Flacăra Iaşului, august 1962 (Anul 18, nr. 4948-4973)
1962-08-01 / nr. 4948
pag. 2-d Rezultatele pe măsura condiţiilor create !-a încheiat prima etapă a celei de a doua ediţii a concursului bienal ,„Biblioteca în slujba construcţiei socialiste“. Bilanţul făcut după această etapă a scos în evidenţă unele recrtezari, strădaniile depuse de colectivele multor biblioteci pentru atragerea unui număr cît mai mare de cititori. Astfel, în primul semestru al acestui an numărul cititorilor permanenţi ai tutturor bibliotecilor din regiune a ajuns la peste 228.000, cifră ce reprezintă o creştere de 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă a primei ediţii a concursului bienal „Biblioteca în slujba construcţiei socialiste“, care a avut loc în anul 1960. Realizări frumoase au fost obţinute în special de bibliotecile raionale din Bârlad şi Vaslui. Avînd la dispoziţie un număr sporit de volume, cititorii din regiune au avut de unde să-şi aleagă cartea preferată, cartea cea mai folositoare, fapt ce a făcut ca de la începutul anului şi pînă în prezent în regiunea Iaşi să fie difuzate peste 1.560.000 de volume. Trebuie menţionat că numărul cărţilor cu caracter socialpolitic, tehnic, ştiinţific şi agrozootehnic ce au fost difuzate s-a ridicat la 516.412, cifră cu mult superioară celei din aceeaşi perioadă a anului trecut. Numai bibliotecile raionale, comunale şi săteşti au difuzat peste 391.000 de cărţi din categoriile amintite. Aceste realizări s-au datorat controlului şi îndrumării din partea organelor locale de partid şi de stat. Peste tot, planurile de muncă au stat la baza întregii activităţi, iar drept urmare, munca de popularizare şi difuzare a cărţii s-a desfăşurat mai organizat, cu o eficienţă sporită. La aceasta a contribuit şi ţinerea cu regularitate a seminariilor raionale, a consfătuirilor interraionale şi intercomunale, care au constituit mijloace de răspîndire a experienţei înaintate. Prin intermediul acestora s-au generalizat unele metode noi de muncă, cum ar fi : organizarea fişierului pe profesii, organizarea bibliotecilor mobile la locul de muncă al colectiviştilor etc. In condiţiile terminării procesului de colectivizare a agriculturii, cartea agrotehnică a avut o căutare din ce în ce mai largă şi de aceea extinderea împrumuturilor între biblioteci pentru satisfacerea cerinţelor de cărţi cu caracter agrozootehnic, a fost bine venită. Astfel, cu ajutorul biblioteci regionale, biblioteca comunală din Delerii, raionul Vaslui, a putut pune la dispoziţie toate cărţile cerute de colectivişti privind cultivarea legumelor, iar lucrătoarelor din sectorul avicol, Elena Crăciun şi Ruxanda Panaite, li s-au procurat cărţi de specialitate, cum ar fi: „Reguli pentru mînuirea Incubatorului“, „Creşterea păsărilor“ şi altele. împrumuturi de cărţi au făcut şi bibliotecile comunale din Dragalina şi Ciocani-Bîrlad, Bivolari şi Podul-Iiloaiei-Iaşi şi altele. Demn de remarcat este şi faptul că în această perioadă manifestările de masă cu cartea au căpătat o mare amploare. Numai procesul literar pe marginea romanului „Destin“ de A. Mihale, de exemplu, a avut loc în numeroase comune, atrăgind peste 100.000 de colectivişti. La Murgeni şi în multe alte comune, la cerinţa colectiviştilor, acest proces literar a fost prezentat de cîteva ori. De mult succes s-au bucurat, de asemenea, şi recenziile la cărţile cu tematică luată din viaţa nouă a satelor, cum ar fi: „Şapte inşi într-o căruţă“, „Victoria de la Oltina“, organizarea de montaje literar-muzicale, serile literare, serile de basme pentru copii şi multe altele. In această acţiune un loc de frunte îl ocupă raionul Negreşti, unde au fost organizate peste 1400 de asemenea acţiuni. In raioanele Negreşti, Vaslui, Bîrlad şi în celelalte raioane s-a observat o legătură şi mai strînsă între bibliotecă şi activitatea de zi cu zi a colectiviştilor. La G.A.C. din Tanacu-Vaslui, toţi lucrătorii din sectorul zootehnic sînt cititori permanenţi ai bibliotecii, întreaga brigadă de mecanizatori ce lucrează pe tarlalele colectivei din Deleni-Vaslui frecventează cu regularitate biblioteca. La Dragotina-Bîrlad, marea majoritate a locuitorilor sunt cititori şi iau cărţi adecvate ocupaţiilor şi pregătirii lor ; la toate bibliotecile raionale s-a introdus accesul liber la raft. Mai sunt încă biblioteci, printre care şi cele din Perieni, Mireni (raionul Bîrlad), Popeşti (raionul Iaşi), Tîrzii (raionul Huşi) care nu au dus o temeinică muncă de îndrumare în vederea asigurării unei lecturi diferenţiate, biblioteci pentru care doar numărul cărţilor contează. De aceea, lucrările cu caracter tehnic sau agrozootehnic nu au fost popularizate şi difuzate, fapt ce a făcut ca biblioteca să nu-şi aducă contribuţia la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Este drept că numărul cititorilor a crescut în majoritatea bibliotecilor, dar în goana după număr bibliotecarele din Epureni (Bîrlad), Costeşti, Heleşteni (Paşcani), Dumeşti (Negreşti) şi multe altele, s-au limitat numai la elevii şcolilor respective, din care au recrutat peste 50 la sută din numărul total al cititorilor. Nu putem spune că atragerea spre bibliotecă a elevilor nu trebuie să constituie o preocupare, dar nici nu suntem de acord ca să se facă din aceasta o muncă unilaterală. Cartea trebuie să devină un bun al întregului sat. Ținem să atragem, de asemenea, atenţia ca atît biblioteca regională, cit şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi în special cele comunale trebuie să se preocupe mai îndeaproape de recrutarea cadrelor care să ducă activitatea cu cartea. Fluctuaţia mare de cadre atît în rîndul metodiştilor de la bibliotecile raionale, cît şi al bibliotecarilor nu duce la altceva decit la o slabă îndrumare şi respectiv la o slabă activitate. Mai sînt încă şi în acest moment unele biblioteci din raioanele Huşi şi Bîrlad care duc o slabă activitate, datorită faptului că nu sunt încadrate cu bibliotecari. Această stare de lucruri trebuie lichidată în timpul cel mai scurt. Tot în cel mai scurt timp comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Prăjeni şi Gropniţa-Hîrlău, Pogana şi Puieşti-Bîrlad şi încă din multe alte comune trebuie să ia măsuri pentru ca bibliotecile să primească mobilierul (mese, scaune etc.) cu care au fost dotate şi care nu ştiu de ce, a primit altă destinaţie. Prin grija organelor de partid şi de stat, bibliotecile din regiune au fost dotate numai în ultimii trei ani cu materiale în valoare de peste trei milioane lei. Dar aceste bunuri trebuie păstrate şi întrebuinţate în scopul pentru care au fost create. In regiunea Iaşi există suficiente condiţii ca munca cu cartea să capete o extindere şi mai mare. Pentru acest lucru este necesar ca bibliotecile raionale să-şi intensifice munca de îndrumare şi control, iar centrele de îndrumare metodică să fie folosite cît mai mult. Nu putem fi de acord cu încadrarea unor bibliotecari, fără ca în prealabil să fie instruiţi. Aşa e cazul tovarăşei Eugenia Postelnicu din comuna Horleşti, raionul Iaşi, care în plină campanie de vară nu ştia ce are de făcut. Aceasta trebuie să dea de gîndit nu numai comisiei raionale pentru cultură şi artă, ci şi conducerii bibliotecii regionale (director C. Gîlea). Ar fi bine ca pentru bibliotecarele nou încadrate să se organizeze cursuri speciale de instruire. Dacă s-ar pune în aplicare toate posibilităţile şi condiţiile create, bibliotecile din cuprinsul regiunii Iaşi vor putea obţine rezultate şi mai frumoase. D. MARIUJA 'V. ' X. ' 'S* * X. ' ’w ' Cartea, un bun al maselor t 'V »V f\j I'Vv IV 'V 'V rv» Spicuiri din programul: PROGAMUL 1. La orele: 5; 6; 7; 10; 13; 15; 17; 22.30; 23.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 14.00 Program emis de studioul de radio Iaşi; 14.30 Muzică uşoară de compozitori români; 15.05 înregistrări de la „Festivalul de folclor al ţărilor din Balcani şi din zona Mării Adriatice” — Bucureşti 1962; 15.45 Program de uverturi; 16.15 Vorbeşte Moscova!; 17.15 Cîntă corul de copil al Radioteleviziunii; 17.30 Muzică uşoară de compozitori sovietici; 18 Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 19 Jurnal de întrecere ; 19.15 Program muzical pentru fruntaşi in producţie din industrie şi agricultură; 19.45 „Compozitorul săptămînii”: Alexandr Borodin- Simfonia a ll-a în Si minor „a Bravilor" (emisiunea a ll-a); 21 Piese corale clasice; 21.15 Atlas literar, Moldova; 21.30 Muzică populară romînească; 20 Suita a lil-ă în Re major „Săteasca” de George Enescu; 22.45 „Festival Helsinki-1952"1. 23 Muzică de dans. PROGRAMUL II. La orele: 12; 14; 16; 18; 21; 23; buletine de ştiri şi radiojurnale; 14.03 Pagini alese din muzica de operetă; 14.30 „Programe muzicale alcătuite de ascultători”. Program de muzică de balet de compozitori ruşi şi sovietici ; 15.30 Concert de estradă; 16.15 Prelucrări corale; 16.30 Muzică populară romînească; 17 Lucrări pentru pian de Franz Liszt (1811-1886); 18.05 Cîntă Nicolae Niţescu şi Roxana Matei; 18.30 Solişti şi orchestre de muzică populară romînească; 18.45 Să învăţăm limba rusă cîntînd 19.30 Tinereţea ne e dragă; 19.50 Muzică de dans; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Muzică populară din ţări socialiste; 21.15 Muzică de dans; 21.45 Părinţi şi copii; 22 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 22.30 Concert de muzică uşoară. TELEVIZIUNE: 19 Jurnalul televiziunii; 19.20 Emisiunea pentru pionieri şi şcolari; 19.50 Filmul de desene animate „Prometeu”; 20 Transmisiune de la „Festivalul de folclor al ţărilor balcanice şi din zona Mării Adriatice” — Bucureşti 1962. In încheiere: poşta televiziunii. Ultimele știri. JOI 2 AUGUST Duminică, la căminul cultural din Grajduri Duminică, 29 iulie, la căminul cultural din comuna Grajduri, raionul Iaşi, a fost o bogată activitate culturală. Dimineaţa, s-a prezentat o conferinţă pe teme medicale după care elevii şcolii de 7 ani au prezentat un program artistic alcătuit din coruri, recitări şi piesa „Cîntă privighetoare“. Mai tîrziu, colectiviştii au vizionat un frumos program artistic intitulat: „Joc şi voie bună“. Seara, sala căminului era din nou plină de oameni saula filmul „Fiicele partidului“. —oOo— Recenzii Periodic, biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi prezintă în faţa oamenilor muncii din întreprinderi recenzii ale unor cărţi nou apărute. Astfel de recenzii au fost ţinute zilele trecute la unitatea B, a fabricii „Ţesătura“, la fabrica de mobilă etc. Luni după amiază, la baza de desfacere nr. 2, a fost ţinută recenzia romanului „Vii şi morţi“ de C. Simonov. Recenzia a fost urmărită cu interes de muncitorii prezenţi. NOTE La G.A.S. Huşi, s-a hotărît înfiinţarea unei echipe de teatru. La puţină vreme de la luarea acestei hotărîri s-a trecut la traducerea ei în viaţă. Datorită perseverenţei unor utemişti ca Dumitru Mălăescu, Neculai Mereuţă, Aurica Berezeanu şi alţii, a fost pregătit un spectacol cu piesa „Năpasta“ de I.L. Caragiale. Decorurile au fost confecţionate de membrii echipei. Primul spectacol a fost prezentat în sala cinematografului „Rodina“ din Huşi, după care au urmat deplasări în comunele Vetrişoaia, Olteneşti, Tîrzii, unde artiştii amatori au fost primiţi cu multă căldură de ţăranii colectivişti. Membrii echipei au propus înscrierea unor noi piese în repertoriu, precum şi formarea unei brigăzi artistice de agitaţie. Este necesar însă ca munca artistică să fie privită cu mai mult interes de către comitetul de sindicat. VASILE HARITON-coresp. i . --OQO TEATRUL EVREIESC DE STAT, miercuri 1 august, la orele 20.30: „Punctul pe CINEMATOGRAFE ! MAXIM GORKI (sală şi grădină) : „Scrisoare de la o necunoscută1’ ; ILIE PINTILIE (sală şi Teatrul de vară) : Piraţii aerului” ; PUŞKIN (sală) : „Cardul” (la grădină „Cînd colliedia era rege”) ; TINERETULUI : „Aventurile lui Kross” ; ION CREANGA : „Romeo și Julieta” ; CĂMINUL CULTURAL - NICOLINA filmul: „Batalionul negru”; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR : „Pompierul atomic". ooOo- Vreme în curs de îndreptare cu cerul mai mult noros. Local averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab la potrivit din sectorul estic. Temperatura în uşoară creştere, va fi cuprinsă noaptea între 10 şi 14 grade, iar ziua intre 22 şi 28 grade. fl ACARA IAȘULUI DIN PATRIE. Numeroşi reşiţeni îşi petrec timpul liber' pe frumosul lac de acumulare' de la Văliug. Foto: Agerpres (N. BONDAR) Artiști amatori Ritmul construcţiilor agro-zootehnice trebuie intensificat! Prin cîteva gospodării colective din raionul Iaşi Asigurarea adăposturilor trainice şi ieftine contribuie direct la realizarea sarcinilor privind sporirea efectivelor de animale şi păsări şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă. In raionul Ieşi multe gospodării colective au acumulat o experienţă bogată în ridicarea construcţiilor necesare folosind din plin resursele locale, economisind astfel însemnate fonduri pentru procurarea de animale de producţie. In raidul făcut de curînd în 6 gospodării colective din raionul Iaşi are constatat că în timp ce la Trifeşti şi Perieni ritmul ridicării construcţiilor este înaintat, în celelalte unităţi (Popricani, Cîrniceni, Tabăra şi Grajduri) fie datorită slabei preocupări pentru procurarea materialelor necesare, fie datorită slabei organizări a muncii, construcţiile sunt mult rămase în urra. Iată mai jos amănunte. Buni gospodari Trifeşti. Locul în care s-au amplasat noile construcţii se află în apropierea satului. Paisprezece meşteri alcătuiesc o bună echipă de constructori care dau zor ca toate obiectivele să fie gata la termen. Foarte des II vezi in mijlocul meşterilor pe ing. Constantin V. Sandu, preşedintele gospodăriei colective care se interesează în amănunt despre mersul lucrărilor şi ia masuri operative pentru grăbirea execuţiei construcţiilor. Privim la noile obiective. Un grajd in care vor încăpea 100 vite mari e aproape gata. Se lucrează la acoperiş. Zidăria e făcută cu chirpici confecţionaţi de către colectivişti. Construcţia este trainică şi respectă întocmai indicaţiile tehnice. Cînd au început lucrările la acest grajd?—îl întrebăm pe Petru C. Cobzac - şeful echipei de constructori. La 15 iunie. Termenul de construcţie a fost redus datorită faptului că am avut toate materialele la îndeminâ. Tot atunci am început şi al doilea grajd tot cu o capacitate de 100 vite mari. Privim şi la al doilea grajd. Se ridică pereţii din chirpici. Facem cunoştinţă apoi cu meşterii fruntaşi: lemnarii Constantin Grigore şi Gheorghe I. Lungu precum şi timpiarul Vasile Gr. Lomban. Ei ne vorbesc despre felul cum a fost organizată munca. Fiecare răspunde de o lucrare şi are un termen de execuţie. Meşterii se află în întrecere socialistă. Din tot ce vezi pe acest şantier, din discuţiile cu meşterii, îţi dai seama îndată că la Trifeşti sunt buni gospodari. Perieni. Peste puţin timp eram la alţi buni gospodari: colectiviştii din Perieni. Mihai Buzila, preşedintele gospodăriei, ne-a însoţit la locul pe care se înalţă noile construcţii agrozootehnice. Atenţia ne este atrasă de un grajd la care pereţii din chirpici sunt aproape gata. Lucrarea a început în urmă cu numai două săptămîni. La alte două grajduri începeau lucrările de zidărie. - Noi am început mai de mult construcţiile şi astăzi jumătate din ele ar fi fost gata - ne spune preşedinteledar am întîrziat cu procurarea unor materiale. Acum, ce-i drept, avem materialele în cea mai mare parte. Meşterii constructori din Perieni sunt harnici şi ştiu să-şi organizeze bine muncă. Lipsă sau risipă de lemn? Popricani. Cînd ajungi pe terenul fixat pentru ridicarea noilor obiective agrozootehnice constaţi cu părere de rău că nu s-au început încă lucrările la îngrăşătoria pentru porci, magazia de cereale, coteţul pentru păsări şi saivanul pentru oi. Vezi aici numai un grajd cu scheletul din lemn. Dacă întrebi pe tovarăşii din conducerea gospodăriei de ce nu au fost începute şi celelalte obiective ţi se răspunde: „lipsă de lemn”. Oare aşa sa fie? Să privim la furcile de lemn ale viitorilor pereţi. Prima constatare, chiar şi a unuia care nu este specialist in construcţii: prea mult lemn. Cită economie de lemn făceau meşterii constructori din Popricani dacă ridicau pereţi din chirpici. Risipa de lemn se datoreşte aici faptului că echipa condusă de Toader Iordache nu a lucrat după indicaţiile catalogului. Nu sunt respectate multe indicaţii tehnice şi din această cauza s-a ajuns şi la risipă de lemn Echipa de constructori — mai bine organizată Cîrniceni. In acest an gospodăria colectivă din Cîrniceni are in plan să construiască o magazie de cereale, 3 grajduri, fiecare a 100 vite mari, un coteţ pentru 1.200 păsări şi o maternitate pentru scroafe. Din toate aceste obiective numai lucrările de la magazie se afla intr-un stadiu mai inaintat: s-a făcut jumătate din zidărie. Laurtul din grajduri a început de-abia scheletul din lemn iar la celelalte două nu s-a început nici un fel de lucrare. Nu sunt începute nici lucrările la maternitatea pentru scroafe. In faţa unei astfel de situaţii îţi pui întrebarea firească: în ce-şi are explicaţia rămînerea în urmă? Vina constă aici în primul rînd în faptul că echipa de constructori nu este încă organizată. Din cei 18 inşi, care chipurile ar forma această echipă, doar 8-9 inşi vin la lucru, restul merg şi fac alte munci în gospodărie. Meşterilor nu li s-a explicat pe larg ce au de făcut şi din această cauză ei preferă să meargă la recoltat ori treieriş. Dar construcţiile cine o să te ridice? Consiliul de conducere al gospodăriei (preşedinte D-tru Popa) are datoria să ia urgent masurile necesare pentru buna organizare a echipei de construcţii, in concluzie Vizita făcută la cele 6 gospodării colective din raionul Iaşi a dus la concluzia că dacă la Trifeşti şi Perieni lucrările sunt intr-un stadiu avansat in schimb la Popricani, Cîrniceni,Tabăra şi Grajduri ritmul construcţiilor este rămas în urmă. La gospodăria colectivă din Tabăra cît şi la cea din Grajduri lucrările la noile obiective agrozootehnice sunt intirziate. Consiliul agricol raional are datoria să popularizeze experienţa unităţilor fruntaşe în scopul grăbirii ritmului de construcţii şi în alte gospodării colective. Trebuie luate măsuri pentru buna organizare a muncii echipelor de constructori din toate G.A.C.-urile. Numai astfel obiectivele planificate vor putea fi date in folosinţă la timp. TRAIAN CRAESCU Echipa de datistifi de l a Atelierele au reparat material rulant Pașcani, în timpul unui spectacol. Trecerişul trebuie grăbit! (Urmare din pag. I.a) batoze existente pe ariile G.A.C. din Ciujbeşti şi Corneşti. Pe raza comunei Corneşti se afla secţia Ezăreni a G.A.S. Galata, unde recoltatul s-a terminat de mult. In loc ca cele cinci combine să fie repartizate imediat să ajute pe colectivişti la recoltat, ele au stat şi sîmbăta şi duminică nefolosite. Se înţelege că aceasta a dus la o întîrziere a recoltatului in comuna Corbeşti, şi totodată, pe întreaga rază a comunelor oraşului Iaşi. In comuna Uricani secerişul nu s-a terminat. Dar două combine de la S.M.T. Holboca şi două de la G.A.S. Galata şi Uricani trimise aici să lucreze, aşteptau duminică aliniate la marginea lanului. Se motiva că sunt stricate, dar cauza principală a fost neprezentarea tractoriştilor la lucru. In această comună sfatul popular şi conducerea G.A.C. din Uricani şi Voroveşti n-au luat măsuri să se desfăşoare treierişul în bune condiţii. Abia o singură batoză a lucrat timp de 4 ore in ziua de sîmbătâ, treierind griul de pe 5 ha. şi apoi a stat. O altă batoză este trasă in aria de la punctul Cantacuzoaia, dar deşi s-au cărat snopii de pe vreo 15 ha., nu s-a început încă treieratul. Slab se desfăşoară treierişul şi în celelalte comune aparţinînd oraşului Iaşi. La Trimeşti abia s-a treierat recolta de pe 173 ha. din cele 235 ha. secerate, la Holboca de pe 171 ha. din 600 ha. recoltate, la Aroneanu de pe 236 ha. din 635 ha. recoltate. Astfel că pînă in seara zilei de 29 iulie situaţia anunţată la Consiliul agricol orăşenesc abia arăta procentul de 10 la sută treierat din 95 la sută recoltat. In comunele oraşului Iaşi există suficiente forţe şi posibilităţi de a grăbi treieriştil. Organizaţiile de partid şi conducerile gospodăriilor agricole colective vor trebui să ia măsuri operative pentru lichidarea decalajului între treieriş şi seceriş. Este necesar totodată ca Consiliul agricol orăşenesc să controleze şi să îndrume mai susţinut munca de recoltare şi treieri, m • GoOo- : 'U Hiiiii. Nr. 4948 Cit şi cum să consumăm din fondurile destinate cheltuielilor comune? (Urmare din pag. I.6) Cu asemenea hotărîri ale organizaţiei de bază a fost de acord, ca membru de partid şi şeful autobazei, tov. Leonida Cristea, însă numai în cadrul şi în timpul adunării de partid. Ulterior însă, hotărîrile n-au fost respectate şi aplicate în practică. Fără îndoială că este şi vina biroului organizaţiei de bază (secretar tov. Octavian Agafiţei) care n-a dat dovadă de suficientă energie şi n-a tras la răspundere conducerea, în primul rînd pe tov. Cristea, pentru neîndeplinirea hotărîriîor adoptate în adunările de partid. Odată ce a înţeles, a fost de acord cu oportunitatea hotărîriîor luate, tov. Cristea trebuia să fie tras la răspundere cu toată seriozitatea pentru faptul că una a spus în adunarea de partid şi alta a făcut după ce şi-a reluat locul în biroul său. Cert este însă că de aici au suferit autobaza, producţia ei, planul acesteia. La baza reducerii preţului de cost — planul de măsuri! In orice întreprindere bine orga-î nizată şi condusă, se obişnuieşte ca pentru reducerea preţului de cost să se întocmească planuri de măsuri concrete. Fiecare măsură trebuie să prevadă unde va fi aplicată, ce eficacitate va avea, cine răspunde de aplicarea ei. Aşa nu s-a procedat însă la autobaza nr. 5 Bîrlad şi in felul acesta, pe parcurs, n-a putut fi urmărită mişcarea fondurilor pe elementele componente ale preţului da cost. La sfirşitul semestrului I pierderea înregistrată la preţul de cost în suma 560.000 lei. Dar conducerea autobazei n-a făcut o analiză amănunţită, pe sectoare de muncă, a lipsurilor, astfel incit în trimestrul III cînd au existat condiţii normale de lucru, să poată fi recuperate pierderile sau o bună parte din ele (s-au recuperat doar... 3.000 Iei). In sfîrşit o altă chestiune: în urma unei analize făcute de comisia economică a Comitetului regional de partid asupra activităţii tehnice, economice şi financiare a acestei autobaze, s-a indicat conducerii I.R.T.A. să formeze o brigadă, din cadrul controlului financiar intern, care să vină la Bîrlad şi să analizeze, sub toate aspectele, cauzele nerealizării preţului de cost, să ajute la elucidarea unor chestiuni legate de planificarea şi ţinerea evidenţei cheltuielilor de producţie. Dar această brigadă încă n-a sosit. Este necesar ca sarcina trasată să fie realizată în cel mai scurt timp. Se simte nevoia, după cum s-a văzut, credem, şi din cele relatate acum. In aceste unităţi sunt multe posibilităţi de îndreptare a situaţiei. De aceea socotim necesar ca şi comitetul raional de partid, precum şi Consiliul local al sindicatelor Bîrlad să îndrume şi să sprijine mai îndeaproape colectivul de muncă al acestei unităţi în îndeplinirea sarcinilor economice ce-i sunt trasate. Accentul trebuie pus pe stilul şi metodele folosite în conducerea şi organizarea producţiei, asupra modului în care este ţinută evidenţa cheltuielilor efectuate, pe dezvoltarea spiritului gospodăresc al fiecărui om din aceasta autobază. Fr. IONESCU Prese manuale pentru cărămizi Recent, uzina de reparaţii din Iaşi a început confecţionarea în serie a preselor manuale pentru cărămizi. Zilele acestea, colectivul uzinei lucrează intens la terminarea a încă 40 prese de acest fel. Cu ajutorul noilor prese se scurtează cu mult timpul de execuţie a cărămizii presate. La confecţionarea pieselor manuale se evidenţiază, în mod deosebit,lăcătuşii Erimia Alexandrov, Gheorghe Goţu, Ilie Hanciuc şi alţii. ORIZONTAL: 1. Cereală de preţ cultivată la noi — Griul în agrotehnică; 2. Formaţiune botanică la tulpina de grîu - Zeul păstorilor (mitologie); 3.... şi semănat la început de an — Liviu Badea — Anotimpul secerişului; 4. Notă — Solidificare treptată a bobului, indiciu pentru recoltare (pl.); 5. Pronume — Set al agiei (ed.); 6. La morile primitive sfărîma boabele de grîu - „ ... şi piune” roman de I. Călugăru; 7. Roman de Dumitru Mircea (2 cuv.) - La moară!; 8 Calitatea obiectului - Planta de grîu în „arhiva" botanistului; 9. Fărîmă de... materie — Operaţiune la motoarele tractoarelor (pi.); 10. Pirul, neghina, mohorul la un loc - In tavă — Dumnealor. VERTICAL: 1. înveliş a! bobului — Gîmpîe; 2 Diminutiv feminin - Loc de desfacere a produselor; 3. In pălămidă! - lrrtpul ce priveşte înainte; 4. Priveşte (mold.) — In fiecare din aceştia, recoltele sporesc datorită rticilor metode folosite - Mircea Baltă; 5. Ca învelişul bobului de grîu; 6. Griul între celelalte plante pe ogor; 7. Fluviu în Germania - Folosesc diminutive; 8. Notă — Soarele Nilului — Riul Timișoarei; 9. Ceea ce se urmărește a se căpăta în urma hibridărilor la griu; 10. Folosite pentru studiul morfo-fiziologic al plantei au grîu (sing.) - Măi (mold.); 11. Zei casnici la romani - Coajă... metalică; 12. Personaj feminin din romanul „Venea o moară pe Siret” de M. Sadoveanu — Halogen. V. RUGINA . 'fk .-