Flacăra Iaşului, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4768-4792)
1962-01-03 / nr. 4768
T BIBLIOTECA . ALA UNIV SUNITARA , 'v • ^INÎESCU* IAȘI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI*REGC:VAL IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL cuvîntarea tovirilui Iorghii-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu priiejii Anului Nou Dragi tovarăşi ţi prieteni, I Cetăţeni ai Republicii Populare Românei, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Iffov. Reuniţi în această noapte în mijlocul celor dracul familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de aruncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plin de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anu P® care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, rudele muncii poporului nostru deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economicâ, Înfăţat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Planul producţiei industriale pe aul 1961 a fost îndepinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii va privi -o satisfacţie rezultatele muncii lor pline de annegaţii. In toate ramurile economiei au fost puse în fucţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţionlă a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, proase ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile şi oraşele ţării reusiţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de invăţămînt, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat , se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-ul muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de poduse necesare bunului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artstice au muncit cu devotament pentru educarea tinereului - schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le C lissăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la , ■ mcă. Avem neclintita convingere că stoica noastră clasă muncitoare care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, tu,dra.;nea noastră care -a păşit cu hatarira pe cafea agr*•.■.■! turti cseîiaţitte, domenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinuţi pînă acum. încrezător în capacităţile sale creatoare, in viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa şi pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţâri ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de "AuVoi "Guvernului Republicii î Populate Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului ! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! Spor la munca în noul an, 1962! Sîntem la început de an. Sub conducerea partidului oamenii muncii din patria noastră au obţinut mari succese în producţia industrială şi agricolă, în toate domeniile de activitate. Bilanţul anului 1961 ne arată că sarcinile privind dezvoltarea economică şi culturală prevăzute în Directivele Congresului al lll-lea se îndeplinesc şi se depăşesc. Semnificativ pentru forţa în continuă creştere a economiei noastre socialiste este faptul că numai sporul de producţie obţinut în anul 1961 faţă de 1959 este cu aproape o dată unătate mai mare decît întreagi ţă derruducţie a anului 1938 a Romîniei ghezo-moşiereşti. Realizînd cu 10 ,7e înainte de termen planul producţiei globale oamenii muncii din industrie au asigurat condiţii să se obţină o producţie cu 3 la sută mai marfa faţă de plan şi aproximativ cu 5 ililiarde lei mai mult în comparaţie cu prevederile Directivelor pentru anul 1961. La avîntul continuu al economiei o contribuţie importantă au adus-o şi oamenii muncii din regiunea Iaşi. Planul producţiei globale pe dintreaga regiune a fost îndeplinit şi depăşit. Colectivele unor întreprinderii ca fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele RMR Paşcani, fabricile „Ţesătura“, „Moldova“ şi altele au realizat înainte de termen planul anual de producţie, obţinînd o îmbunătăţire substanţială a tuturor indicilor de bază. Am păşit în cel de altreilea an al planului sesenat. Anul 1962 prezintă în faţa întregului ropor un program şi mai bogat de ridicare a potenţialului economiei şi editurii noastre, a nivelului de trai al celor ce muncesc. Producţia industrieinoastre socialiste urmează să creească cu 13,5 la sută faţă de 1961, depăşind cu circa 6,5 miliarde lei prevederile Directivelor Congresului al lll-lea pentru acest an. Volumul I de investiţii din fondurile statului va spori de aproape 6 ori faţă de 1950. Ca urmare a dezvoltării economiei ţării noastre, în 1962 număra, salariaţilor va spori cu 200.000 mai mult decît au stabilit Directivele pentru această perioadă. Rezultatele obţinute pînă acum, precum şi hotărârea tuturor oamenilor muncii de la, oraşe şi sate de a lupta cu noi puteri pentru îndeplinirea prevederilor planului de şase ani sunt o garanţie că programul desăvîrşirii construcţiei socialiste- Stabilit de Congresul, al lll-lea al partidului* va fi realizat cu deplin succes. ~ ~ r . In anul în care am intrat, regiunea noastră, ca şi celelalte regiuni ale ţării, urmează să-şi aducă o contribuţie şi mai importantă în dezvoltarea producţiei industriale şi agricole, întreprinderile industriale, de transporturi, de construcţii; comerţul, agricultura socialistă au în faţă sarcini mai mari a căror îndeplinire va face să contribuie la desăvîrşirea construcţiei socialiste. Acum cînd începe lupta pentru realizarea noilor sarcini pe care ni lé5® a trasat partidul trebuie să ne mobilizăm toate forţele, să descoperim şi să valorificăm fiecare rezervă internă de care dispunem pentru a ridica pe o treaptă nouă nivelul tehnic şi organizatoric al producţiei industriale şi agricole. La baza muncii noastre din acest an trebuie să stea experienţa acumulată în 1961, pe care să o dezvoltăm în condiţiile noilor sarcini trasate. Este necesar mai ales să pornim de la concluziile trase în perioada anului trecut cînd într-o serie de întreprinderi s-au manifestat unele lipsuri destul de serioase care au frînat obţinerea unor succese mai mari, la nivelul posibilităţilor existente. 1961 a fost anul unei adevărate ofensive, desfăşurate la chemarea partidului, pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. In fiecare întreprindere, oamenii muncii, conduşi şi mobilizaţi de organizaţiile de partid şi sindicale, au obţinut succese importante care au ridicat prestigiul produselor noastre pe piaţa internă şi cea externă. In unele întreprinderi însă, calitatea producţiei deşi a înregistrat serioase creşteri, n-a fost tot timpul mulţumitoare. Eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei trebuie făcute în continuare la fabrica de confecţii, din Iaşi, la Atelierele RMR Iaşi, IRA nr. 4, în industria locală, în construcţii. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii trebuie desfăşurată în continuare pe un front şi mai larg dar fără ca ea să fie despărţită, ci dimpotrivă legată organic, de creşterea productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost. O mare grijă trebuie să acordăm realizării ritmice a producţiei din prima zi a noului an, din prima decadă, din prima lună. In acest an avem toate condiţiile să lichidăm fenomenul nesănătos al muncii „în asalt“ înregistrat pe alocuri în 1961. (continuare., pag. ..2-a) mwmMAjt La Huţi Noi blocuri de locuinţe Zilele trecute, la Huşi a fost dat în folosinţă un bloc cuprinzînd 12 S. apartamente confortabile. Intr-un stadiu avansat se află lucrările de 111 construcţii ale unui nou bloc cu 24 apartamente. I. SCHAFFER - coresp. Se îmbunătăţesc condiţiile de muncă. La propunerile muncitorilor din secţia fierărie a Atelierelor de re-jj ■parat material rulant „Ilie Pinti- flie*, conducerea întreprinderii a luat măsuri pentru introducerea I- t luminatului fluorescent şi în cadrul secţiei susamintite. Astfel, zilele tre- cute s-a lucrat la montarea becu- rilor cu mercur. r V. DODU — coresp. ‘ Bazin de acumulare ! In apropiere de comuna Muntenii de Sus, raionul Vaslui este aproape gata amenajarea unui bazin de captare a apei care va face posibilă irigarea unei suprafețe de 25 hectare. Dacă terenul ce se amenajează aducea pînă acum un venit anual de numai 11.800 lei el va aduce de aici înainte un venit anual de peste 17.000 lei. Concert simfonic Vineri, la ora 20, Filarmonica de stat ,,Moldova“ prezintă un concert simfonic, avîndu-l solist pe violonistul Ladyslau Kiss - laureat - al Concursului naţional al tinerilor solişti. Dirijor, George Vintilă. In program: Suită din baletul slancul Jianu“ (în primă audiţie) de M. Chiriac. Concertul pentru vioară şi o orchestră de Ceaikovski — solist, Ladyslau Kiss — şi Simfonia a V-a de Beethoven. „ Pentru popularizarea cărţii Biblioteca din comuna Cîrja, raionul Bîrlad, a organizat o serie de manifestări în vederea popu- larizării în rîndul cititorilor a cărţii. Printre acestea se numără serile literare cu tema: „Prin republicile unionale sovietice“ şi „Despre’ munca înfrăţită a colectiviştilor“, prezentarea cărţii „Ei au luptat pentru patrie“ de M. Şolohov etc. 2 NICOLAE BUNESCU—coresp. ANUL XVIII Nr. 4768 MIERCURI 3 IANUARIE 1962 4 PAGINI 20 BANI fi noi la I. H. R. De curînd, fabrica de rulmenţi Bîrlad a fost dotată cu noi utilaje. Este vorba de 14 strunguri paralele, două maşini de lepuit bile şi o maşină de rectificat plan, semi-auto- mată de mare productivitate. Aceste maşini vor intra în funcţiune în prima jumătate a lunii ianuarie 1962. La lucrările de montaj s-au evidențiat ,lăcătuși, Marian Caracaş și Tudor Griore, Grirt Dumitru, S. ELIADE coresp. -O- Economii de metale neferoase O sarcină de care brigada de electricieni din secţia mecanic-şef a Atelierelor de reparat material rulant Paşcani s-a ocupat în decursul anului 1961 a fost aceea de a economisi metale neferoase. Folosind din plin rezervele de economisire şi urmînd exemplul fruntaşilor Ştefan Voinea, Vasile , Sava, Ioan Biţu etc., membrii brigăzii de electricieni au realizat o economie de metale neferoase de peste 65.000 lei. Datorită acestui succes, brigada electricienilor se situiază în prezent în rîndurile brigăzilor fruntaşe pe întreprindere, VASILE HAMCIUC rs lăcătuș -o. La Olimpiada de matematicăfizică De curînd, a avut loc la Bucureşti etapa finală a Olimpiadei de matematică-fizică unde s-au prezentat cei mai buni studenţi care au reuşit la etapele precedente. Centrul universitar Iaşi se poate mîndri cu rezultatele obţinute de reprezentanţii săi. Institutul politehnic s-a situat pe locul I, iar Universitatea „Al. I. Cuza“ pe locul II în rîndul celorlalte universităţi din ţară. Studenţi ca Savel Iftode (anul II facultatea de electrotehnică) a dobîndit premiul al ll-lea la fizică, Neculai Tutos din anul IV construcţii, premiul III la matematică pe ţară. V. Munteanu, F. Glovaţchi şi alţii merită de asemenea să fie felicitaţi pentru buna lor pregătire profesională. CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, tehnicieni, ingineri şi oameni de ştiinţă din agricultură, spre voi toţi îndreptăm această chemare in numele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în ţara noastră agricultura socialistă. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului şi statului, cu oameni de ştiinţă, ingineri agronomi, zootehnişti, cu mecanizatori şi constructori de maşini, activişti de partid şi de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cît mai bine gospodăriile colective, a le întăriiea le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile şi a înmulţi cît mai mult animalele şi producţia lor. La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor sarcinile ce stau în faţa agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegaţi ai colectiviştilor, noi înşine colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşadar bine viaţa gospodăriilor colective şi ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi raioanele lor, viaţa de azi a ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părţile ţării socialismul a învins, că cea mai mare parte a ţăranilor de astăzi sunt colectivişti, că regiunile Dobrogea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari regiuni agricole din ţară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat şi Galaţi trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe ţarinile ţării de la un capăt la altul, vezi deoparte şi de alta lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective şi case noi ca nişte începuturi de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare forţă, însumăm laolaltă peste două milioane de familii şi stăpinim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm aşadar marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia belşugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în aşa fel încît de la un an la altul să avem recolte tot mai mari şi să creştem tot mai multe animale. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, preşedinţi, brigadieri sau ţărani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii şi unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarăşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producţia de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretutindeni unde ţăranii au întemeiat gospodării colective. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o dată cu acest belşug, colectiviştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-a făcut case de cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umblă desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sînt atît ele înlesniţi că şi-au loc, televizoare, aragaze, biciclete şi unii dintre ei motociclete. Tolanul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi da singur seama ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările — comunele şi satele — sînt mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătorie Pe uliţele satelor de colectivişti întîlneşti seara, deseori, oameni — tineri şi bătrîni, fete şi femei,venind de la bibliotecă cu o carte în mînă, că nu-i sat fără bibliotecă şi nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele şi curţile luminate cu şt zîua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelorşi , undeva, la căminul cultural, vezi mulţime mare venit la cinematograf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oamenilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toţii. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belşug şi mare înlesnire. Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea Întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul, său, îl cirinuieşte, ne ajută mereu cu maşini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă.." Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţărănimii noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase munccitoare pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sunt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sunt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi uzinele noastre sunt hotărîţi să ne sprijine şi mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să nu trimită tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse chimice necesare agriculturii. Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român şi guvernului; pentru marele ajutor tltora ni-l dau. Pe lîngă maşinile ce ne stau la dispoziţie, şi colectiviştii, mai primim şi ajutorul inginerico- tehnicienilor şi specialiştilor în agricultură, care îi îr.idrumă1 zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. Congresul al lll-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult producţia de cereale şi îndeosebi de grîu şi porumb, de a roşte cît mai multa animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină şi altele. Ţărani colectivişti, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduinţa şi priceperea noastră pentru a da viaţă acestor importante cerinţe. Să roc: folosim cit mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce ştiinţa agriculturii ne învaţă. Să facem arături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu animalele de muncă, să dăm pămîntului îngrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şî hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit şi cu desimea mai potrivită; să facem la vrem® şi cît se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor şî să stringem apoi recoltele la timp şi fără pierderi. Să ne fie drept învăţătură experienţa, munca din gospodăriile care au obţinut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obţină asemenea recolte şi chiar mai bogate. De ce unele da şi altele nu? Depinde numai de vred- nicia oamenilor şi de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulţi dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge şi mai departe deoarece gospodăriile noastre au tot ce I® i Putea obţine recolte de 5.000 kg. po-Ji, „M EMlNeSCÍÍ3®ltinuafe în Pa£- 2-a) _ JIU_______.____________ Agenţiile de presa transmit: - Mesajul de Anul Nou al CC al PCUS, Prezidiului Sovietului Suprem şi Consiliului de Miniştri al URSS. - Coexistenţa paşnică constituie linia generală a politicii externe sovietice . Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările profesorului austriac Hans Terring. - inaugurarea primei rafinării de petrol din India. - Mesajul de Anul Nou al lui Palmiro Togliatti . In noaptea de revelion In întreprinderi Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, au petrecut revelionul împreună, în sala de festivităţi a întreprinderii, ornată sărbătoreşte. In noaptea de revelion, artiştii amatori din fabrică au prezentat un program special întocmit. Au petrecut metalurgiştii bîrlădeni un revelion de neuitat. Au toastat pentru realizările obţinute în 1961. Felicitînd colectivul fabricii pentru realizările obţinute în anul care a trecut, tov. Şt. Dumitrescu, directorul întreprinderii a spus: „Colectivul nostru, muncind cu entuziasm în cadrul întrecerii socialiste, a îndeplinit planul anual cu aproape o jumătate de lună înainte de termen. Să închinăm paharul pentru succesele noastre... In anul care a trecut am realizat peste plan peste 20.000 rulmenţi de diferite tipuri, am obţinut economii suplimentare la cheltuielile de producţie, în valoare de aproape două milioane lei, iar totalul beneficiilor obţinute peste plan se cifrează la 4.400.000 lei. Ne putem mîndri cu succesele noastre, tovarăşi. La mulţi ani !". La mulţi ani ! — La mulţi ani şi noi succese ! Pentru realizările obţinute, pentru noi succese, pentru viaţa noastră nouă, mereu prosperă, au ciocnit paharul plin, metalurgiştii bîrlădeni. Au petrecut un revelion minunat, aşa după cum spun ei, au petrecut ca nicăieri în altă parte. Colectivul fabricii de antibiotice - Iaşi este însă de părere că el a petrecut cel mai frumos revelion. Sala de festivităţi a fabricii a fost împodobită special pentru acest eveniment. Artişti profesionişti şi artişti amatori din fabrică au creat momente plăcute. La revelion, la fabrica de antibiotice, au luat parte operatorii Ion Căpraru, Elena Tincă, Adrian Bunea, inginerul Ion Atudosiei, maistrul Alexandru Bucur, lăcătuşul Constantin Tudose şi mulţi alţi muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni, împreună cu familiile lor. Ei au ciocnit pentru realizările obţinute în anul 1961. Au ciocnit pentru cele peste un milion şi jumătate de flacoane de penicilină şi derivaţi daţi peste plan în anul care a trecut Au ciocnit pentru fabrica lor nouă — realizare a regimului nostru. AU ciocnit pentru noi realizări în muncă, pentru viaţa noastră nouă, fericită. Cei ce au petrecut revelionul la fabrica de antibiotice, nu au uitat pe tovarăşii lor de muncă, operatorii Mihai Agamenci, Ion Butunoiu, Vasile Cîrţan, inginerii Virgil Tincu, Victor Călătoru şi alţii care în noaptea de Anul Nou se aflau la datorie în faţa agregatelor şi aparatelor pentru a da primele antibiotice din producţia anului 1962. Au ciocnit paharul plin pentru ei şi le-au urat : mult spor şi noi succese. — Noi succese în muncă, tovarăşi! Noi succese în producţie pentru prosperitatea patriei noastre ! Un an şi mai rodnic, mai plin de bucurii şi-au urat şi cei ce au petrecut revelionul în colectiv la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie“. Cei care au petrecut aici în noaptea de anul nou susţin că la ei a fost cel mai frumos revelion... La Palatul Culturii încă din primele ore ale seriigiul mare al Palatului Culturii primii oaspeţi. Şi-i întîmpinau, frate tineri din comitetul UTM cu felicitări şi urăritate. Pînă la miezul nopţii, podobite de sărbătoare , cu peste 1000 de tineri fruntaşi în muncă, învăţătiivitatea obştească. Sau spre a întîmpina noul Şi veselia, acest nelip, tinereţii, te întîmpina Se scurgeau ultimii an bogat în eveni succese. Şi-n aceşti bătrînului ’61, au invitaţilor tineri de de la Operă şi deşi le-au urat mai mulţi şi fericiţi, Şi răsunat apoi, suhoiului, pocniturilor rapnîcelor urători!' iillie Pintilie: Urătorii au adăstat să ciocnească un pahar de vin Tubiniu în cinstea tinereţii, în cinstea, zilelor minunate pe care le trăim. Se apropia miezul nopţii. Sutele de tineri au ascultat masajul tovarăşului Gheorghe Gheorghii-Dej transmis de radioteleviziunea romînă. Şi-n acele clipe, gîndurile tuturor erau îndreptate spre conducătorul înţelept şi iubit, partidul, sub a carui ocrotire cresc şi se dezvoltă, sruncesc şi învaţă în condiţii minunate. OV. SAVU