Flacăra Iaşului, mai 1961 (Anul 17, nr. 4560-4584)

1961-05-03 / nr. 4560

Pig. 2-a FLACARA IASULUI Creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului Grija pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor este considerată de către Partidul Muncitoresc Român, ca şi de celelalte partide marxist-leniniste, drept lege supremă a întregii sale activităţi. Nivelul de trai reprezintă totalita­tea condiţiilor materiale, culturale şi sociale pe care societatea Ie creează membrilor săi. Limitele nivelului de trai depind de orînduirea socială dată, de dezvoltarea forţelor de producţie şi, într-o măsură hotărîtoare, de carac­terul relaţiilor de producţie. Caracte­rul relaţiilor de producţie stabileşte măsura în care membrii societăţii participă la rezultatele muncii sociale, repartiţia între ei a venitului naţional. De aici rezultă trăsăturile caracteris­tice ale nivelului de trai în socialism şi în capitalism. In socialism, în condiţiile existen­ţei proprietăţii socialiste asupra mij­loacelor de producţie şi a dictaturii proletariatului, năzuinţele de veacuri ale oamenilor muncii cu privire la ridicarea bunăstării lor devin realitate. Scopul producţiei încetează de a fi obţinerea de profit din ce în ce mai mare, stors din munca celor ce mun­cesc, aşa cum este în capitalism. Producţia socialistă este organizată şi continuu perfecţionată pe baza tehnicii cele mai noi, în scopul satis­facerii cît mai depline a tuturor ne­voilor materiale şi spirituale mereu crescînde ale celor ce muncesc. A­­ceasta reflectă superioritatea categorică a socialismului faţă de capitalism. Călăuzindu-se după învăţătura marxist-feninistă, pe baza studierii profunde a condiţiilor concrete, a ce­rinţelor legilor economice obiective, a cunoaşterii şi folosirii creatoare a bogatei experienţe în construirea so­cialismului a URSS, Partidul Munci­toresc Român a elaborat programul construirii socialismului, al făuririi unei vieţi noi, fericite în patria noastră. Partidul a elaborat linia ge­nerală a industrializării socialiste a ţării, a transformării socialiste a agriculturii, a înfăpturii revoluţiei culturale. Partidul nostru a depus o impor­tantă muncă în direcţia creării şi dezvoltării cu precădere a unei industrii grele puternice cu pivotul ei — industria constructoare de maşini, aceasta constituind temelia dezvoltă­rii tuturor ramurilor producţiei mate­riale, a creării şi dezvoltării relaţiilor de producţie socialiste în întreaga economie­, a sporirii continue a productivităţii muncii şi, pe această bază, a ridicării necontenite a nive­lului de trai material şi cultural al tuturor celor ce muncesc. Creşterea continuă şi în ritm sus-­ ţinut a productivităţii muncii şi re­­ducerea sistematică a preţului de cost în toate ramurile producţiei materiale, constituie condiţia lărgirii neîncetate a producţiei socialiste şi a ridicării permanente a nivelului de trai al oamenilor muncii. Răspunzînd Chemărilor partidului şi guvernului, oamenii muncii au acumu­lat o bogată experienţă pe frontul luptei pentru ridicarea­­ productivităţii muncii, pentru economii şi pentru produse de înalt nivel calitativ, do­vedind un înalt spirit de răspundere pentru întărirea şi înflorirea patriei, în prezent, oamenii muncii din ţara noastră, transpunînd în viaţă Directi­vele GG al PMR privind criteriile principale ale întrecerii socialiste In cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia au transformat lupta pentru produse de calitate superioară într-o mişcare de masă a tuturor lucrători­lor din toate ramurile economiei naţionale, îmbinînd lupta pentru eco­nomii cu lupta pentru calitate. Congresul al 111-lea al PMR, care a făcut bilanţul realizărilor obţinute de poporul nostru muncitor şi a adoptat directivele privind dezvoltarea economiei în perioada planului de 6 ani (1960 — 1965) şi programul de perspectivă, a consfinţit victoria so­cialismului în ţara noastră, marcînd în acelaşi timp intrarea ţării noastre într-o nouă etapă a dezvoltării —­ etapa desăvîrşirii construcţiei socia­lismului. Punînd drept obiectiv principal al planului economic pe anii 1960 — 1965 — dezvoltarea bazei tehnice­­materiale a socialismului şi încheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste în întreaga eco­nomie, în vederea desăvîrşirii con­strucţiei socialismului, Congresul al 111-lea al partidului nostru a trasat următoarele sarcini de bază: 1. Continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării, acordîndu-se pri­oritate industriei grele, cu pivotul ei — industria constructoare de­ maşini. 2. încheierea colectivizării agricultu­rii, dezvoltarea multilaterală şi con­solidarea economică-organizatorică a gospodăriilor agricole colective; creşte­rea considerabilă a producţiei agricole vegetale şi animale, pentru a se crea în cel mai scurt timp , posibil un belşug de produse agroalimentare. 3. Extinderea mecanizării şi auto­matizării producţiei, reutilarea între­prinderilor existente şi înzestrarea noilor întreprinderi cu utilaje şi agregate la nivelul celor mai noi realizări ale tehnicii; aplicarea în producţie în măsură tot mai largă a proceselor tehnologice moderne; 4. îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, creşterea potenţialului eco­nomic al regiunilor, raioanelor şi ora­şelor mai puţin dezvoltate, culturale a oamenilor muncii prin spo­rirea salariului real, a veniturilor bă­neşti, îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de locuit, dezvoltarea învăţă­­mîntului, culturii şi a măsurilor de ocrotire a sănătăţii şi de prevederi sociale, mărirea consumului de produse alimentare şi industriale, astfel ca la principalele produse să ne apropiem de consumul pe locuitor al ţărilor înain­te din punct de vedere economic, producţie, salarul real va creşte cu 40 — 45 la sută. Aceste prevederi au şi început să fie aplicate în viaţă. Astfel, Hotărîrea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR din iulie 1960 privind majorarea medie cu 20 la sută, incepînd de la 1 august 1960, a salariilor inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor, cadrelor econo­mice, de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, reducerea preţurilor de vîn­zare la peste 1100 sortimente de produse de larg consum, aduc anual populaţiei venituri în plus de cca. 2 miliarde lei. Aceste realizări şi perspective lu­minoase ne putem aprecia mai bine dacă ne amintim că în vremurile de tristă amintire, cînd în­ ţară stăpîneau capitaliştii şi moşierii, salarul real era în continuă scădere. Astfel, dacă comparăm salarul real din 1927 cu cel din 1913 (luat ca bază), constatăm că acesta reprezenta doar 68,7 la sută, în 1937 — 66 la sută, — iar în 1941 ajunge să fie numai 49,5 la sută. In anii puterii populare, schimbări profunde au avut loc în viața satelor. A fost creată baza tehnico-materială a agriculturii, a fost înfăptuită in linii generale cooperativizarea agricul­turii, chiaburimea a fost lichidată. S-a în­jârit mult sectorul socialist, a cres­cut în măsură importantă producţia agricolă şi pe această bază veniturile ţărănimii muncitoare. Astfel, în 1959, veniturile ţărănimii au fost cu cca. 30 la sută mai mari faţă de anul 1955. In anii sesenatului veniturile reale ale ţărănimii vor creşte cu cca. 40 la sută faţă de anul 1959. In Romînia burghezo-moşierească, adîncirea mizeriei maselor muncitoare se reflecta în mod viu în reducerea consumului calculat pe locuitor (unul din indicatorii importanţi care carac­terizează nivelul de trai al oricărui popor). După calculele economistului burghez V. Madgearu, consumul pe cap de locuitor a scăzut în răstimpul unui deceniu (1927 — 1937) cu cca. 20 la sută la zahăr, cu 21 la sută la produse de lină etc. Din punct de vedere al nivelului de alimentaţie a maselor, România burghezo-moşie­rească se situa aproape pe ultima treaptă în Europa. Victoria revoluţiei populare a pus capăt acestei situaţii dezastruoase. In anii puteri populare a crescut rapid consumul, s-a modificat continuu struc­tura acestuia, crescînd în special con­sumul de produse de înaltă valoare nutritivă. Astfel, în 1959 faţă de 1948, consumul socotit pe cap de muncitor a crescut: la pîine de 1,6 ori, la carne de 2,7 ori, la grăsimi de 3,3 ori, la zahăr de 2,8 ori, la lapte de 1,3 ori. In consumul oamenilor muncii au intrat articole ca televizoare, bi­ciclete, motociclete, frigidere, încălţă­minte şi îmbrăcăminte de piele, ţe­sături de calitate superioară. A cres­cut foarte mult consumul ţărănimii muncitoare. Ca urmare a puternicului avînt al industriei şi agriculturii în următorii 10 — 15 ani va fi atins în privinţa consumului mediu anual socotit pe lo­cuitor, nivelul celor mai dezvoltate ţări din lume. Prin grija partidului şi guvernului, a luat un puternic avînt construcţia de locuinţe. Dispar treptat locuinţele „scunde şi pline de igrasie, fără aer şi fără soare" în care generaţii după generaţii de oameni ai muncii s-au născut, au trăit chinuindu-se şi au murit. Azi, pe harta patriei au apărut noi oraşe, au fost construite cartiere întregi în care s-au mutat zeci de mii de familii de muncitori şi funcţio­nari. Numai în perioada 1956 — 1960 s-au construit din fondurile statului cca. 94 mii de apartamente, depăşindu­­se cu peste 16.000 apartamente prevede­rile Congresului al II-lea al partidului. In mediul rural, în aceeaşi perioadă s-au construit peste 330 mii de lo­cuinţe, faţă de 200 mii în 1951 - 1955. Regiunea Iaşi cunoaşte un avînt crescînd în domeniul construcţiilor de locuinţe. In oraşul Iaşi, pe străzile Păcurari, C. I. Parhon, 23 August, Cuza Vodă, V. Alecsandri s-au cons­truit sau se construiesc mii de apar­tamente confortabile pentru oamenii muncii. Işi schimbă complet înfăţişa­rea orare de în trecut înapoiate ca Bârlad, Paşcani. Numai în 1960 în în­treaga regiune au fost construite pes­te 1.000 apartamente. Preocuparea continuă a partidului nostru pentru a asigura poporului muncitor condiţii bune de locuit şi-a găsit expresia şi în sarcina pusă de Congres ca în următorii 15 ani pro­blema locuinţelor să fie practic rezol­vată. Pînă în 1975 se va construi o suprafaţă locuibilă care va depăşi su­prafaţa existentă în prezent în oraşe şi centre muncitoreşti. Numai in 1960 — 1965 se vor construi din fondul sta­tului cca. 300 mii de apartamente. Un mare sprijin pentru oamenii muncii îl constituie şi chiriile reduse pe care Ie plătesc. Astfel, dacă în Ro­mînia veche şi în ţările capitaliste, azi chiria constituie 30—35 la sută din salarul mediu, la noi ea reprezintă numai cca. 3 la sută î­n socialism, nivelul de trai al muncitorilor, al tuturor sa­lariaţilor este determinat nu numai de salarul individual pe care-l primesc îin 1i ani, ci şi de importantele mijloace pe care statul Ie pune la Ai­vîntul economiei noastre na­ţionale se oglindeşte în creş­terea în ritm rapid a venitu­lui naţional -o- expresie sintetică a nivelului şi ritmului de creştere atît a economiei naţionale, cît şi a bună­stării poporului muncitor. In 1960 ve­nitul naţional al ţării noastre a fost de 1,4 ori mai mare decit în 1955 şi de aproximativ 2,7 ori mai mare decit în 1938. Aproximativ 85 la sută din venitul naţional este produs de sectorul socialist. înfăptuirea consec­ventă a politicii leniniste de industria­lizare socialistă a ţării a dus la creş­terea considerabilă a greutăţii spe­cifice a venitului naţional creat în industrie. Astfel, partea din venitul naţional creat în industrie şi con­strucţie a crescut de la 45,2 la sută în 1955 la 54,2 la sută în 1960. Ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional a fost între 1953 — 1959 de 7,8 la sută. In anii planului sesenat, ritmul mediu anual de creş­tere a venitului naţional va fi şi mai înalt, — 9,5 — 10,5 la sută, — a­­ceasta reflectînd dezvoltarea şi mai impetuoasă a producţiei materiale, ridicarea în şi mai mare măsură a bunăstării celor ce muncesc. In Romînia burghezo - moşierească, datorită relaţiilor de producţie capita­liste, care constituiau o puternică frînă in dezvoltarea producţiei, venitul na­ţional creştea într-un ritm extrem de lent. Astfel, între 1929 — 1937 ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional a fost de numai 1,1 la sută. Din punct de vedere al venitului mediu pe locuitor România ocupa ultimul loc din Europa. Repartiţia venitului naţional purta pecetea caracterului profund exploatator al orînduirii bur­ghezo - moşiereşti. Aşa, de exemplu, în 1938 din venitul naţional creat în industrie, numai 1/5 a revenit celor care l-au creat, iar restul de 4/5 a însuşit-o burghezia romînă şi stăpînii capitalului financiar străin, care au prădat sistematic bogăţiile ţării şi au exploatat crunt masele largi ale celor ce muncesc. Astăzi, venitul naţional aparţine în întregime celor ce muncesc şi este fo­losit­­ o parte — sub forma fondului de acumulare — în special pentru dezvoltarea şi perfecţionarea în ritm susţinut a producţiei, iar o altă parte, constituie fondul de consum folosit pentru satisfacerea nevoilor de trai ale oamenilor muncii. In anii 1956 — 1960, peste 4/5 din venitul naţional a fost repartizat pentru fondul de consum, iar aproape 1/5 pentru fondul de acumulare. In anii 1960 — 1965, fondul de consum va reprezenta peste 3/4, iar fondul de acumulare cca. 1/4 din venitul naţional, ceea ce va asigura atît dezvoltarea vertiginoasă a producţiei materiale cit şi satis­facerea în măsură crescîndă a nevoi­lor materiale şi culturale ale poporu­lui nostru muncitor. P­e baza succeselor obţinute de­ masele largi ale poporului muncitor, în toate ramurile economiei naţionale, partidul şi gu­vernul au aplicat în mod sistematic o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. A fost definitiv lichidat şomajul, această racilă a societăţii capitaliste. Avîntul forţelor de producţie a de­terminat creşterea numărului salaria­ţilor între 1956 — 1959 cu peste un milion. In anii 1960 — 1965 numărul salariaţilor va creşte cu încă un milion. Ca rezultat al hotărîrilor adoptate de partid, salarul mediu pe întreaga economie naţională a fost în 1959 de 2,14 ori mai mare decit în 1950; salarul muncitorilor a crescut în a­­ceeaşi perioadă de 2,28 ori, dintre care salarul muncitorilor din industrie de 2,38 ori. Plenara CC al PMR din 13 — 14 iulie 1959 a hotârît scutirea completă de impozite a salariilor pînă la 500 lei lunar, reducerea im­pozitului la salariile pînă la 1500 lei lunar. Au fost majorate pensiile şi îmbunătăţite principiile pentru acorda­rea lor. Incepînd cu luna noiembrie 1956 s-au acordat alocaţii de stat pentru copii. Pe baza creşterii continue a pro­ductivităţii muncii şi reducerii pre­ţului de cost, partidul a luat în re­petate rîndu­ri măsuri de reducere a preţurilor de vînzare. Numai între 1955 — 1959 au fost înfăptuite cinci reduceri importante de preţuri, ceea ce a contribuit la creşterea puterii de cumpărare a leului şi deci şi a ve­niturilor reale ale populaţiei. Ca urmare a măsurilor sistematice luate de partid şi guvern, salarul real în 1959 a fost cu 33 la sută mai mare decit în 1955, îndeplinindu-se cu un an mai devreme sarcina tra­sată de Campasul al II-lea al PMR cu privire la ridicarea continuă a bunăstării poporului nostru muncitor. Irn perioada planului economic de 6 5. Creşterea bunăstării materiale şi ani, pe baza dezvoltării forţelor de i; dispoziţia oamenilor muncii, gratuit sau cu rol social culturale, pentru trimiteri la odihnă, ocrotirea şi îngrijirea să­nătăţii, învăţămînt, ajutoare pentru copii şi altele, frumos, dorinţa de a vedea cum în jurul lor totul e plăcut, totul e îngri­jit. Despre participarea entuziastă a maselor la gospodărirea oraşelor vor­besc cu prisosinţă cifrele, faptele. Ce altceva decît entuziasm, pricepere, hăr­nicie dovedeşte cifra de 11.286.000 lei economii realizate anul trecut prin munca voluntară a cetăţenilor? Ce altceva decît grijă deosebită din partea organelor locale ale puterii de stat pentru continua ridicare edilitară a oraşelor dovedeşte extinderea reţe­a trecutului — a fost lichidat. Nu­­iel de apă cu 19.800 m. 1., a reţelei mărul de elevi din şcolile elementare electrice cu 8.700 m. 1. şi a reţetei de a crescut de la 1,6 milioane cîţi erau canalizare cu 11.300 m. 1.? în 1938—1939 la peste 2,1 milioane In Despre realizările obţinute în Intre 1959—1960. Un moment important în cerea desfăşurată între oraşele din revoluţia culturală îl constituie faptul regiune s-a vorbit pe larg în cadrul că în anul şcolar 1959—1960 peste 88 unei şedinţe cu preşedinţii şi unii şefi la sută din absolvenţii clasei a IV-a de secţii ai sfaturilor populare oră, au continuat studiile în clasa a V-a,­şeneşti care a avut loc zilele trecute iar în regiunea noastră, în anul curent, la Sfatul popular regional. 95 la sută din elevi sînt cuprinşi în Făcînd bilanţul întrecerii patriotice, ciclul II. In 1962 aproape întregul­ui­ tovarăşul Constantin Nistor, preşedin­teret de vîrstă şcolară va absolvi tele Comitetului executiv al Sfatului şcoala de 7 ani. In Directivele Con- popular regional a subliniat, între al­­gresului se prevede că odată cu în­­tele, faptul că în întrecerea pentru cer cheierea generalizării învăţămîntului mai frumos oraş, sfaturile populare au de 7 ani se va trece la învăţămîntul reuşit să-şi întărească şi îmbunătăţească general de 8 ani, durata învăţămînt continuu legăturile cu masele. Cele falui de cultură generală ajungînd la mai frumoase realizări în acest sens 12 ani. Expresie a grijii părinteşti a le-au înregistrat sfaturile populare ale partidului pentru crearea unor condiţii oraşelor Iaşi (dintre oraşele regionale) de învăţătură cît mai bune fiilor oa­menilor muncii este introducerea gra­tuităţii complete a manualelor pentru toţi elevii de la clasa I-a pînă la a ViI-a inclusiv, adică pentru mai mult de 2,1 milioane elevi. Deosebit de semnificativ este şi nu­mărul elevilor în şcolile medii de cul­tură generală care a crescut de la Ultima zi din cele şapte statorni­cite pentru cunoaşterea ruletei. Azi îmi dau seama că totuşi şapte zile 29.000 în 1938—1939 la peste 200.000 nu sînt deajuns pentru ca să cunoşti în 1959—1960, iar în cele profesionale şi tehnice de la 54.000 la 149.000. In regiunea Iaşi, numărul elevilor care frecventează clasele a Vllî-a — Xl-a a crescut de la 2.329 în 1938 la 6.208 astăzi. A cunoscut o dezvoltare impetuoa­să învăţămîntul superior. Faţă de cele 33 facultăţi cu 26.000 studenţi în oamenii de aici şi faptele lor, viaţa lor frumoasă pe care şi-au clădit-o in zilele noastre. S-a schimbat Sa­tul atît de mult că pînă şi bătrinii zic că nu-l mai recunosc. Dacă o să aveţi drum vreodată prin Şuletea intraţi şi din biroul preşedintelui sfa­tului popular comunal. Există acolo o fotografie mare, veche, tăcută de 1938—1939, în 1959—1960 rhiiflărul fa- Pe un deal. Ea înfăţişează Şuletea cui taţi­lor a crescut la 88 cuprinzînd din 1925. Interesaţi-vă de pe ce deal 62.000 de studenţi, a fost luată imaginea aceasta şi Iaşul, în anii regimului democrat- urcaţi-vă şi astăzi pe el. Va fi greu popular, a devenit un mare centru­­­ să recunoaşteţi Suletea din fotografia uiversitar. Numărul institutelor de în­văţămînt superior a crescut de la 1 în 1938 la 6 în prezent, iar cel al studenţilor de la 2.500 la peste 10.000. Astăzi, la Iaşi, alături de Universi­tate, funcţionează Institutul politehnic, Institutul agronomic, Institutul de me­sa la despărţire, colind uliţele. La dicină, Institutul pedagogic superior casa cu numărul 130 din partea sa­şi Conservatorul.­­ La Bîrlad, funcţio- talul numit Zăvoi, am stat mai mult nează un Institut pedagogic pentru de vorbă cu colectivistul Gheorghe învăţători. Au fost realizate o serie de I. Butnaru. Ii părea rău că nu l-am construcţii necesare învăţămîntului sub vizitat pe el mai întii. Ţinea să-mi perior­ frumoasele clădiri ale Institu­ arate ceva. Şi mi-a arătat... ceam­ul tului agronomic, două pavilioane pen- de pe sobă în care fierbea mămălu­­­ru Institutul politehnic, s-a renovat ga. „Vezi?“ — îmi zice el „Văd" — şi terminat clădirea Universităţii, s­au îi zic eu. Omul tace, tuşeşte cu în­­construit 7 cămine noi şi o cantină ţeles. Mă aştept la o poveste cu tîlc de mare capacitate. Numai în cursul acestui an şcolar vor intra în func­ţiune încă 6 cămine noi cu o capacita­te de 2.000 locuri şi două cantine de mare capacitate. Peste 60 la sută dintre studenţi sînt bursieri, toţi­­stil-­nicii îmi ajunge pentru doi ani. Pe­tenţii se bucură de asistenţă medi­­cel care l-am primit anul trecut o cală gratuită, biblioteci bine înzes- să-l fac mămăligă in 1962. Asta-i frate, laboratoare moderne, porumb prin rotaţie, tovarăşei Partidul şi statul nostru au creat Ar fi fost de prisos să mai pun condiţii optime de studiu pentru cei întrebarea pe care mi-o pregătisem aflaţi în producţie, creînd şi dezvoltînd dinainte: cum o duci in gospodăria diferite forme ale învăţămîntului de toate gradele. Pe linia ridicării continue a nivelu­lui cultural al oamenilor muncii, tre­buie relevată şi dezvoltarea reţelei de teatre şi cinematografe, a radioficării a numărului de cămine culturale, bi­Cînd treceam pe uliţa principală am auzit un cor de copii. Dacă la b­ioteci, dezvoltarea activităţii editoria- casa de unde venea cintecul ar fi le. Astfel, numai în regiunea Iaşi, nu a fost o firmă „Grădiniţă de copii“* mărul căminelor culturale a crescut n-aş mai fi întrebat pe un trecător de la 352 în 1938 la 924 în 1960, ai ce se întîmplă acolo. Trecătorul mi-a bibliotecilor de la 200 la 1050, al di­ spus cele trei cuvinte pe care n-ai nematografelor de la 14 la 145, al di- fi tîrziu ca cei in drept să le scrie fuzoarelor staţiilor de radioficare de pe o firmă. ..Grădiniţa de copii“, la 0 la 32.000. Am intrat. Ţineri, între trei şi în anii Romîniei noi, socialiste s-a şase ani­ cîntau „Noi sintem­ copiii dezvoltat foarte mult asistenţa medi­­turii“. Aveau şi un dirijor de-o cală. Cine nu-şi aduce aminte de con­diţiile sanitare vitrege din Romînia burghezo-moşierească, cînd pelagra şi sifilisul, tuberculoza şi malaria se­cerau mii de vieţi, cînd ţărăncile năş­teau la cîmp, cînd exista cîte un doctor la mii de locuitori! In 1938 revenea un medic la 1895 locuitori. Azi un medic revine la 780 locuitori, ţara situîndu-se printre primele 10 ţări din lume în ce priveşte numărul populaţiei ce revine la un medic. A sporit mult reţeaua de spitale, sanat­­orii, dispensare, preventorii, materni­taţi. Cheltuielile din buget pentru să­nătate au sporit între 1950—1960 de 4,5 ori. Marile succese în ridicarea bună­stării materiale şi a nivelului cultural al poporului nostru au fost obţinute sub conducerea înţeleaptă a partidu­lui şi arată cît de profunde sînt schim­bările survenite în viaţa poporului care şi-a cucerit libertatea şi a pornit I. MATEI lector universitar a Nr. 4560 „Oraşul nostru —cit mai frumos, cît mai îngrijit !* Decernarea drapelului de fruntaş oraşelor Iaşi şi Paşcani Oraşul nostru — cît mai frumos, cit mai îngrijit“ aceasta a fost lozinca sub care s-a desfăşurat întrecerea pa­triotică între oraşele din regiune. Mo­bilizaţi de deputaţi, sub conducerea plasă" redusă, pentru nevoire organizaţiilor de partid, mii şi mii de­­ tineri şi virstnici de la oraşe au ţinut să-şi aducă aportul I„ tot mai buna gospodărire a străzilor şi cartierelor, la continua înfrumuseţare a locurilor in care trăiesc şi muncesc. I­a în-In anii puterii populare, cheltuielile , , ’ , , j„ ,, , v v , ... demnat spre aceasta dragostea de social culturale cresc considerabil, re­flectînd activitatea susţinută a statu­lui nostru în direcţia înfăptuirii revo­luţiei culturale. Astfel, dacă în 1950 cheltuielile social culturale reprezen­tau 3,4 miliarde lei, în 1960 — 13,4 miliarde, în 1965 vor ajunge la aproa­pe 20 miliarde lei. Partidul şi statul socialist creează condiţiile pentru ca poporul nostru muncitor să ajungă la un nivel cultu­ral necunoscut nici în cele mai dez­voltate ţări capitaliste. Analfabetismul — moştenire grea • Prin acţiunile patriotice şi muncile voluntare întreprinse, anul trecut, în oraşele din regiune, s-au realizat economii în valoare de 11.286.000 lei. „ Re­ţeaua de apă s-a extins anul trecut cu 19.800 m. 1.; reţeaua de canal cu 11.300 m. 1.; reţeaua electrică cu 8.700 m.l.; • In întrecerea desfăşurată pentru mai buna gospodărire a oraşelor, cele mai frumoase rezultate le-au obţinut oraşele Iaşi şi Paşcani­ şi Paşcani (dintre oraşele raionale). Printre lucrările de seamă înfăp­tuite în oraşul Iaşi, de pildă, se nu­mără: săparea a 36.744 m. p. pămînt; plantarea cu puieţi a unei suprafeţe de 4 hectare; extinderea spaţiilor verzi pe încă 2 hectare; macadamizarea unei suprafeţe de 83.170 m. p. străzi etc. Valoarea economiilor realizate, prin muncă voluntară, în oraşul Iaşi se ridică la 8.624.000 lei. In oraşul Paşcani s-a încasat la vreme debitul stabilit din contribuţie voluntară şi s-au realizat obiectivele votate de adunările populare; s-au în­treprins lucrări gospodăreşti ca ame­najări de spaţii verzi, plantări de puieţi, refaceri de străzi. Rezultatul muncilor patriotice este concretizat în cifra de 358.000 lei economii aduse la bugetul sfatului popular. Şi în ce priveşte realizarea Indici­lor de plan în sectorul gospodăriei comunale şi locative oraşele Iaşi şi Paşcani se situează în frunte. Primind drapelul de oraş fruntaş, tov. Anghel Negulescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Iaşi, s-a angajat să dez­volte succesele obţinute prin atragerea pe scară mai largă a maselor la con­ducerea treburilor obşteşti. Angaja­mente asemănătoare şi-a luat şi tov. Gh. Străteanu, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului popular orăşenesc Paşcani care a primit stea­gul de fruntaş în întrecerea cu cele­­lalte oraşe raionale. Chemînd la întrecere sfatul popular orăşenesc Bîrlad, pe anul în curs, sfatul popular al oraşului Iaşi şi-a pre­văzut între altele, obiectivele: reduce­rea preţului de cost în industria locală şi gospodărie comunală, peste sarcina de plan, cu 880.000 lei; rea­lizarea în industria locală a 5 noi sortimente; reducerea cheltuielilor de circulaţie, peste sarcinile de plan, cu 315.000 lei; realizarea, ca urmare a acţiunilor patriotice şi a muncilor vo­luntare a unei economii în valoare de 8.248.750 lei. Obiective însemnate şi-a prevăzut a realiza în acest an şi sfatul popular al oraşului Paşcani care a chemat la întrecere Sfaturile populare orăşeneşti raionale. Apropiindu-şi tot mai mult masele de cetăţeni, situîndu-se mereu în fruntea lor, sfaturile populare vor reuşi să înregistreze în acest an noi şi frumoa­se succese pe linia gospodăririi şi în­­frumuseţării continuie a oraşelor, ALICE OUATC. Instantanee la despărţire,. veche şi scorojită şi cea din faţa o­­chilor dumneavoastră. „Ăsta»! porumb prin rotaţie“ care să înceapă cu un ceaun. Dar omul e scurt: — Fac mămăligă cu făină de P°o­rumb din 1959. Primesc în fiecare an de la gospodărie atita porumb colectivă? Un dirijor • •• în şorţuleţ virstă cu ei, pe Virgil­­Artenie, îm­brăcat în şorţuleţ. — Nu-i bine! De la început! Re­luăm de la refren! Gata, unu, doi! Marele ansamblu coral al celor mici asculta de dirijor. Educatoare­le Elena Cristea şi Lucia Covrig ur­măreau cu atenţie repetiţia. Micul dirijor trăgea cu coada ochiului şi pină nu primea încuviinţarea din priviri a educatoarelor că „e bine aşa“, nu dirija liniştit. Aceştia sînt copiii colectiviştilor din Şuleţea. La ora cînd ei cîntă, pă­rinţii lor sînt pe cimp, la treabă. Nu-i mai iau cu ei pe ogor, ca acum 20 de ani, să se joace în ţărînă. A­­cum copiii stau aici, la grădiniţă. Lucrează păpuşi din carton, puişori din gogoşi de mătase, figuri din 7 zile la Şuleţea plastilină,­ desenează, cîntă, dansează, de joacă. Au sumedenie de jucării, au şi un colţ viu al naturii care cu­prinde plante puse sub observaţie la sticlă. Conducerea gospodăriei a cam ui­tat însă de grădiniţa de copii. Gar­dul e rupt, poartă nu este, prispele sînt stricate. Azi dimineaţă copiii au Încercat ei singuri să repare prispa. Sînt încredinţat că meşterii gospo­dăriei ar repara-o mai bine decît... copiii. Un laborator în care încape fostul judeţ Tutova Şcolile din Şuletea au un labora­tor în care încape fostul judeţ Tu­­tova! Nici o exagerare! Adică, sînt aici atitea materiale didactice cite erau înainte în întregul judeţ Tuto­va din care făcea parte şi Şuletea. Prin 1938, în sat nu erau decît 130 de elevi şi 5 învăţători. Satul avea insă peste 300 analfabeţi. Astăzi di­ferenţa e ca de la cer la pămînt. Sint aici 19 profesori şi învăţători, un local nou de şcoală ridicat prin contribuţia colectiviştilor. In centrul satului a început in primăvara a­­ceasta construcţia unei noi şcoli. Pînă în toamnă va fi gata. Copiii au unde învăţa şi învaţă bine. La facul­tăţile din Iaşi sînt mulţi fii de co­lectivişti din Şuleţea: Maria Petrea şi Octavian Iordăchescu la filologie, Ion Scărlătache la agronomie, Doi­na Cristea la medicină, Teodor Ior­­ga la politehnică, în total 12. La şcolile medii sînt 25 de subeteni. Iar acum alţi 40 se pregătesc pentru examenul de admitere in clasa 8-a. In aceeaşi „banca“ In apropiere de sediul gospodăriei colective se află un lot de 3300 me­tri pătraţi care e zilnic vizitat de copii şi virstnici. E un fel de şcoală sub cerul liber. Sînt aici însămin­­ţate in rinduri 17 soiuri de griu, 4 variante de porumb, 100 fire viţă de vie, 600 trandafiri, 800 diferiţi pomi şi altele. Fiecare şir de cultură are o tăbliţă pe care scrie tot ce-i ne­cesar să înveţe omul. Lotul acesta experimental este al şcolii. Dar el a de­venit în ultima vreme şi locul unde se ţin cursuri agrotehnice cu colec­tiviştii. Numai pe locul acesta P°ti vedea părinţi şi copii în aceeaşi „bancă“... * Şi totuşi 7 zile sînt puţine pentru a cunoaşte un sat* Oamenii şi toată viaţa nouă ce pulsează aici. TRAIAN CRAESCU Nu — Azalee', 8. T—Brad — Ha — pe calea socialismului și comunismu- Rt — D­­ 9­ — Lo — Guano; lui în unitatea strînsă cu întreaga fa- Î0* Eo — Datare — Tril; 11. K­ac­milie a țărilor socialiste. Dezlegarea jocului apărut in ziarul nostru nr. 4557 ORIZONTAL: 1. Asolamente — Apă; 2. Secetă — Arături; 3. Ices— Porumb — At ; 4. Men — Răsad — Casă; 5. Irak — Mm — Ai — Si; 6. Lis — Soia — Scalp; 7. As — A—­ toare — Iso; 12. Sii ,— A — St — Ro — Ig; 13. Ogoare — Izotopi; 14. La — Cernoziom — E. •b- a -4* Spicuiri din programul de MIERCURI 3 MAI PROGRAMUL I : La orele : 5; 6; 7; 11; 15; 15; 17; 20; 22; 23.52; buletine de ştiri şi radiojur­nale; 8.00 Din presa de astăzi; 9.03 Teatru la microfon: „Mitrea Cocor“. Dramatizare radiofonică după romanul lui Mihail Sadoveanu; 13.05 Cîntece sovietice; 14.00 Din cîntecele şi dansurile popoare­lor; 15.40 Din viaţa de concert a Ca­pitalei; 16.15 Vorbeşte Moscova I; 17.15 Minerii cîntă partidul - program de cîn­tece interpretat de corul minerilor din Petrila; 18.00 Jurnal de întrecere; 19.00 Jurnalul satelor; 19.50 Cintecul săptămî­­nii: „Partid, te cîntă azi poporul"­, mu­zica şi versurile de Teodor Bratu; 20.30 Creaţia lui Dmitri Şostakovici; 21.10 Cine ştie, cîştigă 1; 22.30 Concert de estradă; 23.10 Muzică de cameră. PROGRAMUL II­I La orele : 14; 16; 18; 21. 23, buletine de ştiri şi radiojurnale; 14.30 Muzică; 15.15 Suita simfonică „Munţii Apuseni“ de Marţian Negrea; 15.40 Din muzica uşoară a ţărilor socialiste; 16.50 Curs de limba rusă; 17.00 Muzică populară din Brazilia; 17.35 „Compozitorii cîntă înflo­rirea patriei noastre socialiste“; 18.05 Concert de muzică uşoară; 18.50 „Min­­duna cea mare“ - versuri închinate parti­dului; 19.30 Răspundem ascultătorilor; 20.30 In pas cu ştiinţa; 20.40 Cîntece scrise în cinstea glorioasei aniversări; 21.15 Muzică de cameră; 21.55 Moment poetic: Maria Banuş; 22.00 Muzică popu­lară romîneasca; 22.19 Simfonia nr. 103 in Mi bemol major de Haydn; 23.15“ 24.00 Concert de muzică uşoară. TELEVIZIUNE 16.00 Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. SPECTACOLE OPERA DE STAT, miercuri 3 mai, orele 19.30: „Rigoletto“, spectacol extraordinar; TEATRUL DE STAT - Bîrlad, orele 20: „In viitoarea anilor“ CINEMATOGRAFE: MAXIM GORKI: „In pragul lui- Vreme în curs de îndreptare, cu cerul noros pină la acoperit. Local ploi slabe. Vînt potrivit din secto­rul nord-vest. Temperatura uşor va­turii“; ILIE PINTILIE: „Stele în plină zi“; PUSKIN: „Mama India“; ION CREANGA: „Steaua tăcerii" ; CĂMINUL CULTURAL „ILIE PINTI­­LIE" - NIGOLINA: „La răscruce de drumuri"; TINERETULUI: „Sol­daţi fără uniformă". fiabilă: va fi cuprinsă noaptea între 10 şi 10 grade* iar ziua între 15 şi 20 grade* Timpul probabil pentru ziua de 3 mai 1961 iti fia.

Next