Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)

1957-11-01 / nr. 3478

Vr. 3478 Luna prieteniei romîno-sovietice Conferinţă Duminică 3 noiembrie a.c. Orele 10.30, SRSC filiala Iaşi organizează la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, conferinţa „ Experienţa istorică a PCUS în opera de făurire şi consolidare a dictaturii proletariatului“. Conferinţa va fi ţinută de prof. univ. I. Davidsohn. După conferinţă va rula în film. Simpozion - Luni 4 noiembrie, la ora 18, va fivea loc în sala Casei Prieteniei Rolîiîno-Sovietice în organizarea Consiliului Regional ARLUS şi a Asociaţiei Juriştilor — filiala Iaşi, simposionul cu tema : „Justiţia sovietică". In cadrul simposionului vor vorbi: procuror A. Antoniu, des­­pre „Legalitatea socialistă", jude­cător Traian Botez, despre „Valo­rile etice ale justiţiei socialiste", iar conf. univ. I. Benditer despre ,,Prin justiţia socialistă te întă­reşte statul socialist". Concert de muzica Consiliul Regional ARLUS or­ganizează simbătă 2 noiembrie, orele 18, la Casa Prieteniei Ro­mâno-Sovietice un concert de mu­zica uşoară sovietică şi româ­ne­ască. Concertul va fi prezentat de Orchestra de muzică uşoară a Casei de Cultură a studenţilor din­ oraşul nostru. Spectacol închinat Marii aniversări­ ­ în cadrul lunii prieteniei romîn­o­­-sovietice Teatrul Evreesc de stat „A. Goldfaden” Iaşi a reluat spec-. itacolul „Peste 20 de ani” de M. Svet­lov cu care s-a prezentat cu succes la concursul tinerilor actori din anul acesta. In cinstea celei de a 40.d aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie teatrul a prezentat joi 31 oc­tombrie la orele 20, premiera piesei „Căsuţa de la marginea oraşului" de­­Al. Arbuzov, regia de Isa Schaptin, scenografia de B. Gorenbach, muzica de scenă B. Segal. Acţiunea piesei se petrece în preac­hia izbucnirii celui de al doilea răs­boi mondial şi în primele luni ale războiului. Eroii în majoritate tineri se călesc în grelele încercări prin care trec şi îşi formează caracterul. Atmosfera tinerească este plină de prospeţime, de umor, duioşie, dar şi de tragism, de încordări şi suferinţe. Tinerele, interprete, promovate cu mult curaj de regie, au reuşit să facă faţă problemelor variate puse de ro­luri, creînd un spectacol avîntat şi mobilizator. La Hîrlău In după amiaza zilei de 27 octombrie, în sala cinematogra­fului „Lumina“ din Hîrlău a avut loc conferinţa „Satelitul artificial al pămîntului lansat de URSS“ ţinută de tov. Bra­­ner, conferenţiar al Societăţii pentru răs­fundirea ştiinţei şi culturii — filiala Iaşi. Cei peste 250 participanţi, au urmărit cu viu interes ex­punerea făcută, mulţi dintre ei, printre care V. Bejan, Dumitru Mihai, şa, punînd, la sfîrşitul expunerii, o seamă de întrebări conferenţiarului cu privire la problema satelitului artificial al pămîntului. Sfatul — cel mai bun cumpărător Gospodăria Colectivă din Tungujel—Negreşti, a scos anul a­­cesta o recoltă deosebit de bogată de struguri. O parte din ei au fost vinificaţi in gospodărie, iar restul, conform­­contractului, au fost predaţi Statului. IM CLIŞP­U: Colectiviştii V. Maftei şi V. Dascălii transportă la cîntar strugurii ruginii. Şeful bazei, iov. Gh. Solomon, îi cîntă­­reşte cu m­ultă atenţie. Foto: GH. GHINDA Ritmul preluărilor din contracte trebuie intensificat Situaţia preluărilor din contractări la porumb, aşa cum se prezintă la ora actuală, trebuie să frămînte pe cei răspunzători de problemă, atît din conducerea Uniunii regionale a cooperativelor de consum Iaşi cît şi pe cei din conducerile uniunilor ra­ionale. La porumb, trebuie arătat că procentul de 6,5 la sută din canti­tatea contractată, pe regiune, dove­deşte ritmul slab în care se desfă­şoară acţiunea de preluare, lipsa de atenţie ce se acordă problemei Ce ar putea spune, de pildă, URCC Vas­lui, care nu a preluat din contrac­tările de porumb încheiate decât 1 la sută, URCC Hirlău, 8 la sută şi chiar URCC Tg. Frumos, cu 20 la sută, şi care este cum s-ar zice fruntaş în această acţiune ? Uniunea raională a cooperativelor de consum Iaşi, după ce, ajutată, a reuşit să eontracteze cele mai însemnate can­tităţi de porumb (40 la sută din sarcina uniunii regionale) s-a lăsat iar pe tid­jeala în munca de preluare din contractări. Din 3.640 tone con­tractate nu a preluat pînă la 25 oc­tombrie decît 155 tone. De ce ? Ar putea invoca acelaşi motiv ca raioa­nele Huşi, Murgeni, unde recolta a fost­ mai slabă ? Fără îndoială că nu. Atunci ? Conducerea Uniunii re­gionale, comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale și comitete­le raionale de partid trebuie să ana­lizeze problema rămînerii în urmă la preluările din contracte, să ajute uni­unile raionale, lucru care trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea situaţiei actuale. FLACARA TASULUI Deschiderea învâțămîntului de partid la sate (Urmare din pag. l-a)­ ra marxist-leninistă despre dictatura proletariatului, rolul partidului în re­voluţia şi construcţia socialistă, nor­mele leniniste ale vieţii de partid, patriotismul socialist şi internaţio­nalismul proletar, legile universal va­labile ale construirii socialismului verificate de experienţa Uniunii So­vietice, vor trebui să stea în centrul muncii de învăţămînt în noul an şco­lar. Vor trebui combătute teoriile revizioniste, oportuniste ale apolo­geţilor capitalismului. In desfăşurarea Invăţămintului de partid trebuie să se manifeste o atitudine combativă şi vigilentă faţă de confuziile ideolo­gice, faţă de influien­ţele ideologiei burgheze. Chiar de la începutul noului an şco­lar comitetele comunale şi organiza­ţiile de bază trebuie să creeze toate condiţiile materiale necesare bunei deschideri şi desfăşurări a activităţii cercurilor şi cursurilor (săli încălzite , i luminate, rechizite, broşuri, întoc­mirea planurilor calendaristice, etc.). Incepînd noul an şcolar în condi­ţiile sărbătoririi celei de a 40-a ani­versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — prima lecţie în cercuri avînd chiar această temă — să facem totul pentru succesul deplin al invăţămintului de partid, pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a conştiinţei revoluţionare a comunişti­lor, a muncii lor de însuşire a atotbiruitoarei învăţături marxist­­leniniste în strînsă legătură cu sar­cinile practice ale construcţiei so­cialiste în patria noastră. Spor la muncă în noul an şcolar, dragi tovarăşi cursanţi şi propagan­dişti ! . Iarna sa nu fie un obstacol pentru constructori (Urmare din pag. l-a) plus de manoperă pentru ca volu­mul cheltuielilor sa fie cit mai scăzut. întocmind documentaţiile necesare amenajărilor la lucrări pe timp de iarnă am obţinut ast­­fel ca ele să nu coste mai m­ult de 2,11 la suta din valoarea to­tală a lucrărilor ce se vor exe­cuta pe­­timp de iarnă (fără com­bustibil şi sporuri). După elaborarea de către truse a unui plan de măsuri pentu fie­care şantier, cu termene fixe de re­al­izare şi ” res­pons­abi­ile ’ s-a tre­cut la aplicarea în practică a ce­lor stabilite. Serviciul de aprovi­zionare din cadrul Trustului s-a străduit pentru aprovizionarea cu necesarul de materiale în vederea desfăşurării normale a lucrărilor. S-a obţinut majoritatea repartiţiilor pentru lemne şi combustibil spe­cial. Materialele de masă şi în special agregatele, care sunt asi­gurate în depozitul central din Iaşi, sînt în curs de transportare spre şantiere. Aici însă, ar trebui spus că ritmul în care decurg tre­burile este prea lent şi că­ ar tre­bui luate măsuri care să gră­bească mersul lucrurilor întrucît timpul se poate înrăutăţi pe ne­aşteptate. In general, conducerile unităţi­lor noastre au depus eforturi pen­tru respectarea termenelor pre­văzute în planul de măsuri în re­­vederea activităţii pe timp de iarnă. Sînt însă şi însemnate râ­­mîneri în urmă. Astfel, sînt întîr­­ziate­ lucrările de la Centrala ter­mică din cvartalul Păcurari din cauza depăşirii termenului de predare­­ a­.- proiectele de execuţie dar şi din cauza nelivrării la timp a materialelor de instalaţii (cazane, rezervoare, etc.) de către beneficiar (sfatul popular regio­nal). Rămase în urmă sînt şi lu­crările la amenajarea drumurilor provizorii de acces. NU s-au în­gropat şi izolat toate conductele de apă. De asemenea se mai con­stată deficienţe şi sub aspectul asigurării unor conciţii de trai optime pentru muncitorii care vor lucra în cursul iernii pe şantier. Faţă de această situaţie, condu­cerea trustului ,a luat măsuri e­­nergice, sprijinind conducerea şantierului, pentru recuperarea ră­mînerii în urmă. Deosebit de im­portant este însă ca şi beneficiarul (sfatul popular regional Iaşi), să-şi îndeplinească sarcinile de predare imediată a restului de pie­se şi dispozitive de instalaţii care lipsesc. La şantierul cămine stu­denţeşti, beneficiarul (Ministerul Invăţămintului şi Culturii) nu a predat nici acum rezervorul cu o capacitate de 75.000 litri din care cauză trustul trebuie să asigure un rezervor provizoriu. La şanti­erul fabricii de rulmenţi Bîrlad la pavilionul administrativ, nu s-a executat­ încă racordul provizoriu la instalaţia de încălzire cu abur. în ceea ce-i priveşte pe beneficia­rii de lucrări, aceştia vor trebui să ne prezinte de urgenţă restul de documentaţii pentru executarea lucrărilor pe timp de iarnă (fa­brica de rulmenţi, fabrica chimică nr. 2, etc.) Trebuie remarcată grija grupu­lui de șantiere Bîrlad, care a asi­gurat condiții bune de trai munci­torilor ce vor lucra în cursul ier­nii. Folosind produsele gospodă­riilor anexe, conducerea grupului1 a rezolvat problema aprovizionări­lor de iarnă astfel că hrana la cantină va fi consistentă şi de ca­litate. Satisfăcător se prezintă si­tuaţia şi la celelalte şantiere din Iaşi. Problema care se pune la ora actuală este ca cei răspunzători pentru realizarea în termen a mă­surilor preconizate, conducerile şantierelor şi comisia fixată care se ocupă de urmărirea realizării sarcinilor să purceadă neîntîrziat la lichidarea rămînerilor în urmă şi a deficienţelor pentru a se putea înregistra o activitate normală şi rodnică în cadrul întregului trust. pag. 3-i Sfîrşit de în raionul Murgeni Piceat-âu­l din Zorleni în această toam­nă, peisajul raionului Murgeni apare cu totul schimbat. Cit vezi cu ochii tarlalele colectiviştilor şi întovă­răşiii lor se înlănţuie, ştergind pentru tot­deauna buclucaşele haturi aducătoare de necazuri■ In această toamnă munca unită a ţăranilor muncitori în sprijinul cărora statul a adus un însemnat număr de trac­­toare şi semănători, a înscris pe întinsele pămînturi semnul primelor biruinţi. In multe părţi griul a răsărit, scăldîndu-şi roua în razele soarelui binefăcător al a­­cestei frumoase toamne. Ping, la 28 octombrie pe raion s-a rea­lizat 87 la sută din planul de însămîn­­ţâri. Comunele Buşeşti, Blăgeşti, Cîrja, Găgeşti, Schineni, Stoişeşti au declarat campania închisă. Bozia, Epureni, Malus­­ieni, Rînjeşti au realizat între 90—97 la sută din plan. Rămase în urmă sînt co­munele Şulelea cu 63 la sută, Fălciu cu 54 la sută şi Ţuţcani cu 51 la sută. Cît vezi cu ochii Pe drmul pe care mer­gi de la Murgeni la Cîrja, ca şi pe drumul Blăgeştilor şi peste dea­luri, de-o parte şi de alta cît vezi cu ochii se întind tarlalele de grîu ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor. •— Cînd au văzut că nu prididesc cu tractoarele, ne spune tov. Donose Nicolae, preşedintele sfa­tuluî popular Cîrja, în­tovărăşiţi au folosit ate­lajele. Primul, Ion Cîrja, cu o echipă de 10 în­tovărăşiţi au pornit plug după plug, toţi pe o brazdă. La fel şi Petre Nichita, Neculai Chiroş­­că, şi mulţi alţii. Vred­nic om s-a dovedit şi Mihai Neculai. întovă­răşirea la care era el preşedinte s-a unit cu întovărăşirea „23 Au­gust” şi noua întovără­şire unită, „Ilie Pintilie” care are peste 500 ha, l-a ales tot pe el preşe­dinte. Pe comună, pri­ma a terminat însămîn­­ţările în tovărăşirea „Ol­ga Bande”. Pe situaţia de la raion, Dodeştii sînt tre­cuţi cu însămînţările terminate: 100 la sută. Preşedintele, tov. Nea­­gu Dumitru a anunţat campania închisă. Dar, în Dodeşti mai este de însămînţa­t m­ultişor. Mai concret vre-o 42 ha. In comună se mun­ceşte. Tov. tehnician agricol Lucretia Mano­­lache se află tot timpul pe teren. Tov. Costa­­che Gavrilescu din în­tovărăşirea „Scînteia” a dat un bun exemplu personal venind primul cu săm­înţa la selectat şi tratat. Aşa au făcut aproape toţi întovără­­şirii. La Popeni griul este mărişor. Aite 50 ha îşi leagănă deasemenea firele de grîu în bătaia­ vîntului. Şi dacă se în­­sămînţează şi acum ce i-a venit atunci tov. Neagu să încarce situa­­­ia cu 42 ha ? Ca să-şî trăiască visul de sfîrşit de campanie? Cu alte cuvinte umblă după me­rite încă nemeritate.. Inii­ară... și Iorgu se ea rar Tractoristul Iorgu Gh. a părăsit locul de muncă, plecînd fără în­voire acasă la el la Jigălia. Dar din cele 9 trac­toare sosite cu bine și cu sănătate la Șuletea, unul stă de o lună, iar celelalte au stat pe rînd astfel îneît nu luc­rau decît cîte 4—5. De abia pe 29 octombrie, au fost puse cu chiu cu vai 7 tractoare pe picioare şi au început copăcel­­copăcel să are. Şi t­ot aşa copăcel-copăcel co­muna Şuletea a ajuns la 63 la sută din pian. Tovarăşa Tudoriţa Co­jocaru­ tehnician agro­nom s-a întors abia din concediu. Nu se ştie cau­za dar pare a avea maî puţin elan şi forte. — Cum stăm cu ate*’’ lajele ? întrebarea trebuie pusă altfel:­­ — Cum stau atela­ jele ? ! De abia atunci răs* punsul ar fi fost po­trivit. — Bine. Deci atelajele stau bine. Tovarăşul locţi*­itor de secretar Cazacii stă şi el bine de vorbă... la un pahar numai în­­sămîntările stau prost. Ei ce să-i faci! Mai sînt și unele lipsuri...­­ O mica­­eroare de 42 hectare CONCLUZII Cu toate succesele obţinute în campa­nia de însămînţări, în raionul Murgeni mai sînt necesare eforturi cerute de ră­­minerea în urmă a unor comune ca Ţur­­cani, Şuletea şi Fălciu. Viteza, medie de lucru a scăzut îngrijorător şi faptul a­­cesta trebuie să dea de gîndit mai cu sea­mă pentru că unii preşedinţi de sfaturi populare umflă situaţiile pe care le comu­nică la raion. Organizaţiile de partid, sfaturile popu­lare, toţi colectiviştii şi întovărăşirii tre­buie să înţeleagă că au sarcina de onoare şi de mare răspundere să menţină un ritm tot mai sporit pînă la sfîrşitul campaniei. Raionul Murgeni, raion fruntaş în cam­pania de însămînţări, trebuie să-şi men­ţină cu cinste titlul, primul raion coope­­rativizat din regiune, urmînd a fi , acum, ca şi în campania din primăvară şi din vară, un exemplu viu al superiorităţii mun­cii unite. Cum în scrisoarea adresată redacţiei de către mai mulţi ţărani muncitori din comunele Scînteia — Negreşti şi Dodeşti — Murgeni, ni s-a pus şi următoarea întrebare: Cum se împart veniturile în cooperativa agricolă de pro­ducţie cu­rentă ? In numărul nostru de azi, răspundem întrebării puse: Membrul cooperativei agricole de producţie cu­rentă este obligat să aducă la înscriere întreaga suprafa­ţă de teren, cu excepţia terenurilor ocupate de casa de locuri, de alte construcţii gospodăreşti şi a celor 20-30 ari, lot individual, vii­le de muncă carum­plugul, boroana, se­mănătoarea, etc. Toate acestea sînt evaluate de către comisia de eva­luare organizată în acest sens. La evaluarea vitelor se ţine seamă de rasă şi puterea de muncă, la unelte agricole de gradul de uzură, iar la pămînt de calitate şi modul de folo­sinţă. Pentru evaluarea­­ pămîntului se stabileşte un coeficient de tran­sformare a pămîntului în teren ara­bil. După ce se încheie această ope­­raţie, cooperativa agricolă de pro­ducţie îşi stabileşte un plan de pro­ducţie. Supus aprobării adunării generale a membrilor se aprobă şi numărul de zi de-muncă pentru fiecare cooperator. Membrii coope­rativei agricole de producţie din Armăşeştii de Sus, regiunea Craio­va au fixat efectuarea a cîte 100 zile-fixtu­­ă obligatorii pentru băr­baţi şi 80 zile -muncă pentru femei. De asemenea, au stabilit ca 80 la sută din producţie să fie distribuită pentru zi de-muncă, iar 20 la sută pentru suprafaţa de teren adusă de fiecare membru. Aceşti 20 la sută reprezintă renta. O cooperativă agricolă de produc­ţie cu rentă recoltează, să zic,­ 110.000 kg. grîu. 10.000 din ele re­prezintă, spre exemplu plata mun­cii SMT, plata paznicului de cîmp, etc. Rămîne în cazul nostru 100­ de mii kg. grîu. 80.000 kg. sînt împărţite pentru zile-muncă efectu­­ate, iar 20.000 kg. reprezintă renta care se împarte după suprafaţa a­­dusă de fiecare membru. Dacă coo­perativa agricolă de producţie are 300 ha. convenţionale se procedează după cum urmează : 20.000 kg. : 300 ha. = 60 kg/ha. De reținut că acei cooperatori care nu au efectuat zilele-muncă stabilite de adunarea generală nu beneficiază de rentă. Produsele ce rămîn nedistribuite din acest motiv sînt repartizate după cum adunarea generală hotă­­răşte. Adică : ori este stimulată hărnicia unor cooperatori, ori pri­ceperea brigadierilor sau şefilor de echipă, ori rămîn la fondul de bază a! cooperativei. In cooperativa agricolă’ de pro­ducţie cu­rentă pot fi introduse şî alte sectoare de producţie­ cum ar fî atelierele de lemnărie și fierărie, ramura piscicolă, legumicolă, avi­­cola, etc. Toate acestea v­ot aduce venituri care depășesc 100-200 lei pentru fiecare ziuă-muncă.­­In următoarele a­nuri­ere de ziar vom vorbi despre celelalte avantaj­­e de care se bucură membrii coope-­ rativei agricole de producţie).; întrebări şi răspunsuri se impart veniturile în cooperativa agricolă de producţie cu­rentă In preajma celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Forţa alianţei şi Cuceririle lui Octombrie, de im­portanţă istorico-mondială, succesele construcţiei socialismului în URSS au fost realizate de oamenii muncii sub conducerea partidului comunist. El şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte cu succes rolul său de inspirator şi organizator al maselor, datorită fap­tului că a ştiut să apere şi să întă­rească alianţa leninistă a muncitori­lor şi ţăranilor, să o transforme în­­tr-o forţă care s-a dovedit a fi ca­pabilă de a distruge orînduirea bur­­ghezo-moşierească şi de a deveni un sprijin important al puterii sovie­telor, baza de neclintit a construirii socialismului. Ideea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănime a fost emisă pen­tru prima oară de Marx şi Engels. Dar această idee nu a găsit în lu­crările întemeietorilor comunismului ştiinţific o dezvoltare multilaterală şi curînd după moartea lor a fost de­naturată de oportuniştii internaţio­nalei a II-a şi a fost dată uitării. V. I. Lenin, genialul continuator al operei şi învăţăturii nepieritoare a lui Marx, a restabilit şi dezvoltat în mod creator ideea marxismului cu privire la alianţa muncitorilor şi ţă­ranilor, făcînd-o aplicabilă la noile condiţii ale luptei de clasă, la con­diţiile epocii revoluţiilor proletare. El ne-a învăţat că fără alianţa cu masele de multe milioane de ţărani clasa muncitoare nu poate cuceri şi menţine puterea de stat. Demascînd pe duşmanii leninis­mului, care erau împotriva ideii he­gemoniei proletariatului în revoluţia burghezo-democratică, partidul bol­şevic a elaborat şi înfăptuit primul său plan strategic, potrivit căruia clasa muncitoare din Rusia a păşit la răsturnarea ţarismului împreună - -.MĂ 1t—----------------------------- -cu întreaga ţărănime, în condiţiile neutralizării burgheziei liberale. Sar­cinii întăririi alianţei muncitorilor şi ţăranilor i-a fost subordonat şi pro­gramat — minimal al bolşevicilor, prin care se cerea introducerea zilei de lucru de 8 ore, confiscarea în­tregului pămînt moşieresc şi insta­urarea republicii democratice. Dato­rită teoriei, programului şi politicii sale juste, partidul a cucerit pas cu pas masele ţărăneşti de partea cla­sei muncitoare, înlăturînd cu hotărî­­re burghezia liberală de la conduce­rea revoluţiei. Uriaşa muncă teoretică şi practi­că dusă­ de partid în rîndul maselor a dat roade. In februarie 1917 prole­tariatul rus, în alianţa cu masele largi ale ţăranilor, a răsturnat au­tocraţia ţaristă şi a creat Sovietele — organe ale dictaturii revoluţiona­­re-democratice a muncitorilor şi ţă­ranilor. Victoria revoluţiei din febru­arie nu a fost însă completă. Men­­şevicii şi socialiştii-revoluţionari, ca­re acaparaseră majoritatea în So­viete, au intrat în tranzacţie cu bur­ghezia şi au predat de bună voie puterea în mîinile guvernului provi­zoriu burghez. In condiţiile complexe ale duali­tăţii puterii, iar apoi în condiţiile terorii crunte dezlănţuite după luna iulie de burghezia contrarevoluţio­nară, partidul bolşevic a mers cu curaj şi încredere înainte. Tezele din Aprilie ale lui V. I. Lenin au indicat singura cale justă spre victorie, au înarmat partidul cu un plan concret de luptă pentru transformarea revo­luţiei burghezo-democratice în revo­luţia socialistă. Proletariatul rus, ca cea mai revo­luţionară clasă a societăţii, trebuia să devină iniţiatorul revoluţiei so­cialiste, conducătorul ei. Dar clasa muncitoare, cu tot caracterul ei or­ganizat şi cu toată coeziunea sa, nu ar fi putut num­ai cu propriile sale forţe să răstoarne puterea burgheziei. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, ea a trebuit să atragă de partea sa masele largi ale ţărănimii sărace, care alcătuiau cel­ puţin 65 la sută din întreaga populaţie rurală a ţării. Potrivit noului plan strategic, pro­letariatul rus a păşit la asaltul ca­pitalismului în alianţă cu ţărănimea săracă, prin neutralizarea ţăranului mijlocaş. In tactica sa faţă de ţărănime, partidul a ţinut seama că ţăranul mijlocaş, datorită naturii sale duble, dădea dovadă de nestatornicie poli­tică, şovăia între burghezie şi prole­tariat. De aceea politica de neutra­lizare a ţăranului mijlocaş a fost în acea perioadă singura politică justă. Unirea ţărănimii sărace în jurul proletariatului a constituit princi­pala preocupare a partidului bolşe-­ vic — inspiratorul şi organizatorul revoluţiei socialiste. Muncitorii din Petrograd, Moscova şi din alte mari centre industriale au trimis repre­zentanţi ai lor la sate, unde lămu­reau politica partidului, lozincile lui. Iată unul din numeroasele exem­ple: In septembrie 1917 muncitorii de la cîteva uzine şi fabrici din Pe­trograd au trimis soli ai lor în mij­locul ţăranilor pentru a-i atrage de partea proletariatului. După cum se arată în mandatul dat de muncitorii de la una din întreprinderile din Petrograd, solii trimişi la sate tre­buiau să explice ţăranilor că „clasa muncitoare luptă pentru orînduirea cea mai dreaptă şi cea mai necesară muncitorilor şi ţăranilor, că lupta clasei muncitoare va fi încununată cu succes dacă ţărănimea săracă se va organiza şi va acţiona în „Unire cu clasa muncitoare“. Masele largi ale ţărănimii munci­toare ascultau cu atenţie cu­vîntul muncitorilor revoluţionari. Este ca­racteristică în această privinţă scri­soarea unui muncitor din Piter scri­să de el din gubernia Kursk unde desfăşura activitatea politică în rîn­­du! ţăranilor. . »Am spus­ ţăranilor — scrie mun­citorul că socialiştii revoluţionari au trădat ţărănimea şi că de aceea pînă în ziua de astăzi ţăranii nu au pri­mit pămînt. Acum ţăranii s-au convins că au fost induşi în eroare. Ei trec cu toţii­­de partea noastră şi ne-au rugat să mai venim şi să-i lămu­rim“. Revoluţia­­din Octombrie a deschis în faţă maselor muncitoare din Ru­sia perspective măreţe. Lichidarea­­dominaţieî jţeji­ire şi economice a burgheziei, naţionalizarea marii in­dustrii şi a băncilor, soluţionarea consecvent democratică a probleme­lor agrară şi naţională, adoptarea decretului asupra păcii — toate aces­tea au creat posibilităţi reale pentru construirea societăţii socialiste. Acum se punea problema atragerii la construirea socialismului a ţăra­nului mijlocaş, care după lichidarea proprietăţii moşiereşti asupra pă­mîntului, în condiţiile dictaturii pro­letariatului a devenit figura centra­lă la sate. Convingîndu-se că victo­ria intervenţioniştilor străini şi a gardiştilor albi ar fi însemnat de fapt restabilirea dominaţiei moşieri­lor şi capitaliştilor, ţărănimea mij­locaşă a trecut de partea sovietelor. In legătură cu aceasta partidul a înlocuit lozinca anterioară cu privire la alianţa proletariatului cu ţărăni­­mea săracă, prin neutralizarea ţără­nimii mijlocaşe, cu o nouă lozincă, care corespundea cerinţelor situaţiei schimbate şi care a determinat linia partidului spre alianţa clasei mun­citoare cu ţărănimea mijlocaşă cu sprijinul sărăcimii şi lupta necruţă­toare împotriva chiaburimii. Noua politică a partidului la sate a fost consfinţită în hotărîrile Con­gresului al VlII-lea al partidului, care a avut loc în primăvara anu­lui 1919. întărirea alianţei clasei muncitoare şi a ţărănimii sărace cu ţăranul mijlocaş a devenit una din sarcinile fundamentale ale partidului. Spre sfîrşitul perioadei de reface­re, în faţa partidului şi a ţării s-a pus sarcina de a reface industria, de a se crea o industrie metalurgică, constructoare de maşini, electro­teh­­nică pentru ca apoi pe baza acesto­ra să se treacă mica producţie ţă­rănească de mărfuri pe făgaşul so­cialismului. Industrializarea URSS reprezenta factorul hotărîtor în crearea funda­mentului economic al socialismului. Ea a asigurat independenţa econo­mică a ţării, a întărit capacitatea eî de anarare în condiţiile încercuirii duşmănoase a statelor capitaliste, a creat premizele pentru, transformarea socialistă a satului. Clasa muncitoa­re, a sporit an de an investiţiile capitale în industrie, a înălţat gigan­ţii industriei grele, a creat întregi ramuri industriale, cu totul noi, în­tregul popor sovietic a fost cuprins de patosul construcţiei, de patosul creării unei vieţi noi, socialiste. Succesele obţinute în politica de industrializare au permis partidului să înfăptuiască relativ repede şi pla­nul cooperatist al lui Lenin, care prevedea transformarea socialistă consecventă a satului. Cu ajutorul şi sub conducerea clasei muncitoare, masele de multe milioane ale ţără­nimii sărace şi mijlocaşe au aban­donat pentru totdeauna Steagul pro­prietăţii particul­­e, atît de lăudat de burghezie şi au păşit ferm pe calea colhozurilor. Regimul colhoznic a schimbat ra­dical situaţia social-economică a în­tregii ţărănimi muncitoare, care, prin trecerea la gospodăria colectivă, a devenit un sprijin trainic al puterii­ sovietice. Victoria socialismului în URSS a însemnat o etapă nouă, superioară, învîntărirea alianţei muncitorilor cu tăranii, transformînd această alianţă într-o mare forţă de nebiruit, în ba­za de granit a unităţii moral-politi­­ce a societăţii sovietice. Forţa alianţei dintre muncitori şî ţărani s-a manifestat deosebit de viu în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. In fata primejdi­ei de moarte care ameninţa ţara, muncitorii, ţăranii şi intelectualii, reprezentanţii tuturor naţiunilor şi populaţiilor din URSS şi-au strîns şi mai mult rîndurile în jurul ar­­tidului comunist, au apărat cu piep­turile lor patria socialistă. Coeziu­nea de monolit, devotamentul, erois­mul fără precedent de care au dat dovadă poporul sovietic şi forţele sale armate au asigurat zdrobirea­­duşmanului. Istoria dezvoltării de după răz­boi a URSS este istoria creşterii mai departe a puterii sale economi­ce şi politice, a întăririi prin toate căile a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea colhoznică. In perioada care a trecut de la Congresul al XX-lea al PCUS, par­tidul, cu sprijinul unanim al între­gului popor sovietic, a obţinut noi şi minunate succese. Infăltuirea unor asemenea acţiuni, ca reorganizarea conducerii industriei, punerea în va­loare a pămînturilor înţelenite şi virgine, lărgirea drepturilor republi­cilor unionale, reducerea aparatului de stat prea umflat, întărirea rolului sovietelor locale şi altele, deschide largi posibilităţi pentru avîntul ne­încetat al activităţii creatoare a oa­menilor muncii, asigură dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor eco­nomiei sovietice. Se întăreşte marea unitate dintre partid şi popor, se consolidează şi mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea col­hoznică — baza de neclintit a re­gimului sovietic. Sub conducerea partidului comunist poporul sovietic repurtează mereu noi victorii în construirea comunismului. Bogata experienţă istorică a PCUS în domeniul creării şi consoli­dării alianţei muncitorilor şi ţărani­lor are o mare însemnătate interna­ţională. Acest lucru este de înţeles deoarece alianţa leninistă a munci­torilor şi ţăranilor a rezistat cu succes verificării severe şi îndelun­gate la care a supus-o timpul: ea a trecut prin focul a trei revoluţii ruse şi s-a călit în lupta îndîrjită împotriva numeroşilor duşmani ex­terni şi interni ai poporului sovietic, atît în anii războiului, cît şî în aniî construirii socialismului. Aplicarea­ în spirit creator a acestei experienţe ajută partidele comuniste şi munci­toreşti frăţeşti, pe oamenii­ muncii!­orn toate ţările în lupta lor impotri­i­­va imperialismului şî colonialismului, pentru pace şi democraţie, pentru transformarea revoluţionară a spcie­­tăţii i ’ leniniste a muncitorilor ţăranilor A. KOSTIN candidat în ştiinţe istorice

Next