa de perete, care a început să apară în primele zile ale puterii sovietice, este o armă puternică în lupta pentru popularizarea noului, pentru combaterea lipsurilor, pentru caucauza * sovietici în spiritul comunismului. ^ In ultimele luni au fost re- * luate glorioasele tradiţii ale miş- £ cării muncitoreşti şi săteşti. In * Başkiria sau în Kirghizia, Arme-jj nia, Gruzia, Azerbaidjan, Tadji- £ kistăn aşi Turkmenistan, în nu- * meroase regiuni şi republici au- W tonome ale R.S.F.S.R- au avut loc * congrese şi conferinţe ale cores- 2 pondenţilor muncitoreşti şi să- «j ieşti. Recent a avut loc o confe- ^ rinţă a corespondenţilor muncito- # reşti ai ziarului ,,Trud’’. Prin 3 materialele lor corespondenţii îm- 5 bogăţesc conţinutul ziarelor şi revistelor îl fac mai viu, mai a- jjj trăgător. g In activitatea sa presa soviet!- * că se sprijină pe popor, ale că- * rui Interese le serveşte cu cre- w dinţă. Rolul nobil al presei so- Jj vietice decurge din însăşi natu- * ra orînduirii socialiste, unde a a fost nimicită exploatarea omului n de către om, unde nu există ca fi pitalişti şi moşieri, unde nu ea xistă clase interesate să înşele * poporul. * Un rol ruşinos de lacheu al ^ imperialismului îl îndeplineşte presa reacţionară din ţările capitaliste, care otrăveşte cu minciuni conştiinţa maselor, care desfăşoară o deşănţată propagandă calomniatoare împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, aţîţă isteria războinică, nu se dă în lături de la nici o provocare pentru a abate atenţia oamenilor muncii de la lupta pentru drepturile și re-vendicările lor. Nr. 3323 Răsplata binemeritată a tinerilor cercetători hail Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ a găzduit, în prezenţa a numeroase cadre didactice şi studenţi festivitatea de închidere a celei de a 2-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. La masa prezidiului, încărcată de astădată nu numai de flori ci şi de numeroase premii ce aveau să răsplătească rezultatele dobîndite de studenţii noştri în munca pasionată de cercetare ştiinţifică, au luat loc cadre didactice şi studenţi, reprezentanţi ai Uniunii asociaţiilor studenţeşti din ţara noastră. Tov. Tiberiu Golgoţiu, prorector al Institutului Politehnic din Iaşi a subliniat cu prilejul concluziilor conferinţei că munca de cercetare ştiinţifică a intrat în tradiţia institutelor noastre de învăţămînt superior ca o parte integrantă a activităţii studenţilor. Tov. Ion Teoreanu, secretar al Uniunii asociaţiilor studenţeşti din RPR a felicitat apoi, în numele comitetului executiv al Uniunii studenţeşti pe tinerii, ale căror rezultate obţinute la această conferinţă, ilustrează înaltul lor nivel de pregătire ştiinţifică. A urmat apoi împărţirea premiilor. In aplauzele entuziaste ale celor prezenţi au primit răsplata binemeritată pentru rezultatele obţinute pe tărîm ştiinţific, studenţii Ion Coculescu, Ion Beldie, Emilian Angelescu din Bucureşti, Ambrozie Pangraţiu, Paniţi Arpad, Ion Silberg, din Cluj, Offenberg Hari, Izu Vaisman, Leontina Necrasov din Iaşi şi alţii. Conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice reprezintă o etapă importantă a unei activităţi creatoare pe care tineretul nostru studios o va continua cu dragoste şi pasiune, I. AG. at******** *********, ***** Duminică au continuat la Iaşi lucrările celei de a 2-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, secţiile de chimie, fizică şi matematică. In cadrul sesiunii ştiinţifice a tinerilor cercetători din patria noastră, au fost prezentate un număr de 78 comunicări de către aproape 200 studenţi din centrele universitare Bucureşti, Cluj, Galaţi, Timişoara şi Iaşi. Conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice din centrul universitar Iaşi a înregistrat un record prilejuit deopotrivă de numărul mare de lucrări prezentate cît şi de înalta lor factură ştiinţifică, de originalitatea şi varietatea temelor comunicate. La orele 13, aula festivă „Mi