Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)

1957-05-01 / nr. 3323

Pag. 2-a FLACARA I­AȘ­ULUI Oratoriul „Anotimpurile“ de J. Haydn în execuţia Filarmonicii Concertul simfonic de vineri seara ne-a adus de data aceasta un spectacol muzical puţin obişnuit: ora­toriul „Anotimpurile“ de Haydn. Lucrare de mari proporţii cu­­prinzînd patru părţi corespunzătoare ce­lor patru anotimpuri, oratoriul a antrenat soliştii, corul şi or­chestra Filarmonicii de Stat „Moldova“ la o muncă asiduă, care a necesitat un a­­preciabil timp de pregătire minuţioasă, corul de stat „Gavriil Musicescu“ aducîind contribuţia hotărîtoa­­re. Compozitorul ger­man Iosef Haydn (1732—1809) denu­mit părintele simfo­niei a îmbinat linia maeştrilor din Italia cu a acelora din Mannheim, statorni­cind pe baza experi­enţei lor un nou stil. Opera marelui com­pozitor este uriaşă dacă ne gîndim la cele 104 simfonii, 21 concerte, 83 cvartete, 10 oratorii şi cantate, 14 mese, 52 sonate, etc. Prin oratoriu înţe­legem acel gen de muzică dramatică, în care elementele sce­nice sunt înlocuite prin solişti sau cor (recitative, arii). In oratoriul Anotimpu­rile“ Haydn a utili­zat versurile poetului englez Thomson, din care literatul austriac Gottfried von Swie­­ten i-a alcătuit libre­tul. Dirijorul concertu­lui, George Pascu, a dovedit şi de data a­­ceasta pasiunea mu­zicologului, care s-a străduit în tot timpul dificilei interpretări, să păstreze cit de cit atmosfera epocii în care Haydn a conce­put şi compus orato­riul. Dacă corul şi orchestra au adus o contribuţie calitativă în desfăşurarea con­certului (deşi între a­­ceste două comparti­mente au existat u­­­nele momente de lip­să a unităţii) nu a­celaşi lucru se poate spune despre solişti care, cu excepţia Ju­­lietei Halus (Hanne), au fost net depăşiţi de rolurile încredin­ţate. Aceasta a dus la o inevitabilă monotonie ce a ştirbit din va­loarea momentelor e­­moţionale, în care eram îndreptăţiţi să sperăm şi pe care Haydn le-a realizat cu o genială măies­trie în epocala sa lu­crare. Socotim că astăzi, cînd oraşul nostru se bucură de existenţa unei Opere de Stat cu numeroşi solişti calificaţi, folosirea lor în concertele vo­­cal-simfonice de mari proporţii ale Filar­monicii de Stat „Mol­dova“, ar putea re­zolva o problemă ca­re nu mai poate aş­tepta. SORIN VINATORU Oamenii muncii au întîmpinat sărbătoreşte ziua de 1 Mai Cuvîntarea tov. Dumitru Gheorghiu (Urmare din pag. 1­ a­ lui, au trecut la înfăptuirea sar­cinii de industrializare a ţării, au creat în timp scurt noi ramuri industriale şi au dezvoltat ramu­rile industriale existente. Vorbind despre realizările din anii puterii populare tov. Dumi­tru Gheorghiu a arătat că regiu­nea şi oraşul Iaşi, cunosc o dez­voltare multilaterală. S-au con­struit şi dat în funcţiune: fila­tura pe lîngă fabrica „Ţesătura’’, fabrica de antibiotice, fabrica de rulmenţi — Bîrlad, Institutul de cercetări chimice de pe lîngă Fi­liala Academiei RPR, precum şi numeroase instituţii de artă şi cultură ca Teatrul de Stat —Bîr­lad, Opera de Stat, Studioul de radiodifuziune şi altele. Vorbitorul a arătat în conti­nuare că pe baza rezultatelor ob­ţinute în domeniul economiei na­ţionale, Congresul al II-lea şi plenara CC al PMR din decem­brie 1956 au hotărît ca în pe­rioada care urmează, continuîn­­du-se neabătut politica de indus­trializare socialistă a ţării, de dez­voltare a industriei grele, temel­ia construirii socialismului şi a reproducţiei socialiste lărgite, să fie pusă în centrul atenţiei sar­cina dezvoltării sistematice şi ho­­tărîte a agriculturii şi industriei producătoare de bunuri die con­sum, concentrînd în aceste ra­muri, în mai mare măsură decit pînă acum, mijloace materiale şi financiare. In cursul anului 1957 se pre­vede o creştere importantă a fon­dului de consum, îmbunătăţirea proporţiei dintre fondul de acu­mulare şi fondul de consum al populaţiei se caracterizează prin creşterea cu aproape 5 miliarde lei a sumelor destinate sistemului de salarizare­, sporului de pensie, indemnizaţiilor de stat pentru copii, dezvoltării acţiunilor social­­culturale şi sporirii­­ veniturilor ţărănimii.­ % In ceea ce priveşte măsurile pentru­ îmbunătăţirea sistemului de salarizare, partidul şi guvernul nostru pornesc de la principiul că, interesele creşterii veniturilor reale ale oamenilor muncii cer ca sporirii salariilor să-i cores­pundă o creştere a producţiei şi productivităţii muncii? Oricare altă cale de mărire a salariilor ar însemna ceva artifi­cial, dăunător interesului obştesc şi fiecărui om al muncii în parte. Scoţînd în evidenţă unele as­pecte ale situaţiei internaţionale, tov. Dumitru Gheorghiu a subli­niat că poporul român ca şi po­poarele celorlalte ţări socialiste, este hotărît să întărească şi mai fault unitatea şi solidaritatea la­gărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Politica externă a guvernului nostru are în vedere în primul rînd apărarea intereselor naţiona­le, a independenţei şi suverani­tăţii de stat, o politică de pace şi prietenie între popoare. Aceas­tă politică corespunde năzuinţelor celor mai profunde şi intereselor poporului român. Ca ţară socia­listă în care puterea aparţine oamenilor muncii, Romînia duce o politică de prietenie frăţească, de unitate indestructibilă cu ţă­rile lagărului socialist, de care ne leagă cauza comună a con­struirii lumii noi, socialiste şi măreţele idei ale marxism-leni­­nismului. Urtitatea, prietenia şi colabora­rea frăţească a ţărilor lagărului socialist în frunte cu URSS şi China Populară, s-au dezvoltat şi s-au întărit pe baza principiilor de egalitate deplină în drepturi, respect reciproc, al independenţei şi suveranităţii de stat, integri­tăţii teritoriale şi neamestecului în treburile interne. In continuarea cuvîntării sale, tov. Dumitru Gheorghiu a scos în evidenţă cîteva realizări mai importante cu care au întîmpinat oam­enii muncii din oraşul şi re­­giunea Iaşi ziua de 1 Mai. In regiunea Iaşi, ca rezultat al întrecerii socialiste şi al meto­delor înaintate aplicate în mun­că, unele întreprinderi au obţinut rezultate frumoase. Astfel, la A­­telierele CFR ,Ilie Pintilie’’, pe primul trimestru producţia glo­bală a fost realizată în procent de 405,4 la sută, iar producţia marfă 108,5 la sută; pe sortimen­te în unităţi echivalente planul la locomotive a fost realizat în proporţie de 100,98 la sută, iar la vagoane — 116,82 la sută. Productivitatea pe cap de mun­citor a fost realizată în procent de 101,55 la sută, iar compara­tiv cu realizările trimestrului co­respunzător din anul trecut pro­ductivitatea muncii a crescut cu 12 la sută. Cîştigul mediu pe cap de muncitor a crescut cu 9 la sută faţă de trimestrul 1.1956­In trimestrul 1.1957 a fost rea­lizat planul de producţie globală la principalele întreprinderi după cum urmează: „Ţesătura” Iaşi 107,7 la sută, „Textila Roşie’ 104,4 la sută, Moldova Tricotaje 105,2 la sută, fabrica de penici­lină 128,3 la sută, fabrica de rul­menţi din Bîrlad 125 la sută, Atelierele CFR Paşcani 106,4 la sută, Direcţia Regională CFR 107,6 la sută. După ce a arătat unele reali­zări însemnate în domeniul cir­culaţiei mărfurilor, vorbitorul a spus că în cursul anului 1956, au fost date în folosinţă o serie de lucrări printre care: Institutul de cercetări chimice, 4 cămine stu­denţeşti cu 1100 locuri, Studioul regional de radio, 719 aparta­mente locuinţe muncitoreşti, 657 apartamente locuinţe muncitoreşti reamenajate prin reparaţii capi­tale, 89 km. drumuri construite, 40 km. străzi pavate şi întreţi­nute, numeroase sate electrificate. Trebuie menţionat că statul a acordat credite pentru locuinţe individuale unui număr de 754 muncitori şi salariaţi de la prin­cipalele întreprinderi din regiu­ne, din care unui număr de 408 muncitori şi funcţionari de la Atelierele CFR ,,Ilie Pintilie’’. Asemenea credite au primit şi muncitorii şi funcţionarii de la Atelierele CFR Paşcani, Direcţia Regională CFR Iaşi, fabrica „Ţe­sătura”, Trustul 14 construcţii, ETAC, ICCF, Depoul CFR, Ate­lierele de reparaţii auto Iaşi etc. In anul 1957, Urmează să se dea în folosinţă un număr de 562 apartamente prin credit, iar prin planul de stat se vor da în folosinţă 14.405 metri pătraţi spaţiu locativ­ Lucrările pe şantierul conduc­tei de aducţiune a apei de la Prut se desfăşoară în ultimul timp după graficul întocmit, ast­fel ca în cursul lunii iulie 1957 conducta să fie dată în exploa­tare. Prin executarea acestei lu­crări se va da în plus Iaşulili peste 20 mii metri cubi apă în 24 ore. Cantitatea de apă primi­tă de oraş pentru alimentarea populaţiei şi a industriei va fi de 2,5 ori mai mare şi va a­­coperi complet necesarul de apă actual şi cel viitor al oraşului Iaşi. De mare importanţă în dez­voltarea economică a oraşului şi regiunii Iaşi, poate fi considerată Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind construcţia liniei de 110.000 volţi Roman—Iaşi. Ali­mentarea cu energie electrică a oraşului Iaşi, care se va face pe linia Roman—Iaşi de la termo­centrala Borzeşti, punerea în fun­cţiune a hidrocentralei de la Bi­­caz, în anii următori vor furni­za o cantitate şi mai mare de energie, asigurînd dezvoltarea e­­conomică şi culturală a întregii Moldove. Pe lîngă faptul că prin racor­darea la linia de 110.000 volţi va fi asigurată funcţionarea nor­mală a tuturor întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul nostru, principalele localităţi din regiune vor fi legate prin linii de 35 mii volţi de la Iaşi. Vor fi ast­fel alimentate localităţile Vaslui, Paşcani, Hîrlău, etc. De asemenea, vor deveni dis­ponibile în oraşul Iaşi numeroa­se grupuri electrogene atît din centrala ETAC cit şi din alte fabrici („Ţesătura”, „Textila Ro­şie” etc.), grupuri ce vor putea fi utilizate în principalele oraşe ale regiunii Iaşi, creînd prin a­­ceasta condiţii favorabile dezvol­tării economice şi culturale. Asigurarea cu energie electrică a SMT, GAS şi GAC creează po­sibilităţi pentru mecanizarea unui număr crescînd de munci agrico­le şi va contribui la îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare-Se vor efectua diferite lucrări edilitare şi social-culturale prevă­zute a se executa prin planul pe anul 1957, cum ar fi: lucrări de canalizare, poduri, străzi şi elec­trificare, construcţii şi reparaţii capitale, repartizîndu-se 1.000.000 lei numai pentru canalizarea car­tierului „Ilie Pintilie”. Se va continua amenajarea Palatului Culturii din Iaşi, şi a Palatului Administrativ din Vas- R­lui, lucrările de canalizare din 5 Bîrlad, podul de la Vaslui, ame-­­ najarea stadionului 23 August * Iaşi etc. 5 Cantitatea de mărfuri ce se vor fi distribui populaţiei din regiunea 8 Iaşi, prin comerţul de stat şi co- * operatist va spori simţitor în­­ cursul anului 1957. Vorbind despre succesele do-­­ bîndite în regiunea noastră în R transformarea socialistă a agri- « culturii, tov. D. Gheorghiu a a­ fi ratat că în prezent suprafaţa jj sectorului socialist — coopera- R tist — s-a dublat faţă de anul 2 1955, iar numărul familiilor a * crescut de 2,5 ori. In prezent sectorul socialist (de stat şi co­operatist) reprezintă 33 la sută din suprafaţa totală agricolă a regiunii. Rezultate mai bune s-au obţi­nut în raioanele Murgeni, Vaslui şi Negreşti. In raioanele Murgeni şi Vaslui există în fiecare sat sector socialist şi se duce mun­ca pentru extinderea acestuia. In încheiere, vorbitorul a spus: Obiectivele fixate de partid şi guvern reprezintă pentru noi toţi un program de muncă. Avem în faţă perspective luminoase. Avem în mîinile noastre puterea şi mijloacele pentru a realiza aceste obiective, ne bucurăm de ajuto­rul permanent şi frăţesc al U­­niunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară. Să pornim cu avînt sporit la muncă şi să dăm viaţă Hotărîrilor partidului şi guvernului, contribuind prin a­­ceasta la construirea socialismu­lui, înflorirea scumpei noastre pa­trii, la înfăptuirea bunei stări a celor ce muncesc de la orașe și sate, la apărarea păcii­ « > » >» »»»»ii******* » » »* * njF* »»V * * * » »T** * ** * » *V i » »** »******»****.****.*.****.*.**************.******* Sărbătorirea zilei de 1 Mai la sate In raionul Murgeni MURGENI. In sala căminului cul­­tural din comuna Fălciu a avut loc duminică, 28 aprilie săr­b­atorirea zi­­lei de 1 Mai.­­ Conferinţa „1 Mai, ziua solidari­tăţii internaţionale a oamenilor mun­cii“ a fost ţinută, în faţa a peste 500 ţărani muncitori, de fov. Neculai Bunescu, directorul căminului cultu­ral. Cu acest prilej, vorbitorul a scos în evidenţă ,şi realizările obţinute de ţăranii muncitori din satele comu­nei Fălciu: lărgirea şi consolidarea sectorului agricol socialist, executarea aproape în întregime a însămînţări­­lor de primăvară, etc. Participanţilor la conferinţă li s-a prezentat în continuare un bogat pro­gram artistic, dat de echipa căminu­lui cultural. S-au cîntat: „ Imnul par­tizanilor“, „Armata păcii“, „Pleacă ÎJ SMJ“ fcît In încheierea programului echipa de dansuri a executat jocurile: „Floa­rea", „Joc ardelenesc“ şi „Cazacio­cul". V. GRANCEA corespondent In raionul Negreşti NEGREŞTI: Frumos împodobită, sala căminului cultural din satul Ţi­­băneşti a găzduit duminică aproape 400 de ţărani muncitori, care­ au ve­nit să sărbătorească împreună ziua de 1 Mai. Despre importanţa măreţei sărbă­tori a vorbit tov. Emil Agape direc­torul căminului cultural. In continuare, echipa artistică d­in sat a dat un frumos program artis­tic care a cuprins şi piesa de teatru „totul e bine cînd se sfîrşeşte cu bine“. In f­a­ț­a hă rf i Io­r Colectivul de geografie e­­conomică de la facultatea de geografie lucrează cu interes avind o tematică importantă. Printre altele este vorba de „Sistematizarea regională urba­nă a Moldovei“. In cadrul a­­cestei lucrări s-au reconstitu­it particularitățile dezvoltării industriale din perioada 1842- 1953. Tema a­ constituit su­biectul unei comunicări prezen­tate la Institutul de Geogra­fie din Moscova, la 13 f­ebrua­rie 1957. O altă temă este Geogra­fia orașelor din Moldova“ la care se folosesc monografiile întocmite de catedra de geo­grafie dintre care o serie a­­parţin tov. I. Şandru ca: ora­şul Bacău, Paşcani, Rădăuţi, Tg Ocna. Pe baza acestor ma­teriale se vor determina con­diţiile de apariţie şi dezvol­tare a centrelor urbane din Moldova, cu particularităţile specifice fiecărei orinduiri so­ciale, subliniindu-se realiză­rile re­gimului de democrație populară. Pe baza noilor condiții cre­ate de regimul nostru demo­crat popular se va putea ela­bora un plan de sistematizare regională urbană a Moldovei. Pe scena TES Piesa „Peste 20 de ani IN CLIŞEU,­ scenă din actul II. „ Piesa lui M. Svetlov ,iPeste 20 de ani”, prezentată şi în cadrul celui de al II-lea Concurs republican al tinerilor actori, piesă cu care artiştii Teatrului Evreiesc de Stat s-au calificat pentru etapa a doua a concursului continuă să fie prezentată cu deosebit succes. Descoperirile paleolitice Una din cele mai inte­resante descoperiri făcute în cursul anului 1956, în domeniul Paleoliticului, este aceea de la Mitoc (raionul Săveni, reg. Su­ceava), pe malul Prutului. Prin cercetările de supra­faţă şi, prin verificările descoperirilor anterioare, profesorul N. Zaharia şi-a format convingerea că, Mi­tocul constituie cel mai de seamă, punct în ceea ce priveşte Paleoliticul nostru, de aceea a persis­tat în a cere să i se sub­venţioneze un mic sondaj şi o taluzare pe terasa inferioară a Prutului, în acel sat. Aceste două lucrări efec­tuate de către prof. N. Zaharia, sub rigorile înce­putului iernii, au dat re­zultate valoroase. Pe o a­dîncime de aproape 13 m­, cît s-a putut duce taluza­­rea și sondajul, ajungîn,­­du-se pînă la loessul­ vechi de la baza terasei, s-au surprins 14 nivele de locuire paleolitică, prinse într-o poziţie stratigrafică în afară de orice îndoială. Ceea ce este însă excep­ţional de interesant, e faptul că nivelul inferior, de la 12,5 m. adîncime, a oferit cercetătorului ,urme­le celei mai vechi locuiri omeneşti, dintr-o perioadă în care omul încă nu se detaşase bine din viaţa de animal, utilizînd drept unelte, bucăţile de creme­ne aşchiată direct de că­tre forţa agenţilor externi. Treptat, spre suprafaţă, au putut fi urmărite păturile în care s-au surprins evo­lutiv principalele forme de industrie a cremenei, în aşezările şi atelierele pa­leolitice ce se succed pînă în pătura de la suprafaţă, unde apar urmele unei locuiri neolitice. Un mic sondaj executat în apropierea acestui punct, pe locul din mar­ginea satului numit „La Izvor“, a furnizat unelte de cremene din perioada numită szeletiană, cu ele­mente care o preced­ şi o succed. Cum această pe­rioadă e documentată foar­te puţin clar din punct de vedere stratigrafic, în mai toate staţiunile europene cunoscute, fiind mult dis­cutată în lumea ştiinţifică, şi aceasta de a doua des­coperire a prof. Zaharia, de la Mitoc, se situează pe primul plan, ca import­­anţa.­­ Dată fiind valoarea şti-­ inţifică deosebită a aces-­ tor două descoperiri, lu­crările prof. Zaharia au fost verificate şi de C. S. Nicolaescu Plopşor, tri­misul Muzeului Naţional de Antichităţi, ca specia­list în această materie, ca-­ re a şi anunţat colabora­rea sa în urmărirea pro­blemelor ridicate de desco­peririle de la Mitoc. Materialul arheologic se află la Muzeul de Antichi­tăţi din Iaşi unde este î­n studiu. Se pare că săpăturile vor continua luînd o am­­potare mult m­ai mare, de la Mitoc pe Prut In întîmpînarea Zilei Presei Comuniste* fi a căr­uii „Din scînteie va izbucni oamenii muncii din U.R S.S- sărbătoresc în fiecare an la 5 mai Ziua Presei Comuniste. Această zi este legată de apariţia în 1912 a primului număr al ziarului bol­şevic „Pravda”. Cu 45 de ani în urmă el a apărut pe străzile Pe­­tersburgului, în cartierele munci­toreşti ale capitalei ţariste ca un ziar care mobiliza cu curaj clasa muncitoare din Rusia la o nouă luptă. Ziarul a fost creat de Len­in, de partidul bolşevic. Clasa munci­toare a căpătat astfel o armă pu­ternică în­ lupta revoluţionară, tocmai în perioada cînd această armă era deosebit de necesară , în ţară începuse un nou avînt al mişcării muncitoreşti. Istoria apariţiei şi dezvoltării presei muncitoreşti ruse este in­disolubil legată de numele lui Lenin. Presa muncitorească este sinonimă cu presa leninistă. La leagănul ei a stat geniul măreţ al lui Lenin. La începutul vea­cului nostru Lenin visa la un ziar care să transforme seînteia luptei de clasă şi a indignării poporului într-un incendiu general. „Din seînteie va izbucni flacă­ra’’ — aceste cuvinte au consti­tuit motto-ul primului ziar mar­xist din Rusia creat de Lenin şi căruia i s-a dat numele de „Is­­kra".. Din scînteie a izbucnit intr-a­devăr flacăra. Cu toate persecu­ţiile, cu toate încercările autori­tăţilor ţariste de a înăbuşi presa muncitorească, aceasta a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Ziare­le şi revistele bolşevice îşi schim­bau numele, data apariţiei, for­matul, dar şi-au păstrat întot­­ de­a. KUZNEŢKI­ deauna esenţa lor revoluţionară, bolşevică. Presa sovietică este o presă cu adevărat populară. Ea a slujit întotdeauna şi slujeşte interesele poporului, ale partidului comunist şi statului socialist, întreaga cale pe care a parcurs-o, începînd cu primele ediţii marxiste şi pînă în zilele noastre, este o cale glo­rioasă de peste şase decenii de luptă pentru traducerea în viaţă a măreţelor idei ale marxism­­leninismului. Anul acesta, de Ziua Presei Sovietice, trebuie subliniat din nou că ea a continuat să crească şi să se întărească. Anul trecut în U.R.S.S. a crescut numărul ziarelor şi revistelor. In Ţara Sovietică se editează în prezent 7­537 de ziare centrale, republi­cane, regionale, orăşeneşti, raio­nale şi de întreprinderi, într-un tiraj total de peste 53 milioane de exemplare. Familia ziarelor de mare tiraj, care se editează la întreprinde­rile industriale, se completează cu un nou mare detaşament de ziare tipărite în colhozuri, SMT- uri şi sovhozuri. Numai în Ucra­ina aceste ziare sint în număr de peste 800. Acest lucru este foarte semni­ficativ pentru vre­murile noastre. Inţelegînd marea însemnătate a cuvîntului scris, oamenii muncii de la sate edi­tează ziare pentru a duce cu­ şi r mai mult succes lupta pentru dezvol­tarea continuă a producţiei .Agricole. In prezent în U.R.S.S. apar peste 2.500 de reviste centrale şi locale, culegeri periodice şi bu­letine într-Urn tiraj anual de pes­te 418.000.000 de exemplare. In ultimul an am iriceput să apără noi reviste, a crescut ilUrm­ărul periodicelor literar-artistice, şti­inţifice şi tehnice- In ultificul an tirajul cărţilor a depăşit conside­rabil un miliard de exemplare. Cererea de cărţi continuă să crească neîncetat. Toate acestea dovedesc cît de mult au crescut cerinţele cultu­rale ale oamenilor sovietici şi ilustrează totodată rolul crescînd al ziarelor, revistelor, cărţilor în viaţa politică, economică şi cul­turală a Ţării Sovietice. Presa sovietică este un mijloc puternic de educare a oamenilor muncii, de ridicare a conştiinţei maselor. Este cazul să amintim aici larg cunoscuta definiţie dată de Lenin sarcinilor presei de tip nou: pfdsd, ziarul nu este numai un propagandist şi agitator co­lectiv, ci este şi un organizator colectiv. Aceste cuvinte, spuse cu aproximativ jumătate de veac în urmă, îşi păstrează şi acum în­treaga lor vitalitate şi forţă. Ar fi foarte greu să găseşti în Ţară Sovietică o Uzină, o fabri­că, un şantier, un colhoz, o insti­tuţie, o şcoală superioară unde să nu se editeze gazete de pere­te sau diferite foi satirice. Presa de perete, care a început să a­­pară în primele zile ale puterii sovietice, este o armă­­ puternică în lupta pentru popularizarea no­ului, pentru combaterea lipsuri­lor, pentru caucauza * sovietici în spiritul comunismului. ^ In ultimele luni au fost re- * luate glorioasele tradiţii ale miş- £ cării muncitoreşti şi săteşti. In * Başkiria sau în Kirghizia, Arme-­jj nia, Gruzia, Azerbaidjan, Tadji- £ kistăn aşi Turkmenistan, în nu- * meroase regiuni şi republici au- W tonome ale R.S.F.S.R- au avut loc * congrese şi conferinţe ale cores- 2 pondenţilor muncitoreşti şi să- «j ieşti. Recent a avut loc o confe- ^ rinţă a corespondenţilor muncito- # reşti ai ziarului ,,Trud’’. Prin 3 materialele lor corespondenţii îm- 5 bogăţesc conţinutul ziarelor şi­­ revistelor îl fac mai viu, mai a- jjj trăgător. g In activitatea sa presa soviet!- * că se sprijină pe popor, ale că- * rui Interese le serveşte cu cre- w dinţă. Rolul nobil al presei so- Jj vietice decurge din însăşi natu- * ra orînduirii socialiste, unde a a fost nimicită exploatarea omului n de către om, unde nu­­ există ca­ fi pitalişti şi moşieri, unde nu e­­a xistă clase interesate să înşele * poporul. * Un rol ruşinos de lacheu al ^ imperialismului îl îndeplineşte presa reacţionară din ţările ca­pitaliste, care otrăveşte cu min­ciuni conştiinţa maselor, care desfăşoară o deşănţată propagan­dă calomniatoare împotriva Uni­unii Sovietice şi a ţărilor de de­mocraţie populară, aţîţă isteria războinică, nu se dă în lături de la nici o provocare pentru a a­­bate atenţia oamenilor muncii de la lupta pentru drepturile și re-­­­vendicările lor. Nr. 3323 Răsplata binemeritată a tinerilor cercetători­ hail Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ a găzduit, în pre­zenţa a numeroase cadre didactice şi studenţi festivitatea de închi­dere a celei de a 2-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice stu­denţeşti. La masa prezidiului, în­cărcată de astădată nu numai de flori ci şi de numeroase premii ce aveau să răsplătească rezulta­tele dobîndite de studenţii noştri în munca pasionată de cercetare ştiinţifică, au luat loc cadre di­dactice şi studenţi, reprezentanţi ai Uniunii asociaţiilor studenţeşti din ţara noastră. Tov. Tiberiu Golgoţiu, prorec­tor al Institutului Politehnic din Iaşi a subliniat cu prilejul conclu­ziilor conferinţei că munca de cer­cetare ştiinţifică a intrat în tradi­ţia institutelor noastre de învă­­ţămînt superior ca o parte inte­grantă a activităţii studenţilor. Tov. Ion Teoreanu, secretar al Uniunii asociaţiilor studenţeşti din RPR a felicitat apoi, în numele comitetului executiv al Uniunii studenţeşti pe tinerii, ale căror re­zultate obţinute la această confe­rinţă, ilustrează înaltul lor nivel de pregătire ştiinţifică. A urmat apoi împărţirea premii­lor. In aplauzele entuziaste­­ ale celor prezenţi au primit răsplata binemeritată pentru rezultatele ob­ţinute pe tărîm ştiinţific, studenţii Ion Coculescu, Ion Beldie, Emi­lian Angelescu din Bucureşti, Am­brozie Pangraţiu, Paniţi Arpad, Ion Silberg, din Cluj, Offenberg Hari, Izu Vaisman, Leontina Ne­­crasov din Iaşi şi alţii. Conferinţa pe ţară a cercurilor ştiinţifice reprezintă o etapă im­portantă a unei activităţi crea­­­­toare pe care tineretul nostru stu­­­­dios o va continua cu dragoste şi­­ pasiune,­­ I. AG. at******** *********, ***** Duminică au continuat la Iaşi lucrările celei de a 2-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, secţiile de chimie, fi­zică şi m­atematică. In cadrul se­siunii ştiinţifice a tinerilor cerce­tători din patria noastră, au fost prezentate un n­umăr de 78 comu­nicări de către aproape 200 stu­denţi din centrele universitare Bucureşti, Cluj, Galaţi, Timişoara şi Iaşi. Conferinţa pe ţară a cer­curilor ştiinţifice din centrul uni­versitar Iaşi a înregistrat un re­cord prilejuit deopotrivă de nu­mărul mare de lucrări prezentate cît şi de înalta lor factură ştiinţi­fică, de originalitatea şi varieta­tea temelor comunicate. La orele 13, aula festivă „Mi­

Next