Flacăra Iaşului, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3990-4016)
1959-07-22 / nr. 4008
A ) v Oamenii muncii au primit cu entuziasm documentele plenarei C.C. al P.M.R. Printre muncitorii bîrlădeni Am ajuns la Bîrlad odată cu dimineaţa. In gară, în autobuze, în drum spre locurile de muncă, pretutindeni oamenii vorbeau despre noua dovadă a grijii partidului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Peste cîtva timp am poposit în mijlocul harnicilor muncitori ai fabricii de rulmenţi. Ne intîlnim cu o veche cunoştinţă: strungarul Aurel Chiru, şeful brigăzii nr. 17 de la atelierul mnele mari. - Ce ne mai spui, tovarăşe Chiru? » Mai adineaori m-am văzut cu Costel şi Mihai (utemiştii C. Ivănescu şi M. Miron’ n.n.) .,Am discutat despre recenta hotărire. După calculele pe care le-am făcut rezultă că salariul nostru va creşte simţitor". —" Ai adăugat şi sporul de producţie? — A, nu- Asta e un plus. Păi, dacă e s-o luăm aşa, n-am adăugat nici diferenţa ce va rezulta din scăderea impozitului.» Vorbesc cu Aurel vreme de peste jumătate de oră. In timpul acesta am mai aflat că întreaga brigadă drept răspuns grijii partidului, pentru bucuria ce le-a făcut-o va realiza în iulie a.c. economii de peste 800 lei la consumul de pastile dure, va reduce procentul de rebuturi cu 0,8-0,9 la sută, şi că... va vedea el şi brigada „ce vom mai pune la cale”. „In numele micuţei mele Svetlana'' Pe inginerul M. Burică, şef de secţie adjunct, l-am întîlnit într-unul din birourile marii hale a strungăriei. Stătea la o masă şi scria. Am discutat mult timp cu inginerul Buligă despre munca lui, despre activitatea secţiei. „Ne-am luat angajamentul - spunea el - să obţinem în luna iulie, în cinstea lui 23 August o reducere cu 1,5 la sută a rebuturilor faţă de luna iunie, să obţinem asemenea realizări incit să defilăm la 23 August cu steagul de secţie fruntaşă pe întreaga uzină. Colectivul manifestă multă voinţă ,entuziasm. Dat fiind că la ora aceasta deţinem 4 din cele 5 steaguri de fruntaş ale întreprinderii, considerăm că avem toate şansele să ne atingem scopul”. — Ca inginer, salariul meu este acum de aproape 1.500 lei. Scepînd din august a.c. el va fi de circa 1.620 lei. Faptul acesta mă bucură nespus. La fel ca mine va fi bucuroasă şi micuţa mea Svetlana. In numele ei, al meu, al familiei mele mulţumim din inimă partidului nostru drag. —oOo— M. ENESCU La Huşi (De la corespondentul nostru) Cu bucurie şi satisfacţie au luat cunoştinţă de noile măsuri hotărîte de plenara CC a PMR din zilele de 13-14 iulie a.c. cu privire la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi muncitorii şi funcţionarii din oraşul Huşi. In cele 17 adunări care au avut loc în întreprinderile şi instituţiile oraşului printre care, cooperativa meşteşugărească „Zorile’, întreprin ■ derea de gospodărire orăşenească, autobaza IRTA, PTTR, spitalul unificat, URCC, oamenii muncii au arătat în cuvîntul lor că recentele măsuri sunt o nouă confirmare a justeţei politicii partidului. Mulţi muncitori şi funcţionari şi-au luat angajamentul de a da un nou impuls luptei pentru înfăptuirea politicii partidului de construcţie socilistă a ţării. In Asigurăm partidul de dragostea noastră profundă In ansamblul de măsuri luat de plenară, un loc important îl ocupă prevederile referitoare la cadrele didactice. Conform acestor prevederi veniturile din salarii ale acestora se vor ridica in medie cu 30 la sută, i iar pentru unele categorii cu peste 40 lci / sută. In faţa acestor hotărîri care tind să ridice continuu nivelul de trai al întregului popor mi-am amintit de condiţiile neomeneşti pe care le aveau cadrele didactice în regimul burghezo-moşieresc cînd absolvenţii şcolilor normale nu primeau posturi decit la 3-4 ani după absolvire, iar salariile nu satisfăceau nici pe departe nevoile lor, învăţătorii tineri nu cunosc asemenea lucruri. Lor li se asigură astăzi de către statul nostru democrat-popular posturi imediat după absolvirea studiilor, primesc alocaţii speciale pentru instalare, au posibilitatea să-şi organizeze în condiţii bune traiul, sunt ajutaţi, să se perfecţioneze profesional In anii puterii populare cadrele didactice trăiesc o viaţă bogată în preocupări, plină de satisfacţii. De aceea şi munca care le este încredinţată o duc cu cinste şi cu spirit de răspundere. Asigurăm partidul că vom munci rOOO şi cu şi mai mult elan şi dragoste pentru a creşte şi educa un tineret puternic şi viguros, bine pregătit Ştiinţific şi profesional, ataşat profund cauzei construirii socialismului. ŞT. HATMANU învăţător - Șc. elem. de 7 cm nr. 1 lași Agenţiile de presă transmit: — Tratativele dintre delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice şi conducerea PMUF. — Amănunte cu privire la aminarea vizitei lui N. S. Hruşciov In ţările scandinave — Intilniri pe Întreaga Germanie pentru discutarea Problemelor de importanţă vitală pentru poporul german — Procesul înscenat lui Manolis Glezos şi celorlalţi patrioţi greci — Indonezia var continua să ducă o politică antiimperialistă Oameni ai muncii! Măsurile adoptate de recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la noua ridicare a nivelului de trai al poporului sunt rodul muncii voastre eroice pentru construirea socialismului, înainte pe drumul dezvoltării economiei naţionale şi al creşterii bunăstării poporului muncitor! Munciţi cu avînt pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor puse de plenară! Luptaţi pentru sporirea continuă a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor! Introduceţi pe scară largă şi folosiţi tehnica avansată! (Din chemările C. C. al P. M. R. cu prilejul celei de-a X V-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist) Indici record la fabrica de antibiotice Colectivul fabricii de antibiotice a primit cu viu entuziasm Hotărirea plenarei CC al PMR din 13-14 iulie. Cu prilejul discuţiilor ce au avut loc pe marginea acestui document, muncitorii şi inginerii de aici şi-au luat noi angajamente in producţie. Astfel, colectivul sectorului I, condus de inginerul I. Atudosei, s-a angajat, ca prin îmbunătăţirea procesului tehnologic să obţină un randament sporit de penicilină pe fiecare şarjă. Angajamentul luat a şi început să fie tradus in viaţă. Zilele acestea a fost elaborată o şarjă, conținind 4132 unități penicilină pe centimetru cub, fiind șarja cu cel mai mare randament din istoria fabricii. ii toate torţele la lambirii! Pe aici, Mele să treiere la plin! In frunte comuniştii La sediul gospodăriei colective „Biruinţa” din Potîngeni, raionul Iaşi domnea o linişte perfectă. Toţi cei din consiliul de conducere al gospodăriei, toţi colectiviştii se aflau pe tarlale ocupaţi cu strîngerea recoltei. Unii lucrau la secerătoare, alţii recoltau manual, iar o parte din colectivişti munceau la Încărcatul şi transportatul orzului spre magazie. Peste tot, se lucra cu însufleţire. Primul cu care am reuşit să schimb cîteva cuvinte, a fost colectivistul Italam V. Spiridon, candidat de partid. — Vezi dumneata, tovarășe ,mi se adresă colectivistul, acu-i bătălia cea mare la noi. Dăm zor cu stringerea recoltei. încă citeva zile și cele 114 hectare cu griu vor fi secerate. Pînă acum am și dat jos jumătate din el... G. Li (Continuare în pag- 2 a) Seceră ultimele hectare Din cele 140 hectare griu pe care le-au avut de secerat colectiviştii din Vutcani n-au mai rămas decit vreo cîteva ha. N-a fost nevoie decit de trei zile pentru această treabă. Trei zile în care toţi colectiviştii, dar mai ales echipele lui Tănase C-tin, Andone Gh. şi Stancu Simion, s-au întrecut în hărnicie. Paralel cu secerişul, cele 30 atelaje ale colectiviştilor au cărat necontenit snopii la arie. Odată terenul eliberat de culturi au şi intrat tractoarele SMT Gura-Idrici pentru executarea arăturilor de vară. MANOLE DUMITRU corespondent ZI DE VARĂ LA ROŞIEŞTI ... Şi iată-mă din nou pe drumul bine cunoscut ce duce înspre Roşieşti, drum pe care nu o dată l-am străbătut către sfirşitul iernii, cînd hirsutele babe îşi scuturau cu străşnicie cele şapte cojoace. Mai să nu cunosc întinderile pe care le văzusem acoperite de zăpoca mieilor De-o Parte şi de alta a drumului, ogoarele gospodăriei „7 Noiembrie” din Roşieşti îşi răsfaţă bogăţia de culori: de la galbenul strălucitor al talgerelor de floarea-soarelui, mntoarse cu faţa spre astrul zilei şi verdele crud al păpuşoaielor tinere, până la negrul aavic, răscolit cu sapa la Praştia a treia. Am cunoscut pe roşieşteni la începutul Primăverii, cind mulţi dintre cei ce stătuseră pe dinafară s-au înscris in rindul colectiviştilor. Am aflat atunci proiecte şi planuri menite să dezvolte şi să întărească gospodăria şi am depemit să văd la lucru oamenii pe care i-am cunoscut şi de care mă leagă o caldă prietenie. Ajunşi In sat, recunoscătoare vestitei ospitalităţi moldovene, trec iniii pe la tovarăşa Agripina, vechea mea prietenă. O zăresc in curtea populată cu orătănii, smolită la faţă de arşiţa verii, dar sprintenă şi voioasă cum o ştiam. De la Ninsa aflu inţii şi-ntii, că multe s-au făcut la gospodărie”! Şi dacă-mi spune aşa, uit de oboseala drumului, de Praf şi de zăpuşeală şi alerg intins la sediu. Curtea gospodăriei mă primeşte cu înfăţişare nouă: alei prundite cu nisip, var proaspăt pe grajduri şi magazii, oaze mici de flori şi pomi îngrădite cu meşteşug. Bascuia instalată de colectivişti anii tăcuţi aşteaptă parcă să cântărească bogăţia produselor. Ordine şi curăţenie peste tot. Jurnal de reporter Sediul e cam pustiu la ora aceasta din zi: oamenii se află pe ogoare, la muncă, iar grajdurile sunt goale şi ele, cele peste o sută de perechi de boi fiind la cimp, iar animalele de producţie pe islaz sau de tovarăşul Ion Bondar, socotitorul. Cu pe ce să nu-l recunosc in hainele uşoare, de vară. Mai tirziu, aceeaşi impresie mi-au produs-o toţi oamenii intilniţi, pe care-i cunoscusem îmbrăcaţi cu bondiţe îmblănite, nu cizme şi cu cuşme enorme pe cap. — Bine aţi făcut că nu ne-aţi uitat, tovarăşă, mă, intimpină socotitorul. Ast-primăvară aţi tot auzit ce vrem să facem, da’ acu puteţi vedea pe fapte cam cum şi in ce fel s-a făcut... — ICe face tatăl dumitale? întreb, amintindu-mi cu plăcere de figura roşcovană și de vorbele mucalite ale brigadierului Dumitru Bondar. — Mulțumesc, bine. Da’ iacă, pică tocmai acu... intrind, Dumitru Bondar mă măsoară din creştet pînă-n tălpi și dă din cap, dojenitor, aluzie la un anume material de-al meu, publicat■, în care-l înarmărram într-o simpatică împrejurare, cind gustase cam multişor din vinul primit pentru olele- muncă. — Acu’, na, ce-ai să scrii despre mine? Că vin de la cărat orzul și picătură n-am pus în gură... — Dacă ții cu dinadinsul găsesc eu, n ameninţ in glumă. Dar acuma spune-mi, tovarăşe brigadier, cum staţi cu recolta? — Cu recolta? Păi, n-aţi văzut? Griu cum e aurul, o zi două. Şi terminăm cu recoltatul lui, păpuşoiul ’nant. Şi dacă in ’58 s-au făcut la porumb boabe 1.969 kg. la hectar, anul aista, fără doar şi poate că s-o face mai mult. E prăşit bine şi la vreme. Iar griul are bobul mascat, numai să vii să vezi dumneata. Apoi la orzul de toamnă am obţinut în medie 1889 kg. la hectar. Feciorul iese o clipă afară şi aduce de pe unde ştie el un mănunchi de spice de griu cu musteţi lungi şi galbene, cum e aurul. Scot boabele şi le strivesc in dinţi, in vreme ce brigadierul vorbeşte mai departe: — Anul aista am contractat cantităţi frumoase cu statui, că de, avem de unde... Am semănat 300 hectare cu griu, 600 hectare cu porumb, 180 cu floarea-soarelui. Apoi, îmi spune că pe coasta dealului au fost desfundate 4 hectare, care s-au plantat cu viţă nobilă, singura vie de soi din sat. — Toată a Prins, ştiţi cum?! mă informează moş Bondar şi-i deajuns să mă uit la ochii lui străluminaţi de bucurie ca, să-mi dau seama cit ce bine a prins noua viţă Spun: — Asta înseamnă că la anul o să mai plantaţi viţă nobilă, se vede că-i prieşte locul. Pe aceste cuvinte ale viele intră înăuntru un tinăr subţirel, cu bărbia mică de copil şi cu ochii negri, vioi, fără astmpăr. Sumedenie de scene trăite în primăvară la Roşieşti mi se succed în minte, toate avind în mijlocul lor ngura aceasta uluitor de mobilă. — Tovarăşul Ghiţă Radu! — Aţi mai venit pe la noi, tovarăşă? Văd eu, ne-aţi luat in grijă anul aista. Or credeţi c-o să ne dăm de ruşine? Tot aşa dirz, tot aşa plin de rmi^nte, tovarăşul Radu, cum miA DUMITRIU (Continuare In peg. 3-a) ...Şi iată-ne ascultîndu-i pe Costică Antonescu şi Gheorghe Radu, care povestesc despre cele văzute în colhozul „Drumul lui Lenin“ din R.S.S. Moldovenească La gospodăria agricolă de stat Bogdana din raionul Murgeni, mecanizatorii string ultimele hectare de păioase. Printre fruntaşi se află şi mecanizatorul Lazăr Tocaci, care de cîţiva ani foloseşte la recoltat un agregat de două secerători-legători cu un sistem de cuplare după concepţie proprie. Cu ajutorul acestui agregat el foloseşte întreaga capacitate de lucru a tractorului mărind astfel cu mult productivitatea muncii. IN CLIŞEU: mecanizatorul Lazăr Tocaci la recoltat. Foto: G. GHINDĂ Manifestare prietenească Cu prilejul absolvirii şcolii medii şi inapoierii în patrie a tinerilor coreeni, zilele trecute la casa de cultură a studenţilor a avut loc din iniţiativa comitetului orăşenesc UTM şi a comitetului regional de Cruce Roşie, o adunare festivă in care absolvenţii şi-au exprimat recunoştinţa faţă de ospitalitatea poporului frate român. Manifestarea s-a încheiat cu un reuşit program artistic, dat de brigada artistică de agitaţie a BRPR, sub îndrumarea tov. C. Sava, actor la Teatrul Naţional „V. Alecsandri". Şi-au mai dat concursul solişti ai Operei de Stat din Iaşi, ca: Julieta Haluş, Traian Unecan, Vasile Tibureac ş.a. Apreciată şi aplaudată a fost şi interpretarea de către tinera coreeana Li Miang Za, a serenadei nocturne a lui Schubert şi a unui cîntec ciobănesc coreean. A urmat o reuniune tovărăşească. A. 009- reterminata cu recoltatul Cit manual, cit cu combina SMT-ului Holboca condusă de mecanizatorul Sireţeanu Ion, la gospodăria colectivă din Cîrpiţi secerişul se apropie de sfîrşit. De pe cele 66 ha. de grîu recoltate, media producţiei a fost socotită la 1800 kg. la hectar. Pînă acum s-au remarcat inpuncţie de recoltare colectiviştii Răileanu Gh., Trofin I. Gh.’ Alupoaiei V. Gh. , BENGHEA EMIL’ corespondent Predau cerealele contractate Zilele trecute colectiviştii din Oţetoaia—Huşi au reuşit să strîngă recolta de pe toate cele 151 ha. de grîu. Cu ajutorul mecanizatorilor Lupu Dumitru, Ungureanu Andrei, Milea C-tinei au reuşit să recolteze la timp micşorînd cel mai mult pierderile prin scuturare. După treieri, s-a calculat că producţia imedie la griu este de 2130 kg. la hectar. Chiar de pe arie au fost tri- mise la baza de recepţie numai pină acum 38 din cele 48 tone cereale contractate cu statul. I. SANDU corespondent „A 15-a aniversare a eliberării patriei noastre“. Aşa a fost denumită noua gospodărie agricolă colectivă inaugurată recent în Ibăneştii Bîrladului. Cele 160 îămUiT^de^Tntovălăălţi care au adunat laolaltă pe lingă 555 ha. teren, 60 boi, 18, cai, 52 pluguri şi alte maşini şi unelte agricole şi-au dat pe deplin seama de faptul că munca în gospodăria colectivă e mult mai spornică şi mai bine răsplătită. Mai cu seamă că in ultima vreme vestea că colectiviştii din împrejurimi au scos mai mult decit ei cu peste 600 kg. grîu şi 750 kg. orz la hectar, a umblat din casă în casă, de la om la om. Biroul organizaţiei de bază în frunte cu comuniştii Ion Filip şi Vasile Topală are meritul de a fi ştiut să îndrume pe ţăranii întovărăşiţi de a trece la forma superioară de lucrare în comun a pămîntului , la gospodăria colectivă. Noii colectivişti au gînduri frumoase de viitor, să ridice noi construcţii din resurse locale, să introducă încă din acest an în producţie ramura creşterii animalelor de la care să poată realiza venituri mari. Şi de data aceasta tot comuniştii au fost cei care au venit cu o astfel de propunere. De superioritatea gospodăriei colective s-au convinşi şi alte 72 familii de întovărăşiţi din satul Căpoteşti—Huşi care, de asemeni, am sărbătorit duminică inaugurarea gospodăriei colective. Aceasta dispune de 260 ha. teren, de 55 animale de muncă, de un însemnat parc de care, căruţe şi unelte agricole, precum şi de un atelier de lemnărie. Cele două mari gospodării colective recent înfiinţate sunt rodul muncii politice desfăşurate de comunişti cu exemple concrete privind recoltele bogate scoase şi în acest an de către gospodăriile colective, o expresie a faptului că ţăranii întovărăşiţi şi-au dat pe deplin seama că colectiva le oferă un trai mai îmbelşugat. In regiunea noastră au luat fiinţă două noi gospodării colective In tabără la Bucşoaia Situată ntr-una din cele mai pitoreşti aşezări din nordul Moldovei, tabăra regională de vară de la Bucşoaia şi-a primit zilele trecute primii oaspeţi. Un prim vot de peste 100 de pionieri şi şcolari printre care se află fii ai muncitorilor de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” din Iaşi, de la fabrica de rulmenţi din Bârlad, de la Aiewersle CFR Paşcani şi din alte oraşe din regiunea Iaşi s-au şi instalat în tabără. Sub îndrumarea profesorilor şi instructorilor de pionieri, pionierii şi şcolarii şi-au petrecut in mod plăcut şi instructiv primele zile, participînd la diferite manifestări cultural-artistice, organizînd excursii în împrejurimile Bucsoaiei, etc. IOAN IFRIM corespondent i-OOO^ Noi achiziţii de piese la Muzeul Unirii După inaugurare, Muzeul Unirii din Iaşi şi-a îmbogăţit colecţia de exponate, cu noi şi valoroase obiecte şi documente istorice. Printre altele, se pot cita: obiecte de mobilierul care a aparţinut lui Kogălniceanu, o dioramă înfăţişînd Iaşul în jurul anului 1840, două tablouri ce reprezintă pe Cuza şi respectiv Kogălniceanu, frumoase opere ale pictorului Resu, etc. Dintre documentele inedite, de foarte mare importanţă sunt: 4 scrisori autografe ale lui Cuza, tratind probleme de stat, 4 telegrame trimise de Cuza către Kogălniceanu, precum şi certificatul de deputat în adunarea electivă, al lui Vasile Alecsandri, emis de consiliul orăşenesc Bacău. Numai în jumătate de an, Muzeul a fost cercetat de aproximativ 40.000 cetăţeni, dintre care peste 10.000 sunt studenţi şi elevi.