Flacăra Iaşului, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 4715-4740)

1961-11-01 / nr. 4715

­ 4 K X -V r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVH, NR. 4713 MIERCURI 1 NOIEMRIE 1961I 4 PAGINI 20 BANI BEISUG , BUNĂSTARE Ţăranii muncitori din Bîcu au transformat întovărăşirea în gospodărie colectivă In ultima vreme întovărăşiţi! din satul Bîcu, raionul Negreşti, au luat o hotărîre: să transforme întovărăşirea agricolă in gospodărie colectivă. In dosarul cu cereri de înscriere în colectivă am întîlnit multe nume de gospodari din Bîcu, bine cunoscute: Vasile Matei, Constantin Ciumară, Vasile Darie, Mihai Sonea, Jan Ursu, Dumitru Mironeanu, Dumitru Ciumară, fiecare cu cîte 3-5 ha. şi atelaj şi mulţi alţii. In total 208 familii cu 528 hectare şi 42 atelaje. Cu prilejul inaugurării gospodăriei colective, care poartă denumirea „7 Noiembrie“, am avut prilejul să stau de vorbă cu mai mulţi ţărani muncitori. Cu toţii au ţinut să sublinieze un lucru şi anume că faptele i-au convins că în gospodăria colectivă ţăranul muncitor este mai cîş­­tigat. Iată cîteva rînduri scrise pentru redacţie, în ziua inaugurării gospodăriei colective, de mai mulţi ţărani muncitori din Bîcu. Belşug In casele colectiviştilor De la un timp, ţăranii Înto­vărăşiţi din sat de la noi a­­duceau tot mai des vorba des­­pre­ gospodăria bolesctivă. Eu unul am făcut printre primii cerere de înscriere. Eram con­vins de-acum că în gospodărie am să fiu mai cîştigat ca în în­tovărăşire. Trebuie să ştiţi că nu eram străin de tot ceea ce se petrecea d­in satele din împre­jurimi, unde sînt gospodării colective. Printre colectiviştii din Cuza Vodă eu am multe rude. Rudele, prietenii rdin a­­­eest sat, o duceau mult mai bine decit mine. Cine nu-1 cu­noaște pe C. Șt. D. Lipsa, bu­năoară? înainte de a intra în gospodăria colectivă avea cîte­­jva hectare de pămînt, car cu boi. 'Acum' e imult taal mulțumit fca atunci fcîn­d era în întovără­şire. 'Are­ tenul pe’ lingă casa lui vacă' CU lapte, 10 oi, doi porci, păsări. Lai avansul de 40 la sută tare s-ai dat în vată, el a dus acasă aproape 1000 kg. grîu, alte diferite produse şi 1000 lei. Grosul produselor îl primeşte în curînd, la îm­părţirea veniturilor. De cînd e colectivist, C. Şt. D. Lipsa a făcut casă nouă feciorului, iar de curînd i-a făcut şi nuntă. Bunăstarea lui şi a celorlalţi colectivişti din Cuza Vodă m-a îndemnat să fac şi eu cerere pentru colectivă. M-am înscris cu cele 2,5 ha., cu carul cu boi, cu plugul. Acum sînt colec­tivist. GRIGORE DARIE colectivist „famagnetul“ de la Şcheia Trebuie să ştiţi că pentru mine, gospodăria colectivă din Şcheia, care e şi ea tînără, a însemnat un adevărat magnet. De cîte ori treceam la gară la Scînteia, mă atrăgeau noile lu­cruri pe care le vedeam înfăp­tuite de colectivişti. Şi în acest an ei au scos recolte mult mai mari la hectar decît întovără­şirea noastră. La grîu, de pildă, ei au scos 1990 kg. la hectar, la porumb 2500 kg. boabe la hectar, la­ floarea soarelui 1200 kg. la hectar etc. La marginea satului colectii­viştii au ridicat multe cons­trucţii printre care două graj­duri, o maternitate pentru scroafe, unde sunt adăpostite cele 24 vaci de lapte, 70 porci, 170 oi, cîteva sute de păsări. Am stat de vorbă cu prietenii din Şcheia şi mi-au spus că la ei anul acesta valoarea unei zile-muncă va fi de peste 30 lei. Numai ca avans pentru fie­care zi-muncă s-au dat cîte 2 kg. grîu, 200 gr. ceapă, 3 tei etc. Aşa că e lesne de înţeles de ce am făcut cerere şi m-am înscris în colectivă cu cele 4 ha­ de pămînt, cu caii şi căruţa. M-am convins că aici am să fiu mai cîştigat. DUMITRU CIUMALA colectivist Ce ne-am propus să­ înfăptuim imediat Noi ţăranii muncitori din sa­tul Bleu am depus cereri şi apoi am transformat întovărăşirea în gospodărie colectivă. Am făcut acest lucru la îndemnul partidului, pentru ca să trăim şi mai bine­ De la bun început colectiviştii noştri au şi schiţat un plan de măsuri şi au hotărît să-l traducă în fapte, în cel mai scurt timp. In primul rînd am, hotărît să ter­­minăm semănatul griului şi a­­poi să cărăm pe tarlale cel puţin 800 tone gunoi de grajd. Tot în toamna asta, noi ne vom îngriji să improvizăm un adă­post pentru animalele gospodă­riei. In viitorul apropiat ne vom procura cu credite de la stat, 20 vaci cu lapte, 20 scroafe, si 200 oi. Asta pentru început Imediat ce vom termina cu se­mănatul griului vom începe şi lucrările pentru amenajarea u­­nei grădini de legume. Avem teren bun pentru legumicul­tura. Acestea-s numai cîteva obiec­tive pe care ni le-am propus să le ducem la îndeplinire, i­­mediat. D.­­MIRONEANU preşedintele colectivei din ziua Inaugurării gospodă­riei colective din Bîcu au venit cu cereri de înscriere ultimele familii de întovărăşiţi din sat. Printre aceştia se află Vasile Niţulescu, Iacob Darie, Ion Ciu­mată, Vasile Ursu şi alte 13 familii de ţărani întovărăşiţi. După inaugurarea gospodăriei, colectiviştii au participat la prezentarea unui frumos pro­gram artistic dat de brigada" artistică­­de agitaţie a trasei raionale "de cultură din Ne­greşti. GH. GHINDA Realizări ale constructorilor­­ de pe şantierul fabricii de ulei din Iaşi . Constructorii/ Înstalatorii şi montorii de pe şantierul fabricii de ulei şiUni­­rea” - Iaşi- desfăşoară cu succes în­trecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. O reali­zare frumoasă au dobîndit-o recent muncitorii constructori de la silozul de seminţe. Astfel, ei au executat in întregime lucrările de construcţii, dînd astfel front liber de lucru Instalatorilor şi montorilor. Un succes asemănător l-au obţinut şi montorii de la secţia de extracţie.’ 'în cursul lunii octombrie a.c. au mai obţinut realizării frumoase în întrece-, rea socialistă şi mentorii de la sec­ţia de rafinărie. închiderea lucrărilor c­oi de-al Wil­ley Congres al P.C.L.S. MOSCOVA 31 (Agerpres) - TASS transmite : In şedinţa din dimineaţa din 31 octombrie Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comuni­carea lui P. N. Demirev, pre­şedintele Comisiei pentru numără­toarea voturilor, cu privire la rezulta­tele alegerilor In organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au Intîmpinat prin aplauze furtunoase, pre­lungite informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Cen­tral al PCUS, a membrilor supleanţi ai CC, a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a subliniat că votul unanim in alegerea organe­lor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului. In numele tova­răşilor aleşi, el mulţumeşte delegaţilor la Congres pentru înalta lor încredere. Marţi după-amiază, sub preşedin­ţia lui N. S. Hruşciov a avut loc şe­dinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al PCUS. Din partea Comisiei pentru ela­borarea rezoluţiei cu privire la ra­portul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Congresu­lui spre dezbatere şi aprobare pro­iectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată in unanimitate. Rezo­luţia aprobă in întregime linia po­litică şi activitatea practică a C. C al PCUS in domeniul politicii interne şi externe. Delegatul Boris Ponomariov a su­pus apoi spre examinare Congresu­lui proiectul de rezoluţie cu privire la Programul PCUS. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Program al PCUS a fost publicat în presă pen­tru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimi­tate noul Program al PCUS, ca pro­gram marxist-leninist de luptă pen­tru crearea primei societăţi comu­niste din lume. Comisia a examinat toate propu­nerile şi completările la proiectul de Program şi supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul PCUS. In rezoluţie se spune: Congresul al XXII-lea al PCUS, după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu privire la Proiectul de Program al PCUS, hotărăşte : să fie adoptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovaţii. Delegaţii şi in­vitaţii la Congres se ridică în pi­cioare. Se aud urale. In continuare Congresul al XXII- lea a aprobat in unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al U­niunii Sovietice prezentat spre exa­minare de Comitetul Central al partidului. A luat cuvintul N .S. Hruşciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegaţii la Congres că a avut loc o plenară a Comitetului Central care a ales organele de con­ducere. N. S. Hruşciov a rostit cuvintarea de închidere a Congresului, care a fost primită cu puternice şi îndelungi aplauze. Apoi N. S. Hruşciov a de­clarat închis Congresul al XXII-lea. Delegaţii şi invitaţii la Congres in­tonează imnul clasei muncitoare „In­ternaţionala“. Din toate colţurile sălii răsună acla­maţii . „Pentru Congresul al XXII-lea al PCUS - Ural“; „Slavă Partidului leninist!“; „Trăiască Programul leni­nist al partidului. Ura!“; „Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti — Ura!“; „Pentru lagărul socialist - Ural"; „Trăiască Comitetul Central leninist! Ura!“; „Pentru poporul so­vietic - Ura!“. Sala scandează : „Leninism - comunism!; Leninism - comunism. Ura!“; „Prietenie intre po­poare!; Prietenie între popor !“; „Pace!“; „Ural". Tovarăşul Hruşciov exclamă : - Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti, ura ! Ca tunetul răsună din nou ovaţiile, se aud aclamaţii în cinstea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale, în cinstea marxism-leninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă, îm­potriva jugului colonialismului şi im­perialismului! Ura! Miile de delegaţi şi oaspeţi la Con­gres ovaţionează cu căldură pe re­prezentanţii popoarelor Asiei, Africii, Americii Latine care luptă pentru li­bertate şi independenţă. Oaspeţii de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea şi înfrăţirea po­poarelor în lupta pentru pace şi un viitor luminos. MOSCOVA 31 (Agerpres) - TASS transmite: Din partea Comisiei Centrale de Revizie a Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice : La 31 octombrie 1961 a avut loc şedinţă Comisiei Centralel de Revizie al Partidului Comu-*­ nist al Uniunii Sovietice. Comisia Centrală de Revizie, a ales pe­­MURAVIOVA­N. Ai președinte al reom­isiei. _ ” COMUNICAT al 1 privire ia Pina Milli Ural ai Partidali imái al Sail lift MOSCOVA 31 (Agerpres) — TASS transmite: La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central PCUS, ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist Uniunii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul CC al PCUS în următoarea com­ponenţă : Membri ai Prezidiului f BREJNEV L. I., HRUŞCIOV N. S KOSI GHIN A. N., KOZLOV F. R., KUUSINEN O. V., MIKOIAN, A. 1., PODGORNII N. V , POLEANSKI D S., SUSLOV M. A ŞVERNIK N. M., VORONOV G. I. Membri supleanţi ai Prezidiului : GRISIN V.V., RASIDOVI S. R., MAZUROV K. T., M JAV­AN­ADZE­V, P.I SGERBITKI V. VA Plenara a ales Secretariatul CC al PCUS în următoarea comp­nonentă : HRUŞCIOV N. S. — prim secretar al CC al PCUS, KOZLOV E. R., DEMICEV P. N., ILIGEV L. F., KUUSINENI O. VPONOMARIOV, R. N., SPIRIDONOV I. V., SUSLOVI M. A., SELEPIN A.. N. Plenara l-a ales pe SVERNIK N. M., președinte al Comite­tului Controlului de Partid de pe lingă CC al PCUS iar pe SERDIUK Z. T., prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. In pagina 4-a Rezoluția Congresului al XXII-lea al P.C.D.S. Biroul C.C. al P.C.D.S. pentru R.S.F.S.R. P. P. — viceprese-4 MOSCOVA 31 (Agerpres) — TASS transmite: Prezidiul CC al PCUS a con­firmat Biroul CC al PCUS pen­tru RSFSR în următoarea com­ponenţă : HRUŞCIOV N. S.-preşedinte. VORONOV Gr. I. — prim vice­preşedinte. LOMAKO dinte. Membri al Biroului: ABRA-i MOV G. G.; CIURAEV V.M.» EFREMOV L. N., IASNOV M.Ä., KIRILENKO A. P., ORGANOV; N. N., POLEANSKI D. S., RCM MANOV A. V, Semănatul să fie grabnic Instantanee din raionul Iaşi Facem cunoştinţa cu fruntaşii Am privit la ceas cînd am ajuns în dealul Dobrovăţului. Era ora şase. Tarlalele erau împînzite de a­­telaje. Toţi intovărăşiţii din satul Moldoveni ieşiseră de cu zori la semănat. Am numărat atelajele care lucrau alături de tractoare: 80! adică atîtea cîte există la întovărăşire! Am colindat mai departe tarla­lele. Aici l-am găsit pe Nicolae Donose, preşedintele sfatului popular din Dobrovăţ- Venise dis-de-dimi­­neaţă pe cîmp să vadă cum merg treburile.­­ Comuniştii, împreună cu depu­taţii au zis că nu trebuie să mai zăbovim deloc cu semănatul. Ei au făcut mobilizarea oamenilor la lu­cru. Şi iată şi rezultatul. Toate a­telajele, nu numai din satul Moldo­veni ,dar din toată comuna lucrează alături de tractoare. Au fost însă­­mînţate pînă acum peste 600 hectare cu grîu. Mîine terminăm semănatul. Apoi preşedintele statului ne-a făcut cunoştinţă cu cîţiva fruntaşi. Mai întii cu tractoristul Constantin Gabără, apoi cu intovărăşiţii Vasile Samson, Gheorghe Toader, Constan­tin Samson,­ Costache Axinte. N-am ţinut prea mult de vorbă noile cu­noştinţe. Nu era momentul cel mai potrivit. 1. Interviu la volan In Trifeşti îşi are sediul brigada a 2-a de tractoare de la SMT Vlă­­deni. Am ajuns bine aici pentru că această brigadă îşi păstrează de mai multă vreme titlul de fruntaşă pe staţiune. Dar la „cabana pe roate“ nu era nimeni. Aşa că am pornit în căutarea tractoriştilor, pe tarlale. lată-l la volanul tractorului pe fruntaşul fruntaşilor, Constantin Fa­­lotă. Ca să nu piardă timp, mă invită alături, pe tractor. - Ai depăşit planul pe campania de toamnă cu 20 le sută. Cum? - Tractorul ăsta pe care te afli mata n-a fost deloc bolnav în pe­rioada însămînţărilor. L-am dădăcit bine. li sînt doctor. Colo, la capătul tarlalei, e cisterna cu combustibil. Acuşi ni se aduce mişcare caldă aici, pe cîmp. Deci nici un fel de timp pierdut. Avem asigurată şi sămînţe la capătul tarlalei. Peste o jumătate de oră eram pe alt tractor, pe cel care lucrează co­munistul Dumitru Fuştei.­­ Noi suntem­ trei tractorişti la colectiva din Hermeziu. Eu, împreună cu Ion M. Bura şi Mihai Bejenaru. Am lucrat în schimb prelungit, adică şi noaptea. Am reuşit să terminăm semănatul celor 119 hectare încă de acum o săptămînă. Tot de o săp­­tămînă s-a terminat însămînţatul celor 220 hectare cu grîu la colec­tiviştii din Rădeni - Păuleni. Mai tîrziu l-am întîlnit şi pe Constantin Popescu, şeful brigăzii de tractoare. E tînăr ca şi ceilalţi 10 tractorişti.­­ De la 1 septembrie şi pînă a­­cum brigada noastră a avat peste 800 ha. şi a însămînţat 550 hectare faţă de planul de 600 hectare. In două zile terminăm tot.­­ Cum a fost organizată munca?­­ Trei cisterne cu combustibil au fost fixate în cele mai potrivite locuri. Tractoriştii au fost grupaţi pe unităţi, nu împrăştiaţi. Aşa s-a putut face un control mai bun. Toate ma­şinile sunt bine întreţinute. In afară de două tractoare care au necesitat reparaţii planificate nău au fost alte defecţiuni accidentale. Din cele cîteva răspunsuri primite ne putem da seama că titlul de fruntaş îl pot păstra numai bunii gospodari. Cînd nu cunoşti situaţia de pe teren Mai întii două cifre: plan 1.268 hectare, însămînţat 684 hectare. A­­ceasta este situaţia la semănatul griului în comuna Vlădeni. Vina porneşte aici de la faptul că întreaga atenţie a comitetului e­­xecutiv al sfatului popular (preşedin­te tov. Gh. Ivănuţă) s-a îndreptat spre satele Borşa şi Găureni iar celelalte patru sate au fost uitate. Greşit procedeu! întovărăşirile din satele Alexandru cel Bun, Iacobeni, Vlădeni şi Broşteni n-au însămînţat decît jumătate din planul stabilit. Şi nici întovărăşirile din Borşa şi Gău­reni, cu toate forţele trimise acolo, nu se pot lăuda cu rezultate bune. De ce? La Borşa din 50 atelaje ies la lucru numai 20, la Alexandru cel Bun din 60 atelaje,­ 30 ies pe cîmp. Din cele 277 atelaje pe în­treaga comună rar întîlneşti 100 a­­telaje la lucru pe zi. Unii factori de răspundere din comună nu ştiu precis nici cîte tractoare lucrează pe raza comunei, şi cum sunt repartizate la lucru.’ Comitetul executiv al sfatului popular Vlădeni trebuie să pără­sească de îndată această metodă de lucru. Atenţia trebuie îndreptată nu numai spre Borşa şi Găureni, ci spre toate satele. Ce trebuie de făcut la Jiganaşî ? După ce am trecut în comuna Epureni, unde cele 611 hectare au fost deja semănate cu grîu, ne-am oprit la Ţigănaşi. Pe Irimia Roată, preşedintele sfatului, l-am găsit în biroul său în faţa situaţiei operative. Am privit şi n­ol în ea. Din planul de 888 hectare erau semănate doar 460 hectare !- Pînă sîmbătă terminăm - nu zice vesel preşedintele E tare optimist tovarăşul Roată ! Vasăzică ce s-a făcut într-o lună se poate face acum în... 6 zile L-am întrebat „cum"? -Scoatem 20 atelaje pe zi şi cu tractoarele ... In ziua cînd eram noi în comună însă (luni, 30 octombrie), nu semă­nau decît 2 semănători din cele 6 şi erau foarte puţine atelaje pe cîmp. Aşa vrea oare preşedintele să termine de arat şi semănat în 6 zile 428 hectare? Dar de ce să iasă zilnic 20 atelaje la lucru cînd pe comună sînt 100? Şi cum să se ter­mine treaba atît de repede, cînd mai sînt încă de schimbat 30 tone să­­mînţă? Nu, preşedintele n-are de ce să fie atît de optimist. La Ţiganaşi s-ar putea termina se­mănatul în cîteva zile dacă ies toate atelajele la lucru, dacă se fac arături şi noaptea şi dacă toate cele 6 se­mănători vor lucra din plin ziua. TRAIAN CRAESCU (Continuare în pag. 3-a) Lei gospodăria agricola de stat —— Uricam — Iaşi s-a terminat de insaTHînţat cu grîu si secară furajeră suprafaţa prevăzută in plan. Iată în clişeul de mai sus cîţiva dintre mecanizatorii fruntaşi. De la strnga la dreapta: Petru Munteanu, Emil Macovei, Ion Vasi­liu şi Dumitru Luchian. Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost e­­puizată. Congresul a adoptat rezolu­ţia cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al partidului, Statutul partidului, a apro­bat raportul Comisiei Centrale de Re­vizie şi a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchea­ză una dintre cele mai importante etape in viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru triumful co­munismului (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea so­cietăţii comuniste a fost fundamentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Con­ducătorul nostru nemuritor, Vladimir Nici Lenin, a creat partidul revoluţio­nar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comu­nismului. Comuniştii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora însă co­munismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit so­cialismul, a înfăptuit grandioasa transformări în viaţa economică, poli­tică şi de stat a ţârii şi a păşit pe drumul larg al construcţiei comuniste. Adoptînd noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în faţa între­gii lumi că popoarele Uniunii Sovieti­­ce, în frunte cu Partidul Comunist, că­lăuzindu-se după învăţătura marxist leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societăţii comunis­te în ţara noastră. Construirea socie­tăţii comuniste a devenit o sarcină practică a partidului şi poporului (Aplauze) . Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trai­nică şi de un belşug de bunuri mate­riale şi spirituale. Acest lucru nu se poate obţine prin descîntece şi îndem­nuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni şi numai prin munca lor. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi călduroase şi urări de activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lu­crători din sovhozuri, oameni de ştiin­ţă, cultură şi artă cu privire la înde­plinirea angajamentelor luate în cin-­ stea Congresului al XXII-lea al parti-­ dului. Permiteţi-mi ca, in numele delega­ţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor to­varăşilor care au trimis saluturi Con­gresului al XXII-lea şi să Ie urez noi şi mari succese în muncă (Aplauze furtunoase). In numele delegaţilor la Congres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic, permiteţi-mi să mulţumesc încă o dată călduros parti­delor marxist-leniniste frăţeşti pentru participarea la lucrările Congresului, pentru bunele lor urări. (Aplauze pre­lungite). Ii asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus stea­gul comunismului, steagul internaţio-, nazismului proletar (Aplauze prelun-­ gite). Mulţumim cordial reprezentanţilor partidelor democratice naţionale din statele independente ale Africii pen­tru caldele saluturi adresate Congre­sului nostru (Aplauze furtunoase). Spri­jinim şi vom sprijini lupta popoarelor pentru libertatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale. (Aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consecven­ţă în viaţă principiul ieninist al coexis­tenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă (Aplauze furtu­noase). înarmat cu noul Program, poporul nostru îşi va uni şi mai strîns rîndurile in jurul partidului, sub steagul marxism-ieninismului. (Aplauze furtu­noase, prelungite), felurile noastre sunt clare, sarcinile sunt bine precizate. La muncă, tovarăşi ! Pentru noi vic­torii d­e comunismului ! (Aplauze furtu­noase, prelungite care se transformă în ovaţii. Toţi se ridică în picioare).’ Prezenţe româneşti peste hotare BRUXELLES 31 (Agerpres) — Recent a avut loc deschiderea celui de-al 32-lea tîrg alimentar şi de arte menajere de la Bruxelles. Cu această ocazie, pavilionul romînesc a fost vizitat de ministrul Agriculturii al Belgiei, Heger, de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri şi ai conducerii tîrgului, de ziarişti. Oaspeţii au a­­preciat sortimentul variat de produse, calitatea lor, ca şi modul atrăgător în care acestea au fost prezentate.’ m

Next