Flacăra Iaşului, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4768-4792)

1962-01-03 / nr. 4768

T BIBLIOTECA . ALA UNIV SUNITARA , 'v • ^INÎESCU* IAȘI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI*REG­C:VAL IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL cuvîntarea tovirilui I­­orghii-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu priiejii Anului Nou Dragi tovarăşi ţi prieteni, I Cetăţeni ai Republicii Populare Românei, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Iffov. Reuniţi în această noapte în mijlocul celor drac­ul familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de aruncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plin de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anu­ P® care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, rudele muncii poporului nostru­­ deosebit de bogate.­ Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economicâ, Înfăţ­at la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Planul producţiei industriale pe a­­ul 1961 a fost îndepinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii va privi -o satis­facţie rezultatele muncii lor pline de annegaţii. In toate ramurile economiei au fost puse în fucţiune noi capa­cităţi de producţie. Economia naţionlă a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, căr­bune, minereu, energie electrică, proase ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile şi oraşele ţării reusiţii noştri con­structori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de lo­cuinţe, aşezăminte de invăţămînt, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat , se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-ul muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de poduse necesare bu­nului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artstice au muncit cu devotament pentru educarea tinereului - schimbul nos­tru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dez­voltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le C­ lissăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la , ■ mcă. Avem neclintita convingere că stoica noastră clasă muncitoare care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, tu,dra.;nea noastră care -a păşit cu hatarira pe cafea agr*•.■.■! turti cseîiaţitte, do­menii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinuţi pînă acum. încrezător în capacităţile sale creatoare, in viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptu­irea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa şi pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle raţiunii umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţâri ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superiori­tatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru in­teresele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului so­cialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contri­buţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vi­gilenţa, de a întări puterea de apărare a patriei, încon­­jurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de­ "AuV­oi "Guvernului Republicii î Populate Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, u­­rîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să în­chinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al so­cialismului ! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! Spor la munca în noul an, 1962! Sîntem la început de an. Sub con­ducerea partidului oamenii muncii din patria noastră au obţinut mari suc­cese în producţia industrială şi agri­colă, în toate domeniile de activitate. Bilanţul anului 1961 ne arată că sar­cinile privind dezvoltarea economică şi culturală prevăzute în Directivele Congresului al lll-lea se îndeplinesc şi se depăşesc. Semnificativ pentru forţa în continuă creştere a economiei noastre socialiste este faptul că numai sporul de pro­ducţie obţinut în anul 1961 faţă de 1959 este cu aproape o dată unătate mai mare decît întreagi ţă de­rr­­u­ducţie a anului 1938 a Romîniei ghezo-moşiereşti. Realizînd cu 10 ,7­e înainte de termen planul producţiei globale oamenii muncii din industrie au asigurat condiţii să se obţină o producţie cu 3 la sută mai marfa faţă de plan şi aproximativ cu 5 il­iliarde lei mai mult în comparaţie cu­­ pre­vederile Directivelor pentru anul 1961. La avîntul continuu al economiei o contribuţie importantă au­­ adus-o şi oamenii muncii din regiunea Iaşi. Planul producţiei globale pe dintreaga regiune a fost îndeplinit şi­­ depăşit. Colectivele unor întreprinderii ca fa­brica de rulmenţi din Bîrlad, Atelierele RMR Paşcani, fabricile „Ţesătura“, „Moldova“ şi altele au realizat îna­inte de termen planul anual de pro­ducţie, obţinînd o îmbunătăţire subs­tanţială a tuturor indicilor­ de bază. Am păşit în cel de al­­treilea an al planului sesenat. Anul 1­962 pre­zintă în faţa întregului r­opor un program şi mai bogat de­­ ridicare a potenţialului economiei şi editurii noas­tre, a nivelului de trai a­l celor ce muncesc. Producţia industriei­­noastre socialiste urmează să creească cu 13,5 la sută faţă de 1961, depăşind cu circa 6,5 miliarde lei prevederile Di­rectivelor Congresului al lll-lea pen­tru acest an. Volumul I de investiţii din fondurile statului va­­ spori de a­­proape 6 ori faţă de 1950. Ca ur­mare a dezvoltării economiei ţării noastre, în 1962 număra,­ salariaţilor va spori cu 200.000 mai mult decît au stabilit Directivele pe­ntru această perioadă. Rezultatele obţinute pînă a­­cum, precum şi hotărârea tuturor oamenilor muncii de la, oraşe şi sate de a lupta cu noi puteri pentru în­deplinirea prevederilor­­ planului de şase ani sunt o garanţie că progra­mul desăvîrşirii construcţiei socialiste- Stabilit de Congresul, al lll-lea al partidului­­* va fi realizat cu deplin succes. ~ ~ r . In anul în care am intrat, regiunea noastră, ca şi celelalte regiuni ale ţării, urmează să-şi aducă o contri­buţie şi mai importantă în dezvol­tarea producţiei industriale şi agri­cole, întreprinderile industriale, de transporturi, de construcţii; comerţul, agricultura socialistă au în faţă sar­cini mai mari a căror îndeplinire va face să contribuie la desăvîrşirea construcţiei socialiste. Acum cînd începe lupta pentru rea­lizarea noilor sarcini pe care ni lé5® a trasat partidul trebuie să ne mobi­lizăm toate forţele, să descoperim şi să valorificăm fiecare rezervă in­ternă de care dispunem pentru a ridica pe o treaptă nouă nivelul tehnic şi organizatoric al producţiei industriale şi agricole. La baza muncii noastre din acest an trebuie să stea experienţa acu­mulată în 1961, pe care să o dez­voltăm în condiţiile noilor sarcini tra­sate. Este necesar mai ales să por­nim de la concluziile trase în peri­oada anului trecut cînd într-o serie de întreprinderi s-au manifestat u­­nele lipsuri destul de serioase care au frînat obţinerea unor succese mai mari, la nivelul posibilităţilor exis­tente. 1961 a fost anul unei adevă­rate ofensive, desfăşurate la chemarea partidului, pentru îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii producţiei. In fiecare întreprindere, oamenii muncii, con­duşi şi mobilizaţi de organizaţiile de partid şi sindicale, au obţinut succese importante care au ridicat prestigiul produselor noastre pe piaţa internă şi cea externă. In unele întreprinderi însă, calitatea producţiei deşi a în­registrat serioase creşteri, n-a fost tot timpul mulţumitoare. Eforturi pentru îmbunătăţirea cali­tăţii producţiei trebuie făcute în con­tinuare la fabrica de confecţii, din Iaşi, la Atelierele RMR Iaşi, IRA nr. 4, în industria locală, în construcţii. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii trebuie desfăşurată în continuare pe un front şi mai larg dar fără ca ea să fie despărţită, ci dimpotrivă le­gată organic, de creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea sistemati­că a preţului de cost. O mare grijă trebuie să acordăm realizării ritmice a producţiei din prima zi a noului an, din prima de­cadă, din prima lună. In acest an avem toate condiţiile să lichidăm fe­nomenul nesănătos al muncii „în asalt“ înregistrat pe alocuri în 1961. (continuare., pag. ..2-a) mwmMAjt La Huţi Noi blocuri de locuinţe­­ Zilele trecute, la Huşi a fost dat în folosinţă un bloc cuprinzînd 12 S. apartamente confortabile. Intr-un stadiu avansat se află lucrările de 111 construcţii ale unui nou bloc cu 24 apartamente. I. SCHAFFER - coresp. Se îmbunătăţesc condiţiile de muncă. La propunerile muncitorilor din­ secţia fierărie a Atelierelor de re-jj ■parat material rulant „Ilie Pinti- f­lie*­­, conducerea întreprinderii a­ luat măsuri pentru introducerea I- t luminatului fluorescent şi în cadrul­­ secţiei susamintite. Astfel, zilele tre-­ cute s-a lucrat la montarea becu-­ rilor cu mercur. r V. DODU — coresp. ‘ Bazin de acumulare ! In apropiere de comuna Muntenii de Sus, raionul Vaslui este aproa­pe gata amenajarea unui bazin de captare a apei care va face posibilă irigarea unei suprafețe de 25 hectare. Dacă terenul ce se amenajează aducea pînă acum un venit anual de numai 11.800 lei el va aduce de aici înainte un venit anual de peste 17.000 lei. Concert simfonic Vineri, la ora 20, Filarmonica de stat ,,Moldova“ prezintă un con­cert simfonic, avîndu-l solist pe­­ violonistul Ladyslau Kiss - laureat - al Concursului naţional al tinerilor­ solişti. Dirijor, George Vintilă. In program: Suită din baletul s­lancu­­l Jianu“ (în primă audiţie) de M.­­ Chiriac. Concertul pentru vioară şi o orchestră de Ceaikovski — solist,­ Ladyslau Kiss — şi Simfonia a V-a de Beethoven. „ Pentru popularizarea cărţii Biblioteca din comuna Cîrja,­ ra­­ionul Bîrlad, a organizat o serie­­ de manifestări în vederea popu-­ larizării în rîndul cititorilor a cărţii.­­ Printre acestea se numără serile­­ literare cu tema: „Prin republicile­­ unionale sovietice“ şi „Despre’ munca înfrăţită a colectiviştilor“,­­ prezentarea cărţii „Ei au luptat­­ pentru patrie“ de M. Şolohov etc. 2 NICOLAE BUNESCU—coresp. ­ ANUL XVIII Nr. 4768 MIERCURI 3 IANUARIE 1962 4 PAGINI 20 BANI fi noi la I. H. R. De curînd, fabrica de rulmenţi Bîrlad a fost dotată cu noi utilaje. Este vorba de 14 strunguri paralele, două maşini de lepuit bile şi o maşină de rectificat plan, semi-auto-­ mată de mare productivitate. Aceste maşini vor intra în funcţiune în prima jumătate a lunii ianuarie 1962. La lucrările de montaj s-au evidențiat ,lăcătuși­, Marian Caracaş și Tudor Griore, Grirt Dumitru, S. ELIADE coresp. -O- Economii de metale neferoase O sarcină de care brigada de electri­cieni din secţia mecanic-şef a Ate­lierelor de reparat material rulant Paşcani s-a ocupat în decursul anului 1961 a fost aceea de a economisi metale neferoase. Folosind din plin rezervele de economisire şi urmînd exemplul fruntaşilor Ştefan Voinea, Vasile , Sava, Ioan Biţu etc., membrii brigăzii de electricieni au realizat o economie de metale neferoase de peste 65.000 lei. Datorită acestui suc­ces, brigada electricienilor se situia­­ză în prezent în rîndurile brigăzilor fruntaşe pe întreprindere, VASILE HAMCIUC rs lăcătuș -o. La Olimpiada de matematică­­fizică De curînd, a avut loc la Bucureşti etapa finală a Olimpiadei de mate­­matică-fizică unde s-au prezentat cei mai buni studenţi care au reuşit la etapele precedente. Centrul universi­­tar Iaşi se poate mîndri cu rezultate­le obţinute de reprezentanţii săi. In­stitutul politehnic s-a situat pe locul I, iar Universitatea „Al. I. Cuza“ pe locul II în rîndul celorlalte universi­tăţi din ţară. Studenţi ca Savel Ifto­­de (anul II facultatea de electroteh­nică) a dobîndit premiul al ll-lea la fizică, Neculai Tutos din anul IV construcţii, premiul III la matematică pe ţară. V. Munteanu, F. Glovaţchi şi alţii merită de asemenea să fie felicitaţi­ pentru buna lor pregătire profesională. CHEMAREA Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce vă mai cul­tivaţi singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gos­podării de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, teh­nicieni, ingineri şi oameni de ştiinţă din agricultură, spre voi toţi îndreptăm această chemare in numele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adunările raionale, spre a lua par­te la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în ţara noastră agricultura socialistă. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului şi statului, cu oa­meni de ştiinţă, ingineri agronomi, zootehnişti, cu me­canizatori şi constructori de maşini, activişti de partid şi de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cît mai bine gospodăriile colective, a le întăr­­iiea le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile şi a înmulţi cît mai mult animalele şi produc­ţia lor. La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor sarcinile ce stau în faţa agri­culturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire de­legaţi ai colectiviştilor, noi înşine colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşa­dar bine viaţa gospodăriilor co­lective şi ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi raioa­nele lor, viaţa de azi a ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părţile ţării socialismul a învins, că cea mai mare parte a ţăranilor de astăzi sunt colectivişti, că regiunile Dobrogea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari regiuni agricole din ţară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat şi Galaţi trecerea la colectivizare este aproape în­cheiată. Dacă treci astăzi pe ţarinile ţării de la un capăt la altul, vezi deoparte şi de alta lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gos­podăriilor colective şi case noi ca nişte începuturi de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare forţă, însu­măm laolaltă peste două milioane de familii şi stăpinim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezen­tăm aşa­dar marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia belşugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în aşa fel încît de la un an la altul să avem recolte tot mai mari şi să creştem tot mai multe animale. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, pre­şedinţi, brigadieri sau ţărani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii şi unii chiar opt mii de kg. porumb boa­be la hectar. Tovarăşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producţia de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretutindeni unde ţăranii au întemeiat gospodării colective. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o dată cu acest belşug, colectiviştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-a făcut case de cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umblă desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sînt atît ele înlesniţi că şi-au loc, televizoare, aragaze, biciclete şi unii dintre ei motociclete. Tol­anul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citeşte şi învaţă pentru a-şi da singur seama ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările — comunele şi satele — sînt mai frumoase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătorie Pe uliţele satelor de colectivişti întîlneşti seara, dese­ori, oameni — tineri şi bătrîni, fete şi femei,venind de la bibliotecă cu o carte în mînă, că nu-i sat f­ără bibliotecă şi nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele şi curţile luminate cu şt zîua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor­­şi , undeva, la căminul cultural, vezi mulţime mare venit la cinematograf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oamenilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toţii. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belşug şi mare înlesnire. Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nos­tru, îndrumării lui înţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea Întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fa­brici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul, său,­ îl cirinuieşte, ne ajută mereu cu maşini,­ cu credite,­ cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă.." Industria noastră fabrică tractoare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele şi ma­şinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţărănimii noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase munc­­citoare pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agri­cole, de mîinile lor sunt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sunt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile şi u­­zinele noastre sunt hotărîţi să ne sprijine şi mai puter­nic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să nu trimită tot mai multe îngrăşăminte şi alte produse chi­mice necesare agriculturii. Le mulţumim încă o dată, lor, Partidului Muncitoresc Român şi guvernului; pentru marele ajutor tl­t­ora ni-l dau. Pe lîngă maşinile ce ne stau la dispoziţie, şi co­lectiviştii, mai primim şi ajutorul inginerico- tehni­cienilor şi specialiştilor în agricultură, care îi îr.idrumă1 zi cu zi pentru ca să împlinim toate muncile în cele mai bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. Congresul al lll-lea al partidului ne-a dat sarcina de a spori cit mai mult producţia de cereale şi îndeo­sebi de grîu şi porumb, de a r­oşte cît mai multa animale pentru a produce tot mai multă carne, lapte, ouă, lină şi altele. Ţărani colectivişti, mecanizatori, lucrători din gospodăriile de stat. Să depunem toată străduinţa şi priceperea noastră pentru a da viaţă acestor importante cerinţe. Să roc: folosim cit mai bine pămîntul, să aplicăm la timp tot ceea ce ştiinţa agriculturii ne învaţă. Să facem a­­rături adînci, căci astăzi cu tractoarele puternice putem brăzda cum niciodată nu se putea face înainte cu a­­nimalele de muncă, să dăm pămîntului îngrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şî hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuve­nit şi cu desimea mai potrivită; să facem la vrem® şi cît se poate de bine toate muncile de îngrijire a se­mănăturilor şî­ să stringem apoi recoltele la timp şi fără pierderi. S­ă ne fie drept învăţătură experienţa, munca din gospodăriile care au obţinut cele mai bogate recolte.­ Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodăriile colec­tive să obţină asemenea recolte şi chiar mai bogate.­ De ce unele da şi altele nu? Depinde numai de vred-­ nicia oamenilor şi de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulţi dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge şi mai departe deoarece gospodăriile noastre au tot ce I® i Putea obţine recolte de 5.000 kg. po-Ji, „M EMlNeSCÍÍ3®ltinuafe în Pa£- 2-a) _ JIU_______.____________ Agenţiile de presa transmit: - Mesajul de Anul Nou al CC al PCUS, Prezidiului Sovie­tului Suprem şi Consiliului de Miniştri al URSS. - Coexistenţa paşnică consti­tuie linia generală a politicii externe sovietice . Răspunsurile lui N. S. Hruşciov la întrebările pro­fesorului austriac Hans T­erring. - inaugurarea primei rafinării de petrol din India. - Mesajul de Anul Nou al lui Palmiro Togliatti . In noaptea de revelion In întreprinderi Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, au petrecut revelionul împreună, în sala de festivităţi a întreprinderii, ornată sărbătoreşte. In noaptea de revelion, artiştii a­­matori din fabrică au prezentat un program special întocmit. Au petrecut metalurgiştii bîrlădeni un revelion de neuitat. Au toastat pentru realizările obţinute în 1961. Felicitînd colectivul fabricii pentru realizările obţinute în anul care a trecut, tov. Şt. Dumi­­trescu,­ directorul întreprinderii a spus: „Colectivul nostru, muncind cu entu­ziasm în cadrul întrecerii socialiste, a îndeplinit planul anual cu aproape o jumătate de lună înainte de ter­men. Să închinăm paharul pentru succesele noastre... In anul care a trecut am realizat peste plan peste 20.000 rulmenţi de diferite tipuri, am obţinut economii suplimentare la chel­tuielile de producţie, în valoare de aproape două milioane lei, iar tota­lul beneficiilor obţinute peste plan se cifrează la 4.400.000 lei. Ne putem mîndri cu succesele noastre, tovarăşi. La mulţi ani !".­­ La mulţi ani ! — La mulţi ani şi noi succese ! Pentru realizările obţinute, pentru noi succese, pentru viaţa noastră nouă, mereu prosperă, au ciocnit pa­harul plin, metalurgiştii bîrlădeni. Au petrecut un revelion minunat, aşa după cum spun ei, au petrecut ca nicăieri în altă parte. Colectivul fabricii de antibiotice - Iaşi este însă de părere că el a petrecut cel mai frumos revelion. Sala de festivităţi a fabricii a fost îm­podobită special pentru acest eveni­ment. Artişti profesionişti şi artişti a­­matori din fabrică au creat momente plăcute. La revelion, la fabrica de antibio­tice, au luat parte operatorii Ion Căpraru, Elena Tincă, Adrian Bunea, inginerul Ion Atudosiei, maistrul A­­lexandru Bucur, lăcătuşul Constantin Tudose şi mulţi alţi muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni, împreună cu fa­miliile lor. Ei au ciocnit pentru reali­zările obţinute în anul 1961. Au cioc­nit pentru cele peste un milion şi jumătate de flacoane de penicilină şi derivaţi daţi peste plan în anul care a trecut Au ciocnit pentru fabrica lor nouă — realizare a regimului nostru. AU ciocnit pentru noi realizări în mun­că, pentru viaţa noastră nouă, feri­cită. Cei ce au petrecut revelionul la fabrica de antibiotice, nu au uitat pe tovarăşii lor de muncă, operatorii Mihai Agamenci, Ion Butunoiu, Vasile Cîrţan, inginerii Virgil Tincu, Victor Călătoru şi alţii care în noaptea de Anul Nou se aflau la datorie în faţa agregatelor şi aparatelor pentru a da primele antibiotice din producţia anu­lui 1962. Au ciocnit paharul plin pen­tru ei şi le-au urat : mult spor şi noi succese. — Noi succese în muncă, tovarăşi!­­ Noi succese în producţie pentru prosperitatea patriei noastre ! Un an şi mai rodnic, mai plin de bucurii şi-au urat şi cei ce­ au pe­trecut revelionul în colectiv la Atelie­rele de reparat material rulant „Ilie Pintilie“. Cei care au petrecut aici în noaptea de anul nou susţin că la ei a fost cel mai frumos revelion... La Palatul Culturii încă din primele ore ale seriig­iul mare al Palatului Culturii primii oaspeţi. Şi-i întîmpinau, frate tineri din comitetul UTM cu felicitări şi urări­tate. Pînă la miezul nopţii, podobite de sărbătoare , cu peste 1000 de tineri fruntaşi în muncă, învăţăti­­ivitatea obştească. S­au spre a întîmpina noul Şi veselia, acest nelip, tinereţii, te întîmpina Se scurgeau ultimii an bogat în eveni succese. Şi-n aceşti bătrînului ’61, au in­vitaţilor tineri de de la Operă şi de­şi le-au urat m­­ai mulţi şi fericiţi, Şi răsunat apoi, su­hoiului, pocniturilor rapnîcelor urători!' iillie Pintilie: Urătorii au adăstat să ciocnească un pahar de vin Tubiniu în cinstea tinereţii, în cinstea, zilelor minunate pe care le trăim. Se apropia miezul­­ nopţii. Sutele de tineri au ascultat masajul tova­răşului Gheorghe Gheorghii-Dej trans­mis de radioteleviziune­a romînă. Şi-n acele clipe, gîndurile tuturor erau îndreptate spre conducătorul înţe­lept şi iubit, partidul, sub a carui ocro­tire cresc şi se dezvoltă, sruncesc şi învaţă în condiţii minunate. OV. SAVU

Next