Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)

1962-08-01 / nr. 4948

­. IROKETAM 7)1* TO­ATE TARTIR, UNIȚI? A1 | ANUL XVIII, Nr. 4943 | MIERCURI 1 AUGUST 1962 | 4 PAGINI 20 BANI | Toate forţele pentru terminarea treierişului şi arăturilor de vară! La G.A.C. din Prisăcani, raionul Iaşi, se recoltează ultimele hectare­ cu grîu. Treieră şi noaptea Iniţiativa tinerilor din Ghermăneşti Grăbirea treierişului stă In intenţia comuniştilor din gospo­dăria agricolă colectivă Gher­­măneşti-Huşi. Ei şi-au propus ca în aceste zile să încheie şi cu această lucrare, mobilizind toate forţele existente în gos­podărie. La chemarea biroului orga­nizaţiei de partid, comitetul co­munal U.TM. (secret­ar Can Ciolacu), a luat iniţiativa de al Imunei la trreieriş şi în timpul nopţii. In numai o singură zi, 30 iulie, s-au treierat 3 vagoa­ne de grîu, din care 10.000 kg, în timpul nopţii. S-au eviden­ţiat şefii de echipe, V. Zamfir, M. Bisaldu, C. Pascal, iar din­tre membrii echipelor, tinerii Emilia Corduneanu, Ana­ Bir­­san, Ion Gh. Avrami şi Vasile Iftimie. Din recolta de pe cele 576 ha. a fost treierat griul de pe 400 ha. L COGALNICEANU prim secretari al Comitetului raional U.T.M. Huşi Situarea arăturilor de vară in această perioadă se pun şi bazele recoltei anului 1963, prin lucrările de pregătire şi fertilizare a pămîntului. lată care este situa­ta arăturilor de vară, după ulti­­­ele date ale Consiliului agricol regional. Unităţile agricole din raionul Vaslui au executat arături de vară pe o suprafaţă ce repre­­zintă 42,1 la sută din cea pla­nificată. Procentele înregistrate de celelalte raioane sunt cuprinse între 36,5 la sută Huşi şi 14,6 la suta, Hîrlău. Planul arăturilor de vară putea f îndeplinit într-o proporţie mai mare, dar viteza zilnică la arături nu a fost îndeplinită decit în raio­­nul Vaslui. In celelalte raioane, vi­­teza de lucru la arături este cuprin­­să Intre 72,7 la sută-oraș Birlad ii 32,8 la sută-raion Birlad. Este necesar ca, acordîndu-se toată a­­enția lucrărilor de strîngere a rec­roltei, să se folosească din plin forț­ele existente și pentru executarea arăturilor de vară. 3IIIIIIIIIIIIIUIIIIIIIII2 In comunele oraşului Iaşi Treierişul trebuie grăbit Colectiviştii din comunele oraşului laşi, ajutaţi de mecanizatorii de la S.M.T. Holboca, iar de curînd şi de o serie de mecanizatori de la gospodă­riile agricole de stat, desfăşoară o vie întrecere pentru stringerea recoltei de păioase. Pînă în seara zilei de 29 iu­lie ei au reuşit deja să recolteze 4.035 hectare din cele 4.320 ha. cu grîu, ceea ce reprezintă 95 la sută. Cu treierişul însă s-a rămas mult în urmă. La ace­eaşi dată, recolta era asigurată în hambare sau la baza de recepţie de abia de pe 1.230 ha. Avîndu-se în ve­dere că s-a lucrat şi cu combinele, se constată că în raza comunelor oraşu­lui Iaşi, batozele nu au fost folosite suficient pînă acum. Un raid făcut în cursul zilei de 29 iulie prin cîteva G.A.C arată că nu peste tot s-au luat măsurile necesare pentru ca să se re­colteze şi să se treiere din plin, cu toate forţele. Bine a fost organizată munca în această zi la G.A.C. din Ciur­­beşti, unde toate cele trei combine re­coltau de zor, iar la arie se cărau sno­pii cu zece căruţe. Altele transportau griul la magazie. In cursul dimineţii, colectiviştii de aici au transportat şi un vagon de grîu la baza de recepţie. Re­coltau de zor şi colectiviştii din Cor­­neşti-Prosălnici. Dacă pentru acest lucru, colectiviş­tii din comuna Corneşti merită cu­vinte de laudă, ei trebuie criticaţi­­pentru faptul că nu au început tot­odată şi treierişul. La aria nr. 1 din Cornești, deși s-a cărat peste 60 la sută din recoltă, batoza a stat multe zile nefolosită. Duminică nu începuse încă treierişul la nici una din cele trei C. MANOLIU (Continuare In pag. 2-a). Recomandările Institutului central de cercetări agricole privind asigurarea furajelor însilozate pentru tea animalelor în ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost ob­ţinute succese însemnate in creşterea efectivelor de animale şi a producţiei acestora. Paralel cu măsurile luate pentru mă­rirea şi îmbunătăţirea şeptelului au fost întreprinse numeroase acţiuni în vede­rea asigurării unei baze furajere tot mai îndestulătoare. An de an au fost extinse suprafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare cantitatea totală de furaje însilozate a sporit de aproape cinci ori între anii 1958-1961. Nu­meroase gospodării de stat şi gospo­dării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. Astfel, la G.A.S. Coţuşca, regiunea Su­ceava, s-a obţinut anul trecut o pro­ducţia medie de 4 052 l lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost scăzut. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, regiu­nea Dobrogea, Variaş, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crişana, şi altele. De asem­enea, si in multe sis­podării co­lective, porumbul siloz constituie In pe­rioada de iarnă nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gospo­dăriile colective Palazul Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3 000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obţinute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institutul de cercetări de la Fundulea ca şi de sta­ţiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obţin prin în­­silozarea porumbului în amestec cu soia şi alte plante leguminoase. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în amestec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut intr-un singur an cu peste 1 000 litri. De ase­menea, la Staţiunea experimentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asigurat cite 6 tone de furaje însirozate de fiecare vacă, s-a obţinut o producţie medie de 2 600 litri lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cite 9 tone de furaje însilozate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4 053 litri. Cultura porumbului de siloz in a­­mestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gos­podăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective creşte mult faţă de anul tre­cut. Pe lingă mărirea efectivului pe baza reţinerii prăsilei proprii, gospo­dăriile colective au cumpărat între altele peste 100 000 vaci depăşind cu 3 la sută prevederile anuale, precum şi 172 000 viţele, 340 000 ovine etc. Creşterea în continuare a numărului de animale din toate speciile şi a pro­ducţiei acestora necesită o grijă deo­sebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8 500 000 tone furaje. In curînd, va începe campania de însi­­lozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităţilor ne­cesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor între­­prin­se în staţiunile experimentale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Insîi­ (Continuare In pag. 4-a) Cit şi cum să consumăm din fondurile destinate cheltuielilor comune ? Un gospodar... negospodar al mijloacelor financiare Acum cîtva timp in urmă, cercetind situaţia preţului de cost la I.R.T.A. Iaşi şi autobazele care compun a­­ceastă întreprindere, ne-a atras a­­tenţia un „amănunt“, la majoritatea autobazelor, cele mai mari depăşiri sunt înregistrate la cheltuielile comu­ne (ale secţiilor). De ce? Aveam să ne lămurim zilele trecute, la auto­baza nr. 5 din Bîrlad. Aici, contabilul şef, tov. Gheorghe Popovici ne-a dovedit că nu ştie că funcţia sa îl obligă să fie cu „ochii in patru“ la mijloacele financiare ale unităţii, la felul în care sunt cheltuite fondurile, pînă la ultimul bănuţ. Ve­nind vorba despre cheltuielile comu­ne el ne-a enumerat ele­mentele ce compun aces­­te cheltuieli în autobază: salarii de bază şi supli­mentare, premii, cheltuieli pentru deplasări, întreţi­nerea şi reparaţiile curente la mijloacele fixe, energie electrică, vulcanizări pentru terţi etc. După cum se vede sunt elemente cu substanţă asupra cărora un gospo­dar, dacă există, poate să chibzuias­­că mereu, în orice perioadă. Dar la întrebarea cum au fost consumate fondurile destinate cheltuielilor comu­ne, pe fiecare element în parte, con­tabilul şef ne-a dat un răspuns ciu­dat: - Ni s-a admis să consumăm, la cheltuielile comune, 659.000 lei și am depăşit aceste cheltuieli cu 289.000 lei (ceva mai tîrziu a „ridicat“ a­­ceastă sumă la 293.000 lei - n. r.). Cum s-ar zice cheltuim cit se poa­te, punem punct cînd se încheie o perioadă, apoi tragem o linie, a­­dunăm și aflăm rezultatul. Poate iese o economie — Ce bine ar fii — poate înregistrăm pierderi, o depășire a lor - Ei, ce să-i faci,­­ că altfel nu s-a putut!“. Nu se ştie nimic dinainte. Totul se vede... la urmă. Asta-i tot. Şi de fapt mai mult nici nu ne trebuia pentru ca să ne dăm seama de ce peste 50 la sută din depăşirea înregistrată pe primul se­mestru la această autobază provine tocmai de la cheltuielile comune. Ex­plicaţiile date de contabilul şef cum că „unitatea noastră nu e statică ci în continuă mişcare“ că „delimitarea acestor cheltuieli ar fi trebuit poate să ne-o facă I.R.T.A.“ şi aşa mai de­parte, au dovedit că el are un stil funcţionăresc de a privi o chestiune de mare răspundere, cum este aceas­ta a gospodăririi fondurilor băneşti ale unităţii. Aceasta este concluzia noastră şi poate că conducerea I.R.T.A. va mai trage şi altele. Să fiu tradusa în viaţă hotărîrile organizaţiei de partid ! In articolul de faţă nu ne-am pro­pus să analizăm amănunţit cauzele depăşirii preţului de cost la aceas­tă autobază, pentru că ele sunt des­tule, mai puţine obiecti­ve şi mai multe subiec­tive. Vrem doar să ne re­ferim la interesul condu­cerii autobazei faţă de re­ducerea preţului de cost. Şi vom cita un exemplu foarte important, elocvent. Organizaţia de partid a analizat în cîteva rînduri situaţia producţiei, a preţului de cost. In unele adunări de partid s-au luat hotărîri impor­tante, menite să ducă la îmbună­tăţirea muncii, la reducerea preţului de cost, îndeosebi prin acţiunea po­zitivă a acestor măsuri asupra re­ducerii cheltuielilor comune. Cităm cîteva: să nu mai fie schimbaţi con­ducătorii auto de pe un autovehi­­col pe altul; conducerea să sprijine sindicatul în organizarea consfătuiri­lor de producţie cu conducătorii auto din grupele sindicale nr. 1, 2 şi 3, care, din cauza programului sta­bilit, n-au putut organiza încă nici o consfătuire de producţie; defalca­­rea echipelor de întreţinere pe an­­samble, urmărindu-se perfecţionarea calificării muncitorilor, creşterea răs­punderii lor în muncă şi, implicit, a calităţii producţiei; efectuarea de controale inopinate pentru a-i depista pe conducătorii auto ce nu-şi par­chează maşinile în garaj, evitîndu-se astfel cursele clandestine şi asigu­­rîndu-se în fiecare zi cunoaşterea re­ală a potenţialului de transport etc. (Continuare in pag. 2-a). . * * * La autobaza nr. 5 Bîrlad a IRTA Iaşi Reduc consumul de energie electrică Unul­­dintre obiectivele princi­pale care stă în atenţia munci­torilor, inginerilor şi tehnicie­nilor secţiei energetice a fabri­cii „Ţesătura“ - Iaşi este şi a­­cela de a reduce permanent consumul de energie electrică. Printre măsurile aplicate în scopul înfăptuirii acestui obiec­tiv se numără: evitarea mersu­lui în gol a electromotoarelor, raţionalizarea iluminatului prin construirea unui grafic­­­e func­ţionare, rebobinarea a 450 de electromotoare (mărindu-se ast­­fel puterea de la 0,24 kw la 0,32 kw) etc. înfăptuirea acestor măsuri tehnico-organizatorice a dus în semestrul I a.c. la ob­ţinerea unei economii de ener­gie electrică de 40.000 kw/h. In excursie BÎRLAD­­de la subradacţia ilarului „Flacăra laşului”! Zilele acestea, s-au întors dintr-o excursie 120 de muncitori, tehnicieni şi Ingineri de la întreprinderea de construcţii din oraşul Bîrlad. Excursion­­iştii au vizitat barajul hidrocentralei „.V. I. Lenin”, Cheile Bicazului şi sta­ţiunea Lacul Roşu. De asemenea s-a întors dintr-o excursie care a durat două zile, un grup de 40 de muncitori de la fabrica de confecţii „Proletarul Roşu". Aceşti excursionişti au vizitat noul oraş Oneşti, termocentrala de la Borzeşti şi staţiunea Slănic Moldova. ELENA GRIGORIU . ~OQO- 153.000 lei economii In întrecerea socialistă, colectivul secţiei a ll-a vagoane de la Atelie­rele de reparat material rulant Nico­­lina-Iaşi, acordă atenţia cuvenită e­­conomiilor. Astfel, prin recondiţionări de piese şi folosirea judicioasă a ma­terialelor, s-au realizat, în primul se­mestru al anului acesta, economii in valoare de cca. 153.000 lei. Fruntaşe în acțiunea de realizare a economiilor sunt brigăzile Legare - Furci, Frînă ş.a. —oOo— O nouă şcoală în construcţie In satul Muntenii de Jos1, ra­ionul Vaslui, se ridică o nouă şcoală de 8 ani. In prezent la această şcoală se lucrează la ridicatul zidăriei. Prin munca patriotică efectuată de cetăţe­nii de aici s-a făcut pînă în prezent o economie de 15.000 lei. Printre locuitorii din satul Muntenii de Jos, care au mun­cit cu dragoste la ridicarea a­­cestei construcţii, se numără şi Apetrei Vasile, Grigoraş Petre, Costache Gheorghe şi alţii. VIRVEA ION instructor, de, partid Sortatoarea Angela Chetran se numără printre fruntaşele secţiei croit de la fabrica de­ tricotaje „Moldova“ din Iaşi. Foto: V. BOTOŞANI Controlorul de calitate in ziua aceea, nedumerirea pusese stăpînire pe mulţi din­tre muncitorii atelierului me­canic pentru reparaţii de frî­­ne. Cu un astfel de caz nu se mai întîlniseră de foarte mul­tă vreme. Şi totuşi, telegrama spunea destul de clar: „Petro­şani. Către Atelierele de repa­rat material rulant Nicolina - Iaşi. Aveţi două vagoane căzu­te în T.G. la frînă“. — Ei, ce zici da treaba asta, tovarăşe Filip? se adresă mais­trul C. Mihai către Filip Go­dină, tehnician cu _____ controlul de calitate la frîne. — Zic nu, răspunse scurt şi categoric_______ tehnicianul Godină. Nu cred să fi putut da cu dru­­jm­ul la asemenea frîne. — Bine, bine, dar nu vezi ce ÎNSEMNĂRI De fapt nu numai el şi nu nu­mai oamenii cu care lucrează, ci toată secţia d­e reparat va­goane, chiar mulţi­­dintre cei care lucrează în alte secţii. Dintre cei şase controlori de calitate ai secţiei a I-a vagoa­ne, lui i s-a încredinţat acest resort, al controlului calităţii reparaţiilor făcute la frîne. - E adevărat, ne spunea tov.­ C. Alexa, secretarul organizaţi­ei de partid din secţia vagoane, i s-a încredinţat această mun­că de numai doi ani, dar e mai ________stăpîn pe ea decit altul care ar fi prac-­ ticat-o ani de-a rin-, dul. Şi calitatea luil _______deosebită este aceea] “ că atunci cînd res­pinge la recepţie o frînă nu se mulţumeşte cu constatarea de­fecţiunii ci participă personal I spune telegrama? Deocamdată la remedierea ei,­­ noi sintem­ cei în cauza - așa că trebuie s-o descurcăm intr-un fel. Cum crezi că am putea re­zolva problema? - Simplu. Foarte simplu. Mergem la ei, la Petroșani. De­montăm acolo frînă. Eu am s-o demontez, cu mîinile mele, eu am s-o verific chiar la standul lor de probare. ...Au plecat la Petroșani. Mai­strul C. Mihai li spusese In drum: „Știi, parcă nici nu-mi vine a crede să fie vina noas­tră," a Atelierelor“. Filip Go­dină scoase Idin buzunarul de la pieptul hainei o hîrtie și răs­punse: „Iată, asta nu minte. N-are voie să mintă. Diagrama făcută la ultima probă arată destul de limpede că căderea in termen de garanţie a frîne­­lor celor două vagoane nu por­neşte de la noi“... Maistrul O. Mihai II cunoaşte destul de bifte pe Filip Godină. M. IEŞANU (Continuare In pag. 3-a) . După cite Îmi dau seama* funcţionarea perfectă a frîne! este principalul lucru la un tren, li spusesem zilele trecute* Intr-o discuţie pe­­care o In4 cepusem cu el. 1 —Cheia şi lăcata siguranţei trenului aflat în circulaţie estei frína. O frînare a unui vagont de marfă nu are nevoie sa sal facă In mai puţin de 28 plnS la 60 secunde, iar defrînareaj între 40 şi maximum 110 secun­­de. Altfel, Înseamnă că Irinai suferă de boala lenei. .­­. Cu tehnicianul Filip Godină poţi sta multă vreme de vorbă, are ce-ţi povesti. Mai cu seamă­ atunci cînd e să spună despreţ Aparataje şi instalaţii de laborator De la începutul acestui an şi pînă în prezent, Întreprinderea regională de electricitate a fost înzestrată cu noi aparataje şi instalaţii de labo­rator. Printre acestea amintim: „Instalaţia Ke­­notron pentru încercarea cablelor de înaltă ten­siune“, „Instalaţie pentru verificarea transformato­rilor de măsură în laborator şi la locul de montaj“, „Locator de defecte pentru liniile de incită tensiu­ne“, „Instalaţie de înaltă tensiune pentru verifi­carea mijloacelor de protecţie izolante“ ş.a. Prin introducerea acestor aparataje şi instalaţii de laborator se pot asigura unele reparaţii fără a întrerupe continuitatea în alimentarea cu curent. Alte unităţi de servire ale U.R.C.M. Cooperativa „Prestaţiunea“­­ Iaşi a deschis recent la Tg. Frumos alte două noi unităţi pentru servirea populaţiei. Astfel, aici funcţionează acum, pe lingă sec­ţiile de tinichigerie şi de montat geamuri, cite o unitate pentru reparaţii de ceasuri şi aparate de radio. =nmiiiiiii 111111111111= Confecţii la ultima probă In magazinul Univer­sal" din Iaşi str. Ştefan cel Mare, a luat fiinţă recent un raion de con­fecţii la ultima probă. A­­ceste confecţii sunt fini­sate intr-un atelier înfi­inţat în incinta magazi­nului, în librărie La librăria „Cartea Ru­să" din Iaşi a sosit un nou lot de manuale „Să ne cunoaştem patria noas­tră socialistă”. Aceste manuale sunt destinate în special tinerilor care ur­mează forma de învăţă­­mint politic U.T.M. „Să ne cunoaştem patria noas­tră socialistă”. Pe primul loc KIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului") Zilele acestea, a avut loc la Hîrlău faza raională a Spartac­niadel de vară a tineretului, la care au participat 350 sportivi din comunele Borosoaia, Și­­pote, Plugari, Flămînzi, N. Bălcescu Cotnari și altele. In cadrul acestei faza s-au desfășurat probele la fotbal, at­letism, ciclism, handbal, oină, trinta şi volei. La fotbal s-a clasat pe locul I, din­tre cele 6 echipe concurente, formaţia de juniori Progresul-Hîrlău. Pe acelaşi loc s-au mai situat: la oină — echipa Recolta-G.A.C. Borosoaia, iar la vo­lei — formaţia Progresul-Hîrlău. De asemenea, s-au evidenţiat la celelalte probe, pentru rezultatele bune, tinerii colectivişti Gh. Manelici şi I. Cureche­­ru din Pîrcovaci, D. Vîrtosu de la G.A.C. Cotoieşti, Gh. Băiuţă de la G.A.C N. Bălcescu şi alţii. —oOo— ŞT. DAVID Se­ ridică noi construcții la G.A.C. din Chiacăreni - Hîrlău. EfK­QL & EAUK­ De peste hotare * CAIRO — La 31 iulie au părăsit Cairo, plecînd în patrie pe calea ae­rului, P. A. Satiukov, redactor șef al ziarului „Pravda” și A. I. Adjubei, re­dactor șef al ziarului „Izvestia", care au participat la festivitățile cu prile­jul celei de-a 10-a aniversări a revo­luției din 1952. * PARIS - In urma celui de-al doi­lea tur de scrutin, doi candidați ai P. C. Francez, care au întrunit peste 60 la sută din­­voturi, au fost aleşi membri ai Consiliului municipal ai o­­raşului Colom­ieix-Chamier (Dordogne). Candidaţii partidului U.N.R. de guver­­nămînt au suferit o înfrîngere. * SANTIAGO, CHILE - In cadrul „săptămînii în sprijinul Cubei”, în ca­pitala republicii Chile a avut loc un mare miting la care au participat mai multe mii de oameni. Pancartele pur­tau inscripțiile : „Cuba da, yankeii nu !". 1.Plecaţi din Cuba, agresori a­­mericani !”1­­,Chile salută Cuba e­­roi­că !

Next