Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1958-09-02 / nr. 3736

pag. 2-a. Iniţiativa şi priceperea femeii valorificate în gospodărirea di in cuprinsul raionului Faş­­tcani peste 50 la sută din popu­laţia satelor o formează femeile Harnicele ţaranci participă cot la cot cu bărbaţii la în­florirea satelor, o parte din munca lor entuziastă aflîndu-se la temelia realizărilor din anii de democraţie populară. In articolul de astăzi îmi propun să vorbesc doar despre contri­buţia femeilor din raionul nos­tru in direcţia gospodăririi tre­burilor obşteşti, în rezolvarea nevoilor cartierelor şi satelor. Cifrele sunt în general seci. In cazul de faţă ele exprimă însă o imagine a capacităţii femeilor în rezolvarea treburilor obşteşti. Iată-le: o femeie deputată în Marea Adunare Naţională, două femei deputate regionale şi 199 deputate raionale şi comunale. La cifrele acestea mai pot fi a­­dăugate alte cîteva sute de preşedinte şi membre ale co­mitetelor de cetăţeni, ale comi­tetelor de sprijin de pe Ungă unităţile şcolare şi spitaliceşti etc. Astfel a fost creată posibi­litatea ca multe din problemele specifice femeilor să fie înţelese mai uşor, comitetele femeilor reuşind să mobilizeze în ac­tivitatea obştească un număr tot mai mare de gospodine. De curînd, de pildă, ţăranii mun­citori din satele Verşeni şi Soci, ambele din comuna Miroslă­­veşti, au hotărît să construias­că prin muzică voluntară noi lăcaşuri de cultură. Şi nu mult după luarea hotărîrii, între ce­tăţenii cel­or două sate a înce­put o adevărată întrecere, fie­care dintre comitetele de construcţie avînd „ambiţia“ să termine cel dinţii lucrarea. Şi, de bună seamă că în întrecere sunt antrenate şi numeroase femei între care Albu Elena, Bodoaşcă Elisabeta şi Grigoraş Elena. Rezultatul? Deocamdată at­ît într-un sat cit şi în altul au fost asigurate toate materia­lele necesare construcţiei, con­­fecţionîndu-se totodată peste 10.000 chirpici. Şi gospodinele din satul Bol­deşti şi-au făcut un bun renu­me. Ele au organizat acţiuni dintre cele mai felurite, de la buna întreţinere a locuinţei, a curţii proprii, a uliţei, pînă la sprijinirea unităţilor de copii şi sanitare. Prin munca şi con­tribuţia lor preţioasă, bunăoară, recent a fost terminată noua construcţie a şcolii de 4 ani ale cărei încăperi au fost înfrumu­seţate cu perdele de marchizei şi alte obiecte realizate prin contribuţia voluntară în mun­că a femeilor. Tot în acest sens al înfrumuseţării noilor lăcaşe de cultură, trebuie amintit şi aportul preţios al gospodinelor din Horeşti printre care Puiu Elisabeta,­ Costaş Mar­iţa, co­­ţoveanu „Victoria şi multe alte­le, care au contribuit la con­fecţionarea a 25 m.l. preşuri. In satelor treceri în treburi gospodăreşti au fost iniţiate şi între femeile din Moţca, Lespezi ş.a. care s-au distins în mod deosebit în amenajarea şi buna întreţinere a grădiniţei sezoniere şi casei de naşteri. De asemenea nume­roase gospodine din raionul nostru au fost antrenate in toa­te acţiunile ce s-au dus pen­­tru punerea şcolilor în perfectă stare de funcţionare (reparaţii, văruirea interioarelor, spălarea geamurilor, amenajarea clase­lor, etc). Şi fiindcă vorbim despre ac­tivitatea gospodărească a feme­ilor trebuie amintit şi faptul că în unele sate, de exemplu Hălăuceşti funcţionează cu mult succes cercuri de croitorie frecventate de zeci de cetăţene. Cercurile de gospodărire, de croitorie şi broderie Sunt de mare ajutor pentru gospodine deoarece le îmbogăţesc cunoş­tinţele. De aceea, noi ne-am propus ca în toamna acestui an să sprijinim înfiinţarea de ast­fel de cercuri şi în alte locuri din raion. Aceste cîteva rezultate obţi­nute pe ţărimul activităţii ob­şteşti au însufleţit şi mai mult organizaţia noastră care sub îndrumarea ei cu sprijinul co­mitetului raional de partid munceşte neobosit pentru atra­gerea a cut mai multe femei în activitatea obştească. MARIA PRISACARU preşedinta comitetului raional al femeilor — Paşcani ★ Cete 92 cercuri de p.i.o care funcţionează in cuprin­sul raionului negreşti des­făşoară o rodnică activita­te. Printre materialele pre­lucrate în ultima vreme în cadrul acestor cercuri amin­tim: Manifestul celui de al IV-lea Congres al FDIF, do­cumentele Congresului Mon­dial pentru dezarmare şi colaborare internaţională, broşura intitulată: „Viaţa nouă a femeilor din­­V 7 3 socialiste“ ş.a. ★ Mîirte, 3 septembrie a.c., în comuna Grajduri din raionul Iaşi, se deschi­de un cerc de croitorie, ca­re va funcţiona de 2 ori pe săptămînă. M va fi frecventat de 25 ţărănoi muncitoare. Ca mais­tre au fost numite tovară­șele Rusu Maria și Tom­a Eugenia. RUSU CAROL, coresp. FI­ACARA IASI 1.01 *-ei­­.INOISTRI Cele 3 războaie la care lucrează Marta Maxim de la fabrica ,,Ţesă­tura“ Iaşi îi situ­ prietene dragi, pe care le preţuieşte. Me ii aduc nenumărate bucurii. Lucrind la pro­dusul „Care“ muncitoarea ?****» Maxim obţine zilnic o depăşire de 10-15 la sută. Foto: G. PAUL £mj$΀l Germania occidentala In această parte a Germaniei, muncitoarea din fabrică primeşte pentru muncă egală un salariu cu 20—40 la sută mai mic decit bărbatul. Muncitoarea agricolă este plătită cu 55 la sută mai puţin decit o muncitoare din fabrică. La angajarea în serviciu, femeile trebuie să semneze că la trei luni du­pă o eventuală căsă­torie, contractul de muncă se desface. Ocupanţii americani în­josesc femeile germane, prdfi­­d­itd de faptul că acestea rămîn fără lucru­ şi nu au condiţii de existenţă. Iată numai cîteva din nedrep­tăţile împotriva cărora luptă fe­meile Germaniei occidentale grupate în organizaţii demo­crate. Ele sprijină serios acţiu­nile sindicatelor, pentru redu­cerea vîrstei de pensionare a femeii de la 65 la 60 de ani şi protestează contra scumpirii vieţii. Grupate în Uniunea Tinere­lor Fete din Franţa, tinerele franceze luptă ca patronii să nu le mai ţină ca pe femei de serviciu, ci să le lase să-şi în­suşească meserii. Şcolile profe­sionale sunt foarte puţine. De ce ziarele din Franţa (cu excep­ţia celor progresiste), nu scriu, nimic despre situaţia noastră? spun ele. Pe noi nu ne intere­sează cum trăiesc în intimitate marii artişti de cinematograf, nu ne interesează poveşti cu fete sărace care se mărită cu milionari sau alte ştiri aşa-zise senzaţionale de care se ocupă breşa burgheză. Pe noi ne in­teresează să ne cucerim împre­una dreptul la meserii califica­te, dreptul la muncă, la odihnă, la învăţătură şi ştim că acestea le vom c­­eri dacă vom avea pace. Uniunea Sud- Africana In­ Uniunea Sud-Africană care se cheamă şi „ţara îngrădirilor de culoare“, 80 pînă la 90 la sută din cei 9 milioane de ne­gri nu ştiu carte. Ei locuiesc in regiuni şi cartiere diferite de-ale albilor, nu au voie să circule pe străzi decit la anu­mite ore, nu au voie să meargă dintr-un oraş în altul fără au­torizaţie specială. In ciuda gra­velor persecuţii, femeile negre se ridică la luptă. Toamna tre­cută peste 1.000 de femei au străbătut străzile cîntînd imnul naţional "Şi înmînmd miniştrilor protestul lor împotriva înjosi­toarelor legi rasiale. După e­­xemplul lor s-au organizat apoi demonstraţii asemănătoare în toate oraşele mari ale ţării. Mulţi oameni albi progresişti, neţinînd seama de persecuţiile şi pedepsele poliţieneşti, luptă alături de băştinaşi împotriva urii de rasă. Umăr la umăr, au defilat în oraşul Johanesburg 2.000 de femei — albe şi negre— în semn de protest împotriva legilor rasiale. Multe dintre ele au fost arestate. In sprijinul lor s-a creat o largă mişcare de protest, cerînd punerea lor în libertate şi respectarea dreptu­rilor cetăţeneşti. pentru drepturi a femeilor din firile capitaliste şi coloniale Cadre calificate Zilele acestea s-au încheiat cursuri­le speciale cu instructorii artistici din regiunea Iaşi, organizate de Casa Regionala a Creaţiei Populare în ca­drul Şcolii populare de Artă. * După însuşirea noţiunilor de bază în ceea ce priveşte problemele de re­pertoriu şi interpretare, cei 63 de in­structori îşi pregătesc examenul de absolvire a anului I cu o lucrare prac­tică chiar la locul lor de muncă. Cele dîfitîi coltive cu o pregătire specială vin astfel să contribuie activ şi cu competenţă la dezvoltarea mişcării ar­tistice de amatori, să promoveze un repertoriu în care să-şi găsească larg ecou cele mai arzătoare probleme ale contemporaneităţii, sa lupte pentru creşterea nivelului interpretării. Dacă ne gîrtdim la principalele lip­suri care se întîlnesc încă în activita­tea artistică amatoare din regiunea Iaşi, la faptul că de multe ori in­structorii gfrtt înclinaţi să substituie caracterului profund educativ al artei, cel de simplu divertisment,­­ sau la deficienţele montării unor spectacole, ne dăm mai bine seama de impor­tanţa acţiunii de calificare a cadrelor din mişc ' ? r'f-tcă amatoare de la sate. Aceste cadre­­ ajutate, bineînţeles de artiştii profesionişti, vor sti să se orienteze în problemele care frămîntă Viaţa satului şi să găsească răspun­suri la aceste probleme prin glasul minunat al artei Felul în care a fost tolerăit uneori sprijinul profesioniştilor în mişcarea artistică de artiarori este discu­tabil. De multe ori actorii, dirijorii, sau co­regrafii profesionişti s-au limitat la o muncă de instructaj, livrînd direct cu echi­pele, substituindu­­se instructorilor pro­prii pe care tre­buiau să-i aibă for­maţiile respective. Activitatea unor a­­semenea formaţii era la remorca timpului disponibil al instructorului profesionist. O situaţie mai elocventă există în oraşul Iaşi, unde activează ca instructori numai artişti profesio­nişti şi unde activitatea artistică se desfăşoară extrem de capricios, depin­zînd de turneele, concediile, sau de producţia proprie a profesionistului instructor. Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ a confirmat acest lucru. A ieşit la iveală, mai clar ca oricînd, faptul că lipsa principală în mişcarea artistică de amatori constă în incom­petenţa şi insuficienţa, pregătire ideo­logică şi de specialitate a instructo­rilor amatori. Cum poate fi calificată altfel atitudinea instructorilor de tea­tru de la căminele culturale din Pit­­eşti-sat, Cotnari, Ţibăneşti, Vaslui, Paşcani şi altele, care au adus în lu­mina rampei un repertoriu ales la întîmplare, fără discernămînt, fără înţelegerea scopurilor pe care trebuie să Ie slujească arta ? Cum poate fi calificat faptul că nu­meroase spectacole de teatru, chiar cu piese valoroase, nu şi-au atins nici pe departe scopul lor educativ, prin­­tr-o interpretare sub orice nivel ? Cu totul ăit cel se petrec lucrurile acolo urtde a intervenit priceperea şi competenţa instructorilor pregătiţi la cursurile speciale regionale, In pri­mul rînd se observă o mai justă în­ţelegere a problemei repertori­ulu­i. Toţi cei 27 de cursanţi de la secţia, teatru au pus accentul principal pe piesele de con­temporaneitate, în special pe acelea care tratează lupta pentru transfor­marea socialistă a agriculturii sau consolidarea gospodăriilor agricole oro­iective. Fiese ca „Zestrea Ilenuţei“, „Răduiala“, „Bărbatul fără opinci", ’„Nunta Ioanei", „Bucuroşi de oas­peţi", „Cum samen, aşa culegi", „Noapte” albă", „Tîrgu­l inimilor“, „Răsfăţaţii", „Inir-o seară de toam­na“ şi multe altele, constituie măr­turia unei bune orientări, atît din punct de vedere al alegerii reperto­riului, cit şi al interpretării. Valoarea tălmăcirii ideologice şi a interpretării în spectacole cu „Tîrgul inimilor" de la Dobrovăţ şi Dragotina, „Răsfăţa­ţi!" la Negreşti, „Bărbatul fără o­­pinci" la Mînzaţi sau „S-a întîmplat la seceriş" la Poeţii, pot constitui modele pentru toţi, instructs­,­ din re­giunea Iaşi. Aşteptăm ca, şi lucră­rile practice la locul de muncă ale cursanţilor, care const­iuie examenul de absolvire al anului I, să însemne o reflectare a cunoştinţelor însuşite după un an de studii. Dar cu o floare ni se face primă­vară. Acţiunea de calificare a cadre­lor de instructori din mişcarea artis­­tică de amatori trebuie să devină problema numărul unu a Casei Regio­nale a Creaţiei Populare şi a Şcolii Populare de Artă. In această privinţă se simte nevoia unei exigenţe sport­­te din partea comiteţIor exe­usive şi a secţiunilor de învăţămînt şi cultură raionale atunci cînd s­ecţionează şi propun cadrele care să urmeze cursu­rile speciale. Nu întotdeauna această problemă a găsit înţelegerea nece­sară. Tratînd lucrurile cu superficia­litate, unele secţiuni de învăţămînt şi cultură au trimis la cursuri oameni care n-aveau nici o legătură cu miş­carea artistică de amatori şi care ve­deau în aceste cursuri doar un pri­lej de a petrece cîteva săptăm­îni la Iaşi, fără să-i coste drumul, masa şi cazarea. Astfel se face că din totalul de 13, înscrişi iniţial la cursuri, au rămas pînă la urmă numai 63, adi­că mai puţin de jumătate. Este timpul să se înţeleagă impor­tanţa activităţii artistice amatoare, punîndu-se capăt improvizaţiilor, su­perficialităţii, lipsei de exigenţă. Din acest unghi de vedere trebuie privită pregătirea ideologică şi de specialitate a sutelor de instructori artistici ama­tori din cuprinsul regiunii Iași. C. REID * IX. * IX. pentru mișcarea artistică de amatori Pregătiri pentru noul an universitar Urija pregă­tirii unor condiţii tot mai optime de învăţătura pentru ti­neretul studios s-a manifestat şi a­­nul acesta în cadrul Institutului de Medicină, perioada vacanţei de vară fiind folosită din plin pentru repa­raţii, amenajări, înzestrarea biblio­tecii, laboratoarelor, etc încă înainte de închiderea cursuri­lor, au început reparaţiile exterioare la laboratoarele de farmacologie şi chimie biologică, după care au urmat cele din interior, astfel că încă din prim­a jumătate a lunii iulie aceste unităţi erau cor­plet amenajate. Tot în cadrul lucrărilor de întreţinere, au fost zugrăvite amfiteatrul de igienă generală, precum şi o bună parte din sălile de curs şi holuri. Biblio­teca centrală a Institutului a fost la rîndul ei zugrăvită, f­­iind înzestrată totodată cu rafturi noi pentru cărni şi dulapuri pentru publicaţiile cu­rente, etc.* O rămînere in urmă se mai con­stată însă în ceea ce priveşte repa­raţiile la cămin. Dacă imobilul că­minului ,,N. Bălcescu'­ este gata să primească studenţii, apoi la cămi­nul „M, Kogălniceanu‘‘ lucrările au fost terminate numai la 3 pavilioane, restul rămînînd să se efectueze de aici înainte, deoarece cooperativa ,,Muncitorul“ nu şi-a îndeplinit an­gajamentele luate. Pozitiv este faptul că lucrările de întreţinere­­s cantine au fost execu­tate în termen şi că încă de pe acum a început pregătirea de conserve şi murături pentru iarnă Aprovizionarea cu com­bustibil a fost­­asigurată pentru întreg anul de învăţămînt, iar pentru laboratoare s-a dat în folosinţă un nou gazo­­metru. Tot în scopul înzestrării la­­­­boratoarelor planul de aprovizionare a fost întocmit încă in luna iun. , aducîndu-se pe parcurs o serie de materiale necesare experienţelor şi cercetărilor ştiinţifice. Mai sunt în­să laboratoare ce deţin aparatură şi produse chimicale f­eutilizate, care ar putea fi date foarte bine în folo­sinţă altor unităţi, dacă s-ar între­prinde o examinare atentă a inventa­rului existent. Redistribuirea unor materiale, pre­­cum­ şi grăbirea lucrărilor la cămi­nul „Al. Kogălniceanu“ sunt proble­me care trebuie să stea în centrul atenţiei pentru ca noul an de învă­­ţămîrtt să găsească Institutul de Me­dicină cu toate condiţiile pregătite pentru buna desfășurare a procesu­lui instructiv-educativ ÎNTREPRINDEREA COMUNALA APA CANAL BAI-IAŞI ÎNTREPRINDEREA COMU­NALA ELECTRICITATE, TRANSPORT COMUN-IAŞI ÎNTREPRINDEREA TEHNICA-SANIT­ARA-IAŞI aduc la cunoştinţă abonaţilor că începind cu dată de 1 septem­brie 1958, plata consu-,­mului de electricitate, apă canal şi a taxelor de gunoi menajer, nea­chitate la domiciliu la prezentarea incasatoru­lui, se va face la ghi­şeul din Piaţa Unirp în localul Biroului de Abonamente Tramvai. Pentru deranjamente electrice adresaţi-vă la Telefon 1432. Pentru deranjamente apă-canal adresaţi-vâ la Telefon 1440 Pentru informaţii ITS adresaţi-vă la Te­lefon 1809 Condiţiile de adu pentr In cadrul Ministerului Finan­ţelor, funcţionează în oraşul Iaşi. ŞCOALA TECHNICA FINANCI­ARA, cu sediul în str. Sărăriei Nr. 35, tel. 2789. Şcoala are următoarele secţii de specialitate: Secţia Finanţe, care pregăteş­te cadre de contabili pentru Sfa­turile Populare şi Direcţiile Ra­ionale ADAS. Secţia Credit, care pregăteşte cadre de contabili pentru Banca de Stat, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi CEC.­­ Secţia industrie, transporturi şi construcţii, care pregăteşte cadre de contabili pentru întreprinderile de construcţii, transporturi şi in­dustrie. Durata de şcolarizare este de 2 ani, absolvenţii şcolii fiind obligaţi să lucreze timp de 3 ani in sectorul pentru care s-au pre­­gătit. Recrutarea elevilor se face din­tre absolvenţii cu examen de ma­turitate al şc. medii de cultură generală, pe baza examenului de admitere ce se va ţine în perioa­da 27-30 sept. 1958 la obiectele L. romînă şi Matematică din ma­teria claselor şcolii medii. înscrierea se face pe baza actelor de studii, stare materială, sănă­tate, pînă la data de 25 sept a c. Alte informaţiuni se pot căpăta telefonic sau în scris de la si­cre­­tariatul şcolii. Stere în Şcoala Tehnica Financiară Iaşi, al anul şcolar 1958—1959 SPECTACOLE . TEATRUL NAŢIONAL “VASILE ALECSANDRI“ — la grădina „Po­mul verde“. Marţi 2. IX orele 20.00 Ochiul babei; joi 4 IX orele 20.00 Nota zero la purtare; sâmbâtă 6. IX ora 20.00 Căsătoria; duminică 7. IX. ora 20.00 Căsătoria CINEMATOGRAFE : MAXIM GORKI, Pavel KorceagMff, ILIE PINTILIE: Balada voinicului, cinemascop ; PUȘKIN : Luna de miere TINERETULUI : Arta prietenilor ; ION CREANGA: Muzică cu bucluc; CA­ILIE PINTI­MINUL CULTURAL LIE“ : Micul acrobat LUMINA - HIRLAU : 2-3. IX. Un dar înaripat; 4-7. IX. Ulisse; RO­DINA — HUȘI : 2-IX. Dispărut fără urmă ; 3-7. Ispita; (la grădină) 2-7. IX. Fiul pădurarului ; 23 AUGUST — BIRLAD : 2-5. IX. Rîndunica ; 6-7. IX. Erupţia ; (la grădină) 2-7. IX. Alarma ; 30 DECEMBRIE PD. ILOAIE 2-3. IX. Malva ; 4-7. IX. Vînătoarea tragică ; VICTORIA — TG. FRUMOS 2-3. IX. Hoţul cenuşiu ; 4-7. IX. Erupţia ; I.C.­FRIMU — VASLUI: 2­7. IX. Taifun la Nagasaki. Timpul probabil (2 septembrie) Vremea cu tendinţe de îmbunătăţi­re, cu cerul noros pînă la parţial a­­coperit. Vor cădea ploi cu caracter temporar. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic. Tem­peratura uşor variabilă. Noaptea va oscila între 11-15 grade iar ziua va fi cuprinsă între 17-24 orariu. PUBLICI PUBLIC­IT­ATE-PUBLICIT iagftiaHg—Bg,­* «s» t rans* Î3T r Grupul şcolar sanitar Iaşi COMUNICARE cu sediul în strada Nicolae Băl­cescu Nr. 28, aduce la cunoştin­ţa celor interesaţi că pentru anul şcolar 1958 1059 se fac înscrieri pen­tru următoarele specialităţi: — tehnicieni surori de ocrotire. — tehnicieni surori medicale — tehnicieni moaşe. — tehnicieni igieniştî. — tehnicieni laboranţi de­ clinică. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală (licee), cu diplomă de maturitate, — în vîrstă de 17-25 ani. înscrierile se fac la secretariatul şcolii pînă la data de 24 septem­brie 1958, în baza următoare­ii­a de: — diploma de maturitate (în original). — copie legalizată după actul de naştere. — certificat de sănătate în care să se menţioneze rezultatul sero­­reacţiei B. W. şi al radioscopiei pulmonare. — certificat de sta­re materială eliberat de secţia financiară şi a­­deverinţa de salarii pentru părinţii salariaţi. — dovadă din care să reiasă situaţia militară (numai pentru bă­ieţi). Examenul de admitere pentru toate secţiile enumerate mai sus se va ţine între 27-30 septembrie­­1958 la obiectele : — anatomia şi fiziologia omului (scris şi oral). — chimia (scris şi oral). — fizica (oral). La secţia tehnicieni igienişti se înscriu băieţi, la secţia tehnicieni laboranţi de clinică­ se înscriu bă­ieţi şi fete, iar la secţiile: tehnici­eni surori ocrotite, tehnicieni su­rori medicale şi tehnicieni moaşe se înscriu numai fete, înscrierile pot fi făcute şi prin poştă. Relaţii suplimentare se obţin la secretariatul şcolii. 4 TE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în oraşul Iaşi, strada N. Mohănescu nr. 4 tel. 2840, funcţionează Şcoala Muncitorească — şcoală de cultură generală — cursuri serale şi fără frecvenţă, înscrierile pentru anul 1, curs seral şi fără frecvenţă, au început şi se vor încheia la data de 4 sept. crt. • Examenul de admitere va avea loc în zilele de 9 şi 10 septem­brie crt. In localul şcolii, constînd dintr-o probă scrisă şi una orală la obiectele: limba romînă şi matematica. Elevii vor fi exami­naţi din materia învăţată la aces­te două obiecte în clasele V—Vii elementare. Se primesc înscrieri din or­şul I]­şi regiunea laşi. Actele necesare pentru inse. .e­­re, sînt acelea specificate în in­strucţiunile pi­tirii - 'V-rea FCM Nr. 1009-1957. Alte informaţii se dau zonic la secretariatul şcolii. Mr 3730 w .e,*. * a * .*. * » ? » a a­» v » * * * † **.* «ujejaeje** * **.#»***.* *@ »***»*.*@»* * ?»††»·»»»@»» »»»r» *»***»»·» a»» » * * »-»nr** * »je****.*'» *******'*.* * **'*'» † »*•*.* *.***** j sur*»*» *-#•* yrr*.» TA!! OH­­ TRAN­SPORTURI AERIENE ROMINE aduce la cunoştinţa publicului că­lător că, începînd cu data de 1 sep­tembrie 1998, costul unui bilet pe ruta IAŞI-BACAU şi retur se reduce de Ia 92 lei la 52 Iei. I Informaţii suplimentare se pot lua zilnic de la Agenţia TAROM str Rf I publicii nr. 2 telefon 2560 .Vîzifafi__ Buîeîuî EXPRES deschis in str. Păcurari nr 3, unde găsiţi zilnic prepa­rate calde şi reci, şpriţuri, ceai, cafea cu lapte, prăji­turi şi alte sortimente. ro atenfiri­or Librăriile Nr. 1,­­ „Cartea Rusă“ şi Anticariatul din Iaşi precum şi librăriile din reşedinţele de raion, cum­pără cărţi şcolare pentru cla­sele IV-V-VI-VII-VIII-IX şi X din anul de învăţămînt 1957—1958. a. C. E. T Iaşi T. A. anunţă deschiderea ulu­itoarelor­ unităţi în cadrul „Lunii laşilor“ la data de 1 septembrie 1958. 1. Restaurantul „Luna laşilor", în pavilionul „Luna Iaşilor" de la Copou, vizavi de Universitate, care va funcţiona zilnic între ore­le 9-23, unde găsiţi gustări şi tot felul de băuturi. 2. Bufetul „Hala“ din pavilionul angajează imed­i-tt tru autobuze L. Iaşi „Luna Iaşilor“ din Hală ce­­... cţiona zilnic între orele 9­­6 - i gustări şi tot felul de băuturi. 3. Restaurantul „Hanul Ancuţei“ din Parcul Expoziţiei ce va funcţio­na zilnic între orele 17-23 oride pu­teţi servi zilnic gustări, produse de gratar, tot felul de băuturi, bere. Muzică — dans, I auto­r Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri“ Iaşi anunţă întreprinderile şi instituţiile din oraşul Iaşi că Încheierea contractelor pen­tru spectacolele stagiunii 1958—1959 cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi se face între 1 —15 Septembrie 1958. Delegaţii se pot prezenta intre orele 8-14, telefon 2299.

Next