Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)
1962-08-01 / nr. 4948
. IROKETAM 7)1* TOATE TARTIR, UNIȚI? A1 | ANUL XVIII, Nr. 4943 | MIERCURI 1 AUGUST 1962 | 4 PAGINI 20 BANI | Toate forţele pentru terminarea treierişului şi arăturilor de vară! La G.A.C. din Prisăcani, raionul Iaşi, se recoltează ultimele hectare cu grîu. Treieră şi noaptea Iniţiativa tinerilor din Ghermăneşti Grăbirea treierişului stă In intenţia comuniştilor din gospodăria agricolă colectivă Ghermăneşti-Huşi. Ei şi-au propus ca în aceste zile să încheie şi cu această lucrare, mobilizind toate forţele existente în gospodărie. La chemarea biroului organizaţiei de partid, comitetul comunal U.TM. (secretar Can Ciolacu), a luat iniţiativa de al Imunei la trreieriş şi în timpul nopţii. In numai o singură zi, 30 iulie, s-au treierat 3 vagoane de grîu, din care 10.000 kg, în timpul nopţii. S-au evidenţiat şefii de echipe, V. Zamfir, M. Bisaldu, C. Pascal, iar dintre membrii echipelor, tinerii Emilia Corduneanu, Ana Birsan, Ion Gh. Avrami şi Vasile Iftimie. Din recolta de pe cele 576 ha. a fost treierat griul de pe 400 ha. L COGALNICEANU prim secretari al Comitetului raional U.T.M. Huşi Situarea arăturilor de vară in această perioadă se pun şi bazele recoltei anului 1963, prin lucrările de pregătire şi fertilizare a pămîntului. lată care este situata arăturilor de vară, după ultiele date ale Consiliului agricol regional. Unităţile agricole din raionul Vaslui au executat arături de vară pe o suprafaţă ce reprezintă 42,1 la sută din cea planificată. Procentele înregistrate de celelalte raioane sunt cuprinse între 36,5 la sută Huşi şi 14,6 la suta, Hîrlău. Planul arăturilor de vară putea f îndeplinit într-o proporţie mai mare, dar viteza zilnică la arături nu a fost îndeplinită decit în raionul Vaslui. In celelalte raioane, viteza de lucru la arături este cuprinsă Intre 72,7 la sută-oraș Birlad ii 32,8 la sută-raion Birlad. Este necesar ca, acordîndu-se toată aenția lucrărilor de strîngere a recroltei, să se folosească din plin forțele existente și pentru executarea arăturilor de vară. 3IIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIII2 In comunele oraşului Iaşi Treierişul trebuie grăbit Colectiviştii din comunele oraşului laşi, ajutaţi de mecanizatorii de la S.M.T. Holboca, iar de curînd şi de o serie de mecanizatori de la gospodăriile agricole de stat, desfăşoară o vie întrecere pentru stringerea recoltei de păioase. Pînă în seara zilei de 29 iulie ei au reuşit deja să recolteze 4.035 hectare din cele 4.320 ha. cu grîu, ceea ce reprezintă 95 la sută. Cu treierişul însă s-a rămas mult în urmă. La aceeaşi dată, recolta era asigurată în hambare sau la baza de recepţie de abia de pe 1.230 ha. Avîndu-se în vedere că s-a lucrat şi cu combinele, se constată că în raza comunelor oraşului Iaşi, batozele nu au fost folosite suficient pînă acum. Un raid făcut în cursul zilei de 29 iulie prin cîteva G.A.C arată că nu peste tot s-au luat măsurile necesare pentru ca să se recolteze şi să se treiere din plin, cu toate forţele. Bine a fost organizată munca în această zi la G.A.C. din Ciurbeşti, unde toate cele trei combine recoltau de zor, iar la arie se cărau snopii cu zece căruţe. Altele transportau griul la magazie. In cursul dimineţii, colectiviştii de aici au transportat şi un vagon de grîu la baza de recepţie. Recoltau de zor şi colectiviştii din Corneşti-Prosălnici. Dacă pentru acest lucru, colectiviştii din comuna Corneşti merită cuvinte de laudă, ei trebuie criticaţipentru faptul că nu au început totodată şi treierişul. La aria nr. 1 din Cornești, deși s-a cărat peste 60 la sută din recoltă, batoza a stat multe zile nefolosită. Duminică nu începuse încă treierişul la nici una din cele trei C. MANOLIU (Continuare In pag. 2-a). Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea furajelor însilozate pentru tea animalelor în ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate in creşterea efectivelor de animale şi a producţiei acestora. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea şi îmbunătăţirea şeptelului au fost întreprinse numeroase acţiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958-1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coţuşca, regiunea Suceava, s-a obţinut anul trecut o producţia medie de 4 052 l lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost scăzut. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, regiunea Dobrogea, Variaş, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crişana, şi altele. De asemenea, si in multe sispodării colective, porumbul siloz constituie In perioada de iarnă nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gospodăriile colective Palazul Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3 000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obţinute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea ca şi de staţiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obţin prin însilozarea porumbului în amestec cu soia şi alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în amestec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut intr-un singur an cu peste 1 000 litri. De asemenea, la Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însirozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2 600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4 053 litri. Cultura porumbului de siloz in amestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective creşte mult faţă de anul trecut. Pe lingă mărirea efectivului pe baza reţinerii prăsilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat între altele peste 100 000 vaci depăşind cu 3 la sută prevederile anuale, precum şi 172 000 viţele, 340 000 ovine etc. Creşterea în continuare a numărului de animale din toate speciile şi a producţiei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8 500 000 tone furaje. In curînd, va începe campania de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimentale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Insîi (Continuare In pag. 4-a) Cit şi cum să consumăm din fondurile destinate cheltuielilor comune ? Un gospodar... negospodar al mijloacelor financiare Acum cîtva timp in urmă, cercetind situaţia preţului de cost la I.R.T.A. Iaşi şi autobazele care compun această întreprindere, ne-a atras atenţia un „amănunt“, la majoritatea autobazelor, cele mai mari depăşiri sunt înregistrate la cheltuielile comune (ale secţiilor). De ce? Aveam să ne lămurim zilele trecute, la autobaza nr. 5 din Bîrlad. Aici, contabilul şef, tov. Gheorghe Popovici ne-a dovedit că nu ştie că funcţia sa îl obligă să fie cu „ochii in patru“ la mijloacele financiare ale unităţii, la felul în care sunt cheltuite fondurile, pînă la ultimul bănuţ. Venind vorba despre cheltuielile comune el ne-a enumerat elementele ce compun aceste cheltuieli în autobază: salarii de bază şi suplimentare, premii, cheltuieli pentru deplasări, întreţinerea şi reparaţiile curente la mijloacele fixe, energie electrică, vulcanizări pentru terţi etc. După cum se vede sunt elemente cu substanţă asupra cărora un gospodar, dacă există, poate să chibzuiască mereu, în orice perioadă. Dar la întrebarea cum au fost consumate fondurile destinate cheltuielilor comune, pe fiecare element în parte, contabilul şef ne-a dat un răspuns ciudat: - Ni s-a admis să consumăm, la cheltuielile comune, 659.000 lei și am depăşit aceste cheltuieli cu 289.000 lei (ceva mai tîrziu a „ridicat“ această sumă la 293.000 lei - n. r.). Cum s-ar zice cheltuim cit se poate, punem punct cînd se încheie o perioadă, apoi tragem o linie, adunăm și aflăm rezultatul. Poate iese o economie — Ce bine ar fii — poate înregistrăm pierderi, o depășire a lor - Ei, ce să-i faci, că altfel nu s-a putut!“. Nu se ştie nimic dinainte. Totul se vede... la urmă. Asta-i tot. Şi de fapt mai mult nici nu ne trebuia pentru ca să ne dăm seama de ce peste 50 la sută din depăşirea înregistrată pe primul semestru la această autobază provine tocmai de la cheltuielile comune. Explicaţiile date de contabilul şef cum că „unitatea noastră nu e statică ci în continuă mişcare“ că „delimitarea acestor cheltuieli ar fi trebuit poate să ne-o facă I.R.T.A.“ şi aşa mai departe, au dovedit că el are un stil funcţionăresc de a privi o chestiune de mare răspundere, cum este aceasta a gospodăririi fondurilor băneşti ale unităţii. Aceasta este concluzia noastră şi poate că conducerea I.R.T.A. va mai trage şi altele. Să fiu tradusa în viaţă hotărîrile organizaţiei de partid ! In articolul de faţă nu ne-am propus să analizăm amănunţit cauzele depăşirii preţului de cost la această autobază, pentru că ele sunt destule, mai puţine obiective şi mai multe subiective. Vrem doar să ne referim la interesul conducerii autobazei faţă de reducerea preţului de cost. Şi vom cita un exemplu foarte important, elocvent. Organizaţia de partid a analizat în cîteva rînduri situaţia producţiei, a preţului de cost. In unele adunări de partid s-au luat hotărîri importante, menite să ducă la îmbunătăţirea muncii, la reducerea preţului de cost, îndeosebi prin acţiunea pozitivă a acestor măsuri asupra reducerii cheltuielilor comune. Cităm cîteva: să nu mai fie schimbaţi conducătorii auto de pe un autovehicol pe altul; conducerea să sprijine sindicatul în organizarea consfătuirilor de producţie cu conducătorii auto din grupele sindicale nr. 1, 2 şi 3, care, din cauza programului stabilit, n-au putut organiza încă nici o consfătuire de producţie; defalcarea echipelor de întreţinere pe ansamble, urmărindu-se perfecţionarea calificării muncitorilor, creşterea răspunderii lor în muncă şi, implicit, a calităţii producţiei; efectuarea de controale inopinate pentru a-i depista pe conducătorii auto ce nu-şi parchează maşinile în garaj, evitîndu-se astfel cursele clandestine şi asigurîndu-se în fiecare zi cunoaşterea reală a potenţialului de transport etc. (Continuare in pag. 2-a). . * * * La autobaza nr. 5 Bîrlad a IRTA Iaşi Reduc consumul de energie electrică Unuldintre obiectivele principale care stă în atenţia muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor secţiei energetice a fabricii „Ţesătura“ - Iaşi este şi acela de a reduce permanent consumul de energie electrică. Printre măsurile aplicate în scopul înfăptuirii acestui obiectiv se numără: evitarea mersului în gol a electromotoarelor, raţionalizarea iluminatului prin construirea unui grafice funcţionare, rebobinarea a 450 de electromotoare (mărindu-se astfel puterea de la 0,24 kw la 0,32 kw) etc. înfăptuirea acestor măsuri tehnico-organizatorice a dus în semestrul I a.c. la obţinerea unei economii de energie electrică de 40.000 kw/h. In excursie BÎRLADde la subradacţia ilarului „Flacăra laşului”! Zilele acestea, s-au întors dintr-o excursie 120 de muncitori, tehnicieni şi Ingineri de la întreprinderea de construcţii din oraşul Bîrlad. Excursioniştii au vizitat barajul hidrocentralei „.V. I. Lenin”, Cheile Bicazului şi staţiunea Lacul Roşu. De asemenea s-a întors dintr-o excursie care a durat două zile, un grup de 40 de muncitori de la fabrica de confecţii „Proletarul Roşu". Aceşti excursionişti au vizitat noul oraş Oneşti, termocentrala de la Borzeşti şi staţiunea Slănic Moldova. ELENA GRIGORIU . ~OQO- 153.000 lei economii In întrecerea socialistă, colectivul secţiei a ll-a vagoane de la Atelierele de reparat material rulant Nicolina-Iaşi, acordă atenţia cuvenită economiilor. Astfel, prin recondiţionări de piese şi folosirea judicioasă a materialelor, s-au realizat, în primul semestru al anului acesta, economii in valoare de cca. 153.000 lei. Fruntaşe în acțiunea de realizare a economiilor sunt brigăzile Legare - Furci, Frînă ş.a. —oOo— O nouă şcoală în construcţie In satul Muntenii de Jos1, raionul Vaslui, se ridică o nouă şcoală de 8 ani. In prezent la această şcoală se lucrează la ridicatul zidăriei. Prin munca patriotică efectuată de cetăţenii de aici s-a făcut pînă în prezent o economie de 15.000 lei. Printre locuitorii din satul Muntenii de Jos, care au muncit cu dragoste la ridicarea acestei construcţii, se numără şi Apetrei Vasile, Grigoraş Petre, Costache Gheorghe şi alţii. VIRVEA ION instructor, de, partid Sortatoarea Angela Chetran se numără printre fruntaşele secţiei croit de la fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto: V. BOTOŞANI Controlorul de calitate in ziua aceea, nedumerirea pusese stăpînire pe mulţi dintre muncitorii atelierului mecanic pentru reparaţii de frîne. Cu un astfel de caz nu se mai întîlniseră de foarte multă vreme. Şi totuşi, telegrama spunea destul de clar: „Petroşani. Către Atelierele de reparat material rulant Nicolina - Iaşi. Aveţi două vagoane căzute în T.G. la frînă“. — Ei, ce zici da treaba asta, tovarăşe Filip? se adresă maistrul C. Mihai către Filip Godină, tehnician cu _____ controlul de calitate la frîne. — Zic nu, răspunse scurt şi categoric_______ tehnicianul Godină. Nu cred să fi putut da cu drujmul la asemenea frîne. — Bine, bine, dar nu vezi ce ÎNSEMNĂRI De fapt nu numai el şi nu numai oamenii cu care lucrează, ci toată secţia de reparat vagoane, chiar mulţidintre cei care lucrează în alte secţii. Dintre cei şase controlori de calitate ai secţiei a I-a vagoane, lui i s-a încredinţat acest resort, al controlului calităţii reparaţiilor făcute la frîne. - E adevărat, ne spunea tov. C. Alexa, secretarul organizaţiei de partid din secţia vagoane, i s-a încredinţat această muncă de numai doi ani, dar e mai ________stăpîn pe ea decit altul care ar fi prac- ticat-o ani de-a rin-, dul. Şi calitatea luil _______deosebită este aceea] “ că atunci cînd respinge la recepţie o frînă nu se mulţumeşte cu constatarea defecţiunii ci participă personal I spune telegrama? Deocamdată la remedierea ei, noi sintem cei în cauza - așa că trebuie s-o descurcăm intr-un fel. Cum crezi că am putea rezolva problema? - Simplu. Foarte simplu. Mergem la ei, la Petroșani. Demontăm acolo frînă. Eu am s-o demontez, cu mîinile mele, eu am s-o verific chiar la standul lor de probare. ...Au plecat la Petroșani. Maistrul C. Mihai li spusese In drum: „Știi, parcă nici nu-mi vine a crede să fie vina noastră," a Atelierelor“. Filip Godină scoase Idin buzunarul de la pieptul hainei o hîrtie și răspunse: „Iată, asta nu minte. N-are voie să mintă. Diagrama făcută la ultima probă arată destul de limpede că căderea in termen de garanţie a frînelor celor două vagoane nu porneşte de la noi“... Maistrul O. Mihai II cunoaşte destul de bifte pe Filip Godină. M. IEŞANU (Continuare In pag. 3-a) . După cite Îmi dau seama* funcţionarea perfectă a frîne! este principalul lucru la un tren, li spusesem zilele trecute* Intr-o discuţie pecare o In4 cepusem cu el. 1 —Cheia şi lăcata siguranţei trenului aflat în circulaţie estei frína. O frînare a unui vagont de marfă nu are nevoie sa sal facă In mai puţin de 28 plnS la 60 secunde, iar defrînareaj între 40 şi maximum 110 secunde. Altfel, Înseamnă că Irinai suferă de boala lenei. .. Cu tehnicianul Filip Godină poţi sta multă vreme de vorbă, are ce-ţi povesti. Mai cu seamă atunci cînd e să spună despreţ Aparataje şi instalaţii de laborator De la începutul acestui an şi pînă în prezent, Întreprinderea regională de electricitate a fost înzestrată cu noi aparataje şi instalaţii de laborator. Printre acestea amintim: „Instalaţia Kenotron pentru încercarea cablelor de înaltă tensiune“, „Instalaţie pentru verificarea transformatorilor de măsură în laborator şi la locul de montaj“, „Locator de defecte pentru liniile de incită tensiune“, „Instalaţie de înaltă tensiune pentru verificarea mijloacelor de protecţie izolante“ ş.a. Prin introducerea acestor aparataje şi instalaţii de laborator se pot asigura unele reparaţii fără a întrerupe continuitatea în alimentarea cu curent. Alte unităţi de servire ale U.R.C.M. Cooperativa „Prestaţiunea“ Iaşi a deschis recent la Tg. Frumos alte două noi unităţi pentru servirea populaţiei. Astfel, aici funcţionează acum, pe lingă secţiile de tinichigerie şi de montat geamuri, cite o unitate pentru reparaţii de ceasuri şi aparate de radio. =nmiiiiiii 111111111111= Confecţii la ultima probă In magazinul Universal" din Iaşi str. Ştefan cel Mare, a luat fiinţă recent un raion de confecţii la ultima probă. Aceste confecţii sunt finisate intr-un atelier înfiinţat în incinta magazinului, în librărie La librăria „Cartea Rusă" din Iaşi a sosit un nou lot de manuale „Să ne cunoaştem patria noastră socialistă”. Aceste manuale sunt destinate în special tinerilor care urmează forma de învăţămint politic U.T.M. „Să ne cunoaştem patria noastră socialistă”. Pe primul loc KIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Zilele acestea, a avut loc la Hîrlău faza raională a Spartacniadel de vară a tineretului, la care au participat 350 sportivi din comunele Borosoaia, Șipote, Plugari, Flămînzi, N. Bălcescu Cotnari și altele. In cadrul acestei faza s-au desfășurat probele la fotbal, atletism, ciclism, handbal, oină, trinta şi volei. La fotbal s-a clasat pe locul I, dintre cele 6 echipe concurente, formaţia de juniori Progresul-Hîrlău. Pe acelaşi loc s-au mai situat: la oină — echipa Recolta-G.A.C. Borosoaia, iar la volei — formaţia Progresul-Hîrlău. De asemenea, s-au evidenţiat la celelalte probe, pentru rezultatele bune, tinerii colectivişti Gh. Manelici şi I. Curecheru din Pîrcovaci, D. Vîrtosu de la G.A.C. Cotoieşti, Gh. Băiuţă de la G.A.C N. Bălcescu şi alţii. —oOo— ŞT. DAVID Se ridică noi construcții la G.A.C. din Chiacăreni - Hîrlău. EfKQL & EAUK De peste hotare * CAIRO — La 31 iulie au părăsit Cairo, plecînd în patrie pe calea aerului, P. A. Satiukov, redactor șef al ziarului „Pravda” și A. I. Adjubei, redactor șef al ziarului „Izvestia", care au participat la festivitățile cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a revoluției din 1952. * PARIS - In urma celui de-al doilea tur de scrutin, doi candidați ai P. C. Francez, care au întrunit peste 60 la sută dinvoturi, au fost aleşi membri ai Consiliului municipal ai oraşului Colomieix-Chamier (Dordogne). Candidaţii partidului U.N.R. de guvernămînt au suferit o înfrîngere. * SANTIAGO, CHILE - In cadrul „săptămînii în sprijinul Cubei”, în capitala republicii Chile a avut loc un mare miting la care au participat mai multe mii de oameni. Pancartele purtau inscripțiile : „Cuba da, yankeii nu !". 1.Plecaţi din Cuba, agresori americani !”1,Chile salută Cuba eroică !