Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1958-09-02 / nr. 3736

V "fel»» Nr­m& Din viaţa noua a poporul­fii vietnamez 13 ani de la proclamarea R. D. Vietnam Hidrocentrala Ta Sa-Na Ngan din R.D. Vietnam este princi­pala sursă de alimentare cu electricitate a minelor de cosi­tor Tinh-Tuc de la Cao Bang IN CLIŞEU, în sala maşi­nilor. Industria uşoară îşi depăşeşte planul Planul industriei uşoare al R. D. Vietnam a fost depăşit pe primul semestru al anului curent. Fabrica de ţesături din Nam Dinh, fabricile de Mi­tie din Hoang Van Thu şi Lua Viet, fabrica de prelucrare a tutunului din Thang Long, fa­brica de chibrituri din Thong Nhat, fabrica de placaj din Cau Duong şi-au îndeplinit sau de­păşit planurile de producţie. Fabrica textilă din Nam Dinh a produs 100.000 metri de ţesă­turi peste plan. Producţia de fire de bumbac a depăşit cu 6,2 la sută prevederile planului. La distilăria din Hanoi pro­ductivitatea muncii a crescut cu 10 la sută peste prevederile planului, fiind cu aproximativ 20 la sută mai mare decit în 1957. Producţia a crescut cu 40 la Sută faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut. Un sfert din orezul prevăzut pentru producţia alcoolului a fost înlocuit cu sirop de zahăr, îmbu­nătăţin­du -se astfel călit­a­tea, şi economisindu-se o mare cantitate de orez. Muncitorii au iniţiat o între­cere în vederea depăşirii cu 2 la suta a planului pe 1958 şi a reducerii preţului de cost cu 8 la sută. Pe baza economiilor realizate, pe­te 90 la sută din lucrătorii difi industria uşoară au căpă­tat un salariu sporit. (Agerpres) După restabilirea păcii in R. D. Vietnam s-au constituit numeroase colective de mese­riaşi care produc variate o­­biecte de artizanat. Aceste produse sunt cunoscute acum în numeroase ţări. La tîrgu­­rile şi expoziţiile internaţio­nale, aceste obiecte au avut mare succes. IN CLIŞEU: Obiecte din ramuri de palmier. Dezvoltarea culturală a minorităţilor Dacă regimul colonia­list a lăsat populaţia vietnameză din Deltă într-o situaţie economi­că, culturală şi sani­tară dintre cele mai înnapoiate, efectul aces­tei colonizări asupra a peste 30 de minori­tăţi, locuind dispersate în munţi a fost şi mai dezastruos. Peste 95 lă sută din­tre locuitorii de la mun­te erau analfabeţi, nu­meroase boli bîntuind printre ei, procentajul mortalităţii infantile era foarte ridicat, în special printre minori­tăţile locuind în­­ regi­unile trai înalte ale munţilor. Iată de ce, în cursul ultimilor ani para­lel cu organizarea pro­ducţiei, a trebuit să se ducă lupta împotriva flagelurilor sociale, ca superstiţiile, bolile, etc. pentru a îmbunătăţi ni­velul de viaţă al popu­laţiei din munţi. După restabilirea pă­cii, învăţâmîntul gene­ral s-a dezvoltat în­­tr-un ritm rapid. Num­ă­rul global al şcolilor de gradul întîi s-a r­di­cat între 1956-57 la 800, cuprinzînd aproape 200.000 de elevi. Şcoli­le de gradul doi s-au înmulţit de la 16 19­33, grupînd 18.000 de elevi. Sub ocupaţia colonia­listă, numai copiii din familiile avute puteau sa vie la Hanoi pentru a studia, în timp ce a­­cura, în facultăţile din Vietnamul de Nord, nu­meroşi studenţi apar­ţi­nind diferitelor mino­rităţi naţionale, în ma­joritate fii din f­amilii sărace, urmează cursu­rile. Pe de altă parte, peste 100 de elevi, fa cînd parte din minori­tăţile etnice frecventea­ză şcolile secundare profesionale. Şcoala su­perioară de pedagogie a minorităţilor, care es­te cea mai mare din Vietnamul de Nord, şi care cuprinde clase de gradul doi şi trei, are 800 de elevi, făcînd parte din 34 de minori­tăţi naţionale In ultima vreme, 350 de tineri învăţători au absolvit această şcoa­lă şi s au reîntors în regiunile de origină, pentru a participa la munca de Instrucţie. Printre altele, fiecare regiune autonomă are o şcoală normală pen­tru formarea învăţăto­rilor de gradul întîi. Paralel cu învăţămîn­­tul­­general, larga miş­care de învăţămint, popular a antrenat zeci de mii de persoarne în frontul de luptă împo­triva analfabetismului. In cursul primelor 3 luni ale anului trecut, aproape 90.000 de per­soane au urmat culm­rile elementare, dintre care 20.000 au trecut cu succes examenele. Paralel cu ridicarea nivelului cunoştinţelor populaţiilor minoritare, Partidul şi Guvernul s-au îngrijit de de­zvol­tarea artei şi culturii populare. In afara ce­lor 6 cinematografe construite în centrele de munte, peste 30 de caravane cinematografi­ce au fost formate. Ele merg să facă proiectări pînă în satele cele mai îndepărtate. Astfel s-au putut număra în ulti­mii 3 ani, peste 5.000.000 de spectatori, la aceste spectacole. Pe de altă parte, ar­tişti talentaţi din dife­rite regiuni s-au adu­nat în, ansambluri ar­tistice ale regiunilor autonome şi au dat de­ja­, nutreroase specta­cole. La sate s-au format de asemenea ansam­bluri artistice. Numai în regiunea autonomă Thai-Meo sunt 100 an­sambluri de dansuri. Pentru crima dată în viaţa minorităţilor na­ţionale sunt deschise pentru populaţie case de cultură, cluburi, bi­blioteci şi săli de lec­tură. De asemenea, constituie o noutate pen­tru­ sate, difuzoarele care retransmit zilnic noutăţi despre munca de construcţie din Nord, despre lupta pen­tru unificarea ţării sau actualităţile mondiale, fapte care marchează un nou progres în via­ţă populaţiilor minori­­tare. Fl AFARA TAŞU1.UÎ *.jK*i*3*30Cptrí(3OÍ90t3C3|3#5KtóÍpífeíri*''i^ fíCMtSJt*******-*.«****** ***. itX >í :í í S 4'*:! -í ?.« t i FOTBAL La Poiana Gímptna C.S.M.S. a pierdut fără drept de apel Splendidul -stadion din Poiana Cim­pina ale cărui tribune se află aşe­zate chiar pe malul Prahovei, îrntr un decor de o frumuseţe picturală, a găzduit întrecerea de fotbal dintre CSMS Iaşi şi Poiana Cîmpina. De altfel pentru cei cîţi­ ieşeni care au asistat la joc frumuseţea" peisa­jului şi excepţional "de buna între­ţinere a terenului au fost singure e* elemente demne de admirat cu pri­lejul deplasării în Valea Prahovei. Şi asta pentru că jocu disputat la un nivel ex­trem de scăzut, n-a co­respuns nici celor m­atrile pretenţii în mate­rie de fotbal. Acest lucru se dat ■­­reşte in primul rînd e­chipei CSMS Iaşi car (în compania unei for­­maţii improvizate, în care au figurat juniori şi re­zerve) a pierdut ără drept de apel Realitatea este că în vreme ce co­echipierii ieşeni au jucat dezorganizat şi dezofien­tat. Jucătorii de la Po­t­­na Cîmpina, care nu au nume sonore, au luptat cu un elan r­c-stăvilit, au muncit n­uit şi au cîş­­tigat pe merit cu 2-0, scor care tiu este p,­a sever pentru raportul ,,i forţe existent pe teren. Şi pentru că întîlnirea s-a disputat în deplasar­e, vom însoţi comentariul nostru de un scurt film ________ al jocului. Cimpinenii încep extrem de tare, surprinizînd echipa ieşeană şi pînă în min. 3 ei obţin trei cornere, ră­mase fără rezultat. Timp de 15 mi­nute CSMS se apără cu înverşunare şi în cele din urmă reuşeşte să echi­libreze oarecum jocul. Ieşenii joacă însă foarte lent, mijlocaşii şi vnterii pasează cu multă întârziere şi în a­­cest fel Cruţiu şi Dram sunt sur­­prinşi deseori în poziţie de ofsa­d. Totuşi în min. 21? DsMs­pre un bun prilej de a descnide scorul, dar Ba­ban, nestânjenit de nitreni se pripeş­te şi de la 4­5 m, trage pe lingă bară în repriza secundă Poiana Cîmpina atacă din nou în forţa­ şi apărarea noastră — în cadrul căreia Dascălu joacă total dezorientat — face faţă foarte greu. După ce în mini 53 Cruţiu, singur în faţa porţii, trage afară, ieşenii se sting cu totul. Meta­lurgiştii de la Poiana toată cu mult elan pătrund în adîncime său îficear­că poarta de­ la distanţă Cu şuturi periculoase. Ursache este nevoit să se întrebuinţeze serios şi salvează de cîteva ori în extremis. Lipsa de con­diţie fizică a ieşenilor începe să-şi spună cuvîntul şi aceasta aici drept rezultat, printre altele, comiterea u­­nor faulturi în apărare. Astfel in min. 63 gazdele obţin două lovituri consecutive din apropierea liniei de 16 ri. Cea de a doua lovitura pro­duce învălmăşeală în faţa porţii noas­tre şi Dima, nemarcat de Dascălu, înscrie împărăţii. In min. 71 se în­tîmplă un eveniment important: pen­tru primra oară de la începutul jocu­lui un înaintaş ieşean (Cruţiu) şu­­tează pe poartă. Pe poartă dar... în braţele portarului. Cîteva minute mai tîrziu, Alexandrescu stopează cu piep­tul în apropierea liniei porţii proprii, şi Niţulescu, venit din urmă îi ia balonul şi înscrie de la 1 k­i. Este 2-0 pentru gazde. JUC­ătorii metalurgişti mai au cî­­teva ocazii, dar, mulţumiţi de rezul­tat, nu trai insistă. La rîndul lor, ie­şenii nu mai pot face altceva decît să menţină scorul cît mai strîns. Formaţia: Ursache—Păun, Buimus­triuc, Dascălu—Alexandrescu, Don — Dram, Bărbosu, Cruţiu, Baban, Va­­silescu, n-a corespuns cu excepţia primului şi (parţial) a ultimului ju­cător. Arbitrul Gheorghiţă (Bucureşti) s-a străduit să conducă corect şi unele greşeli ale sale n-au influenţat in nici un caz rezultatul final. Aşa s-au petrecut lucrurile la Cîrd­­ina. Alte aspecte în legătura cu a­­ceastă întîlnire le vom prezenta ci­titorilor în numărul nostru viitor. Nu vrem­ însă ca să încheiem aceste rînduri fără să arătăm că situaţia actuală nu trebuie să ducă în nici un caz la dezarmarea jucătorilor şi a suporterilor. Dimpotrivă, se cere mult cali­, aprecierea mai realistă a posibilităţilor celorlalte formaţii, mai multă grijă pentru pregătire. Campionatul divizionar de fotbal este o competiţie grea, care cere multe eforturi şi — prin însăşi natura ei — implică unele insuccese. Totul este ca aceste insuccese să fie trecătoare­ să fie aşa. Şi sa pot lua măsuri m Panică la poarta ieşeană. Cinci apărători (Păun, mascat, nu se vede în clişeu) fac faţă cu ar­ea unui singur înaintaş de la Cîmpina. La Bîrlad, dinamoviştii şi-au împărţit punctele Duminică s-au întîlnit la Bîrlad, în cea de a II-a etapă a campionatului divizionar­ de fotbal cat. B., echipele Dinamo Obor Bucureşti şi Dinamo din localitate. Partida nu s-a ridicat la un nivel satisfăcător datorită u­­nor greşeli tactice şi tehnice comise de coechipierii ambe­lor formaţii. In plus, Înaintă­rile au ratat numeroase oca­zii de gol. Perioadele de do­minare au alternat. Rezultatul de egalitate 0—0 oglindeşte just situaţia de pe teren. Au muncit mai mult de la Dinamo Bîrlad , Moţoc şi Til­­vescu. I. O. drul n'd irificaTlj j.ar.I.u­­.'lui, c.rr.iterul de partid al ton.un i Miroslăveşti este continttu preocupat de întă­­tirea uisc p.incl de partid în îrir­ eîga activitate a celor cinci organizaţii de bază pe care le îndrumă. Se ştie că întărirea disciplinei de partid este direct condiţionată de fe­lul în care se respectă în organiza­ţiile de bază nurmele democraţiei in­terne de partid, de măsurile care se iau pentru dezvoltarea activităţii mem­­brilor de partid. In ultim­a vreme am încetăţenit prac­tica de a dezbate periodic in­ adună­rile generale ale organizaţiilor de bază modul în care membrii şi can­didaţii de partid luptă pentru înde­plinirea hotărîrilor, cum se achită de sarcinile încredinţate, cum respectă în­datoririle statutare. Nu demult a fost analizată, în organizaţia de bază Ver­şeni, activitatea, ca membru de par­tid, a tov. Vasile Mahu, preşedintele întovărăşirii din sat Observaţiile cri­tice ale comuniştilor la adresa felu­­lului în care a muncit el pentru or­ganizarea ariilor şi pentru mărirea fondului de bază, au constituit un se­rios ajutor în munca lui. Asemenea a­­nalize sporesc răspunderea membrilor şi candidaţilor de partid faţă de în­deplinirea sarcinilor. Dar înfăptuirea unei discipline de fie, în partid nu înseamnă deloc că ea trebuie realizată prin metode de comandă. Numai o disciplină con­ştientă bazată pe profunda convinge­re a membrilor de partid, pe înaltul lor nivel politic, pe devotamentul ne­­mărginit faţă de cauza socialismului, poate fi o disciplină de flor­i pe care nimeni şi nicicînd nu o poate zdrun­cina. De aceea, comitetul comunal de partid pune la temelia întregii acti­vităţi pe care o duce pentru întărirea disciplinei de partid, munca de lămu­­rir­e, de convingere a membrilor şi candidaţilor de partid. Aceasta a fă­cut să obţinnem rezultate bune. Multă vreme tovarăşul Ciavril Iordache din organizaţia de bază a întovărăşirii din satul Soci nu-şi plătea cotizaţia de partid la timp, nu­ venea cu regu­­­laritate la adunările de partid, iăr atunci cînd i se trasau anumite sar­cini nu se străduia să le îndeplirteas­­că. Discutînd cu el, agitatorul Costa­­che Puiu i-a explicat că asemenea ati­tudini nu sînt potrivite cu calitatea de membru de partid. La început mani­festa tendința de a respinge ajutorul. Agitatorul s-a ţinut şi mai aproape de el. Pînă la urmă Gavril Iordache şi-a recunoscut lipsurile şi în munca lui s-au ivit semnele în­dreptării. Disciplina se apreciază după fapte, nu după vorbe. In cursul anului şco­lar trecut, propagandistul Vasile BU­­zenchi din organizaţia de bază Mi­­teşti, manifesta serioase lipsuri în ac­tivitatea lui. Convorbirile cercului nu le ţinea la timp, venea nepregătit în faţa cursanţilor. La desele critici ce i-au fost făcute îşi lua angajamentul de a-şi îndrepta activitatea In iaşi, continua vechea stare de lucruri. An­gajamentele­ sale erau formale. In ce­le din urmă, biroul organizaţiei de bază l-a scos din munca de pro­pagandist. Aşa­ cum prevede Statutul partidului disciplina de partid este obligatorie­­ în egală măsură pentru toţi comu­niştii, indiferent de funcţiile lor. S-a întîmplat însă, la noi, ca unii tova­răşi, cu mdjoci c de raspundere, să nu VIAŢA DE PARTID se conformeze tuturor cerinţelor mun­cii de partid. Tovarăşul Petru Mahu, bunăoară, în calitatea lui de preşedin­te al sfatului popular comunal, nu ţi­ne seamă întotdeauna de părerile al­tor tovarăşi, repezind uneori oamenii cu care vine în relaţii de muncă. In­­tr-o adunare de partid tovarăşii Vasile Asmararidei, Traian Zaharia şi alţii au criticat manifestările safe de înfu­murare cerindu-i să fie mai modest, mai apropiat de oameni şi să preţu­­iască părerile acestora. Sînt situaţii cînd, cu tot ajutorul persistent acordat, unii membri de partid — ce-i drept, puţini la număr — continuă să manifeste o totală pa­sivitate, nestrăduindu-se deloc să se ridice la nivelul cerut unui comunist. In asemenea cazuri organizaţia de partid a procedat la sancţionarea lor potrivit statutului Acum cîteva săptă­­mîni tov Ioan Hărăţu a fost sanc­ţionat cu vot de blam cu avertisment şi scoaterea lui din funcţia de secre­tar al organizaţiei de bază din Soci, pentru abaterile de la disciplina de partid pe care ie-a săvîrşit. Aseme­nea măsuri contribuie simţitor la îm­bunătăţirea disciplinei de partid. Or­ganizaţia de partid a demascat şi ex­clus totodată din partid pe Alexandru Paiu, fost legionar, element strecurat in partid datorită lipsei de vigilenţă a unor comunişti. Curăţirea rînduri­­lor partidului de asemenea elemente contribuie la întărirea unităţii şi com­bativităţii sale, a fermităţii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor. Comitetul comunal de partid îndru­mă cu grijă organizaţiile de bază în privinţa primirii de noi membri şi candidaţi de partid. Muncind pentru lărgirea rîndurilor partidului, noi ur­mărim ca aceasta să ducă şi la în­tărirea disciplinei de partid, îndrep­­tindu-s se în­ acest scop atenţia spre acei ţărani întovărăşiţi care s-au i­­dentificat cu disciplina socialista. Nu neglijăm însă nici munca de educare a noilor membri şi candidaţi de par­tid, în spiritul disciplinei partinice. Şi putem spune cu mîndrie că prin primirea unor asemenea noi membri de parti­d ca Ioan Hogaş şi Gheorghe Pîntescu, sau can­didaţii de partid ca Traian Zaharia şi Cahstantiff Ga­­vriluţă, disciplina de partid li­ organizaţiile de bază din care aceştia fac parte, s-a întărit. Disciplina de partid are o puter­nică înrîurire asupra disciplinei în munca. Prin disciplina loi fermă, organi­zaţiile de bază din întovărăşirile Miro­­slăveşti şi Soci, de pildă, au reuşit să insufle întovărăşiţilor un spirit disciplinat vi­r încă. Gh. P. Tacu, Catinca Grigore, Gheorghe Axinte, sunt doar cîteva nume de întovărăşiţi care luptă cu însufleţire, alături de comunişti, pentru respectarea statutu­lui întovărăşirii, pentru mărirea fon­dului de bază, pentru ca toate mun­cile din cadrul întovărăşirii să se execute în comun. Inţelegînd că disciplina este cu atît mai respectată cu cît nivelul politic şi ideologic al comuniştilor este mai ridicat, comitetul comunal de partid ia în prezent măsuri pentru ca în noul an şcolar de învăţămlnt de par­tid să fie încadraţi toţi membrii şi candidaţii de perfid iar calitatea stu­diului, a muncii propagandiştilor şi cursanţilor să sporească. Preocupîndu-se­­ întărirea prin toate mijloacele muncii educative, a disciplinei de partid, comitetul comu­nal de partid ridică nivelul de com­bativitate al organizaţiilor de bază, asigură coeziunea lor în lupta pentru înfăptuirea, hotărîrilor şi sarcinilor puse de partid în faţa noastră. EMIL GOSPODARU­ secretarul comitetului de partid al comunei Miroslăveşti raionul Paşcani Comitetul comunal se ocupă de întărirea disciplinei de partid ­eX 30H* * 1^1C«'JC3(3Bt3C3K3t3(3t3n8gt»3^0l BASCHET Categoria B Medicina Iaşi-* Farul Constanţa 47-58 (24-28) Un public numeros a ţinut să asis­te duminică dimineaţa în sala Voini­ţa la partida inaugurală a celei de a 2-a ediţii a campionatului cat. B de baschet. Iubitorii baschetului din ora­şul nostru sperau ca formaţia studen­ţilor să reediteze victoria categorică­ obţinută în ediţia precedentă în faţa aceleeaşi formaţii. Pe teren însă, lucrurile s-au petre-­­ cut cu totul altfel: Farul Constanţa a­ prezentat o echipă mult schimbată în bine, a dovedit o concepţie bună de joc, cu o apărare în zonă ce funcţio­nează destul de corect, iar în atac pi­­voţii au fost des utilizaţi şi cu succes. Din contra, mediciniştii au dovedit că nu au folosit cum se cuvine pau­za dintre cele două ediţii ale campio­­natului pentru a rezolva lipsurile ma­nifestate, lipsuri care au situat echi­pa pe un joc codaş în clasament. Se cuvine ca echipa locală să se pregătească cu mai multă seriozitate. In primele minute ale jocului asis­tăm la cîteva acţiuni reuşite ale Fa­rului, soldate cu coşuri. Studenţii ie­şeni nu se regăsesc, se apără dezor­donat şi dacă scorul este totuşi strîns aceasta se datoreşte unor acţiuni spo­radice ale lui Pînteac, care, duminică a fost c­el mai bun jucător ieşean. Apărarea constănţeană funcţionează în continuare cu succes iar în atac Si­­mionescu, dar mai ales Jianu, se re­marcă printr-un joc spectaculos şi e­­ficace. Repriza ia sfîrşit cu scorul de 28-24 pentru Farul. Cea de a doua repriză începe printr-o revenire a for­maţiei locale, după care isă se pro­duce căderea ei totală. Apărarea ie­şeană funcţionează defectuos şi per­­mite oaspeţilor să cîştige pînă la urmă jocul cu 58-47.­­ Au arbitrat mulţumitor Vasilescu şi Beniamin (Bucureşti). ■ H. LOLEANU ’ corespondent Unirea Iaşi a jucat confuz, şi a cedat la scor Nimeni n-a crezut că echipa ie­șeană va pierde la un asemenea­­stor , categoric: 5-1 (1-1). încă din primele m­inute s­-a observat clar că Unirea nu este sigură pe joc, prac­tice, un fotbal confuz, cu extrem de frulte greşeli dintre cele mai ele­mentare. Fără să exagerăm, dar de mult n-am văzut o echipă de cate­goria B care să comită astfel de greşeli Portarul Florea a fost durui­nică, pur şi simplu un figurant pe teren, dovedindu-se complet neinspi­rat. Din cele cinci goluri rrarcate, cel puţin patru se are pe conştiinţă. In plus, prin felul cum a apărat a­­cest portar , de o totală indolenţă, a contribuit la demoralizarea echipei. Dar, nici apărarea şi nici înaintarea ieşenilor nu s-au arătat duminică la înălţime. Să le luăm pe rînd. Apărarea a jucat nesigur, în anu­mite situaţii dificile a abuzat de combinaţii inutile în faţa porţii. In plus, unii jucători printre care, e ca­zul lui Marin Matei au făcut o serie de faulturi în careul de Ie mn, cînd fazele se petreceau în altă parte a terenului. Cernea deşi a rruncit foarte mult, s-a dovedit totuşi în unele si­tuaţii nesigur pe noul post, înain­tarea a jucat şi ea confuz. Lipsită de aportul mijlocaşilor (Hess­i a dat satisfacţie), ea­ s-a pierdut în combi­naţii exasperante, a dat pase pesta pase la adversar. Doar Bedivan, Lucaci şi Măriuţă (care a marcat şi golul) au jucat ceva mai bine. Ciu-* rugă s-a mişcat greoi, iar Cojocaru­ a fost foarte slab. La toate acestea se mai adaugă şi lipsa condiţiei fizice. Despre Metalul MIG Bucureşti nu putem avea decît cuvinte de laudă. A practicat un fotbal clar, îmbinat cu multă fantezie în anumite situ­aţii şi a meritat victoria. Raport de cornere 7-6 pentru Meta­lul MIG Bucureşti. Satisfăcător arbi­trajul prestat de Gh­ionescu (Ga­la) , ION ARHIF Portarul bucureștean n-a ok­, dar a făcut-o cu precizie. Intervenit decît de vreo­­’teM. DIN ŢARĂ A doua etapă a campionatu­lui categoriei A de fotbal, des­făşurată duminică, s-a înche­iat cu rezultatele scontate, ex­ceptînd meciul de la Bacău unde Dinamo a reuşit o sur­prinzătoare victorie în dauna campioanei ţării, Petrolul Plo­eşti. Cuplajul disputat în capitală pe stadionul „23 August” a fost urmărit de peste 60.000 de spec­tatori. In primul meci echipa bucureşteană Progresul a dispus cu­­4—1 (3—0) de Şti­inţa Cluj. In revenire de formă echi­pa CCA a întrecut cu 7~~0 pe Ştiinţa Timişoara, care nu a confirmat forma arătată cu 2 luni în urmă. Iată rezultatele jocurii. ţară: Steagul Roşu Oraşul Stalin Rapid Bucureşti 3—2, Dinamo Bacău — Petrolul Ploeşti 2—1, UT Arad — Farul Constanţa 3—0, Jiul Petroşani — Dinamo Bucureşti 1—1

Next