Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)
1957-11-01 / nr. 3478
Vr. 3478 Luna prieteniei romîno-sovietice Conferinţă Duminică 3 noiembrie a.c. Orele 10.30, SRSC filiala Iaşi organizează la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice, conferinţa „ Experienţa istorică a PCUS în opera de făurire şi consolidare a dictaturii proletariatului“. Conferinţa va fi ţinută de prof. univ. I. Davidsohn. După conferinţă va rula în film. Simpozion - Luni 4 noiembrie, la ora 18, va fivea loc în sala Casei Prieteniei Rolîiîno-Sovietice în organizarea Consiliului Regional ARLUS şi a Asociaţiei Juriştilor — filiala Iaşi, simposionul cu tema : „Justiţia sovietică". In cadrul simposionului vor vorbi: procuror A. Antoniu, despre „Legalitatea socialistă", judecător Traian Botez, despre „Valorile etice ale justiţiei socialiste", iar conf. univ. I. Benditer despre ,,Prin justiţia socialistă te întăreşte statul socialist". Concert de muzica Consiliul Regional ARLUS organizează simbătă 2 noiembrie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice un concert de muzica uşoară sovietică şi românească. Concertul va fi prezentat de Orchestra de muzică uşoară a Casei de Cultură a studenţilor din oraşul nostru. Spectacol închinat Marii aniversări în cadrul lunii prieteniei romîno-sovietice Teatrul Evreesc de stat „A. Goldfaden” Iaşi a reluat spec-. itacolul „Peste 20 de ani” de M. Svetlov cu care s-a prezentat cu succes la concursul tinerilor actori din anul acesta. In cinstea celei de a 40.d aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie teatrul a prezentat joi 31 octombrie la orele 20, premiera piesei „Căsuţa de la marginea oraşului" deAl. Arbuzov, regia de Isa Schaptin, scenografia de B. Gorenbach, muzica de scenă B. Segal. Acţiunea piesei se petrece în preachia izbucnirii celui de al doilea răsboi mondial şi în primele luni ale războiului. Eroii în majoritate tineri se călesc în grelele încercări prin care trec şi îşi formează caracterul. Atmosfera tinerească este plină de prospeţime, de umor, duioşie, dar şi de tragism, de încordări şi suferinţe. Tinerele, interprete, promovate cu mult curaj de regie, au reuşit să facă faţă problemelor variate puse de roluri, creînd un spectacol avîntat şi mobilizator. La Hîrlău In după amiaza zilei de 27 octombrie, în sala cinematografului „Lumina“ din Hîrlău a avut loc conferinţa „Satelitul artificial al pămîntului lansat de URSS“ ţinută de tov. Braner, conferenţiar al Societăţii pentru răsfundirea ştiinţei şi culturii — filiala Iaşi. Cei peste 250 participanţi, au urmărit cu viu interes expunerea făcută, mulţi dintre ei, printre care V. Bejan, Dumitru Mihai, şa, punînd, la sfîrşitul expunerii, o seamă de întrebări conferenţiarului cu privire la problema satelitului artificial al pămîntului. Sfatul — cel mai bun cumpărător Gospodăria Colectivă din Tungujel—Negreşti, a scos anul acesta o recoltă deosebit de bogată de struguri. O parte din ei au fost vinificaţi in gospodărie, iar restul, conformcontractului, au fost predaţi Statului. IM CLIŞPU: Colectiviştii V. Maftei şi V. Dascălii transportă la cîntar strugurii ruginii. Şeful bazei, iov. Gh. Solomon, îi cîntăreşte cu multă atenţie. Foto: GH. GHINDA Ritmul preluărilor din contracte trebuie intensificat Situaţia preluărilor din contractări la porumb, aşa cum se prezintă la ora actuală, trebuie să frămînte pe cei răspunzători de problemă, atît din conducerea Uniunii regionale a cooperativelor de consum Iaşi cît şi pe cei din conducerile uniunilor raionale. La porumb, trebuie arătat că procentul de 6,5 la sută din cantitatea contractată, pe regiune, dovedeşte ritmul slab în care se desfăşoară acţiunea de preluare, lipsa de atenţie ce se acordă problemei Ce ar putea spune, de pildă, URCC Vaslui, care nu a preluat din contractările de porumb încheiate decât 1 la sută, URCC Hirlău, 8 la sută şi chiar URCC Tg. Frumos, cu 20 la sută, şi care este cum s-ar zice fruntaş în această acţiune ? Uniunea raională a cooperativelor de consum Iaşi, după ce, ajutată, a reuşit să eontracteze cele mai însemnate cantităţi de porumb (40 la sută din sarcina uniunii regionale) s-a lăsat iar pe tidjeala în munca de preluare din contractări. Din 3.640 tone contractate nu a preluat pînă la 25 octombrie decît 155 tone. De ce ? Ar putea invoca acelaşi motiv ca raioanele Huşi, Murgeni, unde recolta a fost mai slabă ? Fără îndoială că nu. Atunci ? Conducerea Uniunii regionale, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și comitetele raionale de partid trebuie să analizeze problema rămînerii în urmă la preluările din contracte, să ajute uniunile raionale, lucru care trebuie să aibă ca efect îmbunătăţirea situaţiei actuale. FLACARA TASULUI Deschiderea învâțămîntului de partid la sate (Urmare din pag. l-a) ra marxist-leninistă despre dictatura proletariatului, rolul partidului în revoluţia şi construcţia socialistă, normele leniniste ale vieţii de partid, patriotismul socialist şi internaţionalismul proletar, legile universal valabile ale construirii socialismului verificate de experienţa Uniunii Sovietice, vor trebui să stea în centrul muncii de învăţămînt în noul an şcolar. Vor trebui combătute teoriile revizioniste, oportuniste ale apologeţilor capitalismului. In desfăşurarea Invăţămintului de partid trebuie să se manifeste o atitudine combativă şi vigilentă faţă de confuziile ideologice, faţă de influienţele ideologiei burgheze. Chiar de la începutul noului an şcolar comitetele comunale şi organizaţiile de bază trebuie să creeze toate condiţiile materiale necesare bunei deschideri şi desfăşurări a activităţii cercurilor şi cursurilor (săli încălzite , i luminate, rechizite, broşuri, întocmirea planurilor calendaristice, etc.). Incepînd noul an şcolar în condiţiile sărbătoririi celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — prima lecţie în cercuri avînd chiar această temă — să facem totul pentru succesul deplin al invăţămintului de partid, pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a conştiinţei revoluţionare a comuniştilor, a muncii lor de însuşire a atotbiruitoarei învăţături marxistleniniste în strînsă legătură cu sarcinile practice ale construcţiei socialiste în patria noastră. Spor la muncă în noul an şcolar, dragi tovarăşi cursanţi şi propagandişti ! . Iarna sa nu fie un obstacol pentru constructori (Urmare din pag. l-a) plus de manoperă pentru ca volumul cheltuielilor sa fie cit mai scăzut. întocmind documentaţiile necesare amenajărilor la lucrări pe timp de iarnă am obţinut astfel ca ele să nu coste mai mult de 2,11 la suta din valoarea totală a lucrărilor ce se vor executa petimp de iarnă (fără combustibil şi sporuri). După elaborarea de către truse a unui plan de măsuri pentu fiecare şantier, cu termene fixe de realizare şi ” responsabiile ’ s-a trecut la aplicarea în practică a celor stabilite. Serviciul de aprovizionare din cadrul Trustului s-a străduit pentru aprovizionarea cu necesarul de materiale în vederea desfăşurării normale a lucrărilor. S-a obţinut majoritatea repartiţiilor pentru lemne şi combustibil special. Materialele de masă şi în special agregatele, care sunt asigurate în depozitul central din Iaşi, sînt în curs de transportare spre şantiere. Aici însă, ar trebui spus că ritmul în care decurg treburile este prea lent şi că ar trebui luate măsuri care să grăbească mersul lucrurilor întrucît timpul se poate înrăutăţi pe neaşteptate. In general, conducerile unităţilor noastre au depus eforturi pentru respectarea termenelor prevăzute în planul de măsuri în revederea activităţii pe timp de iarnă. Sînt însă şi însemnate râmîneri în urmă. Astfel, sînt întîrziate lucrările de la Centrala termică din cvartalul Păcurari din cauza depăşirii termenului de predare a.- proiectele de execuţie dar şi din cauza nelivrării la timp a materialelor de instalaţii (cazane, rezervoare, etc.) de către beneficiar (sfatul popular regional). Rămase în urmă sînt şi lucrările la amenajarea drumurilor provizorii de acces. NU s-au îngropat şi izolat toate conductele de apă. De asemenea se mai constată deficienţe şi sub aspectul asigurării unor conciţii de trai optime pentru muncitorii care vor lucra în cursul iernii pe şantier. Faţă de această situaţie, conducerea trustului ,a luat măsuri energice, sprijinind conducerea şantierului, pentru recuperarea rămînerii în urmă. Deosebit de important este însă ca şi beneficiarul (sfatul popular regional Iaşi), să-şi îndeplinească sarcinile de predare imediată a restului de piese şi dispozitive de instalaţii care lipsesc. La şantierul cămine studenţeşti, beneficiarul (Ministerul Invăţămintului şi Culturii) nu a predat nici acum rezervorul cu o capacitate de 75.000 litri din care cauză trustul trebuie să asigure un rezervor provizoriu. La şantierul fabricii de rulmenţi Bîrlad la pavilionul administrativ, nu s-a executat încă racordul provizoriu la instalaţia de încălzire cu abur. în ceea ce-i priveşte pe beneficiarii de lucrări, aceştia vor trebui să ne prezinte de urgenţă restul de documentaţii pentru executarea lucrărilor pe timp de iarnă (fabrica de rulmenţi, fabrica chimică nr. 2, etc.) Trebuie remarcată grija grupului de șantiere Bîrlad, care a asigurat condiții bune de trai muncitorilor ce vor lucra în cursul iernii. Folosind produsele gospodăriilor anexe, conducerea grupului1 a rezolvat problema aprovizionărilor de iarnă astfel că hrana la cantină va fi consistentă şi de calitate. Satisfăcător se prezintă situaţia şi la celelalte şantiere din Iaşi. Problema care se pune la ora actuală este ca cei răspunzători pentru realizarea în termen a măsurilor preconizate, conducerile şantierelor şi comisia fixată care se ocupă de urmărirea realizării sarcinilor să purceadă neîntîrziat la lichidarea rămînerilor în urmă şi a deficienţelor pentru a se putea înregistra o activitate normală şi rodnică în cadrul întregului trust. pag. 3-i Sfîrşit de în raionul Murgeni Piceat-âul din Zorleni în această toamnă, peisajul raionului Murgeni apare cu totul schimbat. Cit vezi cu ochii tarlalele colectiviştilor şi întovărăşiii lor se înlănţuie, ştergind pentru totdeauna buclucaşele haturi aducătoare de necazuri■ In această toamnă munca unită a ţăranilor muncitori în sprijinul cărora statul a adus un însemnat număr de tractoare şi semănători, a înscris pe întinsele pămînturi semnul primelor biruinţi. In multe părţi griul a răsărit, scăldîndu-şi roua în razele soarelui binefăcător al acestei frumoase toamne. Ping, la 28 octombrie pe raion s-a realizat 87 la sută din planul de însămînţâri. Comunele Buşeşti, Blăgeşti, Cîrja, Găgeşti, Schineni, Stoişeşti au declarat campania închisă. Bozia, Epureni, Malusieni, Rînjeşti au realizat între 90—97 la sută din plan. Rămase în urmă sînt comunele Şulelea cu 63 la sută, Fălciu cu 54 la sută şi Ţuţcani cu 51 la sută. Cît vezi cu ochii Pe drmul pe care mergi de la Murgeni la Cîrja, ca şi pe drumul Blăgeştilor şi peste dealuri, de-o parte şi de alta cît vezi cu ochii se întind tarlalele de grîu ale colectiviştilor şi întovărăşiţilor. •— Cînd au văzut că nu prididesc cu tractoarele, ne spune tov. Donose Nicolae, preşedintele sfatuluî popular Cîrja, întovărăşiţi au folosit atelajele. Primul, Ion Cîrja, cu o echipă de 10 întovărăşiţi au pornit plug după plug, toţi pe o brazdă. La fel şi Petre Nichita, Neculai Chiroşcă, şi mulţi alţii. Vrednic om s-a dovedit şi Mihai Neculai. întovărăşirea la care era el preşedinte s-a unit cu întovărăşirea „23 August” şi noua întovărăşire unită, „Ilie Pintilie” care are peste 500 ha, l-a ales tot pe el preşedinte. Pe comună, prima a terminat însămînţările în tovărăşirea „Olga Bande”. Pe situaţia de la raion, Dodeştii sînt trecuţi cu însămînţările terminate: 100 la sută. Preşedintele, tov. Neagu Dumitru a anunţat campania închisă. Dar, în Dodeşti mai este de însămînţat multişor. Mai concret vre-o 42 ha. In comună se munceşte. Tov. tehnician agricol Lucretia Manolache se află tot timpul pe teren. Tov. Costache Gavrilescu din întovărăşirea „Scînteia” a dat un bun exemplu personal venind primul cu sămînţa la selectat şi tratat. Aşa au făcut aproape toţi întovărăşirii. La Popeni griul este mărişor. Aite 50 ha îşi leagănă deasemenea firele de grîu în bătaia vîntului. Şi dacă se însămînţează şi acum ce i-a venit atunci tov. Neagu să încarce situaia cu 42 ha ? Ca să-şî trăiască visul de sfîrşit de campanie? Cu alte cuvinte umblă după merite încă nemeritate.. Iniiară... și Iorgu se ea rar Tractoristul Iorgu Gh. a părăsit locul de muncă, plecînd fără învoire acasă la el la Jigălia. Dar din cele 9 tractoare sosite cu bine și cu sănătate la Șuletea, unul stă de o lună, iar celelalte au stat pe rînd astfel îneît nu lucrau decît cîte 4—5. De abia pe 29 octombrie, au fost puse cu chiu cu vai 7 tractoare pe picioare şi au început copăcelcopăcel să are. Şi tot aşa copăcel-copăcel comuna Şuletea a ajuns la 63 la sută din pian. Tovarăşa Tudoriţa Cojocaru tehnician agronom s-a întors abia din concediu. Nu se ştie cauza dar pare a avea maî puţin elan şi forte. — Cum stăm cu ate*’’ lajele ? întrebarea trebuie pusă altfel: — Cum stau atela jele ? ! De abia atunci răs* punsul ar fi fost potrivit. — Bine. Deci atelajele stau bine. Tovarăşul locţi*itor de secretar Cazacii stă şi el bine de vorbă... la un pahar numai însămîntările stau prost. Ei ce să-i faci! Mai sînt și unele lipsuri... O micaeroare de 42 hectare CONCLUZII Cu toate succesele obţinute în campania de însămînţări, în raionul Murgeni mai sînt necesare eforturi cerute de răminerea în urmă a unor comune ca Ţurcani, Şuletea şi Fălciu. Viteza, medie de lucru a scăzut îngrijorător şi faptul acesta trebuie să dea de gîndit mai cu seamă pentru că unii preşedinţi de sfaturi populare umflă situaţiile pe care le comunică la raion. Organizaţiile de partid, sfaturile populare, toţi colectiviştii şi întovărăşirii trebuie să înţeleagă că au sarcina de onoare şi de mare răspundere să menţină un ritm tot mai sporit pînă la sfîrşitul campaniei. Raionul Murgeni, raion fruntaş în campania de însămînţări, trebuie să-şi menţină cu cinste titlul, primul raion cooperativizat din regiune, urmînd a fi , acum, ca şi în campania din primăvară şi din vară, un exemplu viu al superiorităţii muncii unite. Cum în scrisoarea adresată redacţiei de către mai mulţi ţărani muncitori din comunele Scînteia — Negreşti şi Dodeşti — Murgeni, ni s-a pus şi următoarea întrebare: Cum se împart veniturile în cooperativa agricolă de producţie curentă ? In numărul nostru de azi, răspundem întrebării puse: Membrul cooperativei agricole de producţie curentă este obligat să aducă la înscriere întreaga suprafaţă de teren, cu excepţia terenurilor ocupate de casa de locuri, de alte construcţii gospodăreşti şi a celor 20-30 ari, lot individual, viile de muncă carumplugul, boroana, semănătoarea, etc. Toate acestea sînt evaluate de către comisia de evaluare organizată în acest sens. La evaluarea vitelor se ţine seamă de rasă şi puterea de muncă, la unelte agricole de gradul de uzură, iar la pămînt de calitate şi modul de folosinţă. Pentru evaluarea pămîntului se stabileşte un coeficient de transformare a pămîntului în teren arabil. După ce se încheie această operaţie, cooperativa agricolă de producţie îşi stabileşte un plan de producţie. Supus aprobării adunării generale a membrilor se aprobă şi numărul de zi de-muncă pentru fiecare cooperator. Membrii cooperativei agricole de producţie din Armăşeştii de Sus, regiunea Craiova au fixat efectuarea a cîte 100 zile-fixtuă obligatorii pentru bărbaţi şi 80 zile -muncă pentru femei. De asemenea, au stabilit ca 80 la sută din producţie să fie distribuită pentru zi de-muncă, iar 20 la sută pentru suprafaţa de teren adusă de fiecare membru. Aceşti 20 la sută reprezintă renta. O cooperativă agricolă de producţie cu rentă recoltează, să zic, 110.000 kg. grîu. 10.000 din ele reprezintă, spre exemplu plata muncii SMT, plata paznicului de cîmp, etc. Rămîne în cazul nostru 100 de mii kg. grîu. 80.000 kg. sînt împărţite pentru zile-muncă efectuate, iar 20.000 kg. reprezintă renta care se împarte după suprafaţa adusă de fiecare membru. Dacă cooperativa agricolă de producţie are 300 ha. convenţionale se procedează după cum urmează : 20.000 kg. : 300 ha. = 60 kg/ha. De reținut că acei cooperatori care nu au efectuat zilele-muncă stabilite de adunarea generală nu beneficiază de rentă. Produsele ce rămîn nedistribuite din acest motiv sînt repartizate după cum adunarea generală hotărăşte. Adică : ori este stimulată hărnicia unor cooperatori, ori priceperea brigadierilor sau şefilor de echipă, ori rămîn la fondul de bază a! cooperativei. In cooperativa agricolă’ de producţie curentă pot fi introduse şî alte sectoare de producţie cum ar fî atelierele de lemnărie și fierărie, ramura piscicolă, legumicolă, avicola, etc. Toate acestea vot aduce venituri care depășesc 100-200 lei pentru fiecare ziuă-muncă.In următoarele anuriere de ziar vom vorbi despre celelalte avantaje de care se bucură membrii coope- rativei agricole de producţie).; întrebări şi răspunsuri se impart veniturile în cooperativa agricolă de producţie curentă In preajma celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Forţa alianţei şi Cuceririle lui Octombrie, de importanţă istorico-mondială, succesele construcţiei socialismului în URSS au fost realizate de oamenii muncii sub conducerea partidului comunist. El şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte cu succes rolul său de inspirator şi organizator al maselor, datorită faptului că a ştiut să apere şi să întărească alianţa leninistă a muncitorilor şi ţăranilor, să o transforme într-o forţă care s-a dovedit a fi capabilă de a distruge orînduirea burghezo-moşierească şi de a deveni un sprijin important al puterii sovietelor, baza de neclintit a construirii socialismului. Ideea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime a fost emisă pentru prima oară de Marx şi Engels. Dar această idee nu a găsit în lucrările întemeietorilor comunismului ştiinţific o dezvoltare multilaterală şi curînd după moartea lor a fost denaturată de oportuniştii internaţionalei a II-a şi a fost dată uitării. V. I. Lenin, genialul continuator al operei şi învăţăturii nepieritoare a lui Marx, a restabilit şi dezvoltat în mod creator ideea marxismului cu privire la alianţa muncitorilor şi ţăranilor, făcînd-o aplicabilă la noile condiţii ale luptei de clasă, la condiţiile epocii revoluţiilor proletare. El ne-a învăţat că fără alianţa cu masele de multe milioane de ţărani clasa muncitoare nu poate cuceri şi menţine puterea de stat. Demascînd pe duşmanii leninismului, care erau împotriva ideii hegemoniei proletariatului în revoluţia burghezo-democratică, partidul bolşevic a elaborat şi înfăptuit primul său plan strategic, potrivit căruia clasa muncitoare din Rusia a păşit la răsturnarea ţarismului împreună - -.MĂ 1t—----------------------------- -cu întreaga ţărănime, în condiţiile neutralizării burgheziei liberale. Sarcinii întăririi alianţei muncitorilor şi ţăranilor i-a fost subordonat şi programat — minimal al bolşevicilor, prin care se cerea introducerea zilei de lucru de 8 ore, confiscarea întregului pămînt moşieresc şi instaurarea republicii democratice. Datorită teoriei, programului şi politicii sale juste, partidul a cucerit pas cu pas masele ţărăneşti de partea clasei muncitoare, înlăturînd cu hotărîre burghezia liberală de la conducerea revoluţiei. Uriaşa muncă teoretică şi practică dusă de partid în rîndul maselor a dat roade. In februarie 1917 proletariatul rus, în alianţa cu masele largi ale ţăranilor, a răsturnat autocraţia ţaristă şi a creat Sovietele — organe ale dictaturii revoluţionare-democratice a muncitorilor şi ţăranilor. Victoria revoluţiei din februarie nu a fost însă completă. Menşevicii şi socialiştii-revoluţionari, care acaparaseră majoritatea în Soviete, au intrat în tranzacţie cu burghezia şi au predat de bună voie puterea în mîinile guvernului provizoriu burghez. In condiţiile complexe ale dualităţii puterii, iar apoi în condiţiile terorii crunte dezlănţuite după luna iulie de burghezia contrarevoluţionară, partidul bolşevic a mers cu curaj şi încredere înainte. Tezele din Aprilie ale lui V. I. Lenin au indicat singura cale justă spre victorie, au înarmat partidul cu un plan concret de luptă pentru transformarea revoluţiei burghezo-democratice în revoluţia socialistă. Proletariatul rus, ca cea mai revoluţionară clasă a societăţii, trebuia să devină iniţiatorul revoluţiei socialiste, conducătorul ei. Dar clasa muncitoare, cu tot caracterul ei organizat şi cu toată coeziunea sa, nu ar fi putut numai cu propriile sale forţe să răstoarne puterea burgheziei. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, ea a trebuit să atragă de partea sa masele largi ale ţărănimii sărace, care alcătuiau cel puţin 65 la sută din întreaga populaţie rurală a ţării. Potrivit noului plan strategic, proletariatul rus a păşit la asaltul capitalismului în alianţă cu ţărănimea săracă, prin neutralizarea ţăranului mijlocaş. In tactica sa faţă de ţărănime, partidul a ţinut seama că ţăranul mijlocaş, datorită naturii sale duble, dădea dovadă de nestatornicie politică, şovăia între burghezie şi proletariat. De aceea politica de neutralizare a ţăranului mijlocaş a fost în acea perioadă singura politică justă. Unirea ţărănimii sărace în jurul proletariatului a constituit principala preocupare a partidului bolşe- vic — inspiratorul şi organizatorul revoluţiei socialiste. Muncitorii din Petrograd, Moscova şi din alte mari centre industriale au trimis reprezentanţi ai lor la sate, unde lămureau politica partidului, lozincile lui. Iată unul din numeroasele exemple: In septembrie 1917 muncitorii de la cîteva uzine şi fabrici din Petrograd au trimis soli ai lor în mijlocul ţăranilor pentru a-i atrage de partea proletariatului. După cum se arată în mandatul dat de muncitorii de la una din întreprinderile din Petrograd, solii trimişi la sate trebuiau să explice ţăranilor că „clasa muncitoare luptă pentru orînduirea cea mai dreaptă şi cea mai necesară muncitorilor şi ţăranilor, că lupta clasei muncitoare va fi încununată cu succes dacă ţărănimea săracă se va organiza şi va acţiona în „Unire cu clasa muncitoare“. Masele largi ale ţărănimii muncitoare ascultau cu atenţie cuvîntul muncitorilor revoluţionari. Este caracteristică în această privinţă scrisoarea unui muncitor din Piter scrisă de el din gubernia Kursk unde desfăşura activitatea politică în rîndu! ţăranilor. . »Am spus ţăranilor — scrie muncitorul că socialiştii revoluţionari au trădat ţărănimea şi că de aceea pînă în ziua de astăzi ţăranii nu au primit pămînt. Acum ţăranii s-au convins că au fost induşi în eroare. Ei trec cu toţiide partea noastră şi ne-au rugat să mai venim şi să-i lămurim“. Revoluţiadin Octombrie a deschis în faţă maselor muncitoare din Rusia perspective măreţe. Lichidareadominaţieî jţejiire şi economice a burgheziei, naţionalizarea marii industrii şi a băncilor, soluţionarea consecvent democratică a problemelor agrară şi naţională, adoptarea decretului asupra păcii — toate acestea au creat posibilităţi reale pentru construirea societăţii socialiste. Acum se punea problema atragerii la construirea socialismului a ţăranului mijlocaş, care după lichidarea proprietăţii moşiereşti asupra pămîntului, în condiţiile dictaturii proletariatului a devenit figura centrală la sate. Convingîndu-se că victoria intervenţioniştilor străini şi a gardiştilor albi ar fi însemnat de fapt restabilirea dominaţiei moşierilor şi capitaliştilor, ţărănimea mijlocaşă a trecut de partea sovietelor. In legătură cu aceasta partidul a înlocuit lozinca anterioară cu privire la alianţa proletariatului cu ţărănimea săracă, prin neutralizarea ţărănimii mijlocaşe, cu o nouă lozincă, care corespundea cerinţelor situaţiei schimbate şi care a determinat linia partidului spre alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea mijlocaşă cu sprijinul sărăcimii şi lupta necruţătoare împotriva chiaburimii. Noua politică a partidului la sate a fost consfinţită în hotărîrile Congresului al VlII-lea al partidului, care a avut loc în primăvara anului 1919. întărirea alianţei clasei muncitoare şi a ţărănimii sărace cu ţăranul mijlocaş a devenit una din sarcinile fundamentale ale partidului. Spre sfîrşitul perioadei de refacere, în faţa partidului şi a ţării s-a pus sarcina de a reface industria, de a se crea o industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică pentru ca apoi pe baza acestora să se treacă mica producţie ţărănească de mărfuri pe făgaşul socialismului. Industrializarea URSS reprezenta factorul hotărîtor în crearea fundamentului economic al socialismului. Ea a asigurat independenţa economică a ţării, a întărit capacitatea eî de anarare în condiţiile încercuirii duşmănoase a statelor capitaliste, a creat premizele pentru, transformarea socialistă a satului. Clasa muncitoare, a sporit an de an investiţiile capitale în industrie, a înălţat giganţii industriei grele, a creat întregi ramuri industriale, cu totul noi, întregul popor sovietic a fost cuprins de patosul construcţiei, de patosul creării unei vieţi noi, socialiste. Succesele obţinute în politica de industrializare au permis partidului să înfăptuiască relativ repede şi planul cooperatist al lui Lenin, care prevedea transformarea socialistă consecventă a satului. Cu ajutorul şi sub conducerea clasei muncitoare, masele de multe milioane ale ţărănimii sărace şi mijlocaşe au abandonat pentru totdeauna Steagul proprietăţii particule, atît de lăudat de burghezie şi au păşit ferm pe calea colhozurilor. Regimul colhoznic a schimbat radical situaţia social-economică a întregii ţărănimi muncitoare, care, prin trecerea la gospodăria colectivă, a devenit un sprijin trainic al puterii sovietice. Victoria socialismului în URSS a însemnat o etapă nouă, superioară, învîntărirea alianţei muncitorilor cu tăranii, transformînd această alianţă într-o mare forţă de nebiruit, în baza de granit a unităţii moral-politice a societăţii sovietice. Forţa alianţei dintre muncitori şî ţărani s-a manifestat deosebit de viu în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. In fata primejdiei de moarte care ameninţa ţara, muncitorii, ţăranii şi intelectualii, reprezentanţii tuturor naţiunilor şi populaţiilor din URSS şi-au strîns şi mai mult rîndurile în jurul artidului comunist, au apărat cu piepturile lor patria socialistă. Coeziunea de monolit, devotamentul, eroismul fără precedent de care au dat dovadă poporul sovietic şi forţele sale armate au asigurat zdrobireaduşmanului. Istoria dezvoltării de după război a URSS este istoria creşterii mai departe a puterii sale economice şi politice, a întăririi prin toate căile a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea colhoznică. In perioada care a trecut de la Congresul al XX-lea al PCUS, partidul, cu sprijinul unanim al întregului popor sovietic, a obţinut noi şi minunate succese. Infăltuirea unor asemenea acţiuni, ca reorganizarea conducerii industriei, punerea în valoare a pămînturilor înţelenite şi virgine, lărgirea drepturilor republicilor unionale, reducerea aparatului de stat prea umflat, întărirea rolului sovietelor locale şi altele, deschide largi posibilităţi pentru avîntul neîncetat al activităţii creatoare a oamenilor muncii, asigură dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor economiei sovietice. Se întăreşte marea unitate dintre partid şi popor, se consolidează şi mai mult alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea colhoznică — baza de neclintit a regimului sovietic. Sub conducerea partidului comunist poporul sovietic repurtează mereu noi victorii în construirea comunismului. Bogata experienţă istorică a PCUS în domeniul creării şi consolidării alianţei muncitorilor şi ţăranilor are o mare însemnătate internaţională. Acest lucru este de înţeles deoarece alianţa leninistă a muncitorilor şi ţăranilor a rezistat cu succes verificării severe şi îndelungate la care a supus-o timpul: ea a trecut prin focul a trei revoluţii ruse şi s-a călit în lupta îndîrjită împotriva numeroşilor duşmani externi şi interni ai poporului sovietic, atît în anii războiului, cît şî în aniî construirii socialismului. Aplicarea în spirit creator a acestei experienţe ajută partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, pe oamenii muncii!orn toate ţările în lupta lor impotriiva imperialismului şî colonialismului, pentru pace şi democraţie, pentru transformarea revoluţionară a spcietăţii i ’ leniniste a muncitorilor ţăranilor A. KOSTIN candidat în ştiinţe istorice