Flacăra Iaşului, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3990-4016)

1959-07-22 / nr. 4008

flag. 2-n­ * |' ________________________ ment•........ ■ STilfiTA SI TEHNICĂ ► ♦ ♦#♦■4 Sesiune tehnico-ştiinţifică în fabrică De curînd, la fabrica „Ţesătura" s-au desfăşurat lucrările primei se-* siuni teh-nico-ştiinţifice a inginerilor şi tehnicienilor din cadrul cercului ASIT. Cu acest prilej, cadrele tehnice din întreprindere au avut posibilitatea să-şi concretizeze aprecierile legate de problemele majore ale producţiei, să găsească noi soluţii pentru dez­voltarea şi perfecţionarea continuă a acesteia. Fiecare Inginer şi tehnician din fa­brica noastră găseşte în expunerea ţinută de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la plenara CC al PMR din 26-28 noiembrie 1958 pe­­lîngă che­marea la luptă pentru producerea mai mult, mai calitativ și mai ieftin și un program limpede de activitate tehnică. Sarcinile trasate la această plenară au stat la baza unei analize mai temeinice a diferitelor aspecte ale procesului de producţie din fa­brica noastră. Tematica sesiunii tehnico-ştiinţifice a abordat la un înalt nivel tehnico­­ştiinţific probleme legate de creşte­rea indicilor de utilizare, de creşterea randamentului maşinilor. S-a pornit de la faptul că capaci­tatea de producţie a unei maşini nu este o mărime limitată, ci o mărime dinamică. Ea creşte pe măsură ce tehnica progresează, pe măsură ce oamenii muncii, antrenaţi din întrece­re socialistă, prin activitatea lor crea­toare în procesul muncii, descopăr şi pun în valoare noi rezerve. In re­­feratele: „Căile de creştere a indi­celui de utilizare — kilonumere pe mia fuse ore — în filatură"; „Acţiu­nea de creştere a randamentului şi a Indicelui de utilizare, mii bătăi-război oră,­­ ţesătorie"; „Organizarea muncii pe partizi în finisaj", s-au prezentat date comparative conchizîndu-se că, în filatură, indicele de utilizare a cres­cut an de an de la 622 kilonumere pe mia fuse oră în 1953 la 719 kilo­numere pe mia fuse oră în aprilie 1959, iar timpul de lichidare a rupe­­­rii unui fir a scăzut la 6 secunde. De­­asemeni în sectorul țesătorie a fost atinsă cifra de 8100 bătăi război oră.­­ Problema creşterii capacităţii mar­şinilor de filat cu inele d­in filatură are o mare importanţă economică. Bazate pe realizările anului 1958, pe experienţa acumulată şi pe stu­diile întreprinse, referatele prezenta­te au scos la iveală rezervele ce vor contribui la creşterea indicelui inten­siv de folosire a utilajului. Acestea sunt: mărirea turaţiilor la fuse, redu­cerea torsiunii firelor, perfecţionări noi aduse utilajului repartizarea maşinilor pe anumite sortimente, întreţinerea în cele mai perfecte condiţii tehnice a utilajului prin executarea planu­lui de reparaţii la un înalt nivel ca­litativ, metode noi de lucru, stabilirea gradului de ocupare al filatoarelor. Un rol hotărîtor în folosirea aces­tor rezerve îl au oamenii. Generali­zarea experienţei celor mai buni fruntaşi, continua ridicare a nivelului profesional al muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor, vor asigura creşterea simţitoare a capacităţii de­ utilizare intensivă a utilajului în filatura în­treprinderii „Ţesătura”, începută din anul 1957, acţiunea de creştere a randamentului şi a in­dicelui de utilizare în ţesătorie, a în­registrat pînă în prezent însemna­t succese. Aplicînd metode înaintate de lucru în munca lor, numeroase ţesătoare fruntaşe s-au evidenţiat în această acţiune. Printre acestea sînt : Florea Lucia, Antoaneta Ochiană, Croitoru Stela, Chiper Mandiţa şi altele. Din graficele prezentate s-a consta­tat­­ evoluţia creşterii continue a indi­celui de utilizare şi a randamentului A faţă de anul 1955. Randamentul A­­ a crescut cu­ 33,2 la sută, iar in­dicele de utilizare cu 31 la sută. Din referatele prezentate a reie­şit că cu toate rezultatele pozitive obţinute, rezervele interne în ridi­carea randamentului şi a indicelui de utilizare în ţesătorie nu s- au e­­puizat. Printre cele mai importante mij­loace în jurul cărora s-au purtat vii discuţii enumerăm: ridicarea vite­zei războaielor, perfecţionarea con­tinuă a războaielor prin aplicarea şi generalizarea inovaţiilor realizate, reglarea corectă specifică tipului de război respectiv şi altele. La fel ca la filatură, şi în ţesăto­­rie, de oameni, de nivelul califică­rii lor profesionale, depind rezulta­tele în ridicarea randamentului și a Indicelui de utilizare a mii de bătăi război oră. . .. -------­In urma dezbaterii lucrărilor se­siunii, s-au desprins numeroase sar­cini ce vor trebui rezolvate de că­tre tehnicienii și inginerii întreprin­derii în colaborare cu filiala ASIT lași, cu Facultatea de Industrie U­­şoară din cadrul Institutului Politeh­nic laşi şi cu Institutul de cercetări textile Bucureşti. Printre cele mai însemnate lucrări propuse pentru studiu sunt: studiul specializării filaturii în producerea de sortimente, avînd la bază creş­terea indicelui de utilizare; studiu asupra gradului de destrămare-bate­­re în bata) la diferite amestecuri; studiu privind îmbunătăţirea proce­sului de condiţionare-umidificare a aerului în filatură; studiu privind variaţia torsiunii firului prin alune­carea sp­inderbandului; studiu pri­vind introducerea scuturării mecani­ce a filtrelor la baraj; studiu po­sibilităţilor de reducere a ruperilor în ţesătorie, în vederea creşterii in­dicelui de utilizare şi a randamen­­tului; specializarea profesională a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor, prin cursuri practice şi de mi­nim tehnic, prin conferinţe, schimburi de experienţă, lucrări de laborator, în cadrul Institutului Politehnic Iaşi. După cum reiese din expunerea cîtorva din concluziile primei se­siuni tehnico-ştiinţifice a cercului ASIT de la fabrica „Ţesătura" stu­dierea imediată a problemelor pro­­puse şi găsirea soluţiilor corespun­zătoare într-un timp cît mai scurt va constitui un aport preţios pe care-l vor aduce specialiştii fabricii îmbunătăţirii producţiei. Sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii noa­stre mobilizaţi la traducerea în fap­te a concluziilor sesiunii tehnico-şti­inţifice vor dobîndi noi şi însemnate succese în producţie. Ing. TEODORESCU , sector filatură „Ţesătura" IPROFIL BALTA SARATA CARANSEBEŞ Telefoane 134 - 15 - 16 Primeşte comenzi pentru: - fotolii - spectacol, tapisate — fotolii club B-53 - mese club furniruite T. 187 - scaune pian şi cu spălare (telefon) — lăzi de fructe tip P — rame pentru instalaţii sanitare din planaj presat, cu capac şi fără capac - butoaie din fag — ambalaj, de: 30, 50, 100, 112 litri - cherestea fag aburit și neaburit. ♦ I ::::: Echipa de dansuri a Casei lui de-al V_-lea concurs, artistic, raionale de cultură din Huși —la faza interregională a ce- Foto: Ia: PAUL Un nou club Pri grija organizaţiei de partid din Instituţie, la spitalul unificat Gher­­măneşti a fost amenajat de curînd un club. Noul club este dotat cu un aparat de radio, o bogată biblio­tecă, diferite jocuri. In cadrul clubului s-au ţinut deja 4 conferinţe pe teme ştiinţifice medi­cale pentru bolnavii internaţi în spi­tal, cît şi pentru cei veniţi la trata­ment (ape minerale) la Drînceni. I. SCHAFFER corespondent Acţiunea brigăzii nr. 57 Brigada utemista de muncă pa­triotică nr. 57 din raionul nostru, ac­tivează in comuna Tg. Frumos. Sub conducerea comandantului ei, tov. Ion Luca, această brigadă a organi­zat recent o săptămînă a Festivalului de la Viena şi a zilei de 23 August. In această săptăm­înă, tinerii briga­­dieci din Tg. Frumos au dislocat 100 m.c. pămînt în faţa casei de cultură, au colectat 1000 kg. fier vechi şi au cules 30 snopi de spice, din care au rezultat 120 kg. grîu de la ICAR. Ute­­miştii Maria Bejan, Ion Barabulă, Ion Doloş, Corneliu Covalschi şi Marcel Negreanu au fost fruntaşii sâptămînii. Pînă la sfîrşitul lunii iulie, membrii brigăzii nr. 57 şi-au propus să or­ganizeze încă o astfel de săptămînă, în care să-şi amenajeze un teren de fotbal la marginea tîrgului. DUMITRU TOMULESEI secretar al comitetului raional UTM Tg. Frumos Au stăvilit furia apelor Prutul ameninţa cu revărsarea apei. Erau în pericol peste 200 ha. fineţe, întreaga suprafaţă de Islaz şi peste 80 ha. grădină de zarzavat din co­muna Berezeni — Murgeni. Dar la chemarea organelor de par­tid şi de stat din comună toţi ce­­ ns­­ tăţenii au luat parte la acţiunea de stăvilire a furiei apelor. Prin munca lor unită s-a­ reuşit să se pună ză­gaz apelor, care ameninţau să distru­gă recolta şi fîneaţa. I, palaghia corespondent Succese în munca de răspîndire a cărţii Sub îndrumarea permanentă a co­mitetului de partid şi a sfatului popu­lar comunal, în cadrul bibliotecii că­minului cultural din comuna Ştefan cel Mare, raionul Vaslui,­­ a ajuns la o bună coordonare a muncii. Astfel în cinstea zilei de 23 August, a fost sporit numărul cititorilor la 130, din cele 125 familii cît are satul. Prin munca rodnică a colectivului bibliotecii, cartea a pătruns în fieca­re casă iar numărul volumelor citite numai în trimestrul II este de 822. Cei mai activi cititori sînt utemiș­­tii: Stan Dumitru, Lupa Paraschiva, Potroacă Constantin, Hrincă Aurora şi colectiviştii Creţu C. Constantin, Lopa Maria, Dudău Elena şi alţii. M. CAPITANU — coresp. e descărcări electrice. Vint slab PUBLICITATE-PUBLICITATE -PUBLICITATE INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA „I. L. CA­­RAGIALE” B-dul Schitu Măgureanu Nr. 1, Bucureşti, Telefon 14.71.93 Anunţă! Toţi absolvenţii şcolilor medii, care vor să urmeze Facultatea de Actorie se pot adresa pentru informaţii la Teatrul Naţional din Iaşi, Secretaria­tul literar, zilnic între orele 12-14, precum şi la Secţiile de învâţămînt şi cultură ale Sfaturilor populare ra­ionale şi regionale. Pentru absolvenţii fii de muncitori şi ţărani muncitori se organizează în Bucureşti, la Institut, in zilele de 12, 13 şi 14 august a.c., consultaţii in vederea cursurilor de pregătire pen­tru examenul de admitere. Examenul de admitere în institut va avea loc la 1 septembrie 1959, pen­tru bursierii sfaturilor populare şi la 5 septembrie pentru ceilalţi candidaţi. CONSUMATORI ! Magazinele­­alimentare ale OCL­­Mixt Vaslui sunt per­manent aprovizionate cu mărfuri alimentare necesare oricărei gospodării. Aprovizionaţi-vă cu încre­dere prin magazinele: OCL Mixt Vaslui. Cooper «stiva Progresul Alimentar laşi anunţă clientela că la plă­cintăria din str. Gabriel Perj (Piaţa Unirii)­ se ser­veşte zilnic plăcintă cu brîn­­za, pateuri cu brînză pre­cum şi un bogat sortiment de preparate din foi de plă­cintă. T.A.P.L. BIRLAD Invită pe consumatori in fiecare seară la restaurantul „Poeniţa” din Parcul de cultură şi odihnă, din ora­şul Birlad. Aici găsiţi un bogat sor­timent de­ băuturi şi rătoritoare, specialităţi de gratar, preparate de bufet, precum şi minuturi la comandă. COOPERATIVA MUNCA INVALIZILOR — IAȘI Str. 9 Mai nr. 12 telefon 1444, livrează proiript orice can­tități de nasturi din scoici (mărimile b­/2, 7 și 8), de cea­­mai bună calitate. REACARÄ IS SOCOV.— !»==■■ -------­ Cooperativa „Termolem­n“ Secţia tapiţerie din str. Sâulescu nr. 2 primeşte și execută lu­crări noi şi reparaţiuni de tapiţerie , studiouri, dorme­ze, fotolii, scaune, draperii, etc. La cerere, lucrarea se execută la domiciliul clien­tului. Iaşi In frunte (Urmare din pag. 1­a) Am aflat apoi multe lucruri interesante despre modul cum colectiviştii şi-au organizat munca, despre hărnicia aces­tora, precum şi despre felul în care organizaţia, de baza luptă pentru ca nici un bot să nu fie irosit. — Griul colectivi­i se află pe trei tarlale, şi-a început cu­­vântul un comunist. E drept că secerătorile au v­enit la timp, dar pe atacuri ele nu vor putea lucra din cauza te­renului accidentat. Acolo va trebui să lucrăm manual. Să mergem cu totul odată. Alt­fel s-ar putea ca grîul să se scuture. De aceea, propun să organizăm munca în aşa fel, încît recoltatul să meargă din plin, să repartizăm forţele ţi­­nînd cont şi de condiţii... In adunarea generală a co­muniştilor la care a­u fost in- Vitatii’ şi ceilalţi colectivişti s-au discutat şi alte probleme. Despre organizarea treburilor la treieriş, despre îndeplinirea contractelor­­cu statul, precum şi despre munca politică pen­tru atragerea de noi familii In colectivă. — Trebuie s­ă folosim pri­lejul recoltatului şi să ară­tăm întovărăşiţilor că noi, co­lectiviştii am obţinut în medie la hectar Mt 2— 300 kg. orz­­mai mult. .Să-i chemăm săă va­dă şi să se convingă că şi griul nostru e mai frumos —­­spunea colectiviştilor tov. Mi­­hai Buraga, secretarul orga­nizaţiei de bază. ... De la această adunare trecuseră doar cîteva­­oile. A­­cum munca era In toi. Comu­niştii Prisăciuc Toader, Be­­jenaru Ioan, candidaţii de partid Florea Dumitru şi Cior­nei Costea, dealtfel ca şi cei­lalţi comunişti, sunt în frun­te. Prin exemplul lor, ei mobi­­lizează şi pe ceilalţi colecti­vişti. Nici unul nu lipseşte de la muncă. Şi seara, d­upă ce pleacă de la cîmp, colectiviştii nu uită­ că organizaţia de bază a ce­rut fiecăruia să muncească şi pentru atragerea de noi fami­lii în gospodărie. De aceea, ei vizitează întovărăşiţii şi le vorbesc despre superioritatea muncii in colectivă, despre Producţia obţinută la hectar. Din iniţiativa comuniştilor, a fost organizată acum cîteva zile o discuţie chiar la maga­zia gospodăriei. Un grup de ţărani întovărăşiţi, printre ca­re Olaru Vasîle,­ Hriscu pe­­trea, Corduneanu Neculai, Grigoriu M. Neculai au ve­­­nit aici să vadă şi s­a se con­vingă ce produse au obţinut colectiviştii. Şi aşa din vorbă în vorbă oamenii cei veniţi în vizită au recunoscut că tot co­lectiviştii au ieşit mai bine, că în gospodărie munca-i mai rodnică­ Asemenea metode de mun­că pentru convingerea oame­­nilor asupra superiorităţii gos­podăriei colectivle dau rezul­tate bune. Aceasta ne-o dove­deşte şi faptul că numai in ultimul timp au mai cerut să fie primite în colectivă încă 36 familii. ... Am plecat din mijlocul harnicilor colectiviști cinci ei nici n-aveau de gînd să pă­răsească cîmpul. Dădeau zor la strîngerea plinii. Așa ho­­tăriseră ei în adunarea gene­rală, să folosească la maxi­mum timpul bun de lucru, să nu se piardă nici un bob. — comuniștii I­tente de alocuri, însoţite de A­N­U­N­Ţ Se aduce la cunoştinţa muncitori­lor din întreprinderi şi unităţi agri­cole socialiste, cadrelor didactice necalificate care predau la clase­le V-VII de la sate, înscrişi la în­­văţămîntul superior pe baza Hotă­­rîrii nr­ 271 din martie 1959, că în­­cepînd de la 20 iulie a.c. în ora­şul Iaşi funcţionează centrele spe­ciale de pregătire în vederea exa­menelor de admitere la învăţămîn­­tul superior, seral şi fără frecvenţă după cum urmează: - La Institutul Politehnic în loca­lul din Str. Horia, corpul­­ amfitea­tru II, pentru candidaţii înscrişi la facultăţile: mecanică, dect­rotehni­­că, construcţii, instalaţii CFR ş­i in­dustrie uşoară. La Universitatea „Al. I. Cuza” pentru candidaţii înscrişi la facultă­ţile: matematică, fizică, chimie, şti­inţele naturii, istorie, juridică. Cursurile vor funcţiona în fiecare zi de lucru între orele 17-21. Candidaţii din regiune care do­resc cazare şi masă, se vor adresă serviciului social al Institutului res­pectiv, putîndu-le obţine contra cost. OCL Mixt Huşi anunţă că anga­jează tineri în vederea şcolarizării prin şcolile profesionale. Condiţii de angajare: Vîrsta de minimum 14 ani şi maxi­mum 16 ani împliniţi la 25 septembrie 1959. Domiciliul stabil în oraşul Huşi. Absolvent a 7 clase elementare. Să corespundă din punct de vede­re medical. înscrierile se fac la sediul OCL Mixt-Huşi. întreprinderea Poligrafică Iaşi A n u n f a . In cadrul Direcţiei Generale In­dustriale din Ministerul Invăţa­mîntului şi Culturii, a luat fiinţă Grupul şcolar poligrafic „Dimitrie­­ Marinescu”. Această şcoală pregăteşte mult citori calificaţi pentru întreprinde­rile poligrafice, in următoarele me­serii: 1. Legătorie 2. Mecanică (întreţinere de uti­laj poligrafic) Durata cursurilor este de 2 ani. Condiţiile de admitere: a). Se pot înscrie absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală care posedă diploma de maturi­tate. b). Concurenţii trebuie să aibă vîrsta între 17-25 ani. c) . Să aibă domiciliul stabil în oraşul Iaşi. d) . Nu se primesc concurenţii care urmează să-şi facă stagiul militar în următorii 2 ani. Candidaţii vor face practică în întreprindere pînă la data de 15 septembrie 1959 şi vor fi plătiţi C0 lei 220 lunar. Elevii admişi la şcoală, vor primi pe tot timpul şcolarizării burse lunare de lei 300. Cei ce doresc să se înscrie la aceste cursuri se vor adresa pen­tru informaţii la întreprinderea po­ligrafică din Iaşi, strada Vasile Alecsandri Nr. 12. 1 . Cooperativa „Prestaţiunea“ Iaşi secţia motoare de tăiat lemne invită pe această cale instituţiile şi populaţia din oraşul Iaşi să-şi execute din timp lucrările de tăiat lem­ne, pentru a se evita în felul acesta aglomeraţia din timpul iernii. Nr. 4008/ Uti factor poştal care nu-şi face datoria Fină cînd vom primi cu in­timere de zile întregi ziarele? Iată o întrebare pe care şi-o pun colectiviştii din Drăgăneşti, co­muna Andrieşeni. La această întrebare cel mai în măsură să răspundă este, bine­înţeles, factorul poştal al comu­nei­­ Alupoaie C. Urmă care, di­­fuzînd cu întîrziere ziarele împie­dică informarea la timp a co­lectiviştilor cu toate problemele interne şi internaţionale. Răspunsul lui probabil va fi a­­cesta : că îi este greu să stră­bată cei 1500 metri de la centrul comunei pînă la gospodăria noa­stră. Noi însă nu suntem­ de a­­cord cu acest răspuns, căci el trebuie să vină pînă la noi. A­­ceasta îi este datoria. Dar cum nu şi-o face, credem că e cazul ca organele in drept să ia măsurile necesare pentru ca noi să putem primi publica­ţiile şi scrisorile la timp. N. PROTEA colectivist Un exemplu pentru copii? Zilele trecute am asistat la o discuţie între pionierii de la şcoa­la de 7 ani din Zăpodeni-Vaslui şi între instructoarea Miliana Popa. Discuţia lor m-a determi­nat să scriu redacţiei. Şi iată despre ce este vorba: pionierii de aici, convinşi de im­­portanţa pe care o are ramura sericicolă au hotărît să cultive o cantitate apreciabilă de gogoşi de mătase. Au făcut rost de să­­mînţă necesară şi s-au pus pe treabă. Cînd au ieşit larvele, au început să le îngrijească aşa cum se cere. Instructoarea, care se simţea obligată să-i ajute, a început să culeagă larvele cu acul. Copiii speriaţi de numărul mare de viermi care mureau din cauza acestui procedeu al ei au încercat s-o lămurească să nu mai procedeze astfel. Dar in­structoarea le-a răspuns că nu-i pasă, îi e scîrbă de aceşti viermi şi n-are pagubă dacă scapă mai repede de ei. Mă întreb dacă aceasta face parte din educaţia pe care in­structorii trebuie s-o dea pionie­rilor pentru a le insufla dragos­tea faţă de muncă. I. CHIROŞCA ţăran muncitor SPECTACOLE CINEMATOGRAFE „Maxim Gork1*’: Burghezul gentf- lom; ,„Ii­e Pintilie" Favoritul 13; ,,Pușkin": Nan cel groaznic, seria l-a; „Tineretului": Melba; „loan Creangă": Rita; Căminul Cultural, „llie Pintilie": Cazul Dr. Laurent; A­­telierele CFR „Ilie Pintilie": Roma, oraș deschis. Timpul probabil pentru S Vremea schimbătoare cu ce- uru­l variabil mai mult noros.­­Se vor seminala ploi intermi- ziua de 22 iulie , cu intensificări locale din sec­torul nord-vest. Temperatura în uşoară scă­dere, noaptea va fi cuprinsă între 14 şi 18 grade, iar ziua va urca între 20 și 26 grade Vizitaţi şi cumpăraţi cu încredere mărfurile din ma­gazinele OCL Mixt Huşi un­de găsiţi un bogat sortiment de: ţesături de fr­ătase, impri­meuri de bumbac, ţesături de lină, articole de galante­rie, mercerie, tricotaje lină şi bumbac, confecţii pentru bărbaţi şi femei, etc. CETĂŢENI! Pentru a primi despăgubirile cu­venite de la ADAS pentru bunurile dăunate, anunţaţi imediat sfatul popular comunal sau inspectoratul ADAS (la oraşe) în următoarele ter­mene: - 24 ore în caz de pieirea ani­malelor; - 5 zile în caz de pagube pro­duse culturilor agricole; - 24 ore în caz de pagube pro­­duse construcţiilor, bunurilor casni­ce şi maşinilor agricole. Cereţi sfaturilor populare comuna­le de a vă înregistra dauna în re­gistrul de intrare şi ieşire şi elibe­rarea unei dovezi cu numărul de înregistrare a înştiinţării. In caz de incendiu, anunţaţi or­ganele de miliţie şi pompieri vo­luntari să facă constatări la faţa locului, să stabilească cauzele pro­ducerii daunei şi să vă elibereze o copie de pe procesul verbal înche­iat cu ocazia constatărilor. Respectind aceste obligaţii, veţi primi la timp despăgubirile cuve­nite. DIRECTIA REGIONALA „ADAS" IA$1 . JL-

Next