Flacăra Iaşului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4922-4947)

1962-07-22 / nr. 4940

V. rnnr.FTinr my to m tjjw.e, vmrt-r.v ANUL XVIII, Nr. 4940 DUMINICA 22 IULIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Să strîngem la timp t~­­.......— —, '­ recolta de păioase! Au terminat recoltatul griului . Organiztndu-şi buna munca, co­lectiviştii din Lungani, comuna Voi­­neşti, raionul laşi, au reuşit să ter­mine recoltatul celor 100 ha. cul­tivate cu griu. Paralel cu aceasta, ei au transportat snopii la arie reu­şind totodată sa treiere griul de pe o suprafaţă de peste 20 ha. De a­­semenea, o suprafaţă de peste 20 ha. mirişte a şi fost arată in vederea insăminţării porumbului furajer. In această acţiune s-au eviden­ţiat colectiviştii din brigada condu­să de Nechita L. Alexandru, printre care Georgeasa Vasile, Stan N. C-tin, Odobașa Neculai, Nechita C-tin, Chiriac Neculai ș.a." " IRIMIA VASILE = coresftf In numai două zile . Imediat ce culturile de păioase au ajuns la maturitate, mecanizatorii de la S.M.T. Criveşti, care deservesc G.A.C. Mireni, raionul Birlad, au trecut la re­coltare. Astfel, numai în două zile ei au recoltat o suprafaţă de 15 ha cu griu şi 25 ha cu orz. Concomitent cu recoltatul, tractoarele au trecut la a­­ratul mîriştei. Cele mai bune rezultate le-au obţinut mecanizatorii Sîrea Con­stantin, Marcu Constantin, Balan Emil v MINDIRIGIU RICU - coresp. ­oOo- Ocupaţia mecanicului şef...’ Hohotă V., de la G.A.S. Banca - Birlad într-una din aceste zile de­­ campanie de recoltare şi treierie. PEȘTII:­­ E lipsit de fantezie: prefe­ra o baltă în locul unei mări... de griu. CENTRALĂ U­­IVE „„•1. ii.viIIESL.li" In regiune Ritmul recoltării trebuie intensificat Ne aflăm în perioada opti­mă pentru recoltatul griului. Mecanizatorii de la, G.A.S. Tu­­tova au terminat cu strînsul păioaselor şi acum continuă cu toate forţele executarea arătu­rilor de vară şi însămînţatul culturilor duble. Avansate cu a­­ceastă lucrare sunt şi gospodă­riile agricole de stat Fălciu, Murgeni — din raionul Birlad, Rîşeşti­­ din raionul Huşi şi al­tele. Pînă la data de 20 iulie a.c. lucrătorii de la gospodă­ria de stat Murgeni, de pildă, au recoltat 840 ha. cu păioase din cele 1.058 de hectare. Sunt însă unele gospodării a­­gricole de stat unde mijloacele mecanizate nu sunt folosite din plin la recoltatul păioaselor. Aşa se face că aceste G.A.S.­­uri sínt cu mult rămase în ur­mă cu recoltatul. Gospodăriile agricole de stat Zorleni, raio­nul Birlad, Muşata, raionul Huşi, ambele situate in sudul regiu­nii, au recoltat abia 50 la sută din suprafaţa cu păioase. Avînd în vedere perioada op­­­timă de recoltare a griului şi ţinînd cont de mijloacele me­r­canizate de care dispun gospo­dăriile agricole de stat trebuie să arătăm că unităţile Trus­tului Gostat Iaşi sunt rămase în urmă nejustificat cu recol­tatul. Pînă la data de 20 iulie a.c. s-au recoltat abia 7.940 ha. cu griu din cele 21.400 hectare. In ce priveşte gospodăriile colective, se poate arătă de a­­­­semenea, că unele unităţi sunt­­ avansate cu strînsul recoltei.­­ După cum ne-a informat tov. Gheorghe Blejoiu, preşedintele sfatului popular comunal Gri­­viţa, oraşul Birlad, cele două gospodării colective din comu­nă au folosit la recoltat toate forţele reuşind să stringă pînă acum recolta de pe 650 hec­tare din 879 ha. existente. Bri­gada de mecanizatori, condusă de Gheorghe Lădaru, a şi exe­cutat arătură de vară pe 116 ha, iar o însemnată suprafaţă a fost însămînţată cu culturi duble. Avansate cu lucrările agricole­­de sezon sunt şi gospodăriile colective „8 Martie“ Berezeni, „1 Mai“ Vetrişoaia, Vutcani - raionul Huşi, Rînzeşti - raio­nul Birlad,­­ Costeşti - raionul Vaslui şi altele. Din situaţia o­­perativă întocmită la Consiliul agricol regional reiese că nu peste tot consiliile de conducere din gospodăriile colective mo­bilizează toate forţele la recol­­­tatul păioaselor. Chiar în raioa­nele Huşi şi Birlad procentul la recoltat de 49 la sută şi respectiv 45 la sută nu este mulţumitor. Raionul Vaslui, care se înveci­nează cu aceste raioane, este cu mult rămas în urmă. Aici au fost recoltate abia 4.031 hectare cu grîu, procentul la recoltat filma de numai 17 la sută. Ritmul la recoltat este nesatisfăcător şi în raioanele Iaşi, Negreşti, Hîrlău, în comu­nele subordonate oraşului Iaşi. In ce priveşte treierişul, e­­­xistă un decalaj nepermis în multe raioane. In raionul Huşi, de exemplu, procentul la recol­tat este de 49 la sută, iar la treieriş de numai 9,2 la sută. Acelaşi lucru se poate spune şi despre raionul Bîrla­d unde procentul la treieriş este de 17 la sută faţă de 45 la sută la recoltat. Recolta de păioase trebuie r strînsă la timp şi fără pierderi. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare raionale şi o­­răşeneşti, consiliile agricole, sub îndrumarea comitetelor ra­ionale şi orăşeneşti de partid trebuie să ia măsurile cores­punzătoare pentru ca în toate unităţile agricole socialiste, păioasele să fie strînse în timpul cel mai scurt. Patru mecanizatori fruntaşi din brigada nr. 5 condusă de victor Codreanu de la S.M.T. Zorleni. De la stînga la dreanga Viorel Suciu, Victor Codreanul Constantin Iacob şi Panainte Cain. Ei lucrează pe tarlalele gospodăriei agricole colective­­din Sîrbi­a Birlad. Foto: V. BOTOŞANI Se dezvoltă reţeaua unităţilor de desfacere a cooperativelor de consum Reţeaua unităţilor de desfacere a cooperativelor de consum se dezvoltă continuu. In primele şase luni ale a­­cestui an, au fost construite şi date în folosinţă 121 de unităţi de desfa­cere moderne : magazine universale şi mixte, magazine cu bufet, restau­rante. Pe lingă acestea au fost ame­najate alte 70 de noi magazine. In prezent reţeaua unităţilor cooperaţiei de consum cuprinde aproape 26.650 de magazine, chioşcuri etc. Alte peste 200 de magazine săteşti sunt în construcţie şi o mare parte din ele vor fi date în folosinţă în cursul acestui an. La construcţia lor, pe lin­gă fondurile importante investite de cooperaţia de consum, contribuie şi membrii cooperatori. " "­ (Agerpres­) —oOo— In excursie BIRLAD (De la subredacţia ziarului­­,Flacăra laşului)”. Ieri la amiază, un grup de 34 in­gineri şi tehnicieni de la F.R.B. a plecat­ într-o excursie de patru zile organiziată de comisia inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă comitetul sin­dicatului din fabrică. Excursioniştii vor vizita Cheile Bi­­cazului, Lacul Roşu, oraşele de pe Valea Prahovei, precum şi oraşele Bucureşti şi­ Galaţi. De la începutul lunii curente şi pînă în prezent, peste 1.600 oameni ai muncii din Birlad au vizitat în cir­cuite de 10, 15 şi 20 zile, diferite staţiuni balneo-climaterice şi oraşe din ţară. 1. OPREA Cară snopii de gri la arie­ ­ Pină la data de 13 iulie, membrii G.A.C.­­• Unirea din corn. Urrteşti, raionul Birlad, au re­voltat o suprafaţă de ,213 ha. griu din cele 630 ha. existente. Paralel cu recoltarea se cară de nor snopii la cele trei a­rii amenajate pentru­ treberiş. De asemenea, pe o suprafaţă de 50 de ha, de unde au fost căraţi snopii s-a arat şi însămînţat porumb fura­jer. S-au evidenţiat în mod deosebit în aceas­tă acţiune brigăzile con­­duse de Itoc Constan­tin şi Mihaci Toader, iar dintre colectivişti Vas­­luianu Tănase, Cucu Constantin, Şoicu Con­stantin, Dragomir Ţinea ş.a. PANAIT OBREJA colectivist In cadrul fabricii de rul­menţi din Birlad există şi o gazetă de perete intitulată­­,Tehnicianul“, care publică articole de ordin tehnic. Pagina ll-a, pagină specială : „AC­TIVITATEA CULTURALA IN SPRIJINUL PRODUCTIEI”,, Veşti din întreprinderi Economii de combustibil Antrenat în întrecerea socialistă,­­colectivul de muncă de la Depoul C.F.R. Paşcani obţine frumoase suc­cese în producţie. Aşa bunăoară, în luna trecută au fost remorcate 173 trenuri cu încărcătură de 41.480 tone peste nucleu, realizîndu-se totoda­tă o economie de 731 tone combus­tibil convenţional. In remorcarea trenurilor cu tonaj sporit s-au evidenţiat în mod deose­bit mecanicii I. Gheorghiu, D. Puiu, N. Badea şi fochiştii I. Ancuţa, I. A­­lexandru, V. Vîrlan. Inovaţii importante Mişcarea de inovaţii şi raţionali­zări cunoaşte la Depoul C.F.R. Paş­cani o tot mai largă răspindire. Ast­fel, la cabinetul tehnic au fost în­registrate numai în semestrul care a trecut 39 inovaţii. Printre acestea se numără un dispozitiv pentru ridi­cat capacul domei de aburi de la cazanul locomotivei r- inovator scu­lerul Vasile Topirnac, şi un dispozi­tiv pentru răcirea compresorului cu aer şi reducerea duratei la moto­compresorul instalaţiei de dezincrus­­tant, efectuat de şeful de echipă Neculai Cristian. Aceste inovaţii con­tribuie (prima) la reducerea timpului de staţionare a locomotivei cu oca­zia spălării şi (a doua) la înlăturarea arderilor de supape şi a decălirii ar­derilor. V. ACATRINEI ■ , muncitor Maşini moderne ! Luna aceasta, a început lo secţia a ll-a din cadrul fabricii de mobilă din Iaşi, fabricaţia unui nou produs.­ Este vorba de o nouă vitrină tip „Mio­riţa“. Această piesă, cu masa şi bu­fetul respectiv, care sunt confecţiona­te din furnir de păr african hăiţuit, formează o sufragerie comodă şi ele­gantă. Pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic de producere în serie şi a acestei garnituri de mobilă, sec­ţia a ll-a a fost înzestrată, nu de mult, cu încă două maşini noi-una de rindeluit la grosime şi alta de găurit multiplu. Elevi în practică De cîteva zile, la fabrica de mo­bilă din Iaşi se află în practică un grup de elevi de la şcoala de maiştri pentru industrializarea lemnului din Bucureşti. Lucrind efectiv în fabrică, practicanţii sunt ajutaţi de specialiştii de aici să cunoască îndeaproape pro­cesul tehnologic de producere a mo­bilei, completîndu-şi astfel cunoştinţe­le teoretice cu cele de producţie. Printre elevii practicanţi care se străduiesc să înveţe cît mai multe lucruri noi se numără R. Keita, T. Octavian, Gh. Uţă, Const. Paşcu, I. Dascălu şi alţii. ELIZA JUVERDEANU ingineră PETRU SILION muncitor Eugenia Ivan este o munci­toare fruntaşă de la I.C.I.L. Iaşi. Ea îşi depăşeşte zilnic norma de lucru, dînd produse de bună calitate. Iat-o, in cliseul nostru, la aparatul de preparat culturi. Foto: V. PETRESCU Pasiune pentru profesia aleasă Pe tinerul comunist Tudora Mihai l-am găsit la locul de, muncă, aplecat asupra strungu­lui, cu care se împrietenise încă de pe băncile şcolii profesionale. Privindu-l, nici nu-ţi vine să crezi că acest tînăr, care la vîr-­ sta de 17 ani fusese delegat la Festivalul Mondial al Tineretului de la Bucureşti a contribuit, pînă acum, la realizarea a trei inovaţii. Modestia cu care vor­beşte despre aceste inovaţii, îi caracterizează întreaga muncă şi viaţă. - De fapt, inovaţia mi-a venit în minte aşa deodată, pe neaş­­­teptate - spune el cu simpli­tate. In realitate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Muncind zi de zi, cu pasiunea omului care-şi îndră­geşte mult meseria, tînărul Tu­dora Mihai observase că, multe piese, neputină fi recondiţio­nate, erau aruncate la fier vechi. — Trebuie făcut ceva, trebuie găsită o soluţie pentru remedie­rea acestei situaţii - îşi spunea el. Problema fusese discutată şi intr-o consfătuire de producţie. Tudora Mihai putea fi văzut tot mai des venind, în afara orelor de program, să încerce la strung fel şi fel de procedee, diverse metode noi de lucru. Cunoştinţele de specialitate do­­bindite in şcoala profesională şi pe care tînărul fălticînean şi le însuşise cu conştiinciozitate l-au fost de mare folosi. A în­ceput să folosească tot mai des şi standul de cărţi tehnice al întreprinderii. Discuţiile cu alţi muncitori mai bătrini în mese-­­rie l-au ajutat In mare măsură. Dar iată că la un moment dat, inovaţia la care lucra îi soli-­ cita anumite cunoştinţe de de-­ sen tehnic. Nici1 la acest ca-i­pit­ol Tudora Mihai nu era „de-­ ficitarCursurile secţiei du desen şi pictură a şcolii de artă populară ii rămăseseră bine întipărite în minte. Peniţa, folosită deseori pentru zugră­virea caricaturilor de la Postul U.T.M. de cotrol“, a început să se ocupe şi de probleme tehnice. In urma strădaniilor depuse, şi-a văzut în cele din urmă ino­vaţia definitivată. Inovaţia se numeşte în limbaj tehnic „Dis­pozitiv pentru recondiţionat­uri de arc spate“ şi aduce o e­­conomie anuală de peste 35.000 lei. Piesele care înainte erau aruncate la fier vechi intră a­­cum în mina strungarului Tu­dora Mihai de unde ies apoi „noi-nouţe“. Prieten bun cu exigenţa, ti­­nărul învăţa­t învăţîndu-i şi pe alţii. La întreprinderea de repa­raţii auto-Iaşi venise să se ca­lifice la locul de muncă doi ti­neri: Maxim loan şi Dumitriu loan. Deseori, Tudora Mihai pu­tea fi văzut în preajma aces­tora, impărtăşindu-le din cunoş­tinţele sale. Cu gîndul mereu la problemele inovaţiei, Tudora nu dădea acest ajutor la repe­zeală, nu se supăra pe ucenici. Folosind un ton prietenesc, care să nu jignească, a ajuns repede să fie îndrăgit de cei care se iniţiau in meserie. Nu de mult, tînărul de 20 ani a fost primit în rîndurile mem­brilor de partid. Prilej de bu­curie atît pentru el cit şi pentru tovarăşii de muncă. Atunci, în faţa comuniştilor şi-a manifestat încă odată dorinţa de a parti­cipa cu şi mai multă însufle­ţire la realizarea tuturor sarci­nilor ce revin colectivului­­de muncitori. Tinărul membru de partid, care in timpul liber se ocupă de pictură sau ii citeşte pe Sadoveanu şi Tolstoi, nu şi-a luat niciodată angajamente for­male. Coautor a încă două ino­vaţii, poate fi văzut deseori, a­­lături de ceilalţi muncitori, la acţiunile de muncă patriotică­­sau alte acţiuni cu caracter obştesc. D In cur­ind, mă voi muta în noua locuinţă — ne spune el cu ochii aţintiţi dincolo de zidu­rile secţiei î­n care lucrează. Intr-adevăr, de pe colina unde se află întreprinderea, se văd siluetele zvelte ale noilor blocuri care primesc zilnic astfel de oameni in salopete, oameni noi, ai vieţii noi. I. GEORGESClfi Un nou produs pentru combaterea mălurii la grîu Agricultura noastră folosește ince­­pînd din acest an, un nou produs pentru combaterea mălurii la grîu - granodinul. Realizat de Combinatul chimic Borzești, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de că­tre institutele de specialitate în tra­tarea griului de sămînţă contra mă­­turei, dovedind o eficacitate sporită faţă de produsele similare folosite pînă acum. Gospodăriile agricole colective pot procura acest produs prin unităţile cooperaţiei de consum. (Agerpres). ooOo- Prezentări la filme Recent, Casa prieteniei româno-so­­vietice A.R.L.U.S. a inaugurat un nou ciclu, intitulat „Omul sovietic oglindit în film”. Astăzi, la ora 18, în sala de festivi­tăţi a Palatului Culturii, în cadrul a­­c­est­ui­­ ciclu, va fi prezentat filmul artistic „Primăvara fetelor“. RoOo— Serbări cîmpeneşti Consiliul local al sindicatelor, în co­laborare cu Sfatul popular orăşenesc, Comitetul orăşenesc U.T.M. şi U.C.F.S. Iaşi, au organizat pentru astăzi ser­bări cîmpeneşti la Ciric şi Parcul Ex­poziţiei. Cu acest prilej, incepind de la ora 8,30 vor prezenta programe artistice forma­ţiile de amatori de la Atelierele Ni­­colina Iaşi şi Clubul Direcţiei regionale C.F.R. Noi sificole de ţesăturî In vederea celui de al IV-lea pa­vilion de mostre ce se va organiza în curînd la Bucureşti, la fabrica „Ţesătura“ din Iaşi sunt în pregătire 27 articole noi în 46 poziţii coloristice şi peste 100 desene şi poziţii colo­ristice noi la articolele curente. Intre articolele pentru tengerie băr­bătească vor fi expuse poplin Karo- Dunărea, poplin Karo Bogdan, poplin Carmen etc. Pentru copii se pregătesc articolele : Răducu, Emilian, iar pentru femei articolele Simona, Anca ș.a. —oOo— Funiculars da mara productivitate Mecanizarea lucrărilor în exploata­­rile forestiere constituie o preocupare permanentă a conducerii Ocolului sil­vic Hîrlău. In cursul lunii trecute, de exemplu, în pădurile din raza acestei unităţi silvice au fost instalate alte două funiculare de tip „Roznov” de mare productivitate. Acestea contribuie la o reducere a preţului de cost la transporturile materialului lemnos cu 30 la sută față de cel executat cu atelajele. I. PARASCHIV tehniciar.­­ In stafiunu­l de odihnă din regiunea Braşov BRAŞOV 21 (Coresp. Agerprei). ,,Drumul răşinarului” - aşa ii sputi sibienii şoselei care străbate frumoas, sa pădure Dumbrava pină In comuna, Răşinari. Mergînd pe această şosea­, ajungi la Curmătura, In apropiere de Păltiniş. Aici, in mijlocul munţilor a­­­­coperiţi cu brazi, la o altitudine de aproape 1.000 m., s-a deschis zilele trecute o cabană modernă. Noua ca­bană este dotată cu mobilier elegant şi cu restaurant - terasă. Şi alte staţiuni din regiunea Braşov s-au îmbogăţit în actualul sezon de vară cu construcţii noi. La Predeal a fost dată în folosinţă o cantină moder­nă, la Piriul Rece o vilă şi o cabană­­restaurant, iar la Bazna un teatru de vară cu 700 de locuri. —oOo— Alte terenuri Aviasan In aceste zile, în satele Ulea, Cirto, raionul Birlad şi Roşieşti, raionul Vaslui, sunt in curs de amenajare noi terenuri pentru aterizarea avioanelor sanitare. După cum ne informează conduce­rea secţiei Aviasan-Iaşi, noile tere­nuri vor fi date în exploatare pînă la sfîrșitul acestei luni. IIIMlIIi Cursuri de pregătire pentru concursul de admitere în învăţămîntul superior La Institutul politehnic din Iași au început zilele acestea cursurile de pregătire în vederea con­cursului de admitere în învăţămîntul superior. La Universitatea „Al. I. Cuza“ cursurile de pre­gătire vor începe din ziua de 23 iulie. Cursurile vor avea loc zilnic între orele 17-21. Construiesc o şcoală nouă La Strunga se construieşte o şcoală de 8 ani. In afara sălilor de clasă şi cancelarie,­ construcţia va mai cuprinde o cameră a pionierilor, un labo­rator şi un hol. Pînă acum construcţia şcolii este ridicată pină la acoperiş. Concomitent cu şarpanta acoperişului sunt în curs de execuţie tencuielile interioare şi exterioare. Locuitorii din Strunga, printre care Florea Drag­­nea, Neculai Puzdiriac, Postulache Draghin şi alţii contribuie prin muncă patriotică efectuînd diferite lucrări necalificate la construcţia noii şcoli. Recital de canto La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi, va avea loc as­tăzi, incepind de la ora 20, un recital de canto susţinut de solişti ai Ope­rei ieşene. In program : lucrări de Verdi, Moznrtj Ceaikovski Caudella ş.a. -aOp­ Duminica sportivă In oraşul Iaşi, astăzi au loc următoarele manifes­­taţii sportive­. Baschet: Teren s.Voini­ţa­, ora 10.30: Ţesătura Iaşi-Progresul Rădăuţi (campionatul masculin da’ calificare pentru categoria ’„A”). Ciclism: Stadionul 1,23 August” de la ora 9.30. Etapa pe regiune a cam­pionatului de biciclete de oraș (juniori, junioare, se­niori și senioare). DE PESTE HOTARE HAVANA 5 La 20 iulie a sosit la Havana N. D. PsurteV, ministru­,­­ telecomunicaţiilor ai U. R. S. S. pentru a participa la tratativele cu­ privire la dezvoltarea comunicaţiilor dintre cele două ţări." CAIRO . In capitala R.A.U. a avut loc ori mare miting consa­­crat împlinirii, a cinci ani de cînd poporul din Oman s-a ridicat la luptă, cu arma în mină, împotriva cotropitorilor englezi. ^ * GENEVA - La 21 iulie la Geneva a avut loc şedinţa de Inefil­­­dere a Conferinţei pentru Laos. Şefii delegaţiilor participante la conferr­rinţă au aprobat cele două documente ale conferinţei - declaraţia cu­­ privire la neutralitatea Laosului şi protocolul la această declaraţie."

Next