Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)

1957-05-01 / nr. 3323

Nr. 3323 FLACARA IAŞULUI --...............- ---------­ Să contractăm cantități cît mai mari de cereale cu statui . Hotărîrea Consiliului de Mi- ““­iliştri nr. 549 elaborată pe baza Hotărîrilor Plenarei C.C. al PMR din 27-29 decembrie 1956 , stabilește regimul de contrac- fl tare a cerealelor. Prin introducerea regimului ș­i de contractare a cerealelor se asigură ţărănimii mari posibi­lităţi de a-şi valorifica probi­er­­e în corndiţiile cele­br­ei a­­c­vanta­joase. In Hotărîrea Consiliului de­­■ Miniştri nr. 549 se prevede: n Gospodăriile agricole co­lective, cooperativele agri­cole de producţie, întovă­răşirile agricole, membrii acestora precum şi producătorii individuali care încheie contracte pentru vînza­rea de cereale şi fixarea-soarelui be­neficiază de un preţ fix, avantajos. Cantitatea minimiră pe care o pot contracta producătorii individuali, membrii gospodăriilor agricole colec­tive, cooperativelor agricole de pro­ducţie şi întovărăşirilor agricole este ide : __ 200 kg. grîu-secara sau w 200 kg. orzoaica, sau y~ 200 kg. floarea-soarelui, sari ■— 300 kg. porumb.­­ De menţionat este faptul ca aceste cantităţi minime nu sunt obligatorii pentru contractanţii de m­ai se asociază pentru a vinde statului cel puțin 30 tone produse. Pentru gospodăriile agricole colec­tive, cooperativele agricole de produc­ţie şi întovărăşirile agricole, hotari­­rea nu stabileşte un minimum de con­tractare. Avînd asigurat un preț bun, ferm şi stabil, producătorii sînt profund interesaţi să încheie contracte cu sta­tul, ei fiind feriţi de jocul preţurilor nestabile de pe piaţă şi de specu­lanţi, statul fiind întotdeauna un cum­părător sigur. . In cazul cînd gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producție şi întovărășirile agricole vor valorifica prin contractare cu statul cel puțin 20 tone grîu, secară, orzoai­­că și floarea-soarelui la un loc, sau 20 tone porumb, ele vor beneficia de o majorare de 10 la sută la prețul ferm prevăzut în contract, pentru în­treaga cantitate predată. .... De aceeaşi majorare beneficiază şi membrii gospodăriilor agricole colec­tive, cooperativelor agricole de pro­ducţie, întovărăşirilor agricole şi pro­ducătorii individuali dacă se asocia­ză pentru a preda cel puţin 30 tone grîu, secară, orzoaica şi floarea-soa­relui la un loc, sau 30 tone porumb. Fără îndoială, fiecare gospodărie agricolă colectivă, cooperativă de pro­ducţie agricolă şi întovărăşire agri­colă, fiecare membru al acestora, pre­cum şi producătorii individuali îşi vor da seama că este în propriul lor interes să contracteze cît mai multe crereale cu statul, pentru a obţine pe această cale ananlate cît h­­ai mari. Pentru organizarea asocierilor, atît a membrilor gospodăriilor agricole colective, cooperativelor de producţie agricolă şi întovărăşirilor agricole, cît şi a producătorilor individuali, o sar­cină deosebită revine unităţilor coope­raţiei de consum. Ele trebuie să convingă pe producătorii arătaţi mai sus — cooperatori sau nem­embri ai cooperativelor de consum — de im­portantul avantaj bănesc al asocierii şi să-i îndemne să se asocieze în nu­măr cît mai mare. Pe lîngă contractarea cu preţuri ferme prevăzute mai sus, care consti­tuie forma de bază în contractare, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 549 mai dă posibilitatea producători­lor — care doresc — să încheie con­tracte şi pe baza preţurilor de achi­ziţii, îrn următoarele condiţiuni: — toate categoriile de muncitori vor primi ca plată pentru produsele predate , în contul contractului, preţul de achiziţii practicat la data predă­rii produselor, plus un spor de 10 la suti. — gospodăriile agricole colective cooperativele agri­cole de produ­cţie şi întovărăşirile­ agricole, care vor preda cantităţi ce depăşesc 20 tone grîu-se­­cară, orzoaica şi floarea-soarelui la un loc., sau 20 tone porumb, va primi preţul de achiziţii practicat­­ data predării, majorat cu 15 la sut­ numai pentru cantităţile ce depăşes limitele de mai sus. Producătorilor care încheie contrac­te pe baza preţului de achiziţii, li s garantează un preţ minim de contrac­tare care se va aplica în felul ur­mător : — în cazul în care la data predă­rii produselor, prețul minim pe bani căruia s-a încheiat con­tractul va­i mai m­­are decât preţul de achiziţi practicat la acea dată, plus sporuri­ respective, contractantul va beneficia de preţul prevăzut în contract. Irn acest caz, gospodăriile agricol colective, cooperativele agricole,­­ producţie şi întovărăşirile agricole va beneficia şi de un spor de 5­­ sută peste preţul prevăzut în contrac pentru cantitatea ce depăşeşte 20 ton grîu, secară, orzoaică şi floarea-soa­relu­i la un loc, sau 20 tone porumb. In cazul în care la data predări produselor preţul minim prevăzut în contract este mai mic decît preţul de achiziţie practicat la acea dată, pin. 10 la sută, producătorul va prim preţul d de achiziţie majorat cu 10­­ sută. Preţurile ferme şi minime de contractare sunt stabilite pe regim­ şi raioane în mod diferenţiat. Ele vor fi cunoscute de cei interesaţi de­­ agenţii colectori ai cooperaţiei de com­­­sum şi I.C.S. Recolta. Preţurile de contractare ce se vor plăti producătorilor la predarea pro­duselor corespund condiţiilor de cali­tate prevăzute de normele în vigoare. Pentru fiecare procent de greutate hectolitrică în plus, sau umiditate şi corpuri străine în minus, faţă de cali­tatea de bază, preţul creşte cu 1 la sută. Pentru, fiecare­ procent de greutate hectolitrică în rutillus, sart umiditate şi corpuri străine în plus, faţă de cali­tatea de bază, pi­etril scade cu 1 la sută. Credite de producţie sau arvună Este deci îmn interesul producătorilor să predea cer­ealele îrn condiţiile de calitate prevăzute, per­tru a putea be­neficia şi prin aceasta de preţuri mai ■nari. Hotărîrea Consiliului de Miniştri noi prevede : gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile agricole vor putea primi prin Banca Agricolă, la încheierea contractului, credite de pro­­ducţie după cum urmează : — cîte 50 lei pentru fiecare 100 kg. frîu-secară; — cîte 40 lei pentru fiecare 100 kg. porumb,­ar pentru producătorii individuali, mem­brii gospodăriilor agricole colec­­ive, cooperativelor agricole de pro­­ducţie şi întovărăşirilor agricole se prevede : — cîte 40 lei pentru fiecare 100 g. grîu, secară; — cîte 30 lei pentru fiecare 100 g. porumb. Arvuna urmează să fie plătită de unităţile contractante în două tranşe gale, din care prima la turd­eierea ontractului, iar a doua cel mai de­cenie la 1 iunie pentru grîu-secară, rzoaică şi 10 septembrie pentru po- Limb şi floarea-soarelui. Pentru floarea-soarelui şi orzoaică, creditele de producţie se vor acorda astfel: — cîte 50 lei pentru fiecare 100 kg. floarea-soarelui; — cîte 50 lei pentru fiecare 100 kg. orzoaică. Pentru gospodăriile agricole colec­tive, cooperativele agricole de produc­ţie şi întovărăşirile agricole, creditul se plăteşte integral la încheierea contractului. Alte avantaje In continuare Hotărîrea Consiliului de Miniştri prevede că producătorii contractanţi vor primi pentru nans­portul produselor la bazele de recep­ţie, cît 0,07 lei per kg. De aceste avantaje beneficiază şi contractanţii de floarea-soarelui, in­diferent de data încheierii acestor con­tracte. Producătorii contractanţi beneficiază cu precădere de seminţe selecţionate in schimb — direct de la bazele de recepţie — precum şi de îngrăşăminte chimice şi insectorUngicide, la preţuri de stat. Contractanţilor de floarea-soarelui li se asigură ulei la preţ de vînzare cu amănuntul în condiţiunile pre­văzute de H.C.M. nr 270/1957, pe baza dovezii de predare a produsului contractat eliberată de unitatea con­tractantă. Producătorilor care vor preda can­tităţi importante de produse pe baza contractelor li se vor acorda distinc­tion­ precum și premii în unelte a­­gricole. Avantajele pe care Ie oferă ţărăni­­mtii muncitoare contractarea cerealelor cu „I.C.S. Recolta“ şi cooperativele de cotisum, reprezintă un puternic spri­­jlit dat de clasa muncitoare şi statul democrat-popular ţărănimii muncitoa­re care în interesul său propriu­ şi al statului trebuie să aducă pe piaţă mari cantităţi de produse agricole, contribuind astfel la o mai bună apro­vizionare a oamenilor muncii de la oraşe, la mărirea numărului bunurilor de consum necesare statului şi la în­­ărirea alianţei între clasă triunch­oa­­e şi ţărănimea i­tuncitoare. ★ Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 549 prevede că se pot încheia ontracte în tot timpul anului dar cel mai tîrziu pînă la 30 zile înainte de ecoltare. Mai sînt deci numai două ani pînă la rcoltarea păioaselor din ecrt­ta acestui an. De ce am subliniat acest lucru ? Pentru că într-un timp foarte scurt - numai două luni — va trebui să se elmine Incheierea contractelor pen­­iii păioase. Organele şi organizaţiile de partid, laturile populare şi organele comer­­iate dire­ct interesate vor trebui să esfăşoare o intensă muncă politică î rîndul ţăranilor muncitori, pen­­­n cu prevederile Hotărîrii Consiliului e Miniştri nr. 549 să fie cunoscute retutindeni. Să nu rărm­înă cătun,­rncît de îndepărtat în care să nu se unească condiţiile avantajoase ale ontractărilor de cereale cu statul. Trebuie folosite cele mai variate mijloace de agitaţie : munca de la om­­ om, panourile, gazetele de perete, staţiile de radioficare. Hotă­­rea­rîrea trebuie difuzată şi pre­cii lucrată în toate căminele cul­turale, cercurile şi sfaturile lui agrotehnice etc. In munca de ac- lămurire de la om la om să fie zile antrenaţi cei mai buni agita­­­­­tori, deputaţi sfaturile popu­lare comunale, comisiile de fe­mei, învăţătorii, salariaţii ca­de operativelor. Organele şi organizaţiile de re­ partid trebuie să-şi dea seama ____ că în cazul de faţă, este vorba de îndeplinirea unei sarcini de uriaşă importanţă, de asigura- r rea fondului central de cereale al statului, Suntem­ în plină campanie agricolă de primăvară. Să împletim munca de mobilizare a ţărănimii muncitoare pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a acestor lucrări, cu mun­ca de convingere a ţăranilor mun­citori de a încheia contracte cu statul pentru vînzarea de cereale în canti­tăţi cît mai mari. Timpul este scurt şi trebuie folosit la maximum. Avantajele prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri sînt cel mai puternic argument de convingere a ţăranilor muncitori. Să folosim în mod operativ, cu pricepere şi simţ de răspundere acest argument, să înche­iem cît mai multe contracte, pentru cantități cît mai mari, în interesul în­tregului popor. Atît Hotărîrea Consiliului de­ Mi­niştri nr. 549 cît şi instrucțiunile e­­laborate pe baza acesteia de către Comitetul de stat pentru valorificarea produselor agricole, accentuează în mod deosebit asupra sarcinilor comi­tetelor executive ale sfaturilor popu­lare, de care depinde în ultimă in­stanță realizarea planului de contrac­tări de cereale. Comitetele executive ale sfaturilor populare vor organiza încheierea de contracte pentru cumpărarea de grîu, secară, porumb, floarea soarelui şi orzoaică, cu: — gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile agricole, prin Întreprin­derea regională ,.Recolta“. Comitetul execu­tiv al sfatului popular regional va putea decide ca şi unităţile coope­raţiei de consum să încheie contracte cu aceste categorii de contractanţi. — cu producătorii individuali, mem­brii gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor agricole, prin unfiltăţile cooperaţiei de consum, care vor în­cheia contracte CU toate comunele şi satele. De asemenea, Comitetul executiv al sfatului popular regional are dreptul — de la caz la caz — după cum cer condiţiile locale, să stabilească fie în­treprinderii I.C.S. ..Recoltă“, fie uni­tăţilor cooperaţiei de consum, dreptul de a face contractări şi achiziţii, şi în alte locuri afară de cele stabilite mai sus ,per­tru fiecare în parte. Per­tru regiunea noastră, Comitetul execu­tiv al sfatului nopular regional a stabilit ca I.C.S. .,Recolta“ şi coo­­perafia de consum sa contracteze în toate raioanele, comunele și Satea regiunii atît cu sectorul socialist cît și cu producătorii individuali. Măsura aceasta va­ da posibilita­tea să nu­ fie pierdut nici un Pri­lej favorabil care poate contribui la creșterea Cantităților de cereale contractate sau achiziţionate. Din cele de mai sus se desprin­de importanta sarcină a sfaturilor populare regional, raionale, de a asigura buna desfăşurare a activi­­tăţii unităţilor contractante, „Re­colta” şi cooperativele de clemiSUtrt, ca acestea să rate digati­zaţii comerciale, cu ca­dre cababile, pricepute şi cinstite, cu ini­ţiativă în muncă şi pătrunse de răspunderea pe care o au. Sfatuiele populare­­regional, raio­nale şi corturiale, Vor prntea îrtde­­deplini măreaţa sarcină de a asi­gura PUNEA POPORULUI, nu­mai dacă vo** crinii c­i .»'ile­, 4,-A că răspunderea apasă pe umerii lor. După cum am mai arătat, timpul pentru încheierea contractelor este foarte scurt. Este deci necesar ca i­­mediat să înceapă acţiunea de înche­ierea contractelor pentru vînzarea ce­­realelor către stat. Toţi salariaţii care vor fi antrenaţi in această acţiune trebuie să cunoască temeinic preve­derile Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 549 și Instrucţiunile Comitetului­­de Stat pentru valorificarea produse­lor agricole. Va trebui sa li se asi­gure tot ce este necesar pentru a pu­tea face faţă volumului de contracte ce se vor încheia. In mod serios trebuie atrasă aten­ţia asupra faptului că la încheierea contractelor ei trebuie să aibă certitu­­­dinea că acestea vor fi respectate. Sta­tul pune la dispoziţie sume importante de bani pentru acordarea de credite, sau arvune. Să avem grijă de banul poporului, ca acesta să servească în­­tr-adevăr scopului propus Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să vegheze la respectarea clauzelor contractuale de către I.C.S. „Recolta“ şi unităţile coo­peraţiei de consum. Comitetele executive ale sfaturilor popilare, întreprinderea „Recolta şi unităţile cooperaţiei de consum, tre­buie să ştie că contractele nu vor veni singure, că pentru aceasta tre­buie depusă o muncă susţinută, că trebuie dată o adevărată bătălie pen­tru a asigura fondul central de ce­reale al steilului. Gospodăriile agricole colective, coo­perativeie agricole de producţie, în­tovărăşirile agricole şi membrii aces­tora trebuie să fie primii la încheierea de contracte cu statul pentru­ vînzarea de cereale. Să nu uite că ochii sînt aţintiţi asupra lor, că exemplul lor este urmat de producătorii cu gospo-’ darie individuală. Ţăranii muncitori cu gospodărie in­dividuală sînt chemaţi să încheie cît mai multe contracte cr­ statul pentru vînzarea de cereale şi In cantităţi cît mai mari. încheind contracte cu statul pentru vînzarea de cereale, ţărănimea mun­citoare îşi aduce contribuţia la con­­stituirea fondului central al statului şi beneficiază în acelaşi timp de mari avantaje personale. Suntem încredinţati că şi în liceală acţiune, ţărănimea muncitoare va răs­punde la această chemare, convinsă fiind că este in avantajul său şi al întregului popor. SA contractam cantităţi CIT MAI MARI DE CEREALE CU STATUL 1 In lumina directivelor congresului al II-lea al PMR, pentru stimularea producţiei agricole, in scopul îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii cu produse agroalimentara, plenara CC al PMR din 27—29 decembrie 1956 a hotărit desfiinţarea sistemului de cote obligatorii şi adoptarea sistemului de constituire a fondului central al statului pe calea achiziţiilor şi contrac­tărilor. Ţărănimea muncitoare a primit cu o deosebită satisfacţie măsurile adoptate la plenara CC al PMR din decembrie 1956, şi s a angajat să spri­jine traducerea in viaţă a noilor măsuri efectuind lucrări agricole la un nivel agrotehnic mai ridicat pentru a obţine recolte sporite. Hotărîrea Consiliului de Miniştii, cu privire la stabilirea regimului de contractare a cerealelor a fost aşteptată cu deosebit interes. Ea constituie o nouă dovadă a grijii partidului şi guvernului nostru pentru creşterea nive­­lului de Hai al întregului popor inuncitor din ţara noastră. socialist Tot mai mulţi pe noul drum Chemarea colectiviştilor şi intovărăşiţilor din raionul Mur­geai „Păşiţi şi voi pe calea bel­şugului“ a găsit un larg ecou in rindurile ţărănimii munci­toare din regiunea noastră. Convingindu se de avantajele muncii în comun, tot mai ri­ulţi ţărani muncitori păşesc cu în­credere pe noul drum. Putem spune că in ultima perioadă mişcarea de cooperativizare cu­noaşte un avînt de masă. Astfel, dacă la 30 aprilie 1956 existau in regiune 606 u­­nităţi agricole socialiste, cuprin­zînd 28.191 famuilii şi 57.189 ha, la 30 aprilie 1957 nadiarul u­­nităţilor agricole socialiste a ajuns la 989, 57.039 familii şi o suprafaţă de 97.402 ha. Nu­­mit in­ direi­l lunii aprilie au fost constituite 93 unităţi agricole so­cialiste. Suprafaţa comasată în această lună este de 10.045 ha. Fruntaşe in trasformarea so­cialistă a agriculturii se situ­ează raioanele Murgeai, .Vas^ l.*i si Negre­ști* In fiecare sat, sector agricol puternic^și înfloritor La Iaşi Se construieşte un complex de deservire a popu­laţiei aeergînd pe linia dezvoltării re­ţelei de u­nităţi cooperatiste în scopul satisfacerii din ce în ce m­­ai depli­ne a nevoilr populaţiei. URCM­R Iaşi a proiectat construirea unui complex de unităţi de producţie şi prestaţiuni pe strada Ştefan cel Ma­re­­lîngă depozitul de distribuire a produselor petrolifere). In cadrul acestui complex vor funcţiona un magazin de prezentare a produselor o secţie de frizerie — coafură, o s­ecţie de confecţii, uri atelier de în­­călţămm­inte de comăridă, o cofetărie, tui atelier de ceasornicărie, un stu­­dio­ fotografic ș. a. In total, 11 a­­teliere care vor constitui într-ade­­văr un b­todel în ceea ce privește înzestrarea tehnică și buna deser­vire. /tag. Oficiul Naţional de turism „Car­păţi“ organizează şi în acest an excursii turistice în străinătate. Cei ce doresc să participe la a­­ceste excursii sînt invitaţi să cea­ră informaţii Biroului special în­fiinţat î­n Gara Iaşi-peron, care funcţionează zilnic între orele 9-13 şi 17-19. Biroul va fi deschis și în zi­lele de 1—2 Mai. Excursii turistice ANUNŢ Adm­inistr­aţia asigurărilor de Stat ADAS Direcţia regională Iaşi, aduce la cunoştinţa populaţiei că în cadrul asigurărilor facultative de bunuri, pe lîngă animale, culturi şi vii, asigură şi alte bunuri ca : mobilier şi obiecte casnice, îmbrăcăminte, utilaje şi instrumente medicale, instrumente muzicale, maşini şi unelte viticole, pomicole şi apicole, produse agricole (cereale-furaje). Aceste asigurări se încheie în condiţii avantaj­oase contra riscurilor de incendiu, trăsnet, explozii, etc. iar la oraşe — şi contra pagubelor produse de furt prin spargere. Doritorii se pot adresa agenţilor şi inspectorilor ADAS •­ sau se pot prezenta la inspectoratul ADAS din fiecare raion. In oraşe se pot invita agenţi ADAS la domiciliu, anunţînd telefonic inspectoratul respectiv. Inspectoratul Iaşi­­ str. Ştefan cel Mare nr. 19 telefon 2570. PROGRAMUL RADIO pe ziua de miercuri 1 Mai 195? SPICUIRI DIN PROGRAMUL’ 1 se instrumentale de mare popularitat -oii , ... , ,1 te: 21-30 Popoarele lumii cîntă; 22.00 Melodii populare rom’ne­.ti; Buletin de ştiri şi sport; 22.30 Poftiţi 7 30 Cintece, n­a.ş­­.ri şi jocu­:1­8S0 la dans; 23.52-23.55 Buletin de știri, Rep­ortaje de la den­onstrati­i oair.e-i nilor muncii; 13.00 „Frumoasă e via- SPICUIRI DIN PROGRAMUL­ II­­. (a“ — concert de estradă; 14.00 Pro .inA p . ,. , .... gram interpretat de solişti de frunte cert de estradă, 15 f . Cu iiriteul°"i “ ",UZICV ,.P°P“,aret. foşneşti. (la j/r­ul pe întinsul p* Vii li. 15.45 d­iz.fi 14.30 Buletin de ştiri); lo.20 Con­ din operete romîneşti; 16.15 Vorbeşte­­cert de muzică rom­înească; 16.00 Moscova !; 16.45 Piese instrumentale) Versuri; 16.15 „In vîrtejul jocului; 17.15 Din muzica popoarelor: 18.00 17.00 „1 Mai în mijlocul copiilor“; Concert al maeştrilor artei romîneşti) 17.30 Din cele mai cunoscute pagini 19.00 Pentru­ fiecare melodia popu­­din muzica de operă; 18.10 Cîntece­­ara preferată; 20.00 Buletin de ştiri­ despre Bucureşti; 18.30 Mari orchestre 1’05 Cînta Paul R°beson; 20-30 Umor de muzică populară romînească; 19 00 Pretd­­ndent, dansăm) n . .. . .. 22.30 Muzica populara romînească in-Buletin de ştiri; 19.05 Dansaţi cu noi terpretată de solişti şi formaţii de 120.00 Concert de estradă; 21.00 Pie­ peste hotare; 23.00 Buletin de ştiri şi sport; 23.10 Rapsodii și valsuri ce­lebre 22.52-1.00 Muzică de da»« Maistrul — sprijinitorul tinerilor Deși sertărașul mic era corect pă­­suit, deși suportul arcului era bine strîns, totuși la pro - ba făcută la banc, * capul regulatorului J| locomotivei l40.3®3 , nu corespundea. •— Ce să aibă? — , se întreba plin de necaz Dpagu Lo­­j­ghin.­ Pînă zilele J trecute, cînd îl su­păra amarnic regu­latorul amintit, el­­ executase numeroa­se lucrări de­ „Râu­­ri“ la capul regula­toarelor de locomo­­­­­ivă și niciodată nu i se întâmplase­­ un asemenea lucru. Nu era timp de pierdut. Loghin s-a îndreptat către mai­strul Mihai Năstase care-l învățase „se­­cretele“ meseriei. Ţinînd seama de cele spuate de Lo­ghin, maistrul a stu­diat cu aten­ție capul regulatorului cu pricina. După un timp el a spus: — Cred că arcul e de vină. Mai pu­­ne­m odată la probă să-l studiem împre­ună. Presupunerea mai­strului s-a adeve­rit : arcul nu apăsa uniform pentru că puntea acestuia a­vea o pa­rte mai litrigă decit cea­laltă. Din această pricină sertăraşul mic era înclinat şi se pierdea presiu­­nea. Asemenea unui profesor care este sigur pe reuşita la examen a unui elev silitor, tot aşa maist­rul Năs­­tase a fost sigur pe capacitatea pro­fesională a elevului său Loghin care a corectat singur lu­crarea. Cu aproape trei ani în urmă, unul din numeroşii elevi ai şcolii profesio­nale a fost şi Dra­­gu Loghin. El a re­­nunţat atunci că va­carnţa de vară nu­mai să poată îmbi­na mai strîns cu­noştinţele teoreti­ce cu cele practice. — Ce l determi­nă pe acest tînăr să renunţe la odihnă ? — s-a întrebat co­munistul Mihai Năstase. I Şi a aflat­ dorinţa de a pătrunde şi de a stăpâni tainele meseriei. Faptul că astăzi Loghin cere spriji­nul maistrului — cînd se mai potic­neşte — este un lu­cru cît se poate de bun. , Dar acesta nu este Singurul tînăr de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ care a primit în­’­demn părintesc de la maistrul Mihai Năstase. Astăzi, ajus­torul Mircea Bîdiu îşi aminteşte cu respect de maistrul Năstase, de la care a învăţat prima­­ dată lucrul practic la banc, tot de la acest vechi munci­tor al Atelierelor a primit Bîdiu, în-­­­demnul referitor la completarea studi­ilor şi acum urmea­­­ză la cursul seral. I In­ acelaşi maistrul tânărul Vasile Ho­­citing ved© pe omul­­ cel mai apropiat­­ lui, printre altele şi per­tru faptul că l-a îndemnat să in­tre în rîndurile candidaţilor de par­­­tid. Acestea sînt doar cîteva fapte. Dar J ele arată că mais- t trul comunist Mi­hai Năstase și-a cîș­­­tigat pe merit dra­­­gostea și respectul­­ tinerilor de 1^ Ate-­­ lierele „Ilie Pinti- I lie“, M. CIOHANU OPERA DE STAT Miercuri 1 mai ora 19.30 „Hansel şi Gretel”. Joi 2 mai ora 15.00 „Hansel şi Gretel”. Sîmbătă 4 mai ora 15.00 „Hansel şi Gretel”. TEATRUL NAŢIONAL’ „V. ALECSANDRI” Joi 2 mai ora 19.00 „Nota zero la purtare” — spectacol pentru tineret. Sîmbăta 4 mai ora 19.30 „O chestiu­ne personală”. TEATRUL EVREIESC de STAT „A. GOLDFADEN” Miercuri 1 mai ora 20.00 „Peste 20 de ani”. Joi 2 mai ora 16.00 „Rapsodii de seară”. — Spectacol pentru tineret. Joi 2 mai ora 20.00 „Intre noi fie vorba”. — Spectacol pentru tineret. Sîm­bătă 4 mai ora 20.00 „Intre noi fie vorba. TEATRUL DE PĂPUŞI Miercuri 1 Mai ora 17.00 „Păcală’— Joi 2 mai ora 17.00 ,,Păcală”.­­ Sîmbătă 4 mai ora 17.00 „Păcală”­TEATRUL DE STAT „VICTOR ION POPA” — BIRLAD Joi 2 mai ora 20.00 „O întîmplare cu haz”. Cinema „Maxim . Gorki” ,30.IV. .. 5.V „Citadela sfărîmată”. Ilie Pinti­­lie „Mai presus de dragoste” Puşkin ,,Podhale în flăcări”; Tinere­tului „Este vinovat Ed. Martin” ? ph­is „Ursuleţul cel fricos”; Ion Creangă „Trandafirii lui Alah”; At. CFR „Ilie Pintilie” „Furtuna echi­nopţiului” ?•

Next