Flacăra Iaşului, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 3531-3555)
1958-01-03 / nr. 3531
Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste cîteva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Române. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformind ţara într-un uriaş şantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Romîne, dezvoltind economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm in primul an al celui de al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spornică poporul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări mai departe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adînci tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile raţionale din patria noastră comună. Suntem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborind şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntruptă a bunăstării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru Înflorirea patriei noastre. Sîntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietici, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, promiteţi-mi ca in această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiţionala urare romînească: .La multi ani!“. Prima zi de muncă din noul an ! La Atelierele CFR • „Ilie Pintilie“ d in secţia strungărie a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie". Pe lină îşi fac apariţia muncitorii, îşi strng mHinile şi rostesc tra■hlioiiali urare: — La mulţi aile Acestei urări oamenii au avut grijă sau adauge■ — Spre noi succese. Macaralele au prins să se plimbe prin aer. Mașinile, vuiesc. A început prima zi demuncă din ritul an... . Strungarul Gh. Mazur a prins in virful „universalului" o bucată de metal. Sforțarea i-a crispat, o clipă, obrazul. A împins apoi maneta. Mașina, a început să huruie. Sar spirale de span. In urma lor începe să se contureze, sclipitor, cuzinetul de bielă... ■--* O piesă e gata. Apoi alta şi alta. Primele bucurii ale lui Gheorghe Mazur In noul an. In loc de trei piese a făcut Cinci. Primele realizări din anul 1958. E cum s-ar zice: un început de drum bun. Şi ceilalţi strungari de la Ateliere şi-au pus In glnd ca, Inceplnd din prima zi de muncă din noul an să pornească pe calea succeselor In muncă. Experienţa doblndită In anii precedenţi, metodele de muncă avansate pe care le folosesc, le sunt un sprijin de preţ In doblndirea noilor realizări. Intr-adevăr, după primele trei ore de muncă din noul an, norma orară de producţie a fost depăşită cu 5 procente, la orele 12 cu 8 procente. In ultima oră de muncă a primului schimb şi această cifră a f°st întrecută. La sfîrşitul celor opt ore de muncă, pe un panou au fost notate cîteva nume şi cifre. Ele anunţau că în prima zi de muncă a noului an Gh. Mazur a realizat o depăşire a normei cu 10 la sută, Jenică Turbatu cu 10 la Stănescu cu 5 la Năstase cu 8 la sută, Vasile sută, Maria sută... Muncitorii de la secţia strungarie a Atelierelor CFR „Ile Pintilie" au realizat în prima zi a noului an succese care le permit să spună că au pornit de la început cu avint să îndeplinească sarcinile de producţie. Primele realizări obţinute de ei sunt primele bucurii din noul an. OV/S, început de drum bun La fabrica „Ţesătura“ ISO tone bumbac sovietic In prima zi a noului an, fabrica „Ţesătura“ a fost anunţată că prin Ungheni, a intrat în ţară un nou transport de bumbac sovietic, în cantiate de 150 tone. Accelerarea livrărilor de bumbac sovietic asigură întreprinderea cu materia primă necesară pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan pe noul an. Cele 150 tone bumbac sunt de o calitate superioară, din acesta urmînd a se lucra diverse articole: balonzeide, gradel, sifon, olandină ş.a. 1200 metri ţesături peste plan Din prima zi a noului an, muncitorii întreprinderii „Ţesătura“ au pornit cu avînt lupta pentru o producţie sporită. In secţia filatură brigada fruntaşă condusă de Hoştină Paraschiva a realizat în prima zi o depăşire de 3 la sută a sarcinilor de plan. La ţesătorie, în prima zi de lucru, vrednicele ţesătoare nu s-au lăsat mai prejos, dintre ele evidenţiindu-se în mod deosebit tov. Elisabeta Puşcaşu care lucrînd la 4 războaie a dat 14 metri ţesături peste plan. Tinea Teodorescu— 17 metri ţesături peste plan, iar Maria Maxim lucrînd la 3 războaie revolver — 8 metri ţesături peste plan. Pe întreaga întreprindere, printre succesele primei zile de lucru din noul an, se înscrie realizarea peste plan a 1200 m. țesături. La sflrşitul anului 1957, fiecare colţişor al patriei noastre iubite a cunoscut din plin bucuria, pe care o simte orica om conştient că şi-a fâcut datoria, încrezător in perspectiva luminoasă a viitorului. Am păşit Intr-un an nou pe drumul altor mari înfăptuiri socialiste. Succesele obţinute In anul care a trecut, ne dau dreptul, ne obligă să le dezvoltăm, asigurind progresul necontenit al întregii economii.Lucrările sesiunii Marii Adunări Nationale ne-au prezentat un tablou grandios al realizărilor In,făptuite de oamenii muncii sub conducerea inteleaptă a partidului. Din cuvintările rostite de tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri şi A. Vijoli, ministrul finanţelor, a ieşit in evidenţă - rolul preponderent pe care l-a jucat industria - ramura conducătoare a economiei. In această ramură pe baza creşterii productivităţii muncii cu 7,5 la sută faţă de anul 1956 a fost îndeplinit şi depăşit planul producţiei globale. In anul care a trecut volumul producţiei industriale a fost, faţă de anul 1948 de 4,2 ori mai mare. Volumul mărfurilor vindute populaţiei prin comerţul socialist a crescut de la 3,9 miliarde in 1948 la 34,5 miliarde in 1957. Veniturile populaţiei au sporit cu circa 4 miliarde lei. Intre 1950-1957, din fondurile statului s-a construit suprafaţă locativă de peste 2,5 milioane m.pl Cheia acestor succese o constituie dezvoltarea continuă a industriei grele şi în cadrul acesteia a Industriei constructoare de maşini, care asigurat şi va continua să asigure la nivelul cerinţelor, dezvoltarea industriei bunurilor de larg consum, înzestrarea agriculturii cu utilajul necesar, creşterea sistematică a nivelului de trai al poporului. lată doar cîteva cifre care ne demonstrează că drumul pe care păşim in prezent, sub conducerea partidului, este drumul înfloririi patriei, a vieţii celor ce muncesc. In anii din urmă, ani de mari realizări socialiste, puterea populară, a mobilizat ori-şe forţe umane în procesul vast de dezvoltare a ţării. Oamenii muncii audeplinit de la an la an, pe baza experienţei căpătate, a noilor utilaje şi maşini perfecţionate, a ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice şi altor ţâri socialiste, sarcini de o răspundere crescindă, sarcini impuse de ritmul impetuos de dezvoltare a ţării. In noul an 1958 in faţa întregului nostru popor stau sarcini de mare răspundere. Faţă de anul trecut producţia globală a ţării va creşte cu 7,9 la sută. Pentru nevoile economiei, inclusiv lucrările de investiţii, se vor aloca peste 26 miliarde de lei. Vor intra în funcţiune noi unităţi productive va continua construcţia de locuinţe, etc. In anul trecut ca urmare a măsurilor luate de plenara ,CC al PMR din decembrie 1956 privind dezvoltarea iniţiativei şi a competinţei conducătorilor întreprinderilor, acestea au contribuit la dezvoltarea producţiei industriale cu fonduri proprii in valoare de 9,7 miliarde lei. Aceasta a fost urmarea directă a organizării mai bune a muncii şi a producţiei, a creşterii rentabilităţii intreprinderilor. Un asemenea fapt deosebit de îmbucurător este prezent şi in multe întreprinderi din regiunea laşi, cum ar fi Direcţia Regională CFR, fabrica de antibiotice din laşi, fabrica de rulmenţi şi întreprinderea de interes local „Drumul Socialismului“ din Birlad, etc. Dealtfel trebuie să spunem că in anul trecut munca pentru îndeplinirea planului la toţi indicii săi in întreprinderile regiunii noastre a fost mult îmbunătăţită. Munca politică şi organizatorică desfîşurată de organizaţiile de partid, sindicale, şi de către ceilalţi factori de răspundere, din întreprinderi a fost mai concretă, mai susţinută. Excepţii regretabile le-au constituit cîteva unităţi - printre care organizaţiile de construcţii - care nu şi au terminat toate sarcinile planificate, au realizat lucrări scumpe, irosind însemnate cantităţi de materiale. In anul acesta, potrivit prevederilor, urmează să înceapă construcţia unei fabrici de mobilă, unităţi noi ale industriei locale, noi blocuri muncitoreşti, etc. Pentru constructori aceasta înseamnă noi eforturi pentru care se cere de pe acum organizarea temeinică a aprovizio(Continuare în pag- 3-a) In noul an 1958 Sarcini de mare răspundere PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE DECRET Pentru stabilirea datei alegerilor deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române: DECRETEAZĂ: Art. unic — Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale DR. PETRU GROZA Bucureşti la 2 ianuarie 1958 Nr. 1 Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale GHEORGHE STOICA r Orchestra simfonică a Filarmonicii sprie Enescu“ In turneu in U.R.S.S. nică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ va da concerte în oraşele Chişinău, Kiev, Moscova şi Leningrad. In programul concertelor figurează lucrări din repertoriul muzicii universale, sovietice şi romineşti. Se vor executa Simfonia a III-aI ..Eroica“ de Beethoven, Simfonia I-a de Brahms, Simfonia II-a de Haciaturian, Simfonia în re minor de Cezar Franck, poemele simfonice „Tille Ulenspiegel“ de Richard Strauss, „Ucenicul vrăjitor" de Paul Ducas, „Pinii din Roma“ de Respighi, Suita I-a şi Rapsodia I-a de Q. Enescu, suita simfonică „Munţii Apuseni“ de Martian Negrea, Concert pentru orchestră de coarde de Paul Constantinescu şi 3 dansuri româneşti de Theodor Rogalski. (Agerpres)" grup de din Iaşi. tru Relaţiile Culturale cu străinătatea, Eugen Rodan, secretar al Consiliului General ARLUS, Prof. Radu Ralea, discutînd o problemă de specialitate cu un , asistenţi tot laboratorul de chimie al Univ. „Al. I. Cuta" reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Au fost de faţă V.F. Nikolaev, consilier, şi V.V. Skorniakov, secretar al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului din R. P. Romînă, şi Mircea Basarab, orchestra simfon In regiunea Iaşi, comerţul socialist are o reţea vastă. Prin cele 2176 de unităţi (în 1951 de pildă, erau numai 1.090) populaţia regiunii Iaşi a primit un volum de mărfuri de 3 ori mai mare decît în anul 1950. * Experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit a dus în ultimele luni la creşterea productivităţii muncii şi — în proporţii corespunzătoare — a cîştigului mediu în multe întreprinderi. La revizia de vagoane de pildă, cîştigul mediu a crescut cu 42 la sută. Fondul suplimentar de salarii alocat de la buget a fost acoperit prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei * în regiunea noastră, cooperaţia meşteşugărească dispune azi de 24 de cooperative în care lucrează peste 3.600 cooperatori (în 1949 erau numai 40). Producţia globală a crescut în acest an cu 37,5 la sută faţă de 1954. * Cele 1S SMT-uri existente azi in regiune, prin an de an, succese tot mai mari în mecanizarea lucrărilor agricole. In 1949, SMT-urile au executat 50.836 hantri. In 1957, datorită sporirii numărului de tractoare, au fost executate 208.998 hantri. Cîteva cifre concludente Evenimentele internaţionale ale zilei — Mesaje de pace pentru Noul An 195S — Răspunsurile unor oameni politici la ancheta de Anul Nou a ziarului „Sovietskaia Rossia" — Noi laureaţi ai Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii intre popoare“ — închiderea conferinţei de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii — Indonezia este hotărîtă să continue lupta pentru alipirea Irianului de se*' — Presa americană continuă să ceară demisia lui Duller — Demonstraţii de protest in Ital.a înrot:h'catotnice (Citiţi amănunte in pag. 4 a) . ...... \ ..... \s. * II . ■ IMAGINE DIN U. R. S. S. Uzina de locomotive electrice de la Tbilisi a început să provuică locomotive electrice cu ette 8 psili IN CLIȘEU. Asamblarea primei locomotive „N—8". Primul pahar S.s areşit un an, an de rodnică activitate, de lupte şi biruinţi. Un an care a stat în faţa năzuinţelor noastre, promiţător, şi care şi-a Îndeplinit cu cinste promisiunile.. In seara de revelion cînd luminile laşului şîau înmulţit sclipirile în noianul steluţelor de zăpadă, cînd tramvaiele obosite au tulburat liniştea străzilor pe care animaţia a scăzut pe nesimţite, cînd copiii pîndeaui din viţsun ascunziş apariţia mult aşteptatului Moş Gerilă, iar gospodinele înteţeau focul, aşa încît fripturile rumene să fie pregătite pentru a fî servite convivilor; seara, adunaţi în jurul meselor, am ridicat cu toţii paharul şi l-am închinat... Cui am închinat primul pahar ? . juri ■ 1. Să adresăm întrebarea tinerei rectificatoare fruntaşă Vieru Maria de la fabrica de rulmenţi Ifirlaci ? Abecedarul pe care a desluşit primele slove, avea pe prima pagină stema Republicii. Anul trecut a făcut primul pas în viaţă. O viaţă luminoasă, bazată pe demnitate şi muncă, o viaţă deasupra căreia se deschide senin şi ocrotitor cerul vast al patriei, al Republicii Populare Române. Zilele trecute a văzut un spectacol de teatru care ia plăcut mult, are un plan să-şi cumpere un aparat de radio, la vară îşi va petrece concediul la munte şi, după ce-şi va mobila locuinţa... . „ ^ Eh, dar, alte gînduri nu-î trec unei fete de 17—18 ani prîn minte, cînd e seara de revelion, cînd în jur sînt prietenii, tovarăşii şi tovarăşele de muncă — dint şi veselie — cînd în faţă stau perspectivele pe care numai un muncitor stăpîn pe soarta sa şi a ţării — le poate avea. „ Din noaptea Revelionului Cui a închinat primul pahar ? Ea sau fierarul Nemeş de la Atelie,de CFR Paşcani, sau mecanicul Niţă de la Depoul Iaşi, lăcătuşul inovator Mardare de la „Ţesătura“ sau operatoarea Elena Rujan de la fabrica de antibiotice , studentul Dan Mămică sau inginerul Bălanescu... Oul au închinat primul pahar t°t, aceştia cu care, în seara de revelion, am fost alături, deşi ne despărţeau străzi şi case, distanţe în metri sau zeci de kilometri ? Cu care am fost totuşi alături în întrebarea pe care ne-am puso atunci cînd, la revelionul de la Ateliere sau Garla Universităţii de la Institutul Politehnic sau Direcţia Regională CFR, de la „Moldova“ sau de la locuinţa strungarului Vasile Răcariu de pe strada Horia, am ridicat primul pahar. Cui aţi închinat şi închinăm biruinţele noasatre din anul trecut, biruinţi adăugate salbei de biruinţi cu care poporul muncitor a împodobit fruntea tinerei noastre Republicii la cea de a X-a aniversare a acesteia: planurile anuale îndeplinite înainte de termen, noile construcţii, mîndria noastră a tuturor precum şî bucuriile de zi cu zi ale fiecăruia! Noi, cei care am fost şi sîntem alături prin această întrebare precum şi prin răspunsul pe care din inimă şi cu emoţie l-am dat şi-l dăm şi acum. 1. Fiecare am avut un gind bun,, stricet şi cald,pentru toţi cei ce ne simu aproape pentru rude sau prieteni, pentru anul care a trecut şi pentru anul care a venit; am avut deci de închinat multe pahare şi le-am închinat cu drajgă Inimă, fără să ne uităm la număr.Şi totuşi, înainte de orice, primul pahar l-am închinat cu toţii, cu, emoţie şi recunoştinţă vieţii noastre noi, Re-;publicii, păcii, partidalui drag. L'-am închinat tuturor celor care, la meridiane diferite, ridicînd paharul, sînt într'- un gînd cu noi, ghidul luminos, rodnic şi plin de strălucire, al prietenie! popoarelor şi viito- rului de aur al omenirii. Ghidul păcii şî socialismului, L FRIDUS La Teatrul Naţional Un reuşit festival artistic „B.P. Hajdeu", prilejuit de comemorarea a 50 de ani de la moartea scriitorului. Cu această ocazie, numeroşi participanţi au ascultat cu viu interes conferinţa profesorului universitar N. I. Popa, despre: „B. P. Hajdeu — omul şi opera" Au fost apoi prezentate lucrări ale scriitorului printre care: versurile „Bradul“, „Dorul", „Odă la ciocoi etc. Spectatorii au putut viziona şi scene din „Trei crai de la răsărit" precum şi actul IV din „Răzvan şi Vidra", interpretate de artişti de frunte. Mulţi dintre participanţi au venit cu sugestia ca festivalul să fie repetatpentru tineretul universitar şi şcolar. Zilele trecute, Tecărul Naţional „Vasile Alecsandri" a organizat în cadrul ciclului intitulat „Oameni de seamă" un festival IN ORĂȘELUL COPIILOR