Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)

1957-11-01 / nr. 3478

fag. 2-a Cadre calificate pentru agricultură Mecanizarea e sufletul agricul­turii, iar calificarea e sufletul me­canizării. Practica din anii aceştia a confirmat pe deplin justeţea spuselor. Iată de ce, acum cînd volumul lucrărilor mecanizate creşte de la an la an, cînd mii şi mii de ţărani muncitori îşi unesc ogoa­rele pentru a lucra mai uşor şi cu mai mult spor, cînd parcul de tractoare creşte de la an la an, problema calificării tractoriş­tior a devenit o aten­t preocupare şi o sarcină de mare răspundere.. IN CLIŞEU : Şcoala de­ trac­torişti din Huşi în care în cele 8 săli spaţioase şi bogate în materiale didactice învaţă peste­­300 elevi. Ea a fost dată în folosinţă înn a­­nul 1355. Un concurs „Pronosportíftíí... veseli“ T. S. PRONOSPORT organizea­ză un concurs de întrebări şi răs­punsuri „Pronosportişti... veseli“, dotat cu numeroase premii — surpriză pentru acei care vor răspunde corect la întrebări din domeniul fotbalului şi Pronospor­tului. Material documentar volu­mul . ..Fotbalul nostru“ 1905-1957, „Agenda Pronosport“ şi revista „Programul Pronosport“ pe 1957. Concursul va fi urmat de un spectacol de estradă, care va avea loc mărfi 5 noiembrie mati­neu ora 19 şi seara ora 21 , în sala „Maxim Gorki“ din Iaşi. Prezentarea: Mircea Crişan, or­chestra­­condusă de S. Malagam­ba. Materialul documentar îl puteţi obţine prin agenţiile „Pronosport“­­din oraşul Iaşi iar biletele de in­trare la Agenţia teatrală.. Şcoala auto moto Ştiinţa-Iaşi angajează imediat un mecanic auto cu practică de atelier şi doi şoferi cu practică de cel puţin trei ani. Plata in acord. O.C.L. Aprozar Iaşi angajează sorfaluri pentru legume şi fructe cu plata în acord. Informații se pot lua la sediul din str. A. Faun 71. Sfatul Popular al oraşului Iaşi aduce la cunoştinţa întreprin­derilor, instituţiilor, organizaţii­lor economice şi de masă, pre­cum şi persoanelor particulare că în perioada pînă la terminarea li­niei 110 kV. Roman­­ Iaşi, sunt necesare măsuri de restricţie în consumul de energie electrică. In acest scop consumatorii vor lua toate măsurile pentru micşora­­rea consumului de energie elec­trică în special între orele 6—9 şi 16—22, în conformitate cu de­cizia 440/1957 a Sfatului popular oraş Iaşi. întreprinderea ICET Iaşi, prin echipele de control este au­torizată să controleze şi să ia măsuri imediate pentru respecta­rea prevederilor deciziei Nr. 440/ 1957. Nerespectarea acestor măsuri se sancţionează cu amendă între 50—1.000 lei şi tăierea racordu­lui. ’ Se confecţionează covoare Cooperativa „Tehnica Confecţiei“ din Iaşi, str. Smîrdan nr. 76 confec­ţionează covoare cu materialul ebend­i­ţilor particulari sau al instituţiilor.­­ Deasemenea vinde prin virament­­ întreprinderilor şi instituţiilor covoare­­ moldoveneşti şi munteneşti din lină, c (Urmare din pag. l­a) firea de care am amintit mai sus. Seara, în camera sa, în timp ce studia nişte lucrări tehnice, ing. Ma­­teiescu se pomeni cu Tutukin. Bu­nul său prieten venise să-l anunţe de îmbunătăţirea adusă tipului de compresor. „Dacă doreşti — îi spuse Tutukin, putem merge pînă la fabrică să-ţi explic. Numai să nu întîrziem, căci am bilete la Boris Godunov“. Fireşte că Mateiescu l-a întovără­şit pe maistru, deşi ar fi dorit să vizioneze şi să asculte la televizor în acea seară „Lacul lebedelor“. O­­dată ajunşi la fabrică, amîndoi legară o aprinsă discuţie tehnică­­care dură pînă tîrziu, aproape de miezul nopţii. Pînă să-şi dea seama, amîndoi constataseră c-au pierdut spectacolele preferate. Braţ la braţ au făcut însă o plim­bare pe marile bulevarde, sub pomii înverziţi. Chipul lui Mateiescu radia o bucurie năvalnică. îşi dăduse seama că aici, la M­oscova, are prieteni adevăraţi... .­­ .Odată ajuns în ţară, Gheorghe Mateiescu a fost repartizat la noua fabrică de antibiotice, care se con­struia în oraşul nostru. Lucra la montarea utilajului sovietic. Tot a­­tunci veniseră aici şi specialişti so­vietici. Printre ei se afla şi ingine­rul Pokrovski şi­ maistrul Tutukin. A fost o revedere emoţionantă. Ing. Mateiescu voi să dovedească că cele învăţate de la prietenii lui sunt lu­cruri de preţ. Doar cine a fost de la începutul construcţiei fabricii de antibiotice ştie şi poate să-ţi con­firme, cite nopţi ,.albe“ a făcut Mateiescu pentru ca montarea com­­presoarelor şi a celorlalte maşini să fie făcută la timp şi cît mai bine ! Dealtfel, răsplata muncii sale i-a fost recunoscută prin conferirea Or­dinului Muncii clasa IlI-a, prin feli­citări călduro­ase pe care le-a primit şi de la Pokrovski şi de la Tutukin... ★ Zilele trecute organizaţia de bază l-a primit pe mecanicul şef Gheor­ghe Mateiescu în rîndurile candida­ţilor de partid. Atunci, el şi-a adus aminte încă­ odată de această parte a vieţii lui pe care n-o poate uita nici­odată; şi-a adus aminte cu dragoste de Pokrovski,­­de Tutukin, de toţi prietenii lui din Moscova... Gintecul şi cartea — prieteni ai celor ce muncesc Sînt unele „secrete" pe care chiar atunci cînd le divulgi, ai si­guranţa că nu greşeşti. Alcătui­rea unei brigăzi artistice la ICET şi mai ales programul ei trebuiau să rămînă deocamdată o taină pentru a constitui o surpriză la serbarea aniversării Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. Cum despre existenţa brigăzii s-a aflat între timp, cite ceva nu vom fi deci din cale-afară de in­discreţi. Am pătruns în sala de festi­­lităţi a clubului la­ o oră cînd membrii brigăzii adunaţi în jurul instructorului Ştefan Hleşcu, repe­tau în cor partea muzicală a pro­gramului. Sunetele unui acordeon şi ale viorii, însoţind vocea limpede a interpretei Valentina Bălănică, răzbăteau pînă dincolo de uşi. Cu­prinsul textului nu le parvenea insă la ureche nici măcar curio­şilor din preajma sălii de repeti­ţii. Crîmpeie doar, şi asta din cînd în cînd. E mult de-atunci e­­ poate­ o veşnicie"..., iar după un pers nedesluşit. ..­„şoferul să nu mai întîrzie"... etc., etc. Un ropot de acorduri ca un hohot de rîs în­soţea cîntecul satiric şi pe urmă se făcea linişte. Pauză de tre­cere la alte şi alte aspecte. Ici gazeta de perete, neglijată cam de multişor, dincolo năravul unor taxatoare de a-şi însuşi restul. Nimic nu era trecut cu vederea. Resfirindu-şi părul auriu ca spi­cul­, Maricica Puiu îi zicea cu foc. Mai cint­ase doar pe la ser­bări şi şezători, colo-n Lespezii Paşcanilor, de unde era de loc. Valentina însă nu mai activase nicicînd în echipa artistică. S-o fi auzit însă acum , cîntind pen­tru fruntaşii in întrecerea închi­nată lui 7 Noiembrie, „Izvoraş cu apă lină" şi cite altele ! Fruntaşă in producţie, va deveni negreşit fruntaşă şi in viaţa artistică. — Nu-l cunoaşteţi pe Andriuc loan. E fruntaş şi el în produc­ţie şi utemist îşi recomandă co­legul, interpret în brigada artis­tică. Era cit pe ce să-l uite tocmai pe Gheorghe Andrieş, creatorul programelor. O replică vioaie dintr-un dialog scurt, le aminti însă de autor. Pe urmă repetiţiile au fost reluate cu aceeaşi intensi­tate, răbdare şi perseverenţă, care toate in felul lor, vorbeau de in­teres şi pasiune-Nu degeaba se mîndreşte colec­tivul de la ICET că din cadrul formaţiunilor sale artistice s-au ridicat talente, azi încadrate In Filarmonica de Stat şi Opera ie­şeană. ★ Şi cartea, ca şi cîntecul, a de­venit prieten nedespărţit al mun­citorilor zilelor noastre. Biblioteca, cu peste 14.000 de volume, din cadrul clubului este din ce în ce mai solicitată. Peste 450 de sala­riaţi au citit 725 de cărţi iar cele două biblioteci volante au deser­vit oamenii muncii chiar la locul de producţie. Recenziile unor cărţi ca „Afacerea pestriţilor" de Ada­­mov, sau „Căutătorii" de Granin au stimulat interesul şi dragoste de citit. Fără îndoială recenzii mai nu­meroase, consfătuiri cu cititorii, ar spori şi mai mult numărul frec­ventatorilor bibliotecă. ★ Nu mai vorbim de contribuţia adusă prin popularizarea fruntaşi­lor fie la staţia de radio-ampli­­ficare, fie prin panouri etc. Nu­mele muncitorului Mircea Vieru, lăcătuş calificat la locul de mun­că, ale strungarilor V-le Samoilă, Freier Iulius şi alţii care depă­şesc lunar planul de producţie, la confecţionarea pieselor pentru mo­toarele Diesel, sunt bine cunos­cute. In muncă şi cintec, ziua de 7 Noiembrie este intimpinată cu noi succese de muncitorii de la ICET. EL. PETRARU OFERTE DE SERVICIU orI STRUNGARI CU CALIFICARE CORESPUNZĂTOARE ȘI PRACTI­CA cooptează cooperativa „In­e Pin­­til­e“ Iaşi pentru executarea produ­selor de serie. De asemenea se an­gajează matriţeri cu calificare supe­rioară şi practică corespunzătoare pentru executarea de matriţe, insta­laţii şi prototipuri. Piaţa în acord. Doritorii se vor adresa In str. Ni­­ciman nr. 2 (vis-a-vis da Depozitul Nr. 1 Combustibilul). -­ Trustul Alimentaţiei Publice Iaşi angajează grafaragii înscrieri la şcolile profesionale Se aduce la cunoştinţă că înscrierile la Şcolile profesionale, se fac la următoarele Şcoli: Şc. profesională din Iaşi Str. Ada Marinescu Nr. 189 pentru meseriile: lăcătuşi, fierari, tîmplari, croitori etc; Şc. profesională din Iaşi Str. Ada Marinescu Nr. 14 pentru meseriile zidari şi instalatori tehnico-sanitari, şi Cotnari, pentru viticultură-vinificaţie. Se primesc absolvenţi a 7 clase elementare care au vîrsta între 14 şi 16 ani — la înscriere se depun următoarele acte: Cerere de înscriere însoţită de: — Certificat de naştere (copie legalizată)'. *“•' «Certificat de absolvire a 7 clase elementare în original — Certificat de stare materială a părinţilor. — Certificat de sănătate (analiza sîngelui radioscopie pulmo­nară). Orice alte informaţii se pot lua la şcolile anunţate maî sus. Tineri şi vîrstnici Sprijiniţi permanent munca de pa­ză, refacere şi exploatare a păduri­lor d­in regiunea noastră! Luptaţi cu hotărîre pentru aplica­rea legalităţii populare în sectorul silvic, pentru stăvilirea completă a delictelor silvice, de păşunat şi tă­ieri de arbori. Apăraţi pădurea de Incendii, ea fiind un bun al întregului nostru popor muncitor! FLACARA TASULUI Orizontal: 1) Proba de canotaj. 2) Participant la cea din urmă dispută, I ' organizată într-o compe-r« tiție sportivă eliminato­­­rie. .3) O cîștigă întot-­­ deauna sportivii frun­tași — Mihai Olaru.. 4) Crustaceu hexapod­­— antrenor de fotbal (m n) 5) Prins de picioare la rugbi — loc unde se des- «3 fășoară deobicei întrece­rile nautice. 6) Atlet so. & vietic — fruntaş în sport — Deși nu-l întîlnești la Băneasa, era denulmit * în trecut pentru viteza și rezistența sa. 7) Ar- * 1 I. I. IV. V. VI. VI. VI. IX. X. XI. bore fructiferpro­­t Apolzan nume. 8) In TDNA ! pro­numele recordmanei A­RPR la 80 m. garduri. 9) Pronume — Cum este sau­­Neacşu, Brînzei, etc... 10) Post într-o echipă de fotbal (pl.). 11) Fotbalist selecţionat în reprezentativa noastră naţională pentru meciul cu Grecia de la 3 noiembrie. 12) Un gol marcat dintr-o lovitură scurtă, pla­sată. 13) Organizaţia Comercială lo­cală. Vertical: 1) In prăjină! 2) Pot fi clasice sau libere. 3) Moment ca­racteristic jocului de­ rugbi. 4) ..... Ploeşti”, club sportiv cu formaţie de fotbal în divizia A „ ....Austria”, cunoscută formaţie de fotbal vieneză. SPORT d) Răşcănescu l-a aruncat peste 62 metri — ori (anagramat). 6) In ha­norac I — iniţialele centrului atacant de la Progresul Bucureşti — Nota redacţiei. 7) Fotbalist sirian — Proba lui Raicon şi Conc­ini. 8) Fotbalist activează la Locon­otiva Griviţa Ro­şie Bucureşti — pronume. 9) Pro­nume — îl poartă alpiniştii. 10) Stil la haltere — sub picioarele alpiniş­­tilor. 11) Celebru portar român — nu­­mele a trei fotbalişti români ce ac­tivează în divizia A­. 12) Probă de canotaj academic. NARCIS GIURGIU COLŢUL PEDAGOGULUI la:­‘5 " '""'î 5 0 temă educate de primă importanţă: Prietenia romîno-sovietica Nenumărate sînt prilejurile în ca­re profesorul poate şi trebuie să fa­că în clasă educaţie ideologică şi educaţie morală. Aproape în fiecare lecţie, la orice materie de învăţă­mînt, procesul acesta al educaţiei intelectuale şi morale se cuvine a se face simţit, nu însă şi materializat într-un moment determinat al orei: momentul educativ. Procesul educa­ţiei e un proces intim şi de durată, un factor care intră discret în ţesă­tura materialului pe care fiecare pro­fesor îl prezintă şi-l analizează cu metodele şi procedeele specifice obi­ectului pe care-l predă. Greşesc deci aceia care consideră activitatea edu­cativă ca pe o activitate specială, ca pe un obiect cu fizionomie proprie, cum ar fi matematica sau istoria şi, în consecinţă, îşi propun „a face e­­ducaţie“ numai în ora de dirigenţie. Greşesc de asemenea, aceia care cred că o anumită temă educativă nu poate fi obiect de preocupare de­cât în perioade stabilite oficial de către forurile şcolare superi­­oare. Bunăoară tema educativă a prieteniei româno-sovietice poate fi urmărită şi discutată în clasă şi în alte perioade ale anului decît în pe­rioada fixată (în luna de la 7 oc­tombrie la 7 noiembrie). Căpătînd ,desigur, o mai mare amploare şi a­­dîncime în perioada consacrată săr­bătoririi acestui eveniment scump oamenilor muncii, discutarea unei teme educative nu trebuie neglijată nici în restul anului şcolar, de cîte ori se iveşte ocazia. Şi ocaziile sînt numeroase, cînd e vorba de eveni­mente măreţe ca Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, sau cînd e vorba de indestructibila prietenie dintre poporul român şi marele lui vecin de la răsărit. Tineretul şcolar, încă din primii ani de învăţămînt trebuie familiarizat cu lupta poporu­lui nostru şi a popoarelor vecine, în primul rînd a marelui popor rus, luptă care a fost încununată cu o strălucită victorie: răsturnarea lumii vechi şi instaurarea unei ere în care prosperitatea economică a maselor, demnitatea umană şi avîntul spre cultură nu mai cunosc oprelişti. Dar tineretul şcolar trebuie în acelaş timp deprins să respecte şi să iu­bească pe aceia care cu generozitate au ajutat poporul nostru de-a lun­gul timpului să urce pe drumul ce­lor mai legitime năzuinţi. Şi să iz­bîndească. Trebuie să li se arate elevilor noştri că tradiţionala priete­nie rom­îno-rusă, prietenie bazată, în trecut, pe afinităţi şi interese comu­ne, a devenit, după eliberarea ţării noastre, şi o prietenie bazată pe i­­deologia cea mai înaltă elaborată de omenire: ideologia socialismului. Toate cadrele didactice au datoria de onoare de a trezi în sufletele e­­levilor, de a dezvolta şi de a cimen­ta sentimentele de dragoste, priete­­­nie şi înaltă preţuire pe care po­­­­porul nostru în frunte cu clasa mun­citoare le nutreşte şi le manifestă faţă de constructorii comunismului. Pas cu pas, paralel cu însuşirea di­verselor noţiuni­ sub îndrumarea profe­­sorului elevii îşi exprimă dragostea şi preţuirea iar poporului frate rus care a dat naştere atîtor genii re­prezentative în toate ramurile cultu­rii, tehnicii şi artei, de la Lomono­sov şi Puşkin pînă la Solohov şi pînă la constructorii satelitului arti­ficial al pămîntului. Toate obiectele de îr­văţămînt sînt apte să contri­buie la dezvoltarea dragostei şi ad­miraţiei elevilor noştri pentru re­prezentanţii ştiinţei, artei şi sportu­lui ce cunosc o atît de strălucită eflorescenţă în marea ţară a păcii şi a socialismului. Prin prezentarea şi adîncirea marilor adevăruri ştiinţifi­ce descoperite de savanţii ruşi şi sovietici, prin familiarizarea elevilor cu neasemuitele frumuseţi literare şi artistice ale lui Puşkin, Cehov sau Repin, prin trezirea dragostei şi e­­mulaţiei tineretului nostru şcolar faţă de eroii de felul lui Pugaciov,­ Radiscev sau Matrosov, în sfîrşit, prin suscitarea admiraţiei faţă de admirabilii sportivi sovietici de talia fenomenalului alergător Vladimir Kut, scopul ataşamentului sufletesc,i trainic al tinerei noastre generaţii de popoarele sovietice prietene, este atins cu prisosinţă. Metodele şi pro-­ cedeele folosite pentru atingerea a­­­ cestui scop depind de măiestria fie­cărui educator. Oricare ar fi aceste mijloace, principalul lucru este ca însuşi educatorul să pună entuziasm şi convingere în prezentarea şi a­­profundarea acestei teme de primă importanţă care este­­ prietenia ro­­mîno-sovietică. Prof. E. FAIFER »**■»».* * **,»* *» * ****xx&ixxx*x*x^ vxmxxxkkkx scit*» **.»*'** juacrat»*«.'» nmm . ANUNŢ Şcoala Auto Moto Ştiinţa 1°­. Aleea Elena Pavel nr­ 7 b­l. 2733, anunţă deschiderea cursurilor pentru toate gradele de condu­cere la data de 10 decembrie 1957. Locurile sunt limitate. Şcoa­la asigură, contra cost, cazarea şi masa. La înscriere candidaţii vor plăti jumătate din taxă, în­scrierile se fac la sediul şcolii pînă la data de 15 noiembrie 1957. Baza Centrală de Aprovizionare M.C.M.C. VINDE materiale disponibile de construcţie, electrice instalaţie, meta­lurgice, chimice, etc. depozitate la: Trust 2 Construcţii, Baza Aprovizionare, Roman, prel. Ştefan cel Mare Trust 14 Construcţii, Baza Aprovizionare, Iaşi, str. Rîpa Gal­benă Nr. 5 Trust* 13 Construcţii, Grup Şantiere 3, Oneşti întreprinderile pot alege şi ridica materialele de la Depozitele de mai sus contra comandă legală şi delegaţie. CONCURS Opera de Stat din Iaşi anunţă Concurs pentru ocuparea postu­rilor libere din balet, fete şi bă­ieţi. Concursul va avea loc la Iaşi la data de 18 noiembrie ac, ora 10, dată pînă cînd se pot depune şi cererile de înscriere. TEATRUL NAŢIONAL: Vineri: Concert simfonic Sîmbătă : Şcoala bîrfelii Duminică ora 15: Zorii Teatrului Naţional. Nu uitaţi să vizitaţi magazinele O.C.L. P­roduse Industriale bomat sortiment de femei şi copii, galanterie, articole !Găsiţi aici un mărfuri de sezon: stofe bărbăteşti şi de damă, ţesături de bumbac, confec­­ţiuni şi încălţăminte pentru bărbaţi, de menaj şi chimicale. De asemenea, s-au pus în vînzare uniforme şcolare cu plata în rate la magazinul nr. 15 din str. Ştefan cel Mare nr. 2 şi centrul 22 din str. Dr. Parhon, iar cu plata în numerar la centrul 150, 136 din str. Ştefan cel Mare şi centrul nr. 12 din str. Gh.­­ Dimitev şi nr. 64 din str. Republi- ^ cii. * 0» ’Waff­*»» TEATRUL EVREIESC DE STAT „A. GOLDFADEN“ : sîmbătă 2 no­iembrie ora 20 Vrăjitoarea: duminică; 3 noiembrie ora 15.30 Dulce ca za­hărul ; duminică 3 noiembrie ora 20 „Căsuţa de la marginea oraşului.­TEATRUL DE PĂPUŞI : sîm­bătă 2 noiembrie ora 16 Poame­le vrăjite; dumin­că 2 noiembrie ora 15 Păcală; duminică 3 noiembrie or­a 17 Poamele vrăjîte». CINEMATOGRAFE Maxim Gorki: „Vreau să cînt*­ Ilie Pintilie: „Căpitanul din Köln“; Pușkin: „Noapte de carnaval"; Tine­retului: „Misterul din vechea mină“; I. Creangă: „Poteci primejdioase“ și „Vie face sport“; Căminul Cultural Ilie Pintilie: „A 12-a noapte“. COMUNICARE In localul Liceului „C. Negruzzi“ din str. N. Mohănescu nr. 4 va funcţiona Şcoala serală muncitorească -— cursuri serale şi fără frecvenţă, înscrierile pentru examenul de admitere se fac pînă la data de 10 noiembrie crt., la secretariatul liceului. Condiţiile de înscriere sunt cele prevăzute de instrucţiunile nr. 10.009/1957 ce­ au fost difuzate la întreprinderi şi instituţii. Cu începere de la 2 noiembrie a.c. se organizează cursul de pregătire în vederea examenului de admitere. Examenul de admitere are loc la 11 noiembrie crt., la ora 7.30 dimineaţă. Toţi cei înscrişi până acum sunt rugaţi să treacă de urgenţă pe la secretariatul liceului, pentru informaţii. rt ***** a************************* *yr. * ******************nie*** * ** Aprovîz*orm­i-vă din timp cu cartofi, legume şi fructe de la toate uni­tăţile OCL Aprozar din oraşul nostru Nr. 13478 Programul concursului RONOSFORT nr. 44 Etapa din 3 noiembrie 1957 I. RPR — Grecia (Camp, mon­dial) II. Grecia (B) — RPR (B) III. Progresul Sibiu — Locomo­tiva Tu­­dşoara IV. Ştiinţa Cluj — Energia Baia Mare V. Recolta Reghin — Energia Hunedoara VI. Locomotiva Arad — Energia Cîmpia Trzii VII. Energia Fălticeni — Dinamo Bacău VIII. Progresul Suceava — Ener­gia Moreni IX. Torino — Milano (Camp, italian) X. Bologna — Roma (Camp, italian) XI. Lancrossi — Juventus (Camp italian) XIL Genoa — Aiecsandria (Camp italian) MECIURI DE REZERVA A. Energia Reşiţa — Energia Mediaș B. Locomotiva Constanţa Ştiinţa Bucureşti .

Next