Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)

1962-08-01 / nr. 4948

pag. 2-d Rezultatele­­ pe măsura condiţiilor create !-­a încheiat prima etapă a celei de a doua ediţii a concursului bie­nal ,„Biblioteca în sl­ujba construcţiei socialiste“. Bilanţul făcut după a­­ceastă etapă a scos în evidenţă u­­nele recrtezari, strădaniile depuse de colectivele multor biblioteci pentru a­­tragerea unui număr cît mai mare de cititori. Astfel, în primul semestru al acestui an numărul cititorilor perma­nenţi ai tutturor bibliotecilor din re­giune a aju­ns la peste 228.000, cifră ce reprezintă o creştere de 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă a primei ediţii a concursului bienal „Bibliote­­ca în slujba construcţiei socialiste“, care a avut loc în anul 1960. Reali­zări frumoase au fost obţinute în spe­cial de bibliotecile raionale din Bâr­lad şi Vaslui. Avînd la dispoziţie un număr spo­rit de volume, cititorii din regiune au avut de unde să-şi aleagă cartea preferată, cartea cea mai folositoare, fapt ce a făcut ca de la începutul anului şi pînă în prezent în regiunea Iaşi să fie difuzate peste 1.560.000 de volume. Trebuie menţionat că numărul căr­ţilor cu caracter social­politic, tehnic, ştiinţific şi agrozootehnic ce au fost difuzate s-a ridicat la 516.412, cifră cu mult su­perioară celei din aceeaşi perioadă a anului trecut. Numai bibliotecile raio­nale, comunale şi săteşti au difuzat peste 391.000 de cărţi din categoriile amintite.­ Aceste realizări s-au datorat con­trolului şi îndrumării din partea or­ganelor locale de partid şi de stat. Peste tot, planurile de muncă au stat la baza întregii activităţi, iar drept urmare, munca de popularizare şi di­fuzare a cărţii s-a desfăşurat mai organizat, cu o eficienţă sporită. La aceasta a contribuit şi ţinerea cu re­gularitate a seminariilor raionale, a consfătuirilor interraionale şi interco­­munale, care au constituit mijloace de răspîndire a experienţei înaintate. Prin intermediul acestora s-au gene­ralizat unele metode noi de muncă, cum ar fi : organizarea fişierului pe profesii, organizarea bibliotecilor mo­bile la locul de muncă al colectivişti­lor etc. In condiţiile terminării proce­sului de colectivizare a agriculturii, cartea agrotehnică a avut o căutare din ce în ce mai largă şi de aceea extinderea împrumuturilor între biblio­teci pentru satisfacerea cerinţelor de cărţi cu caracter agrozootehnic, a fost bine venită. Astfel, cu ajutorul biblioteci regionale, biblioteca comu­nală din Delerii, raionul Vaslui, a pu­tut pune la dispoziţie toate cărţile cerute de colectivişti privind cultivarea legumelor, iar lucrătoarelor din secto­rul avicol, Elena Crăciun şi Ruxanda Panaite, li s-au procurat cărţi de spe­cialitate, cum ar fi: „Reguli pentru mînuirea Incubatorului“, „Creşterea păsărilor“ şi altele. împrumuturi de cărţi au făcut şi bibliotecile comu­nale din Dragalina şi Ciocani-Bîrlad, Bivolari şi Podul-Iiloaiei-Iaşi şi altele. Demn de remarcat este şi faptul că în această perioadă manifestările de masă cu cartea au căpătat o mare amploare. Numai procesul literar pe marginea romanului „Destin“ de A. Mihale, de exemplu, a avut loc în nu­meroase comune, atrăgind peste 100.000 de colectivişti. La Murgeni şi în multe alte comune, la cerinţa co­lectiviştilor, acest proces literar a fost prezentat de cîteva ori. De mult suc­ces s-au bucurat, de asemenea, şi recenziile la cărţile cu tematică luată din viaţa nouă a satelor, cum ar fi: „Şapte inşi într-o căruţă“, „Victoria de la Oltina“, organizarea de mon­taje literar-muzicale, serile literare, se­rile de basme pentru copii şi multe altele. In această acţiune un loc de frunte îl ocupă raionul Negreşti, unde au fost organizate peste 1400 de a­­semenea acţiuni. In raioanele Negreşti, Vaslui, Bîrlad şi în celelalte raioane s-a observat o legătură şi mai strînsă între bibliotecă şi activitatea de zi cu zi a colectiviştilor. La G.A.C. din Ta­­nacu-Vaslui, toţi lucrătorii din secto­rul zootehnic sînt cititori permanenţi ai bibliotecii, întreaga brigadă de me­canizatori ce lucrează pe tarlalele co­­lectivei din Deleni-Vaslui frecventează cu regularitate biblioteca. La Dragoti­­na-Bîrlad, marea majoritate a locui­torilor sunt cititori şi iau cărţi adec­vate ocupaţiilor şi pregătirii lor ; la toate bibliotecile raionale s-a intro­dus accesul liber la raft. Mai sunt încă biblioteci, printre care şi cele din Perieni, Mireni (raionul Bîrlad), Popeşti (raionul Iaşi), Tîrzii (raionul Huşi) care nu au dus o te­meinică muncă de îndrumare în ve­derea asigurării unei lecturi diferen­ţiate, biblioteci pentru care doar nu­mărul cărţilor contează. De aceea, lu­crările cu caracter tehnic sa­u agro­zootehnic nu au fost popularizate şi difuzate, fapt ce a făcut ca biblio­teca să nu-şi aducă contribuţia la în­tărirea economico-organizatorică a gos­podăriilor agricole colective. Este drept că numărul cititorilor a crescut în majoritatea bibliotecilor, dar în goana după număr bibliotecarele din Epureni (Bîrlad), Cos­­teşti, Heleşteni (Paşcani), Dumeşti (Negreşti) şi multe altele, s-au limitat numai la elevii şcolilor respective, din care au re­crutat peste 50 la sută din numărul total al cititorilor. Nu putem spune că atragerea spre bibliotecă a elevilor nu trebuie să constituie o preocupare, dar nici nu suntem­ de a­­cord ca să se facă din aceasta o muncă unilaterală. Cartea trebuie să devină un bun al întregului sat. Ținem să atragem, de asemenea, a­­tenţia ca atît biblioteca regională, cit şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi în special cele comunale trebuie să se preocupe mai îndeaproape de recrutarea cadrelor care să ducă activitatea cu cartea. Fluctuaţia mare de cadre atît în rîn­­dul metodiştilor de la bibliotecile ra­ionale, cît şi al bibliotecarilor nu duce la altceva decit la o slabă îndrumare şi respectiv la o slabă activitate. Mai sînt încă şi în acest moment unele biblioteci din raioanele Huşi şi Bîr­lad care duc o slabă activitate, da­torită faptului că nu sunt încadrate cu bibliotecari. Această stare de lu­cruri trebuie lichidată în timpul cel mai scurt. Tot în cel mai scurt timp comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Prăjeni şi Grop­­niţa-Hîrlău, Pogana şi Puieşti-Bîrlad şi încă din multe alte comune trebuie să ia măsuri pentru ca bibliotecile să primească mobilierul (mese, scau­ne etc.) cu care au fost dotate şi care nu ştiu de ce, a primit altă destinaţie. Prin grija organelor de partid şi de stat, bibliotecile din re­giune au fost dotate numai în ul­timii trei ani cu materiale în valoare de peste trei milioane lei. Dar a­­ceste bunuri trebuie păstrate şi în­trebuinţate în scopul pentru care au fost create. In regiunea Iaşi există suficiente condiţii ca munca cu cartea să ca­pete o extindere şi mai mare. Pentru acest lucru este necesar ca bibliote­cile raionale să-şi intensifice munca de îndrumare şi control, iar centrele de îndrumare metodică să fie folosite cît mai mult. Nu putem fi de acord cu încadrarea unor bibliotecari, fără ca în prealabil să fie instruiţi. Aşa e cazul tovarăşei Eugenia Postelnicu din comuna Horleşti, raionul Iaşi, care în plină campanie de vară nu ştia ce are de făcut. Aceasta trebuie să dea de gîndit nu numai comisiei raionale pentru cultură şi artă, ci şi conducerii bibliotecii regionale (director C. Gî­­lea). Ar fi bine ca pentru biblioteca­rele nou încadrate să se organizeze cursuri speciale de instruire. Dacă s-ar pune în aplicare toate posibilităţile şi condiţiile create, bi­bliotecile din cuprinsul regiunii Iaşi vor putea obţine rezultate şi mai frumoase. D. MARIUJA 'V. ' X. ' 'S* * X. ' ’w ' Cartea, un bun al maselor t 'V »V f\j I'Vv IV 'V 'V rv» Spicuiri din programul­­: PROGAMUL 1. La orele: 5; 6; 7; 10; 13; 15; 17; 22.30; 23.52; buletine de ştiri şi radio­jurnale; 14.00 Program emis de stu­dioul de radio Iaşi; 14.30 Muzică u­­şoară de compozitori români; 15.05 în­registrări de la „Festivalul de folclor al ţărilor din Balcani şi din zona Mă­rii Adriatice” — Bucureşti 1962; 15.45 Program de uverturi; 16.15 Vorbeşte Moscova!; 17.15 Cîntă corul de copil al Radioteleviziunii; 17.30 Muzică u­­­şoară de compozitori sovietici; 18 So­lişti şi formaţii artistice de amatori ; 19 Jurnal de întrecere ; 19.15 Program muzical pentru fruntaşi in producţie din industrie şi agricultură; 19.45 „Compo­zitorul săptămînii”: Alexandr Borodin- Simfonia a ll-a în Si minor „a Bravi­lor" (emisiunea a ll-a); 21 Piese corale clasice; 21.15 Atlas literar, Moldova; 21.30 Muzică populară romînească; 20 Suita a lil-ă în Re major „Săteasca” de George Enescu; 22.45 „Festival Helsinki-1952"1. 23 Muzică de dans. PROGRAMUL II. La orele: 12; 14; 16; 18; 21; 23; buletine de ştiri şi radiojurnale; 14.03 Pagini alese din muzica de operetă; 14.30 „Programe muzicale alcătuite de ascultători”. Program de muzică de balet de compozitori ruşi şi sovietici ; 15.30 Concert de estradă; 16.15 Pre­lucrări corale; 16.30 Muzică populară romînească; 17 Lucrări pentru pian de Franz Liszt (1811-1886); 18.05 Cîntă Nicolae Niţescu şi Roxana Matei; 18.30 Solişti şi orchestre de muzică popu­lară romînească; 18.45 Să învăţăm limba rusă cîntînd 19.30 Tinereţea ne e dragă; 19.50 Muzică de dans; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Muzică popu­lară din ţări socialiste; 21.15 Muzică de dans; 21.45 Părinţi şi copii; 22 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 22.30 Concert de muzică uşoară. TELEVIZIUNE: 19 Jurnalul televiziunii; 19.20 Emi­siunea pentru pionieri şi şcolari; 19.50 Filmul de desene animate „Prometeu”; 20 Transmisiune de la „Festivalul de folclor al ţărilor balcanice şi din zona Mării Adriatice” — Bucureşti 1962. In încheiere: poşta televiziunii. Ultimele știri. JOI 2 AUGUST Duminică, la căminul cultural din Grajduri Duminică, 29 iulie, la căminul cul­tural din comuna Grajduri,­ raionul Iaşi, a fost o bogată activitate cul­turală. Dimineaţa, s-a prezentat o conferinţă pe teme medicale după care elevii şcolii de 7 ani au prezen­tat un program artistic alcătuit din coruri, recitări şi piesa „Cîntă privi­ghetoare“. Mai tîrziu,­ colectiviştii au vizionat un frumos program artistic intitulat: „Joc şi voie bună“. Seara, sala cămi­nului era din nou plină de oameni s­aula filmul „Fiicele partidului“. —oOo— Recenzii Periodic, biblioteca Casei de cultu­ră a sindicatelor din Iaşi prezintă în faţa oamenilor muncii din întreprin­deri recenzii ale unor cărţi nou a­­părute. Astfel de recenzii au fost ţi­nute zilele trecute la unitatea B, a fabricii „Ţesătura“, la fabrica de mo­bilă etc. Luni după amiază, la baza de des­facere nr. 2, a fost ţinută recenzia romanului „Vii şi morţi“ de C. Simo­nov. Recenzia a fost urmărită cu inte­res de muncitorii prezenţi. N­O­T­E La G.A­.S. Huşi, s-a hotărît înfi­inţarea unei echipe de teatru. La puţină vreme de la luarea acestei hotărîri s-a trecut la traducerea ei în viaţă. Datorită perseverenţei u­­nor utemişti ca Dumitru Mălăescu, Neculai Mereuţă, Aurica Berezea­­nu şi alţii, a fost pregătit un spec­tacol cu piesa „Năpasta“ de I.L. Caragiale. Decorurile au fost con­fecţionate de membrii echipei. Pri­mul spectacol a fost prezentat în sala cinematografului „Rodina“ din Huşi, după care au urmat depla­sări în comunele Vetrişoaia, Olte­neşti, Tîrzii, unde artiştii amatori au fost primiţi cu multă căldură de ţăranii colectivişti. Membrii e­­chipei au propus înscrierea unor noi piese în repertoriu, precum şi formarea unei brigăzi artistice de agitaţie. Este necesar însă ca mun­ca artistică să fie privită cu mai mult interes de către comitetul de sindicat. VASILE HARITON-coresp. i . --OQO­ TEATRUL EVREIESC DE STAT, miercuri 1 august, la orele 20.30: „Punctul pe CINEMATOGRAFE ! MAXIM GORKI (sală şi grădină) : „Scrisoare de la o necunoscută1’ ; ILIE PINTILIE (sală şi Teatrul de vară) : Piraţii aerului” ; PUŞKIN (sală) : „Ca­rdul” (la grădină „Cînd colliedia era rege”) ; TINERETULUI : „Aventurile lui Kross” ; ION CREANGA : „Romeo și Julieta” ; CĂMINUL CULTURAL - NICO­­LINA filmul: „Batalionul negru”; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR : „Pompierul atomic". ooOo- Vreme în curs de îndreptare cu ce­rul mai mult noros. Local averse de ploaie însoţite de descărcări electri­ce. Vînt slab la potrivit din sectorul estic. Temperatura în uşoară creştere, va fi cuprinsă noaptea între 10 şi 14 grade, iar ziua intre 22 şi 28 grade. fl ACARA IAȘULUI DIN PATRIE. Numeroşi reşiţeni îşi petrec timpul liber' pe frumosul lac d­e acumulare' de la Văliug. Foto:­ Agerpres (N. BONDAR) Artiști amatori Ritmul construcţiilor agro-zootehnice trebuie intensificat! Prin cîteva gospodării colective din raionul Iaşi Asigurarea adăposturilor trainice şi ieftine contribuie direct la realizarea sarcinilor privind sporirea efectivelor de animale şi păsări şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă. In raionul Ieşi multe gospodării colective au acumu­lat o experienţă bogată în ridicarea construcţiilor necesare folosind din plin resursele locale, economisind ast­fel însemnate fonduri pentru procurarea de animale de producţie. In raidul făcut de curînd în 6 gospodării colective din raionul Iaşi are constatat că în timp ce la Trifeşti şi Perieni ritmul ridicării construcţiilor este înaintat, în celelalte unităţi (Popricani, Cîrniceni, Tabăra şi Grajduri) fie datorită slabei preocu­pări pentru procurarea materialelor necesare, fie datorită slabei organizări a muncii, construcţiile sunt mult răma­se în urr­a. Iată mai jos amănunte. Buni gospodari Trifeşti. Locul în care s-au amplasat noile construcţii se află în apropierea satului. Paisprezece meşteri alcătuiesc o bună echipă de constructori care dau zor ca toate obiectivele să fie gata la termen. Foarte des II vezi in mijlocul meşterilor pe ing. Constantin V. Sandu, preşedintele gospodăriei co­lective care se interesează în amănunt despre mersul lucrărilor şi ia masuri operative pentru grăbirea execuţiei construcţiilor. Privim la noile obiective. Un grajd in care vor încăpea 100 vite mari e aproape gata. Se lucrează la acoperiş. Zidăria e făcută cu chirpici confecţio­naţi de către colectivişti. Construcţia este trainică şi respectă întocmai in­dicaţiile tehnice.­­ Cînd au­ început lucrările la acest grajd?—îl întrebăm pe Petru C. Cob­­zac - şeful echipei de constructori.­­ La 15 iunie. Termenul de construc­ţie a fost redus datorită faptului că am avut toate materialele la îndeminâ. Tot atunci am început şi al doilea grajd tot cu o capacitate de 100 vite mari. Privim şi la al doilea grajd. Se ri­dică pereţii din chirpici. Facem cunoştinţă apoi cu meşterii fruntaşi: lemnarii Constantin Grigore şi Gheorghe I. Lungu precum şi timpiarul Vasile Gr. Lomban. Ei ne vorbesc des­pre felul cum a fost organizată mun­ca. Fiecare răspunde de o lucrare şi are un termen de execuţie. Meşterii se află în întrecere socialistă. Din tot ce vezi pe acest şantier, din discuţiile cu meşterii, îţi dai seama îndată că la Trifeşti sunt buni gospodari. Perieni. Peste puţin timp eram la alţi buni gospodari: colectiviştii din Perieni. Mihai Buzila, preşedintele gos­podăriei, ne-a însoţit la locul pe care se înalţă noile construcţii agrozooteh­­nice. Atenţia ne este atrasă de un grajd la care pereţii din chirpici sunt aproape gata. Lucrarea a început în urmă cu numai două săptămîni. La al­te două grajduri începeau lucrările de zidărie. - Noi am început mai de mult con­strucţiile şi astăzi jumătate din ele ar fi fost gata - ne spune preşedintele­­dar am întîrziat cu procurarea unor materiale. Acum, ce-i drept, avem ma­terialele în cea mai mare parte. Meşterii constructori din Perieni sunt harnici şi ştiu să-şi organizeze bine muncă. Lipsă sau risipă de lemn? Popricani. Cînd ajungi pe terenul fixat pentru ridicarea noilor obiective agrozootehnice constaţi cu părere de rău că nu s-au început încă lucrările la îngrăşătoria pentru porci, magazia de cereale, coteţul pentru păsări şi saivanul pentru oi. Vezi aici numai un grajd cu scheletul din lemn. Dacă în­trebi pe tovarăşii din conducerea gos­podăriei de ce nu au fost începute şi celelalte obiective ţi se răspunde: „lip­să de lemn”. Oare aşa sa fie? Să privim la furcile de lemn ale viitorilor pereţi. Prima constatare, chiar şi a unuia care nu este specialist in construcţii: prea mult lemn. Cită economie de lemn făceau meşterii constructori din Popricani da­că ridicau pereţi din chirpici. Risipa de lemn se datoreşte aici faptului că echipa condusă de Toader Iordache nu a lucrat după indicaţiile catalogului. Nu sunt respectate multe indicaţii tehnice şi din această cauza s-a ajuns şi la risipă de lemn Echipa de constructori — mai bine organizată Cîrniceni. In acest an gospodăria colectivă din Cîrniceni are in plan să construiască o magazie de cereale, 3 grajduri, fiecare a 100 vite mari, un coteţ pentru 1.200 păsări şi o mater­nitate pentru scroafe. Din toate aceste obiective numai lucrările de la maga­zie se afla intr-un stadiu mai inaintat: s-a făcut jumătate din zidărie. La­u­­rtul din grajduri a început de-abia scheletul din lemn iar la celelalte două nu s-a început nici un fel de lucrare. Nu sunt începute nici lucrările la ma­ternitatea pentru scroafe. In faţa unei astfel de situaţii îţi pui întrebarea firească: în ce-şi are expli­caţia rămînerea în urmă? Vina constă aici în primul rînd în faptul că echipa de constructori nu este încă organizată. Din cei 18 inşi, care chipurile ar forma această echipă, doar 8-9 inşi vin la lucru, restul merg şi fac alte munci în gospodărie. Meşterilor nu li s-a expli­cat pe larg ce au­ de făcut şi din a­­ceastă cauză ei preferă să meargă la recoltat ori treieriş. Dar construcţiile cine o să te ridice? Consiliul de con­ducere al gospodăriei (preşedinte D-tru Popa) are datoria să ia urgent masu­rile necesare pentru buna organizare a echipei de construcţii, in concluzie Vizita făcută la cele 6 gospodării colective din raionul Iaşi a dus la con­cluzia că dacă la Trifeşti şi Perieni lu­crările sunt intr-un stadiu avansat in schimb la Popricani, Cîrniceni,Tabăra şi Grajduri ritmul construcţiilor este ră­mas în urmă. La gospodăria colectivă din Tabăra cît şi la cea din Grajduri lucrările la noile obiective agrozooteh­nice sunt intirziate. Consiliul agricol raional are datoria să popularizeze experienţa unităţilor fruntaşe în scopul grăbirii ritmului de construcţii şi în alte gospodării colec­tive. Trebuie luate măsuri pentru buna organizare a muncii echipelor de con­structori din toate G.A.C.-urile. Numai astfel obiectivele planificate vor putea fi date in folosinţă la timp. TRAIAN CRAESCU Echipa de datistifi de l a Atelierele au reparat mate­rial rulant Pașcani, în timpul unui spectacol. Trecerişul trebuie grăbit! (Urmare din pag. I.a) batoze existente pe ariile G.A.C. din Ciujbeşti şi Corneşti. Pe raza comunei Corneşti se afla secţia Ezăreni a G.A.S. Galata, unde recoltatul s-a terminat de mult. In loc ca cele cinci combine să fie reparti­zate imediat să ajute pe colectivişti la recoltat, ele au stat şi sîmbăta şi duminică nefolosite. Se înţelege că a­­ceasta a dus la o întîrziere a recolta­tului in comuna Corbeşti, şi totodată, pe întreaga rază a comunelor oraşului Iaşi. In comuna Uricani secerişul nu s-a terminat. Dar două combine de la S.M.T. Holboca şi două de la G.A.S. Galata şi Uricani trimise aici să lu­creze, aşteptau duminică aliniate la marginea lanului. Se motiva că sunt stricate, dar cauza principală a fost neprezentarea tractoriştilor la lucru. In această comună sfatul popular şi con­ducerea G.A.C. din Uricani şi Voro­­veşti n-au luat măsuri să se desfăşoare treierişul în bune condiţii. Abia o sin­gură batoză a lucrat timp de 4 ore in ziua de sîmbătâ, treierind griul de pe 5 ha. şi apoi a stat. O altă batoză este trasă in aria de la punctul Can­­tacuzoaia, dar deşi s-au cărat snopii de pe vreo 15 ha., nu s-a început încă treieratul. Slab se desfăşoară treierişul şi în celelalte comune aparţinînd oraşului Iaşi. La Trimeşti abia s-a treierat re­colta de pe 173 ha. din cele 235 ha. secerate, la Holboca de pe 171 ha. din 600 ha. recoltate, la Aroneanu de pe 236 ha. din 635 ha. recoltate. Astfel că pînă in seara zilei de 29 iulie si­tuaţia anunţată la Consiliul agricol o­­răşenesc abia arăta procentul de 10 la sută treierat din 95 la sută recoltat. In comunele oraşului Iaşi există su­ficiente forţe şi posibilităţi de a grăbi treieriştil. Organizaţiile de partid şi conducerile gospodăriilor agricole co­lective vor trebui să ia măsuri operati­­ve pentru lichidarea decalajului între treieriş şi seceriş. Este necesar totoda­tă ca Consiliul agricol orăşenesc să controleze şi să îndrume mai susţinut munca de recoltare şi treieri­, m • GoOo- : 'U Hiiiii. Nr. 4948 Cit şi cum să consumăm din fondurile destinate cheltuielilor comune? (Urmare din pag. I.6) Cu asemenea hotărîri ale organi­zaţiei de bază a fost de acord, ca membru de partid şi şeful autobazei, tov. Leonida Cristea, însă numai în cadrul şi în timpul adunării de partid. Ulterior însă, hotărîrile n-au fost respectate şi aplicate în practică. Fără îndoială că este şi vina birou­lui organizaţiei de bază (secretar tov. Octavian Agafiţei) care n-a dat dovadă de suficientă energie şi n-a tras la răspundere conducerea, în primul rînd pe tov. Cristea, pentru neîndeplinirea hotărîriîor adoptate în adunările de partid. Odată ce a în­ţeles, a fost de acord cu oportunita­tea hotărîriîor luate, tov. Cristea tre­buia să fie tras la răspundere cu toa­tă seriozitatea pentru faptul că una a spus în adunarea de partid şi alta a făcut după ce şi-a reluat locul în biroul său. Cert este însă că de aici au suferit autobaza, producţia ei, planul acesteia. La baza reducerii preţului de cost — planul de măsuri! In orice întreprindere bine orga-î nizată şi condusă, se obişnuieşte ca pentru reducerea preţului de cost să se întocmească planuri de măsuri concrete. Fiecare măsură trebuie să prevadă unde va fi aplicată, ce e­­ficacitate va avea, cine răspunde de aplicarea ei. Aşa nu s-a procedat însă la autobaza nr. 5 Bîrlad şi in felul acesta, pe parcurs, n-a putut fi urmărită mişcarea fondurilor pe ele­mentele componente ale preţului da cost. La sfirşitul semestrului I pier­­derea înregistrată la preţul de cost în suma 560.000 lei. Dar conducerea autobazei n-a făcut o analiză amă­nunţită, pe sectoare de muncă, a lip­surilor, astfel incit în trimestrul III cînd au existat condiţii normale de lucru, să poată fi recuperate pierde­rile sau o bună parte din ele (s-au recuperat doar... 3.000 Iei). In sfîrşit o altă chestiune: în urma unei analize făcute de comisia eco­nomică a Comitetului regional de partid asupra activităţii tehnice, e­­conomice şi financiare a acestei au­tobaze, s-a indicat conducerii I.R.T.A. să formeze o brigadă, din cadrul con­trolului financiar intern, care să vină la Bîrlad şi să analizeze, sub toate aspectele, cauzele nerealizării pre­ţului de cost, să ajute la elucidarea unor chestiuni legate de planificarea şi ţinerea evidenţei cheltuielilor de producţie. Dar această brigadă încă n-a sosit. Este necesar ca sarcina trasată să fie realizată în cel mai scurt timp. Se simte nevoia, după cum s-a văzut, credem, şi din cele relatate acum. In aceste unităţi sunt multe posi­bilităţi de îndreptare a situaţiei. De aceea socotim necesar ca şi comite­tul raional de partid, precum şi Con­siliul local al sindicatelor Bîrlad să îndrume şi să sprijine mai îndeaproa­pe colectivul de muncă al acestei unităţi în îndeplinirea sarcinilor e­­conomice ce-i sunt trasate. Accentul trebuie pus pe stilul şi metodele folo­­­site în conducerea şi organizarea producţiei, asupra modului în care este ţinută evidenţa cheltuielilor e­­fectuate, pe dezvoltarea spiritului gospodăresc al fiecărui om din a­­ceasta autobază. Fr. IONESCU Prese manuale pentru cărămizi Recent, uzina de reparaţii din Iaşi a început confecţionarea în serie a preselor manuale pentru cărămizi. Zilele acestea, colectivul uzinei lu­crează intens la terminarea a încă 40 prese de acest fel. Cu ajutorul noilor prese se scurtează cu mult timpul de execuţie a cărămizii pre­sate. La confecţionarea pieselor manua­­le se evidenţiază, în mod deosebit,­­lăcătuşii Erimia Alexandrov, Gheorghe Goţu, Ilie Hanciuc şi alţii. ORIZONTAL: 1. Cereală de preţ cultivată la noi — Griul în agrotehnică; 2. Formaţiune botanică la tulpina de grîu - Zeul păstorilor (mitologie); 3.... şi semănat la început de an — Liviu Badea — A­­notimpul secerişului; 4. Notă — Solidi­­ficare treptată a bobului, indiciu pen­tru recoltare (pl.); 5. Pronume — Set al agiei (ed.); 6. La morile primitive sfărîma boabele de grîu - „ ... şi piu­ne” roman de I. Călugăru; 7. Roman de Dumitru Mircea (2 cuv.) - La moa­ră!; 8 Calitate­a obiectului - Planta de grîu în „arhiva" botanistului; 9. Fărîmă de... materie — Operaţiune la motoarele tractoarelor (pi.); 10. Pirul, neghina, mohorul la un loc - In tavă — Dumnealor. VERTICAL: 1. înveliş a! bobului — Gîmpîe; 2 Diminutiv feminin - Loc de desfacere a produselor; 3. In pălămidă! - l­rrtpul ce priveşte înainte; 4. Priveşte (mold.) — In fiecare din aceştia, recoltele spo­resc datorită rticilor metode folosite - Mircea Baltă; 5. Ca învelişul bobului de grîu; 6. Griul între celelalte plante pe ogor; 7. Fluviu în Germania - Fo­losesc diminutive; 8. Notă — Soarele Nilului — Ri­ul Timișoarei; 9. Ceea ce se urmărește a se căpăta în urma hi­bridărilor la griu; 10. Folosite pentru studiul morfo-fiziologic al plantei au grîu (sing.) - Măi (mold.); 11. Zei casnici la romani - Coajă... metalică; 12. Personaj feminin din romanul „Ve­nea o moară pe Siret” de M. Sado­­veanu — Halogen. V. RUGINA . 'fk .­-

Next