Flacăra Iaşului, mai 1958 (Anul 14, nr. 3633-3657)

1958-05-03 / nr. 3633

Pag­in. FL'A­ CARA IA'STJLt. Nr. 3633 Entuziasta demonstraţie de 1 Mai Cu­vânt­area tov. Dumitru Gheorghiu (Urmare din pag. Dar Inul unei continue , îmbunătăţiri a traiului oamenilor muncii. In 1957, producţia industriei side­­­turgice a depăşit cu 3,4 ori nivelul din­ 1938, producţia de energie elec­trică de­­7,4 ori, a industriei­ petrolifere de aproape­­2 ori- Industria cons­­tructoare de maşini dă astăzi o pro­ducţie de 7 ori mai mare decît în 1938. Trezeşte îndreptăţită mîndrie patriotică faptul că ţara noastră, care odinioară era nevoită să importe pînă şi ace de cusut, produce unuim cea mai mare parte a maşinilor şi utilajelor necesare economiei naţiona­le; numeroase tipuri de maşini şi agregate complexe fabricate în uzi­­nele noastre sunt exportate şi se bu­cură de preţuire în diferite ţări ale lumii. Industria bunurilor de consum produce acum de 3 ori mai multe mărfuri textile, de pielărie şi încăl­ţăminte, decît în 1938, iar producţia industriei alimentare s-a dublat. S-au obţinut succese însemnate în ti­ca­­ socialista a agriculturii. Sectorul cooperatist-socialist cuprinde azi ipeate 45 la sută din totalul faini, liitor de ţărani muncitori şi, inclu­­zind şi­­terenurile care aparţin sta­tului, peste 52 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Totodată s-au obţinut rezultate în sporirea p­rottucţiei agricole vegetale şi ani­­male. Aceasta crează condiţii favora­bile ca în anii imediat următori să se dezvolte şi mai mult sectorul so­­cialist al agriculturii, să se obţină o creştere simţitoare a producţiei de cereale, carne, lapte, etc. TOVARĂŞI. Ca urmare a sprijinului primit din partea partidului şi guvernului, în regiunea Iaşi s-au ridicat în ultimii ani numeroase obiective industriale­­şi de folos obştesc. Din întîlinarea zilei de 1 Mai, oa­menii muncii din unităţile industria­­le şi-au luat numeroase angajamente menite să ducă la creşterea produc­ţiei şi productivităţii muncii, la re­ducerea preţului de cost, la îmbuna­­tăţirea nivelului de trai al poporului muncitor. Harnicii muncitori de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ au realizat pla­nul producţiei globale pe primul tri­mestru al anului în procent de 101 la sută iar cel al producţiei marfă în procent de 100 la sută. Cu mîn­drie au raportat muncitorii, tehnicie­­nii şi inginerii fabricii de rulmeţi Bârlad că angajamentele luate în cin­stea zilei de 1 Mai au fost îndepli­nite şi depăşite, încă de la 13 apri­lie, fabrica a început să producă rulmenţi în contul zilei de 1 Mai. Fabrica „Ţesătura“ care a primit de fapt şi steagul de întreprindere frun­­taşă pe ramură a îndeplinit planul producţiei globale pe primul trimes­tru al anului în procent de 108,4 la sută, iar cel al producţiei marfă în procent de 108,8 la sută, realizând o creştere a productivităţii muncii de 102,8 la sută. In cinstea zilei de 1 Mai s-au dat peste plan 528.000 m.p ţesături şi 54.000 kg. fire. Pe întreaga regiune, în primul trimestru al anului 1958 planul pro­ducţiei globale industriale a fost rea­­lizat în proporţie de 103 la sută, iar planul producţiei marfă în propor­ţie de 103,8 la sută. Asemenea exemple pe care le dau numeroase , colective de muncitori, umplu de bucurie şi mîndrie inima fiecărui om cinstit­­din ţara noastră care-şi iubeşte patria şi munceşte pentru a o face cit mai frumoasă, mai bogată şi mai puternică. Cinste muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din în­treprinderile regiunii noastre care prin muri.:* lor au întîmpinat cu realizări d­eoseebite această sărbătoare de 1 Mai ! Muncitori, tehnicieni şi ingineri ! Comitetul regional de partid vă chea­­m­ă să luptaţi şi mai departe, pen­tru îndeplinirea sarcinilor de pro­ducţie, pentru continua creştere a productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost ! Harnica ţărănime muncitoare de pe ogoarele reg­unii noastre a întîm­pinat şi ea cu succese deosebite ziua de 1 Mai, încă de la sfîrşitul lunii măriie­ a acestui an 61 la sută din numărul familiilor de ţărani munci­­tori erau cuprinse în sectorul socia­list-cooperatist care reprezintă 43 la sută din su­prafaţa arabilă a regiunii în afara sectorului de stat. Problema principală în momentul de faţă este de a pune în mişcare toate forţele şi posibilităţile pentru consolidarea şi dezvoltarea economi­că i.mltilater­ă r. feciorului socialist, copni »tist ;...i­ar: j. Cauza ridicării agriculturii este cau­za întregului popor muncitor. Nu în­cape îndoială că programul "de luptă elaborat de Consfătuirea de la Con­stanţa va fi tradus cu succes în via­­tă. Cei ce muncesc pe ogoare şi-au ■iri'.ensificat eforturile în campania a­­gricolă din primăvara acestui an. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale au obţinut rezultate îmbu­­curatoare la arat şi însămînţat. To­tuşi ţinînd seama de faptul că timpul este înaintat este necesar de a folosi întreaga capacitate de lucru a maşi­nilor şi atelajelor pentru a se ter­mina cît mai repede campania agr­i­­colă de primăvară. Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii noastre ! Urmaţi cu avînt chemarea Consfătuirii de la Con­stanţa ! Luptaţi pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe, pentru a ridica continuu bunăsta­rea familiilor voastre şi a­­contri­bui la o tot mai bună aprovizo­­nare a oamenilor muncii de la o­­raşe. Efectuaţi mai repede şi în condiţii bune lucrările agricole de primăvară ! Cu prilejul zilei de 1 Mai oame­nii muncii din regiunea noastră trec în revistă succesele obţinute în dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei care au devenit un bun al ce­lor ce muncesc. In şcolile de toate gradele majoritatea elevilor şi stu­denţilor e formată din fiii celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Oamenii de ştiinţă şi cultură, intelectualitatea noastră se bucură astăzi din plin de încrederea şi sprijinul statului demo­­crat,popular, are toate posibilităţile de a-şi pune întreaga ei capacitate de creaţie în slujba poporului şi a cauzei construirii socialismului. Oameni de ştiinţă şi cultură din regiunea noastră ! Munciţi pentru în­florirea continuă a ştiinţei şi culturii patriei noastre. Puneţi întreaga voas­­tră capacitate creatoare­­în slujba construirii socialismului ! Grija permanentă a statului demo­crat-popular pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, este ilustrată prin importante realizări obţinute în domeniul creşterii nivelului de trai. In cursul anului 1957 au fost distri­­buite oamenilor muncii din regiunea noastră cu 15 la sută mai multe mărfuri decît în anul 1956 şi cu 30 la sută faţă de 1955. In anul 1957 s-a distribuit cu 46,2 la sută mai multă pîine albă, cu 68 la sută mai mult zahăr, cu 53 la sută mai multe textile şi încălţăminte decît în anul 1955. TOVARĂŞI: Sărbătorim ziua de 1 Mai în con­­diţiile etnoi pe plan internaţional lupta popoarelor pentru apărarea pă­cii a intrat într-o­­nouă fază. In a­­ceste zile, omenirea a fost martora unei iniţiative de însemnătate epocală a Uniunii Sovietice . — hotărîrea prin care U­RSS încetează în mod unila­teral toate experienţele cu arma at­o­­mică şi cu hidrogen. Oamenii iubi­tori de pace de cele mai diferite con­vingeri şi profesii, din toate ţările au aprobat şi salută cu satisfacţie a­­ceastă hotărâre, văzând în ea acea măsură practi­că concretă, în stare să ducă la înc­e­ta­rea experienţelor cu arme atomice şi să creeze condiţii pentru realizarea altor paş­i impor­tanţi în direcţia destinderii încor­dării internaţionale. Această hotărâre a dat un imbold nemaiîntâlnit luptei Trec gărzile In Piaţa Republicii răsună a­­cordurile unui marş. Pentru pri­­ma dată la Iaşi defilează gărzile muncitoreşti. Trec cu pas caden­ţat cu mina încleştată pe urmă urmaşii vitezelor formaţii patrio­tice de luptă organizate de par­­ti­d în vederea insurecţiei armate şi dezarmării ocupanţilor hitle­­rişti care ne cotropiseră ţara­. Trec muncitorii înarmaţi îmbră­caţi în salopete de un albastru închis, cu eşarfă tricoloră la braţ şi tricolor la bonetă. Unii sînt tineri, alţii au părul albit de ani, dar în ochii tuturor citeşti hotă­rîrea fermă de a apăra cu arma în mînă fabricile lor, pămîntul drag al patriei. Păşind cu fruntea sus aceste for­laţii întruchipează hotărîrea de neclintit a poporului nostru muncitor de a-şi apăra marile sale cuceriri­ popoarelor pentru pace. Popoarele cer cu hotărÎre­­ ca Statele Unite şi An­­glia să urmeze exemplul Uniunii Sovietice, să înceteze experienţele cu arme nucleare ! Dar, din păcate cercurile conducătoare din occident nesocotesc dorinţa popoarelor­. Ele refuză să urmeze exemplul Uniunii Sovietice şi continuă pe mai departe cursa nebunească a înarmărilor, pun la cate noi provocări menite să ducă lumea în pragul unui nou război Dar popoarele lumii sunt vigilente şi ele vor determina, în ultimă instanţă pe conducătorii ţărilor din Occident să ţină cont de dorinţa arzătoare a milioanelor de oameni. Chezăşia acestui lucru o constituie faptul că Uniunea Sovietică şi ţările de de­mocraţie populară s-au transformat într-un factor puternic al vieţii­­in­ternaţionale. Alaturi de celelalte ţări socialiste, ţara noastră aduce o contribuţie ac­tivă la lupta pentru slăbirea încor­dării internaţionale, pentru promova­­rea coexistenţei paşnice şi întărirea păcii. Călătoria pe care preşedintele Consiliului de Miniştri al ţării noas­tre, tovarăşul Chivu Stoica, însoţit de tovarăşii Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut,o în ţările Asiei, convorbirile cu conducătorii acestor state şi documentele semnate au o mare însemnătate nu numai pentru îmbunătăţirea continuă a relaţiilor cu aceste ţări prietene, dar ele sunt o contribuţie la promovarea cauzei păcii în lume. Prin recenta Declaraţie a Marii A­­dunări Naţionale a Republicii Popu­­lare Române cu privire la apelul So­vietului Suprem al URSS către par­­­lamentele ţărilor lumii, ţara noas­tră a salutat cu satisfacţie Hournirea So­­vietului Suprem al URSS cu privire la încetarea experienţe­i­ atomice şi se pronunţă pentru orice iniţiativa care poate duce spre ţelul dezarmării. TOVARĂŞI. Frumoasele noastre succese se da­­toresc muncii pline de abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii mun­citoare şi a intelectualităţii, care sub conducerea încercatului nostru partid fac să înflorească patria noastră dragă. Noi nu vom putea uita niciodată ajutorul preţios pe care l-am primit şi-l primim din partea prietenei noas­tre puternică Uniune Sovietică şi vom lupta pentru întărirea continuă a co­­la­bor­arii şi ajutorului reciproc cu ţările care păşesc pe drumul socia­­tnui uhji victorios Nu trebuie uitat nici un moment că duşmanul caută sub diferite for­me să ne frîneze dezvoltarea muncii noastre constructive, să spargă uni. ■tatea de acţiune ii ţărilor lagărului socialist şi să, readucă din nou ju­gul exploatării capitaliste. De aceea, partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să-şi sporească vigilenţa revoluţionară, să lupte pen­­tr­u întărirea necontenită a orînduirîi dem­ocrat-populare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Să facem din patria noastră o ţară pu­ternică şi înfloritoare, o ţară a bel­ Seifului şi a unei culturi înaintate, cotribuind în­­felul acesta la întă­rirea lagărului socialist şi a unităţii celor ce muncesc din lumea întrea­trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a ceior ce muncesc. Trăiască comunitatea frăţească a ţărilor socialiste în frunte cu marea Uniune Sovietică. Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­­mîn şi Comitetul său Central în frun­te CU tovarăşul CHr. Gheorghiu-Dej. muncîtoreşti Nesfirşite valuri de aplauze îi însoţesc pe muncitorii înarmaţi care păşesc prin dreptul tribune­lor. Florile dragostei îi întîmpină ca un sărbătoresc arc de triumf­ Oamenii muncii privesc cu mîn­drie şi cu încredere către destoi­nicii apărători ai cuceririlor popo­rului. Să îndrăznească cei care încearcă să ne dea lecţii de de­­mocraţie, să îndrăznească domnii capitalişti să dea armele în mîna clasei muncitoare din ţările ca­pitaliste. N-au îndrăznit şi nici nu vor îndrăzni vreodată să facă aşa ceva. „Profesorii“ în materie de democraţie tremură de frica po­­porului, asupresc poporul, exploa­tează poporul. Mîinile muncitorilor ieşeni în­cleştate pe arme au simbolizat în acest însorit 1 Mai puterea înar­mată a clasei muncitoare, forţa ei de neînvins. Mîinile oamenilor aceştia harnici ştiu să poarte cu pricepere strungul şi ciocanul pneu­matic, dar ştiu să apere oricînd rodul muncii libere­ Cinste acestor harnice şi des­toinice mîini! Primăvara patriei Deosebită a fost în acest an şi demonstraţia pionierilor ieşeni. Mai întîi şi­ntii a sosit în Piaţa Republicii o uriaşă coloană in mijlocul căreia a fost deschis un culoar. In acest culoar gimnaştii pionieri au înscris pe caldatura cu trupurile lor însemnul din ca­­lendar al acestei sărbătoreşti zile: 1 Mai. Apoi au trecut trompe­­tiştii şi toboşarii, după care un grup de pionieri, îmbrăcaţi în sa­lopete şi costume naţionale au purtat pe umeri stema Republicii, trec­­ind pe rînd grupuri com­pacte de pionieri deasupra cărora flutură lungi eşarfe tricolore, gru­puri de pionieri care poartă cu ei nota 10, pionieri sportivi- tineri constructori de aeromodele şi na­­vomodele. Din coloana pionierilor Se înalţă zeci şi zeci de hulubi albi şi baloane multicolore. Zeci de pionieri se îndreaptă către tribună şi oferă frumoase buchete de flori conducătorilor organelor locale de partid şi de stat. Este un semn al recunoştin­ţei profunde faţă de partidul şi statul nostru democrat-popular Demonstraţia ceferiştilor ieşeni este deschisă cu un frumos car alegoric : deasupra unui glob pă­rintesc flutură steaguri roşii şi tricolore şi se află înscris cu lite­re mari : 1 Mai. Muncitorii cefe­­rişti poartă cu ei portrete ale lui Marx, Engels, Lemin, portrete ale conducătorilor partidului şi gu­vernului nostru, ale conducători­lor mişcării muncitoreşti interna­ţionale. Trecînd prin dreptul tribunelor muncitorii ceferişti fac o entuzias­tă manifestare de dragoste faţă de partid. Cu partidul nostru-n frunte Vom avea victorii multe scandează sute de muncitori in­tr-un singur glas. E glasul inimii Şi demonstraţia continuă. έn faja tribunei, salutau de uluirea pnmavăratca a drapelelor, uto­­piind strada de Iream­ui, trec mun­citorii de la ICET, lucratorii de la Poşta şi telecomunicaţii, sala­­riaţii întreprinderii de reparaţii amo­nf. 4. Cale alegoric® redau sugestiv roadele eiuftUfUOr lor entuziaste şi daca ar îl să te opreşti doar la cele cîteva cifre înscrise pe carul alegoric al letal­ului — 110/35/6 Kw — şi-n faţa ochilor îţi Şi apare imensul şir al stîlpilor masivi, de beton ce poarta fireie prin care curentul de înaltă tensiune al Borzeştilor inundă-n fie­care noapte, în lumină, întregul Iaşi- Expresie a forţelor natură, puse de om­ori slujba omului, a­­ceaista energie nesecată alimentea­ză şi centrala care deserveşte proaspăta conductă de apa Prut-Iaşi. Trec rinduri, rînduri, şi muncitoarele fruntaşei întreprinde­­ri ,,Ţesătura“, trece întregul co­lectiv de muncştori, tehnicieni şi funcţionari care a prompt tu pr-a­gul primăverii, drapelul de urma­re fruntaşă pe ramură. Pancarte mari redau prin grafice noi d­iobîn­­zi, dobîndite aici, ca şi în alte intre­prinderi, fruntaşe pe fartufiă — Întreprinderea regională de pani­ficaţiei moara „1 Mai“ roa , . luptei colectivelor de muncitori pentru cinstirea sărbătorii lui­­ 1 Mai. Şi dacă textiliştii au dat in Cinstea zilei de 1 Mai, 528­ 000 m.p. ţesături şi 54.000 kg­ fire, cei de la întreprinderea de trico­­aje „Moldova“, raportează cu în­temeiată bucurie şi mîndrie că la 1 Mai lucrează, de acum în con­tul zilei de 16 mai- Dar dacă vrei să descifrezi semnificaţia acestui 1 Mai, fără-n -loială că nu atît pancartele şi cele alegorice ţi-o oferă, cu­ cei­care au creat tinerei generaţii a patriei cele mai bune condiţii de învăţătură şi dezvoltare multila­terală fierbinţi a acestor harnici con­structori ai socialismului. Intr-adevăr ceferiştii de la Ate­lierele ieşene au întîmpinat întî­­iul de mai cu deosebite succese în producţie. Planul pe luna apri­lie a fost îndeplinit înainte de termen, a fost îmbunătăţită ritmi­citatea şi calitatea producţiei, in­secţiile fierărie, sudură, mecanică, locomotive şi strungărie s-au în­registrat însemnate depăşiri de plan şi economii de materiale. Mîncări de succesele obţinute muncitorii ceferişti păşesc cu frun­tea sus, hotărîţi să înmulţească realizările de pină acum, să le facă mereu mai frumoase, mai spor­­nice­­purile luminoase ale oamenilor, întregul peisaj, de-un colorit vioi, abundent, întregul chip al laşului vibrînd intens, entuziast, de tine­reţe şi de împlinite bucurii. Ba­ticurile ţesătoarelor recompun în lungul şirului culorile drapelului scumpei noastre Republici Popu, care, mîinile lor, mîinile harnice care conduc războaie de ţesut, flUiUîă în lungul coloanei înflo­rate eşarfe, iar către cerul necu­prins, săgetători zbucnesc în zbor rotit albi porumbei — mesaj al păcii şi-al prieteniei. Asemenea lor alţi porumbei se-nalţă in aceeaşi clipă in multe puncte ale globului. Şi gîndul cald şi generos al păcii apropie peste meridiane popor ,lin­gă popor, punînd în faţa oameni­lor muncii şi mai puternic datoria strînsei solidarităţi, a necurmatei lupte împotriva celei mai hidoase progenituri imperaliste — spec- trul războiului atomic. E-ntî­i mai, şi luminos, şi dar­nic se bolteşte cerul primăverii peste oraşul nostru drag în care la tot pasul nenumărate mărturii dau faptele pentru puterea de ne­învins a celor mulţi. Iată vin muncitorii fabricei chimice nr. 2. In fruntea lor, pe carul alegoric -u­ir­aş cifre. In urmă cu nu prea mulţi ani această fabrică era doar în proiect, în :56 prima şarjă de penicilină înscria prima victo­rie iar pînă în 1960 producţia în­­treprinderii va creşte la 360 la sună ţaţă’, de realizările primului an. Moderna fabrică de antibio­tice îşi­ datoreşte existenţa nepre­cupeţitului ajutor sovietic şi mulţi din muncitorii care alcătuiesc coloa­na îşi amintesc de tehnicienii sovie­tici al căror sfat şi­ a căror expe­rienţă au­ dat îmbelşugate roade, prin ani aici ca şi în multe alte colţuri ale ţării, sădind în inimile oamenilor muncii, neţărmurită dragoste, recunoştinţă, pentru po­porul marii ţări a socialismului şi a păcii. Şi iarăşi rînduri,rînduri, trec muncitorii ieşeni, în fruntea lor tineri şi vîrstnici unindu-şi gla­­surile-n cîntece închinate zilei de a­fara formaţii de dansatori redînd prin ritmul viu al sîrbelor şi horelor adînca dragoste de viaţă care uneşte laolaltă întreg poporul, stăpîn pe soarta sa — făuritor al viitorului de pace şi belşug. Trec lucrătorii din coope­raţia meşteşugărească, trec lucră­­torii din cooperaţia de consum, aceştia din urmă aducînd prin munca lor acestei sărbători, cu­­nuna unor noi succese în intensi­ficarea schimbului între oraş şi sat. De o deosebită preţuire s-a bucurat demonstraţia plină de ti­nereţe voioşie şi vigoare a spor­tivilor ieşeni. Trecînd în pas viu, cadenţat, în acordurile cunoscu­tului imn al sportivilor de Du­­naevski mii de sportivi ai ora­şului nostru au făcut din demon­straţia lor o grăitoare manifes­tare a dragostei de viaţă şi de pace a poporului nostru munci­tor. Ei au arătat că datorită gri­jii puterii populare mişcarea spor­tivă de masă cunoaşte un mare avîrtt contribuind din plin la for­marea omului nou al patriei noastre. Muritorii din fabrici şi din uzine, ţărani muncitori, tineri stu­dioşi — cu toţii au astăzi posi­bilitatea să-şi întărească trupul sa-şi încerce forţele în avîntaje Studenţi şi profesori, şcoli m­e.­dii şi insu.u., superioare de în­­vaţiunifii, oameni ere irunie ai şti­­inţei, artei şi literaturii, trec in coloane demonstrmd ataşamentul lor fierbinte la avUi«na iUjh* pen­tru socialism. Ovaţii şi aplauze, lozinci mobilizatoare, exprimă dragostea ceior ce înannTsUa­aza acum, a celor care în laboratoare, şcoli, în munca lor de creaţi® îşi aduc aportul la mersul înainte, victorios, al amplei revoluţii cul­turale, iniţiate şi conduse de par. Ud. In prag de centenar, bătrîna Universitate „Al. I. Cuza“ cunoaş­­te mai mult ca oricînd o înflori­toare activitate didactică şi ştiin­ţifică­ Un tiner student de la In­stitutul Politehnic difuzează proas­păta ediţie a „Vieţii Po­litehnicii“, în rîndurile tipărite desluşindu-se numeroase num® de studenţi ce­ au fost evidenţiaţi cu prilejul ultimei reuniuni a cercu­rilor ştiinţifice. Trec profesorii şi studenţii Institutului de Medicină, ai Institutului Agronomic , a cărui activitate ştiinţifică face să crească şi mai mindre lanurile de grîne din Moldova — trec mate­maticieni şi fizicieni, de renume, trec tineri cărora puterea popu. Iară le-a deschis drum larg spre învăţătură, spre luminoasa culme a ştiinţei. Apoi, apare un foarte ingenios car alegoric ce reda imagini ale laşului culturii. In ampla trecere în revistă a in-­ stituţiile de artă şi cultură ale laşului, nu poţi să nu aplauzi, „la scenă deschisă“, entuziastul tînă­­rul colectiv al Operei de Stat, — realizare importantă a anilor de democraţie populară — a cărei scenă a oferit în primul trimes­­tru al anului, spectacole la care au asistat 25.013 spectatori­ Pictori şi sculptori, scriitori, adori, închină astăzi gîndul lor eroicei noastre clase muncitoare, al cărei­ glorios trecut de luptă îl aminteşte bustul lui Ilie Pinti­­lie, prin faţa căruia păşesc vna, întind spre tribună, “noi şi noi co­loane de demonstranţi, întreceri tovărăşeşti. Rînd pe rînd, nestăvilite ropote de apla­uze au răsplătit frumoasa evolu­ţie a gimnaştilor, a boxerilor, a voleibaliştilor, a luptătorilor Rînd pe rînd, au trecut prin drep­tul tribunelor coechipierii forma­ţiilor divizionare de fotbal, de handbal, de baschet. Rînd pe rînd, prin numeroase exerciţii, sportivii şi-au dovedit măestria, şi-au dovedit dragostea faţă de sărbătoarea oamenilor muncii — 1 Mai. Marea demonstraţie a oameni­lor muncii din oraşul Iaşi a luat sfîrşit. In Piaţa Republicii mii de oameni intonează Internaţionala. Este însăşi simbolul sărbătoririi acestei zile. încredere şi dragoste faţă de partid Tinereţe, vigoare, voioşie ..În fa­ţa tribunei trec în rinduri coloane de demonstrare Ectc: P. CALDSMITH. Entuziasmul şi dragostea faţă de partid şi guvern se pot citi pe feţele pionierilor — viitorul de aur al patriei. IN CLIŞEU : Carul alegoric al Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” O sărbătoare a ciotului Stnele de steguleţe ce împodobeau în­­ziua de 1 Mai Piaţa Republicii, aveau în fluturarea lor ceva care semăna cu un gest de chemare, o invitaţie pentru mulţimea de cetă­ţeni ce se scurge dinspre toate ar­terele oraşului. Atracţia o exercitau însă cîntcele şi jocurile de pe tri­bunele amenajate în toate p­iţele pub­lice, în gri­dini şi prin parcurg Cele mai bune formalii artistic de ama­tori îşi dădeau concursul la această măr­­­ii sur fl’,oa e a cântecului şi dansului, prileju­­ă de I Mal, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cînd fanfara Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” prinse a cînta, iar echipa de dansuri a executa frumoasele jocuri româneşti, hore şi dansuri se închiseră şi în mulţimea care fre­măta, dînd frîu liber bucuriei sale. „Partidului, părinte al bucuriei” răsună apoi cîntecul into­nat de corul Direcţiei Regionale PTTR, melodie cu­ puternice rezonanţe în sufletele asbulatorilor. In preajma sărbătoririi unui dece­niu de existenţă, corul îşi dovedea încă codi î măestria, însufleţirea, înalta pregătire artistică De asemenea, ansamblul coral al muncitorilor sindicatului din Învăţă­mânt, promovat recent la faza re­­pubLcană a concursului pe ramură, îşi începuse programul prin ,,Cinice pentru 1 Mal”. Şi atît de frumos se auzea cîntecul Incit mulţimile se a­­dunau unduind In, în phta si sub pomii mise în ri”a însor­t" a futilului de mal, toi ,lestui o­amer, mugurii ridicind frunz­rliţ, spre soare. ,,Toate saltă-n dulce alai C-a sosit şi Intîi Mai...”. Refrenul izbucnit din sute de n­ep­­tuni răsuna pînă departe, răspunzind Sentimentelor adinei, stări sufleteşti a fiecărui om al muncii. „Imnul libertăţii, „Cîntecul prietenei” îşi trimitea acordurile pe arinile violu­lui şi umpleau rarea întreagă. In piaţa Palatului, turnul bătrin deasupra căru­ia flutura steagul roşu era martorul înălţătoarei sărbători. Se perindau brigăzi artistice de a­­agitaţie de la cooperativa „Ig­ena”, întreprinderea nr. 1 construcţii, coo­perativa Tehno-lemn, etc. etc. P­entru fruntaşii în producţie care în cinstea lui 1 Mai, depăşiseră nor­me şi lucrau în contul anilor viitori, se înălţau cîntece de slavă. Melodii proaspete făceau să vibreze mulţi­mea, aprindeau în inimi gînduri noi de primăvară, iubiri abia înmugurite, speranţe, dragostea şi hotărîrea de a apăra viaţa noastră nouă, pacea şi liniştea popoarelor. Orologiul din turnul Palatului pri­­vea ca un ochi obosit mulţimea vioa­ie, fremătătoare. Nimeni nu lua în seamă însă scurgerea t­r­u­pului. Se aprindeau lumini multicolore, se înălţau balc­ane străvezii, ramuri de brazi înmiresmau aerul, iar durpe­­lele pluteau tot m­u­l­ti. Dansatori de la clubul Direcţiei Regionale CFR se pregăteau sa înceapă, minunatele dansuri populare. Se aureau versuri într-aripale „1 Mai” de Mihail Be­ll­kre, melod­e miindre printre care „Măreţ pămînt al patriei iubite”, ,,1 Mai", „Slăvim o viaţă nouă”, etc., etc. (Continuare in pag. 3 a) şi dansului

Next