Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1958-09-02 / nr. 3736
V "fel»» Nrm& Din viaţa noua a poporulfii vietnamez 13 ani de la proclamarea R. D. Vietnam Hidrocentrala Ta Sa-Na Ngan din R.D. Vietnam este principala sursă de alimentare cu electricitate a minelor de cositor Tinh-Tuc de la Cao Bang IN CLIŞEU, în sala maşinilor. Industria uşoară îşi depăşeşte planul Planul industriei uşoare al R. D. Vietnam a fost depăşit pe primul semestru al anului curent. Fabrica de ţesături din Nam Dinh, fabricile de Mitie din Hoang Van Thu şi Lua Viet, fabrica de prelucrare a tutunului din Thang Long, fabrica de chibrituri din Thong Nhat, fabrica de placaj din Cau Duong şi-au îndeplinit sau depăşit planurile de producţie. Fabrica textilă din Nam Dinh a produs 100.000 metri de ţesături peste plan. Producţia de fire de bumbac a depăşit cu 6,2 la sută prevederile planului. La distilăria din Hanoi productivitatea muncii a crescut cu 10 la sută peste prevederile planului, fiind cu aproximativ 20 la sută mai mare decit în 1957. Producţia a crescut cu 40 la Sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Un sfert din orezul prevăzut pentru producţia alcoolului a fost înlocuit cu sirop de zahăr, îmbunătăţindu -se astfel călitatea, şi economisindu-se o mare cantitate de orez. Muncitorii au iniţiat o întrecere în vederea depăşirii cu 2 la suta a planului pe 1958 şi a reducerii preţului de cost cu 8 la sută. Pe baza economiilor realizate, pete 90 la sută din lucrătorii difi industria uşoară au căpătat un salariu sporit. (Agerpres) După restabilirea păcii in R. D. Vietnam s-au constituit numeroase colective de meseriaşi care produc variate obiecte de artizanat. Aceste produse sunt cunoscute acum în numeroase ţări. La tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, aceste obiecte au avut mare succes. IN CLIŞEU: Obiecte din ramuri de palmier. Dezvoltarea culturală a minorităţilor Dacă regimul colonialist a lăsat populaţia vietnameză din Deltă într-o situaţie economică, culturală şi sanitară dintre cele mai înnapoiate, efectul acestei colonizări asupra a peste 30 de minorităţi, locuind dispersate în munţi a fost şi mai dezastruos. Peste 95 lă sută dintre locuitorii de la munte erau analfabeţi, numeroase boli bîntuind printre ei, procentajul mortalităţii infantile era foarte ridicat, în special printre minorităţile locuind în regiunile trai înalte ale munţilor. Iată de ce, în cursul ultimilor ani paralel cu organizarea producţiei, a trebuit să se ducă lupta împotriva flagelurilor sociale, ca superstiţiile, bolile, etc. pentru a îmbunătăţi nivelul de viaţă al populaţiei din munţi. După restabilirea păcii, învăţâmîntul general s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Numărul global al şcolilor de gradul întîi s-a rdicat între 1956-57 la 800, cuprinzînd aproape 200.000 de elevi. Şcolile de gradul doi s-au înmulţit de la 16 1933, grupînd 18.000 de elevi. Sub ocupaţia colonialistă, numai copiii din familiile avute puteau sa vie la Hanoi pentru a studia, în timp ce acura, în facultăţile din Vietnamul de Nord, numeroşi studenţi aparţinind diferitelor minorităţi naţionale, în majoritate fii din familii sărace, urmează cursurile. Pe de altă parte, peste 100 de elevi, fa cînd parte din minorităţile etnice frecventează şcolile secundare profesionale. Şcoala superioară de pedagogie a minorităţilor, care este cea mai mare din Vietnamul de Nord, şi care cuprinde clase de gradul doi şi trei, are 800 de elevi, făcînd parte din 34 de minorităţi naţionale In ultima vreme, 350 de tineri învăţători au absolvit această şcoală şi s au reîntors în regiunile de origină, pentru a participa la munca de Instrucţie. Printre altele, fiecare regiune autonomă are o şcoală normală pentru formarea învăţătorilor de gradul întîi. Paralel cu învăţămîntulgeneral, larga mişcare de învăţămint, popular a antrenat zeci de mii de persoarne în frontul de luptă împotriva analfabetismului. In cursul primelor 3 luni ale anului trecut, aproape 90.000 de persoane au urmat culmrile elementare, dintre care 20.000 au trecut cu succes examenele. Paralel cu ridicarea nivelului cunoştinţelor populaţiilor minoritare, Partidul şi Guvernul s-au îngrijit de dezvoltarea artei şi culturii populare. In afara celor 6 cinematografe construite în centrele de munte, peste 30 de caravane cinematografice au fost formate. Ele merg să facă proiectări pînă în satele cele mai îndepărtate. Astfel s-au putut număra în ultimii 3 ani, peste 5.000.000 de spectatori, la aceste spectacole. Pe de altă parte, artişti talentaţi din diferite regiuni s-au adunat în, ansambluri artistice ale regiunilor autonome şi au dat deja, nutreroase spectacole. La sate s-au format de asemenea ansambluri artistice. Numai în regiunea autonomă Thai-Meo sunt 100 ansambluri de dansuri. Pentru crima dată în viaţa minorităţilor naţionale sunt deschise pentru populaţie case de cultură, cluburi, biblioteci şi săli de lectură. De asemenea, constituie o noutate pentru sate, difuzoarele care retransmit zilnic noutăţi despre munca de construcţie din Nord, despre lupta pentru unificarea ţării sau actualităţile mondiale, fapte care marchează un nou progres în viaţă populaţiilor minoritare. Fl AFARA TAŞU1.UÎ *.jK*i*3*30Cptrí(3OÍ90t3C3|3#5KtóÍpífeíri*''i^ fíCMtSJt*******-*.«****** ***. itX >í :í í S 4'*:! -í ?.« t i FOTBAL La Poiana Gímptna C.S.M.S. a pierdut fără drept de apel Splendidul -stadion din Poiana Cimpina ale cărui tribune se află aşezate chiar pe malul Prahovei, îrntr un decor de o frumuseţe picturală, a găzduit întrecerea de fotbal dintre CSMS Iaşi şi Poiana Cîmpina. De altfel pentru cei cîţi ieşeni care au asistat la joc frumuseţea" peisajului şi excepţional "de buna întreţinere a terenului au fost singure e* elemente demne de admirat cu prilejul deplasării în Valea Prahovei. Şi asta pentru că jocu disputat la un nivel extrem de scăzut, n-a corespuns nici celor matrile pretenţii în materie de fotbal. Acest lucru se dat ■reşte in primul rînd echipei CSMS Iaşi car (în compania unei formaţii improvizate, în care au figurat juniori şi rezerve) a pierdut ără drept de apel Realitatea este că în vreme ce coechipierii ieşeni au jucat dezorganizat şi dezofientat. Jucătorii de la Potna Cîmpina, care nu au nume sonore, au luptat cu un elan rc-stăvilit, au muncit nuit şi au cîştigat pe merit cu 2-0, scor care tiu este p,a sever pentru raportul ,,i forţe existent pe teren. Şi pentru că întîlnirea s-a disputat în deplasare, vom însoţi comentariul nostru de un scurt film ________ al jocului. Cimpinenii încep extrem de tare, surprinizînd echipa ieşeană şi pînă în min. 3 ei obţin trei cornere, rămase fără rezultat. Timp de 15 minute CSMS se apără cu înverşunare şi în cele din urmă reuşeşte să echilibreze oarecum jocul. Ieşenii joacă însă foarte lent, mijlocaşii şi vnterii pasează cu multă întârziere şi în acest fel Cruţiu şi Dram sunt surprinşi deseori în poziţie de ofsad. Totuşi în min. 21? DsMspre un bun prilej de a descnide scorul, dar Baban, nestânjenit de nitreni se pripeşte şi de la 45 m, trage pe lingă bară în repriza secundă Poiana Cîmpina atacă din nou în forţa şi apărarea noastră — în cadrul căreia Dascălu joacă total dezorientat — face faţă foarte greu. După ce în mini 53 Cruţiu, singur în faţa porţii, trage afară, ieşenii se sting cu totul. Metalurgiştii de la Poiana toată cu mult elan pătrund în adîncime său îficearcă poarta de la distanţă Cu şuturi periculoase. Ursache este nevoit să se întrebuinţeze serios şi salvează de cîteva ori în extremis. Lipsa de condiţie fizică a ieşenilor începe să-şi spună cuvîntul şi aceasta aici drept rezultat, printre altele, comiterea unor faulturi în apărare. Astfel in min. 63 gazdele obţin două lovituri consecutive din apropierea liniei de 16 ri. Cea de a doua lovitura produce învălmăşeală în faţa porţii noastre şi Dima, nemarcat de Dascălu, înscrie împărăţii. In min. 71 se întîmplă un eveniment important: pentru primra oară de la începutul jocului un înaintaş ieşean (Cruţiu) şutează pe poartă. Pe poartă dar... în braţele portarului. Cîteva minute mai tîrziu, Alexandrescu stopează cu pieptul în apropierea liniei porţii proprii, şi Niţulescu, venit din urmă îi ia balonul şi înscrie de la 1 ki. Este 2-0 pentru gazde. JUCătorii metalurgişti mai au cîteva ocazii, dar, mulţumiţi de rezultat, nu trai insistă. La rîndul lor, ieşenii nu mai pot face altceva decît să menţină scorul cît mai strîns. Formaţia: Ursache—Păun, Buimustriuc, Dascălu—Alexandrescu, Don — Dram, Bărbosu, Cruţiu, Baban, Vasilescu, n-a corespuns cu excepţia primului şi (parţial) a ultimului jucător. Arbitrul Gheorghiţă (Bucureşti) s-a străduit să conducă corect şi unele greşeli ale sale n-au influenţat in nici un caz rezultatul final. Aşa s-au petrecut lucrurile la Cîrdina. Alte aspecte în legătura cu această întîlnire le vom prezenta cititorilor în numărul nostru viitor. Nu vrem însă ca să încheiem aceste rînduri fără să arătăm că situaţia actuală nu trebuie să ducă în nici un caz la dezarmarea jucătorilor şi a suporterilor. Dimpotrivă, se cere mult cali, aprecierea mai realistă a posibilităţilor celorlalte formaţii, mai multă grijă pentru pregătire. Campionatul divizionar de fotbal este o competiţie grea, care cere multe eforturi şi — prin însăşi natura ei — implică unele insuccese. Totul este ca aceste insuccese să fie trecătoare să fie aşa. Şi sa pot lua măsuri m Panică la poarta ieşeană. Cinci apărători (Păun, mascat, nu se vede în clişeu) fac faţă cu area unui singur înaintaş de la Cîmpina. La Bîrlad, dinamoviştii şi-au împărţit punctele Duminică s-au întîlnit la Bîrlad, în cea de a II-a etapă a campionatului divizionar de fotbal cat. B., echipele Dinamo Obor Bucureşti şi Dinamo din localitate. Partida nu s-a ridicat la un nivel satisfăcător datorită unor greşeli tactice şi tehnice comise de coechipierii ambelor formaţii. In plus, Înaintările au ratat numeroase ocazii de gol. Perioadele de dominare au alternat. Rezultatul de egalitate 0—0 oglindeşte just situaţia de pe teren. Au muncit mai mult de la Dinamo Bîrlad , Moţoc şi Tilvescu. I. O. drul n'd irificaTlj j.ar.I.u.'lui, c.rr.iterul de partid al ton.un i Miroslăveşti este continttu preocupat de întătirea uisc p.incl de partid în îrir eîga activitate a celor cinci organizaţii de bază pe care le îndrumă. Se ştie că întărirea disciplinei de partid este direct condiţionată de felul în care se respectă în organizaţiile de bază nurmele democraţiei interne de partid, de măsurile care se iau pentru dezvoltarea activităţii membrilor de partid. In ultima vreme am încetăţenit practica de a dezbate periodic in adunările generale ale organizaţiilor de bază modul în care membrii şi candidaţii de partid luptă pentru îndeplinirea hotărîrilor, cum se achită de sarcinile încredinţate, cum respectă îndatoririle statutare. Nu demult a fost analizată, în organizaţia de bază Verşeni, activitatea, ca membru de partid, a tov. Vasile Mahu, preşedintele întovărăşirii din sat Observaţiile critice ale comuniştilor la adresa felulului în care a muncit el pentru organizarea ariilor şi pentru mărirea fondului de bază, au constituit un serios ajutor în munca lui. Asemenea analize sporesc răspunderea membrilor şi candidaţilor de partid faţă de îndeplinirea sarcinilor. Dar înfăptuirea unei discipline de fie, în partid nu înseamnă deloc că ea trebuie realizată prin metode de comandă. Numai o disciplină conştientă bazată pe profunda convingere a membrilor de partid, pe înaltul lor nivel politic, pe devotamentul nemărginit faţă de cauza socialismului, poate fi o disciplină de flori pe care nimeni şi nicicînd nu o poate zdruncina. De aceea, comitetul comunal de partid pune la temelia întregii activităţi pe care o duce pentru întărirea disciplinei de partid, munca de lămurire, de convingere a membrilor şi candidaţilor de partid. Aceasta a făcut să obţinnem rezultate bune. Multă vreme tovarăşul Ciavril Iordache din organizaţia de bază a întovărăşirii din satul Soci nu-şi plătea cotizaţia de partid la timp, nu venea cu regularitate la adunările de partid, iăr atunci cînd i se trasau anumite sarcini nu se străduia să le îndeplirtească. Discutînd cu el, agitatorul Costache Puiu i-a explicat că asemenea atitudini nu sînt potrivite cu calitatea de membru de partid. La început manifesta tendința de a respinge ajutorul. Agitatorul s-a ţinut şi mai aproape de el. Pînă la urmă Gavril Iordache şi-a recunoscut lipsurile şi în munca lui s-au ivit semnele îndreptării. Disciplina se apreciază după fapte, nu după vorbe. In cursul anului şcolar trecut, propagandistul Vasile BUzenchi din organizaţia de bază Miteşti, manifesta serioase lipsuri în activitatea lui. Convorbirile cercului nu le ţinea la timp, venea nepregătit în faţa cursanţilor. La desele critici ce i-au fost făcute îşi lua angajamentul de a-şi îndrepta activitatea In iaşi, continua vechea stare de lucruri. Angajamentele sale erau formale. In cele din urmă, biroul organizaţiei de bază l-a scos din munca de propagandist. Aşa cum prevede Statutul partidului disciplina de partid este obligatorie în egală măsură pentru toţi comuniştii, indiferent de funcţiile lor. S-a întîmplat însă, la noi, ca unii tovarăşi, cu mdjoci c de raspundere, să nu VIAŢA DE PARTID se conformeze tuturor cerinţelor muncii de partid. Tovarăşul Petru Mahu, bunăoară, în calitatea lui de preşedinte al sfatului popular comunal, nu ţine seamă întotdeauna de părerile altor tovarăşi, repezind uneori oamenii cu care vine în relaţii de muncă. Intr-o adunare de partid tovarăşii Vasile Asmararidei, Traian Zaharia şi alţii au criticat manifestările safe de înfumurare cerindu-i să fie mai modest, mai apropiat de oameni şi să preţuiască părerile acestora. Sînt situaţii cînd, cu tot ajutorul persistent acordat, unii membri de partid — ce-i drept, puţini la număr — continuă să manifeste o totală pasivitate, nestrăduindu-se deloc să se ridice la nivelul cerut unui comunist. In asemenea cazuri organizaţia de partid a procedat la sancţionarea lor potrivit statutului Acum cîteva săptămîni tov Ioan Hărăţu a fost sancţionat cu vot de blam cu avertisment şi scoaterea lui din funcţia de secretar al organizaţiei de bază din Soci, pentru abaterile de la disciplina de partid pe care ie-a săvîrşit. Asemenea măsuri contribuie simţitor la îmbunătăţirea disciplinei de partid. Organizaţia de partid a demascat şi exclus totodată din partid pe Alexandru Paiu, fost legionar, element strecurat in partid datorită lipsei de vigilenţă a unor comunişti. Curăţirea rîndurilor partidului de asemenea elemente contribuie la întărirea unităţii şi combativităţii sale, a fermităţii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor. Comitetul comunal de partid îndrumă cu grijă organizaţiile de bază în privinţa primirii de noi membri şi candidaţi de partid. Muncind pentru lărgirea rîndurilor partidului, noi urmărim ca aceasta să ducă şi la întărirea disciplinei de partid, îndreptindu-s se în acest scop atenţia spre acei ţărani întovărăşiţi care s-au identificat cu disciplina socialista. Nu neglijăm însă nici munca de educare a noilor membri şi candidaţi de partid, în spiritul disciplinei partinice. Şi putem spune cu mîndrie că prin primirea unor asemenea noi membri de partid ca Ioan Hogaş şi Gheorghe Pîntescu, sau candidaţii de partid ca Traian Zaharia şi Cahstantiff Gavriluţă, disciplina de partid li organizaţiile de bază din care aceştia fac parte, s-a întărit. Disciplina de partid are o puternică înrîurire asupra disciplinei în munca. Prin disciplina loi fermă, organizaţiile de bază din întovărăşirile Miroslăveşti şi Soci, de pildă, au reuşit să insufle întovărăşiţilor un spirit disciplinat vir încă. Gh. P. Tacu, Catinca Grigore, Gheorghe Axinte, sunt doar cîteva nume de întovărăşiţi care luptă cu însufleţire, alături de comunişti, pentru respectarea statutului întovărăşirii, pentru mărirea fondului de bază, pentru ca toate muncile din cadrul întovărăşirii să se execute în comun. Inţelegînd că disciplina este cu atît mai respectată cu cît nivelul politic şi ideologic al comuniştilor este mai ridicat, comitetul comunal de partid ia în prezent măsuri pentru ca în noul an şcolar de învăţămlnt de partid să fie încadraţi toţi membrii şi candidaţii de perfid iar calitatea studiului, a muncii propagandiştilor şi cursanţilor să sporească. Preocupîndu-se întărirea prin toate mijloacele muncii educative, a disciplinei de partid, comitetul comunal de partid ridică nivelul de combativitate al organizaţiilor de bază, asigură coeziunea lor în lupta pentru înfăptuirea, hotărîrilor şi sarcinilor puse de partid în faţa noastră. EMIL GOSPODARU secretarul comitetului de partid al comunei Miroslăveşti raionul Paşcani Comitetul comunal se ocupă de întărirea disciplinei de partid eX 30H* * 1^1C«'JC3(3Bt3C3K3t3(3t3n8gt»3^0l BASCHET Categoria B Medicina Iaşi-* Farul Constanţa 47-58 (24-28) Un public numeros a ţinut să asiste duminică dimineaţa în sala Voiniţa la partida inaugurală a celei de a 2-a ediţii a campionatului cat. B de baschet. Iubitorii baschetului din oraşul nostru sperau ca formaţia studenţilor să reediteze victoria categorică obţinută în ediţia precedentă în faţa aceleeaşi formaţii. Pe teren însă, lucrurile s-au petre- cut cu totul altfel: Farul Constanţa a prezentat o echipă mult schimbată în bine, a dovedit o concepţie bună de joc, cu o apărare în zonă ce funcţionează destul de corect, iar în atac pivoţii au fost des utilizaţi şi cu succes. Din contra, mediciniştii au dovedit că nu au folosit cum se cuvine pauza dintre cele două ediţii ale campionatului pentru a rezolva lipsurile manifestate, lipsuri care au situat echipa pe un joc codaş în clasament. Se cuvine ca echipa locală să se pregătească cu mai multă seriozitate. In primele minute ale jocului asistăm la cîteva acţiuni reuşite ale Farului, soldate cu coşuri. Studenţii ieşeni nu se regăsesc, se apără dezordonat şi dacă scorul este totuşi strîns aceasta se datoreşte unor acţiuni sporadice ale lui Pînteac, care, duminică a fost cel mai bun jucător ieşean. Apărarea constănţeană funcţionează în continuare cu succes iar în atac Simionescu, dar mai ales Jianu, se remarcă printr-un joc spectaculos şi eficace. Repriza ia sfîrşit cu scorul de 28-24 pentru Farul. Cea de a doua repriză începe printr-o revenire a formaţiei locale, după care isă se produce căderea ei totală. Apărarea ieşeană funcţionează defectuos şi permite oaspeţilor să cîştige pînă la urmă jocul cu 58-47. Au arbitrat mulţumitor Vasilescu şi Beniamin (Bucureşti). ■ H. LOLEANU ’ corespondent Unirea Iaşi a jucat confuz, şi a cedat la scor Nimeni n-a crezut că echipa ieșeană va pierde la un asemeneastor , categoric: 5-1 (1-1). încă din primele minute s-a observat clar că Unirea nu este sigură pe joc, practice, un fotbal confuz, cu extrem de frulte greşeli dintre cele mai elementare. Fără să exagerăm, dar de mult n-am văzut o echipă de categoria B care să comită astfel de greşeli Portarul Florea a fost duruinică, pur şi simplu un figurant pe teren, dovedindu-se complet neinspirat. Din cele cinci goluri rrarcate, cel puţin patru se are pe conştiinţă. In plus, prin felul cum a apărat acest portar , de o totală indolenţă, a contribuit la demoralizarea echipei. Dar, nici apărarea şi nici înaintarea ieşenilor nu s-au arătat duminică la înălţime. Să le luăm pe rînd. Apărarea a jucat nesigur, în anumite situaţii dificile a abuzat de combinaţii inutile în faţa porţii. In plus, unii jucători printre care, e cazul lui Marin Matei au făcut o serie de faulturi în careul de Ie mn, cînd fazele se petreceau în altă parte a terenului. Cernea deşi a rruncit foarte mult, s-a dovedit totuşi în unele situaţii nesigur pe noul post, înaintarea a jucat şi ea confuz. Lipsită de aportul mijlocaşilor (Hessi a dat satisfacţie), ea s-a pierdut în combinaţii exasperante, a dat pase pesta pase la adversar. Doar Bedivan, Lucaci şi Măriuţă (care a marcat şi golul) au jucat ceva mai bine. Ciu-* rugă s-a mişcat greoi, iar Cojocaru a fost foarte slab. La toate acestea se mai adaugă şi lipsa condiţiei fizice. Despre Metalul MIG Bucureşti nu putem avea decît cuvinte de laudă. A practicat un fotbal clar, îmbinat cu multă fantezie în anumite situaţii şi a meritat victoria. Raport de cornere 7-6 pentru Metalul MIG Bucureşti. Satisfăcător arbitrajul prestat de Ghionescu (Gala) , ION ARHIF Portarul bucureștean n-a ok, dar a făcut-o cu precizie. Intervenit decît de vreo’teM. DIN ŢARĂ A doua etapă a campionatului categoriei A de fotbal, desfăşurată duminică, s-a încheiat cu rezultatele scontate, exceptînd meciul de la Bacău unde Dinamo a reuşit o surprinzătoare victorie în dauna campioanei ţării, Petrolul Ploeşti. Cuplajul disputat în capitală pe stadionul „23 August” a fost urmărit de peste 60.000 de spectatori. In primul meci echipa bucureşteană Progresul a dispus cu4—1 (3—0) de Ştiinţa Cluj. In revenire de formă echipa CCA a întrecut cu 7~~0 pe Ştiinţa Timişoara, care nu a confirmat forma arătată cu 2 luni în urmă. Iată rezultatele jocurii. ţară: Steagul Roşu Oraşul Stalin Rapid Bucureşti 3—2, Dinamo Bacău — Petrolul Ploeşti 2—1, UT Arad — Farul Constanţa 3—0, Jiul Petroşani — Dinamo Bucureşti 1—1