Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1958-09-02 / nr. 3736
pag. 2-a. Iniţiativa şi priceperea femeii valorificate în gospodărirea di in cuprinsul raionului Faştcani peste 50 la sută din populaţia satelor o formează femeile Harnicele ţaranci participă cot la cot cu bărbaţii la înflorirea satelor, o parte din munca lor entuziastă aflîndu-se la temelia realizărilor din anii de democraţie populară. In articolul de astăzi îmi propun să vorbesc doar despre contribuţia femeilor din raionul nostru in direcţia gospodăririi treburilor obşteşti, în rezolvarea nevoilor cartierelor şi satelor. Cifrele sunt în general seci. In cazul de faţă ele exprimă însă o imagine a capacităţii femeilor în rezolvarea treburilor obşteşti. Iată-le: o femeie deputată în Marea Adunare Naţională, două femei deputate regionale şi 199 deputate raionale şi comunale. La cifrele acestea mai pot fi adăugate alte cîteva sute de preşedinte şi membre ale comitetelor de cetăţeni, ale comitetelor de sprijin de pe Ungă unităţile şcolare şi spitaliceşti etc. Astfel a fost creată posibilitatea ca multe din problemele specifice femeilor să fie înţelese mai uşor, comitetele femeilor reuşind să mobilizeze în activitatea obştească un număr tot mai mare de gospodine. De curînd, de pildă, ţăranii muncitori din satele Verşeni şi Soci, ambele din comuna Miroslăveşti, au hotărît să construiască prin muzică voluntară noi lăcaşuri de cultură. Şi nu mult după luarea hotărîrii, între cetăţenii celor două sate a început o adevărată întrecere, fiecare dintre comitetele de construcţie avînd „ambiţia“ să termine cel dinţii lucrarea. Şi, de bună seamă că în întrecere sunt antrenate şi numeroase femei între care Albu Elena, Bodoaşcă Elisabeta şi Grigoraş Elena. Rezultatul? Deocamdată atît într-un sat cit şi în altul au fost asigurate toate materialele necesare construcţiei, confecţionîndu-se totodată peste 10.000 chirpici. Şi gospodinele din satul Boldeşti şi-au făcut un bun renume. Ele au organizat acţiuni dintre cele mai felurite, de la buna întreţinere a locuinţei, a curţii proprii, a uliţei, pînă la sprijinirea unităţilor de copii şi sanitare. Prin munca şi contribuţia lor preţioasă, bunăoară, recent a fost terminată noua construcţie a şcolii de 4 ani ale cărei încăperi au fost înfrumuseţate cu perdele de marchizei şi alte obiecte realizate prin contribuţia voluntară în muncă a femeilor. Tot în acest sens al înfrumuseţării noilor lăcaşe de cultură, trebuie amintit şi aportul preţios al gospodinelor din Horeşti printre care Puiu Elisabeta, Costaş Mariţa, coţoveanu „Victoria şi multe altele, care au contribuit la confecţionarea a 25 m.l. preşuri. In satelor treceri în treburi gospodăreşti au fost iniţiate şi între femeile din Moţca, Lespezi ş.a. care s-au distins în mod deosebit în amenajarea şi buna întreţinere a grădiniţei sezoniere şi casei de naşteri. De asemenea numeroase gospodine din raionul nostru au fost antrenate in toate acţiunile ce s-au dus pentru punerea şcolilor în perfectă stare de funcţionare (reparaţii, văruirea interioarelor, spălarea geamurilor, amenajarea claselor, etc). Şi fiindcă vorbim despre activitatea gospodărească a femeilor trebuie amintit şi faptul că în unele sate, de exemplu Hălăuceşti funcţionează cu mult succes cercuri de croitorie frecventate de zeci de cetăţene. Cercurile de gospodărire, de croitorie şi broderie Sunt de mare ajutor pentru gospodine deoarece le îmbogăţesc cunoştinţele. De aceea, noi ne-am propus ca în toamna acestui an să sprijinim înfiinţarea de astfel de cercuri şi în alte locuri din raion. Aceste cîteva rezultate obţinute pe ţărimul activităţii obşteşti au însufleţit şi mai mult organizaţia noastră care sub îndrumarea ei cu sprijinul comitetului raional de partid munceşte neobosit pentru atragerea a cut mai multe femei în activitatea obştească. MARIA PRISACARU preşedinta comitetului raional al femeilor — Paşcani ★ Cete 92 cercuri de p.i.o care funcţionează in cuprinsul raionului negreşti desfăşoară o rodnică activitate. Printre materialele prelucrate în ultima vreme în cadrul acestor cercuri amintim: Manifestul celui de al IV-lea Congres al FDIF, documentele Congresului Mondial pentru dezarmare şi colaborare internaţională, broşura intitulată: „Viaţa nouă a femeilor dinV 7 3 socialiste“ ş.a. ★ Mîirte, 3 septembrie a.c., în comuna Grajduri din raionul Iaşi, se deschide un cerc de croitorie, care va funcţiona de 2 ori pe săptămînă. M va fi frecventat de 25 ţărănoi muncitoare. Ca maistre au fost numite tovarășele Rusu Maria și Toma Eugenia. RUSU CAROL, coresp. FIACARA IASI 1.01 *-ei.INOISTRI Cele 3 războaie la care lucrează Marta Maxim de la fabrica ,,Ţesătura“ Iaşi îi situ prietene dragi, pe care le preţuieşte. Me ii aduc nenumărate bucurii. Lucrind la produsul „Care“ muncitoarea ?****» Maxim obţine zilnic o depăşire de 10-15 la sută. Foto: G. PAUL £mj$΀l Germania occidentala In această parte a Germaniei, muncitoarea din fabrică primeşte pentru muncă egală un salariu cu 20—40 la sută mai mic decit bărbatul. Muncitoarea agricolă este plătită cu 55 la sută mai puţin decit o muncitoare din fabrică. La angajarea în serviciu, femeile trebuie să semneze că la trei luni după o eventuală căsătorie, contractul de muncă se desface. Ocupanţii americani înjosesc femeile germane, prdfiditd de faptul că acestea rămîn fără lucru şi nu au condiţii de existenţă. Iată numai cîteva din nedreptăţile împotriva cărora luptă femeile Germaniei occidentale grupate în organizaţii democrate. Ele sprijină serios acţiunile sindicatelor, pentru reducerea vîrstei de pensionare a femeii de la 65 la 60 de ani şi protestează contra scumpirii vieţii. Grupate în Uniunea Tinerelor Fete din Franţa, tinerele franceze luptă ca patronii să nu le mai ţină ca pe femei de serviciu, ci să le lase să-şi însuşească meserii. Şcolile profesionale sunt foarte puţine. De ce ziarele din Franţa (cu excepţia celor progresiste), nu scriu, nimic despre situaţia noastră? spun ele. Pe noi nu ne interesează cum trăiesc în intimitate marii artişti de cinematograf, nu ne interesează poveşti cu fete sărace care se mărită cu milionari sau alte ştiri aşa-zise senzaţionale de care se ocupă breşa burgheză. Pe noi ne interesează să ne cucerim împreuna dreptul la meserii calificate, dreptul la muncă, la odihnă, la învăţătură şi ştim că acestea le vom ceri dacă vom avea pace. Uniunea Sud- Africana In Uniunea Sud-Africană care se cheamă şi „ţara îngrădirilor de culoare“, 80 pînă la 90 la sută din cei 9 milioane de negri nu ştiu carte. Ei locuiesc in regiuni şi cartiere diferite de-ale albilor, nu au voie să circule pe străzi decit la anumite ore, nu au voie să meargă dintr-un oraş în altul fără autorizaţie specială. In ciuda gravelor persecuţii, femeile negre se ridică la luptă. Toamna trecută peste 1.000 de femei au străbătut străzile cîntînd imnul naţional "Şi înmînmd miniştrilor protestul lor împotriva înjositoarelor legi rasiale. După exemplul lor s-au organizat apoi demonstraţii asemănătoare în toate oraşele mari ale ţării. Mulţi oameni albi progresişti, neţinînd seama de persecuţiile şi pedepsele poliţieneşti, luptă alături de băştinaşi împotriva urii de rasă. Umăr la umăr, au defilat în oraşul Johanesburg 2.000 de femei — albe şi negre— în semn de protest împotriva legilor rasiale. Multe dintre ele au fost arestate. In sprijinul lor s-a creat o largă mişcare de protest, cerînd punerea lor în libertate şi respectarea drepturilor cetăţeneşti. pentru drepturi a femeilor din firile capitaliste şi coloniale Cadre calificate Zilele acestea s-au încheiat cursurile speciale cu instructorii artistici din regiunea Iaşi, organizate de Casa Regionala a Creaţiei Populare în cadrul Şcolii populare de Artă. * După însuşirea noţiunilor de bază în ceea ce priveşte problemele de repertoriu şi interpretare, cei 63 de instructori îşi pregătesc examenul de absolvire a anului I cu o lucrare practică chiar la locul lor de muncă. Cele dîfitîi coltive cu o pregătire specială vin astfel să contribuie activ şi cu competenţă la dezvoltarea mişcării artistice de amatori, să promoveze un repertoriu în care să-şi găsească larg ecou cele mai arzătoare probleme ale contemporaneităţii, sa lupte pentru creşterea nivelului interpretării. Dacă ne gîrtdim la principalele lipsuri care se întîlnesc încă în activitatea artistică amatoare din regiunea Iaşi, la faptul că de multe ori instructorii gfrtt înclinaţi să substituie caracterului profund educativ al artei, cel de simplu divertisment, sau la deficienţele montării unor spectacole, ne dăm mai bine seama de importanţa acţiunii de calificare a cadrelor din mişc ' ? r'f-tcă amatoare de la sate. Aceste cadre ajutate, bineînţeles de artiştii profesionişti, vor sti să se orienteze în problemele care frămîntă Viaţa satului şi să găsească răspunsuri la aceste probleme prin glasul minunat al artei Felul în care a fost tolerăit uneori sprijinul profesioniştilor în mişcarea artistică de artiarori este discutabil. De multe ori actorii, dirijorii, sau coregrafii profesionişti s-au limitat la o muncă de instructaj, livrînd direct cu echipele, substituinduse instructorilor proprii pe care trebuiau să-i aibă formaţiile respective. Activitatea unor asemenea formaţii era la remorca timpului disponibil al instructorului profesionist. O situaţie mai elocventă există în oraşul Iaşi, unde activează ca instructori numai artişti profesionişti şi unde activitatea artistică se desfăşoară extrem de capricios, depinzînd de turneele, concediile, sau de producţia proprie a profesionistului instructor. Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ a confirmat acest lucru. A ieşit la iveală, mai clar ca oricînd, faptul că lipsa principală în mişcarea artistică de amatori constă în incompetenţa şi insuficienţa, pregătire ideologică şi de specialitate a instructorilor amatori. Cum poate fi calificată altfel atitudinea instructorilor de teatru de la căminele culturale din Piteşti-sat, Cotnari, Ţibăneşti, Vaslui, Paşcani şi altele, care au adus în lumina rampei un repertoriu ales la întîmplare, fără discernămînt, fără înţelegerea scopurilor pe care trebuie să Ie slujească arta ? Cum poate fi calificat faptul că numeroase spectacole de teatru, chiar cu piese valoroase, nu şi-au atins nici pe departe scopul lor educativ, printr-o interpretare sub orice nivel ? Cu totul ăit cel se petrec lucrurile acolo urtde a intervenit priceperea şi competenţa instructorilor pregătiţi la cursurile speciale regionale, In primul rînd se observă o mai justă înţelegere a problemei repertoriului. Toţi cei 27 de cursanţi de la secţia, teatru au pus accentul principal pe piesele de contemporaneitate, în special pe acelea care tratează lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii sau consolidarea gospodăriilor agricole oroiective. Fiese ca „Zestrea Ilenuţei“, „Răduiala“, „Bărbatul fără opinci", ’„Nunta Ioanei", „Bucuroşi de oaspeţi", „Cum samen, aşa culegi", „Noapte” albă", „Tîrgul inimilor“, „Răsfăţaţii", „Inir-o seară de toamna“ şi multe altele, constituie mărturia unei bune orientări, atît din punct de vedere al alegerii repertoriului, cit şi al interpretării. Valoarea tălmăcirii ideologice şi a interpretării în spectacole cu „Tîrgul inimilor" de la Dobrovăţ şi Dragotina, „Răsfăţaţi!" la Negreşti, „Bărbatul fără opinci" la Mînzaţi sau „S-a întîmplat la seceriş" la Poeţii, pot constitui modele pentru toţi, instructs, din regiunea Iaşi. Aşteptăm ca, şi lucrările practice la locul de muncă ale cursanţilor, care constiuie examenul de absolvire al anului I, să însemne o reflectare a cunoştinţelor însuşite după un an de studii. Dar cu o floare ni se face primăvară. Acţiunea de calificare a cadrelor de instructori din mişcarea artistică de amatori trebuie să devină problema numărul unu a Casei Regionale a Creaţiei Populare şi a Şcolii Populare de Artă. In această privinţă se simte nevoia unei exigenţe sportte din partea comiteţIor exeusive şi a secţiunilor de învăţămînt şi cultură raionale atunci cînd secţionează şi propun cadrele care să urmeze cursurile speciale. Nu întotdeauna această problemă a găsit înţelegerea necesară. Tratînd lucrurile cu superficialitate, unele secţiuni de învăţămînt şi cultură au trimis la cursuri oameni care n-aveau nici o legătură cu mişcarea artistică de amatori şi care vedeau în aceste cursuri doar un prilej de a petrece cîteva săptămîni la Iaşi, fără să-i coste drumul, masa şi cazarea. Astfel se face că din totalul de 13, înscrişi iniţial la cursuri, au rămas pînă la urmă numai 63, adică mai puţin de jumătate. Este timpul să se înţeleagă importanţa activităţii artistice amatoare, punîndu-se capăt improvizaţiilor, superficialităţii, lipsei de exigenţă. Din acest unghi de vedere trebuie privită pregătirea ideologică şi de specialitate a sutelor de instructori artistici amatori din cuprinsul regiunii Iași. C. REID * IX. * IX. pentru mișcarea artistică de amatori Pregătiri pentru noul an universitar Urija pregătirii unor condiţii tot mai optime de învăţătura pentru tineretul studios s-a manifestat şi anul acesta în cadrul Institutului de Medicină, perioada vacanţei de vară fiind folosită din plin pentru reparaţii, amenajări, înzestrarea bibliotecii, laboratoarelor, etc încă înainte de închiderea cursurilor, au început reparaţiile exterioare la laboratoarele de farmacologie şi chimie biologică, după care au urmat cele din interior, astfel că încă din prima jumătate a lunii iulie aceste unităţi erau corplet amenajate. Tot în cadrul lucrărilor de întreţinere, au fost zugrăvite amfiteatrul de igienă generală, precum şi o bună parte din sălile de curs şi holuri. Biblioteca centrală a Institutului a fost la rîndul ei zugrăvită, fiind înzestrată totodată cu rafturi noi pentru cărni şi dulapuri pentru publicaţiile curente, etc.* O rămînere in urmă se mai constată însă în ceea ce priveşte reparaţiile la cămin. Dacă imobilul căminului ,,N. Bălcescu' este gata să primească studenţii, apoi la căminul „M, Kogălniceanu‘‘ lucrările au fost terminate numai la 3 pavilioane, restul rămînînd să se efectueze de aici înainte, deoarece cooperativa ,,Muncitorul“ nu şi-a îndeplinit angajamentele luate. Pozitiv este faptul că lucrările de întreţineres cantine au fost executate în termen şi că încă de pe acum a început pregătirea de conserve şi murături pentru iarnă Aprovizionarea cu combustibil a fostasigurată pentru întreg anul de învăţămînt, iar pentru laboratoare s-a dat în folosinţă un nou gazometru. Tot în scopul înzestrării laboratoarelor planul de aprovizionare a fost întocmit încă in luna iun. , aducîndu-se pe parcurs o serie de materiale necesare experienţelor şi cercetărilor ştiinţifice. Mai sunt însă laboratoare ce deţin aparatură şi produse chimicale feutilizate, care ar putea fi date foarte bine în folosinţă altor unităţi, dacă s-ar întreprinde o examinare atentă a inventarului existent. Redistribuirea unor materiale, precum şi grăbirea lucrărilor la căminul „Al. Kogălniceanu“ sunt probleme care trebuie să stea în centrul atenţiei pentru ca noul an de învăţămîrtt să găsească Institutul de Medicină cu toate condiţiile pregătite pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ ÎNTREPRINDEREA COMUNALA APA CANAL BAI-IAŞI ÎNTREPRINDEREA COMUNALA ELECTRICITATE, TRANSPORT COMUN-IAŞI ÎNTREPRINDEREA TEHNICA-SANITARA-IAŞI aduc la cunoştinţă abonaţilor că începind cu dată de 1 septembrie 1958, plata consu-,mului de electricitate, apă canal şi a taxelor de gunoi menajer, neachitate la domiciliu la prezentarea incasatorului, se va face la ghişeul din Piaţa Unirp în localul Biroului de Abonamente Tramvai. Pentru deranjamente electrice adresaţi-vă la Telefon 1432. Pentru deranjamente apă-canal adresaţi-vâ la Telefon 1440 Pentru informaţii ITS adresaţi-vă la Telefon 1809 Condiţiile de adu pentr In cadrul Ministerului Finanţelor, funcţionează în oraşul Iaşi. ŞCOALA TECHNICA FINANCIARA, cu sediul în str. Sărăriei Nr. 35, tel. 2789. Şcoala are următoarele secţii de specialitate: Secţia Finanţe, care pregăteşte cadre de contabili pentru Sfaturile Populare şi Direcţiile Raionale ADAS. Secţia Credit, care pregăteşte cadre de contabili pentru Banca de Stat, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi CEC. Secţia industrie, transporturi şi construcţii, care pregăteşte cadre de contabili pentru întreprinderile de construcţii, transporturi şi industrie. Durata de şcolarizare este de 2 ani, absolvenţii şcolii fiind obligaţi să lucreze timp de 3 ani in sectorul pentru care s-au pregătit. Recrutarea elevilor se face dintre absolvenţii cu examen de maturitate al şc. medii de cultură generală, pe baza examenului de admitere ce se va ţine în perioada 27-30 sept. 1958 la obiectele L. romînă şi Matematică din materia claselor şcolii medii. înscrierea se face pe baza actelor de studii, stare materială, sănătate, pînă la data de 25 sept a c. Alte informaţiuni se pot căpăta telefonic sau în scris de la sicretariatul şcolii. Stere în Şcoala Tehnica Financiară Iaşi, al anul şcolar 1958—1959 SPECTACOLE . TEATRUL NAŢIONAL “VASILE ALECSANDRI“ — la grădina „Pomul verde“. Marţi 2. IX orele 20.00 Ochiul babei; joi 4 IX orele 20.00 Nota zero la purtare; sâmbâtă 6. IX ora 20.00 Căsătoria; duminică 7. IX. ora 20.00 Căsătoria CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI, Pavel KorceagMff, ILIE PINTILIE: Balada voinicului, cinemascop ; PUȘKIN : Luna de miere TINERETULUI : Arta prietenilor ; ION CREANGA: Muzică cu bucluc; CAILIE PINTIMINUL CULTURAL LIE“ : Micul acrobat LUMINA - HIRLAU : 2-3. IX. Un dar înaripat; 4-7. IX. Ulisse; RODINA — HUȘI : 2-IX. Dispărut fără urmă ; 3-7. Ispita; (la grădină) 2-7. IX. Fiul pădurarului ; 23 AUGUST — BIRLAD : 2-5. IX. Rîndunica ; 6-7. IX. Erupţia ; (la grădină) 2-7. IX. Alarma ; 30 DECEMBRIE PD. ILOAIE 2-3. IX. Malva ; 4-7. IX. Vînătoarea tragică ; VICTORIA — TG. FRUMOS 2-3. IX. Hoţul cenuşiu ; 4-7. IX. Erupţia ; I.C.FRIMU — VASLUI: 27. IX. Taifun la Nagasaki. Timpul probabil (2 septembrie) Vremea cu tendinţe de îmbunătăţire, cu cerul noros pînă la parţial acoperit. Vor cădea ploi cu caracter temporar. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Temperatura uşor variabilă. Noaptea va oscila între 11-15 grade iar ziua va fi cuprinsă între 17-24 orariu. PUBLICI PUBLICITATE-PUBLICIT iagftiaHg—Bg,* «s» t rans* Î3T r Grupul şcolar sanitar Iaşi COMUNICARE cu sediul în strada Nicolae Bălcescu Nr. 28, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pentru anul şcolar 1958 1059 se fac înscrieri pentru următoarele specialităţi: — tehnicieni surori de ocrotire. — tehnicieni surori medicale — tehnicieni moaşe. — tehnicieni igieniştî. — tehnicieni laboranţi de clinică. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală (licee), cu diplomă de maturitate, — în vîrstă de 17-25 ani. înscrierile se fac la secretariatul şcolii pînă la data de 24 septembrie 1958, în baza următoareiia de: — diploma de maturitate (în original). — copie legalizată după actul de naştere. — certificat de sănătate în care să se menţioneze rezultatul seroreacţiei B. W. şi al radioscopiei pulmonare. — certificat de stare materială eliberat de secţia financiară şi adeverinţa de salarii pentru părinţii salariaţi. — dovadă din care să reiasă situaţia militară (numai pentru băieţi). Examenul de admitere pentru toate secţiile enumerate mai sus se va ţine între 27-30 septembrie1958 la obiectele : — anatomia şi fiziologia omului (scris şi oral). — chimia (scris şi oral). — fizica (oral). La secţia tehnicieni igienişti se înscriu băieţi, la secţia tehnicieni laboranţi de clinică se înscriu băieţi şi fete, iar la secţiile: tehnicieni surori ocrotite, tehnicieni surori medicale şi tehnicieni moaşe se înscriu numai fete, înscrierile pot fi făcute şi prin poştă. Relaţii suplimentare se obţin la secretariatul şcolii. 4 TE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în oraşul Iaşi, strada N. Mohănescu nr. 4 tel. 2840, funcţionează Şcoala Muncitorească — şcoală de cultură generală — cursuri serale şi fără frecvenţă, înscrierile pentru anul 1, curs seral şi fără frecvenţă, au început şi se vor încheia la data de 4 sept. crt. • Examenul de admitere va avea loc în zilele de 9 şi 10 septembrie crt. In localul şcolii, constînd dintr-o probă scrisă şi una orală la obiectele: limba romînă şi matematica. Elevii vor fi examinaţi din materia învăţată la aceste două obiecte în clasele V—Vii elementare. Se primesc înscrieri din orşul I]şi regiunea laşi. Actele necesare pentru inse. .ere, sînt acelea specificate în instrucţiunile pitirii - 'V-rea FCM Nr. 1009-1957. Alte informaţii se dau zonic la secretariatul şcolii. Mr 3730 w .e,*. * a * .*. * » ? » a a» v » * * * † **.* «ujejaeje** * **.#»***.* *@ »***»*.*@»* * ?»††»·»»»@»» »»»r» *»***»»·» a»» » * * »-»nr** * »je****.*'» *******'*.* * **'*'» † »*•*.* *.***** j sur*»*» *-#•* yrr*.» TA!! OH TRANSPORTURI AERIENE ROMINE aduce la cunoştinţa publicului călător că, începînd cu data de 1 septembrie 1998, costul unui bilet pe ruta IAŞI-BACAU şi retur se reduce de Ia 92 lei la 52 Iei. I Informaţii suplimentare se pot lua zilnic de la Agenţia TAROM str Rf I publicii nr. 2 telefon 2560 .Vîzifafi__ Buîeîuî EXPRES deschis in str. Păcurari nr 3, unde găsiţi zilnic preparate calde şi reci, şpriţuri, ceai, cafea cu lapte, prăjituri şi alte sortimente. ro atenfirior Librăriile Nr. 1, „Cartea Rusă“ şi Anticariatul din Iaşi precum şi librăriile din reşedinţele de raion, cumpără cărţi şcolare pentru clasele IV-V-VI-VII-VIII-IX şi X din anul de învăţămînt 1957—1958. a. C. E. T Iaşi T. A. anunţă deschiderea uluitoarelor unităţi în cadrul „Lunii laşilor“ la data de 1 septembrie 1958. 1. Restaurantul „Luna laşilor", în pavilionul „Luna Iaşilor" de la Copou, vizavi de Universitate, care va funcţiona zilnic între orele 9-23, unde găsiţi gustări şi tot felul de băuturi. 2. Bufetul „Hala“ din pavilionul angajează imedi-tt tru autobuze L. Iaşi „Luna Iaşilor“ din Hală ce... cţiona zilnic între orele 96 - i gustări şi tot felul de băuturi. 3. Restaurantul „Hanul Ancuţei“ din Parcul Expoziţiei ce va funcţiona zilnic între orele 17-23 oride puteţi servi zilnic gustări, produse de gratar, tot felul de băuturi, bere. Muzică — dans, I autor Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri“ Iaşi anunţă întreprinderile şi instituţiile din oraşul Iaşi că Încheierea contractelor pentru spectacolele stagiunii 1958—1959 cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi se face între 1 —15 Septembrie 1958. Delegaţii se pot prezenta intre orele 8-14, telefon 2299.