Flacăra Iaşului, iunie 1963 (Anul 19, nr. 5205-5230)

1963-06-01 / nr. 5205

pholeta, bin toate taejj­e, nNm­nt ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 520S SIMBATA 1 IUNIE 1963 4 PAGINI 20 BANI O problemă la ordinea zilei Terminarea praşilei I-a In aceste zile, principalele eforturi ale lucrătorilor de pe ogoarele re­giunii noastre sunt îndreptate la întreţinerea culturilor. Lucrările de în­treţinere a culturilor trebuie să se execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, pentru a se putea obţine ţi in acest an recolte sporite la hectar. Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, mecanizatorii ţi cei­lalţi lucrători din gospodăriile agricole de stat din regiune au reuşit să obţină cele mai bune rezultate in această importantă campanie. Atit In gospodăriile agricole de stat din Trustul laţi, cit ţi in gospodăriile agri­cole din Trustul Birlad s-a terminat prima pravilă la culturile de porumb, cioarea-soarelui ţi cartofi. Cu acelaşi elan în muncă, lucrătorii din gos­podăriile agricole de stat au pornit la executarea celei de a doua pra­­şile. Pînă la 30 mai a.c., s-a prăşit a doua oară cultura cartofilor şi se apropie de sfîrşit executarea celei de a doua praşile la floarea-soarelui. Rezultate bune in această direcţie s-au obţinut şi în numeroase gospodării colective. La gospodăria colectivă din comuna Negreşti, raio­nul Negreşti, unde organizaţia de partid şi consiliul de conducere s-au ocupat indeaproape de buna organizare a muncii şi de mobilizarea tu­turor forţelor la întreţinerea culturilor, s-a reuşit ca intr-un timp scurt să se termine praşila I la porumb, floarea-soarelui, cartofi şi sfecla de zahăr. Şi in multe gospodării colective din raioanele Huşi şi Vaslui s-a terminat praşila I. Din datele comunicate la Consiliul agricol regional, în seara zilei de 30 mai a.c., rezultă că raionul Huşi este cel mai avansat cu lucrările de întreţinere. La cultura florii soarelui s-a executat proţila I pe 86,6 la sută din suprafaţa insaminţata, la cultura cartofilor pe 71,2 la sută, iar la sfecla de zahăr pe 52 la sută. De asemenea, această lucrare s-a executat şi pe 16.116 ha. (61,5 la sută) cultivate cu porumb. Colectiviştii au primit un sprijin substanţial din partea mecanizatorilor, care au prăşit mecanizat peste 4200 ha. cu porumb. Şi mecanizatorii care lucrează pe ogoarele raionului Birlad şi-au adus o contribuţie însemnată in campania lucrărilor de întreţinere a culturilor. Ei au executat prăşitul mecanizat pe o suprafaţă de 2655 ha. cu floa­­rea-soarelui şi 5544 ha. cu porumb. Deşi contribuţia mecanizatorilor a fost mai substanţială, rezultatele obţinute la prăţitul culturilor în raionul Birlad nu sunt pe măsura posibilităţilor, deoarece nu au fost mobilizate din prin şi forţele gospodăriilor colective. Aşa se face că praşila I s-a executat pe numai 49,6 la sută din suprafaţa insâminţatâ cu porumb, 49,9 la sută din suprafaţa insâminţatâ cu sfeclă de zahăr etc. Lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară mult mai anevoios In raioanele Negreşti, Hirlau, Paşcani, în comunele subordonate oraşe­lor Iaşi, Birlad etc. In raionul Paşcani, de exemplu, au fost prăşite numai 7175 ha. cu porumb (30,4 la sută) ţi 59 la sută din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, 36,6 la sută din suprafaţa cultivată cu cartofi şi 53 la sută din suprafaţa insaminţata cu sfeclă de zahăr. Aportul mecaniza­torilor care lucrează pe raza raionului Paşcani (S.M.T. Tg. Frumos, S.M.T. Paşcani, S.M.T. lugani) la întreţinerea culturilor este nesatisfăcâtor. Su­prafaţa cu porumb care a fost prăşită mecanizat, de exemplu, este de numai 391 ha. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti, consiliile agricole, conducerile S.M.T.-urilor şi gospodăriilor colective tre­buie ca, sub îndrumarea organelor raionale şi orăşeneşti de partid, să ia măsurile cuvenite pentru terminarea grabnică a praşilei I la toate cul­turile. Orice întîrziere cu executarea prăşitului duce la diminuarea re­coltei la hectar. Conducerile S.M.T.-urilor trebuie să se intereseze mai indeaproape de executarea prăşitului mecanizat. Pe suprafeţele însămîn­­ţate in rînduri drepte trebuie să se folosească la prăşit mijloacele me­canizate. In felul acesta se asigură lucrări de bună calitate şi grăbirea prăşitului. Consiliile de conducere din gospodăriile colective, specialiştii agricoli, îndrumaţi de organizaţiile de partid, să organizeze temeinic mun­ca, să mobilizeze la prăşit, alături de mijloacele mecanizate, toate for­ţele gospodăriilor colective. In această perioadă, specialiştii agricoli tre­buie să se îngrijească de îndrumarea temeinică a echipelor de colecti­vişti care vor executa vanitul. Echipele trebuie să cunoască bine cum să execute această lucrare pentru a se asigura densitatea optimă de plante la hectar, la fiecare cultură in parte. Mecanizatori din S.M.T., colectivişti ! Organizaţi-vâ temeinic munca şi depuneţi toate eforturile pentru a termina grabnic praşila I. Alături de mijloacele mecanizate să fie folosite la prăşit toate forţele gospodăriilor colective. Urmaţi exemplul mecanizatorilor şi lucrătorilor din G.A.S., care sunt fruntaşi la executarea lucrărilor de întreţinere. In aceste zile bibliotecile sunt mult solicitate de către studenţi, care se pregătesc pentru examene. IN CLIŞEU, in una din să­lile de lectură ale Bibliotecii regionale din Iași. Activitate sindicală concretă, mobilizatoare Sub conducerea organizaţiilor de partid, comitetele de sin­dicat din întreprinderile ieșene desfăşoară o intensă muncă politică de masă pentru mobilizarea muncitorilor la înfăptuirea sarcinilor de plan. In acest scop, un rol deosebit de însemnat il au organizarea la timp a consfătuirilor de producţie în ca­drul grupelor de sindicat şi conferinţelor pe diferite teme. De felul cum sunt antrenate colectivele de muncitori la dezbaterea problemelor de producţie depinde in mare măsură eficacitatea acestor consfătuiri şi conferinţe. Iată cîteva aspecte din întreprinderile din oraşul Iaţi. Cînd există spirit de iniţiativă Comitetul de sindicat de la secţia turnătorie a Atelierelor Nicolina - Iaşi acordă o importanţă deosebită con­­sfătuirilor de producţie. Pregătirea din vreme a consfătuirilor, respectarea în­tocmai a graficelor de şedinţe, urmă­rirea îndeplinirii angajamentelor şi a propunerilor făcute de muncitori sunt sarcini ce stau permanent în atenţia comitetului de sindicat pe secţie. In unele situaţii mai deosebite comitetul de sindicat a dat dovadă de mult spi­rit de iniţiativă. Aşa, de exemplu, in luna aprilie datorită unei slabe or­ganizări a muncii, planul de produc­ţie la data de 12 aprilie se găsea realizat in proporţie de numai 10-12 la sută la piese turnate faţă de indica­torul planificat. Analizînd această si­tuaţie, comitetul de sindicat, împreu­nă cu conducerea administrativă au organizat o consfătuire de producţie în cadrul căreia s-a discutat această problemă. Propunerile făcute de mun­citori in consfătuire şi ulterior aplica­te în practică, precum şi noile măsuri de organizare a procesului de pro-­ ducţie au făcut ca pînă la sfîrşitul lu-­ nii să se recupereze pierderile a-a­vute şi să se dea peste plan 2 tone piese turnate. O altă deficienţă care s-a ivit îrn procesul de producţie o constituia nu­mărul mare de rebuturi obţinut la tur­narea cuzineţilor de bronz. Comitetul de sindicat pe secţie a organizat cu operativitate o consfătuire în cadrul căreia s-au analizat cauzele ce du­ceau la obţinerea de rebuturi. Studi­ind amănunţit procesul de turnare a cuzineţilor de bronz, un grup de mun­citori fruntaşi şi maiştri au găsit cau­za : culeele de turnare se aşezau gre­şit. Făcîndu-se unele modificări, rezult­a­tatele au fost mulţumitoare. ■ Eficientă s-a dovedit şi iniţiativa co­mitetului de sindicat privind asigura­rea ritmicităţii producţiei. In acest scop s-a trecut la o nouă formă de organizare. Aşa de pildă, s-a alcătuit o echipă de dezbătut formele in timpul nopţii. In acest fel muncitorii care lu­crează ziua au formele pregătite bine, fapt care le asigură continuitatea pro­ducţiei. Eficienţa acestei măsuri între­prinsă de comitetul de sindicat pe sec­ţie se concretizează în creşterea pro­ductivităţii muncii cu 100 la sută. La aceste măsuri organizatorice se mai adaugă exploatarea mai bună a cu­­bilourilor, ridicarea continuă a califi­cării muncitorilor, repartizarea sarcini­lor pe om etc. care au contribuit în mare măsură la realizarea unor fru­moase succese. Obţinerea de 52.000 lei economii de materiale pe primele 4 luni de zile din acest an, a 58 tone piese turnate peste plan, cit şi redu­cerea consumului specific de cocs cu 7 la sută ne dovedesc pe deplin eficaci­tatea muncii sindicale. Grupa de atelier îşi trăieşte viaţa Una dintre grupele sindicale care desfăşoară o susţinută muncă politi­că de masă in vederea antrenării în­tregului colectiv la realizarea unei producţii sporite şi de calitate supe­­rioară este şi aceea din secţia prese­­extracţie de la fabrica de ulei „Unirea“ Iaşi. Sarcinile trasate de comitetul de sindicat sunt duse la îndeplinire cu re- GH. ILIEȘ (Continuare in pag. 3-a) ­oOp­, Combustibil economisit .­­ Economia de combustibil şi remorcarea trenurilor cu supra­­tonaj sunt principalele obiecti­ve ale Întrecerii socialiste viu desfăşurate de feroviarii remi­zei de locomotive Birlad. Mo­bilizaţi de organizaţia de partid - mecanicii şi fochiştii acestei remize au economisit de la în­ceputul anului şi pînă acum 372 tone combustibil convenţio­nal cu care se pot remorca, su­plimentar, 130 trenuri pe dis­tanţa Birlad - Fălciu. Echipele de mecanici şi fochisti de pe loco­motivele 140.230 şi 140.243 ca şi mecanicul D-tru Roseti împreu­nă cu fochistul Toader Chistol - care au remorcat în 1963 cu lo­comotiva lor opt trenuri cu su­­pratonaj, cu 420 tone în medie — sunt cîţiva dintre feroviarii bîrlădeni care s-au evidenţiat în obţinerea acestor succese. Fier vechi oţelăriilor De la Începutul lu­nii mai şi pînă In prezent, colectivul fa­bricii de rulmenţi Bir­lad a colectat şi ex­pediat oţelăriilor de la Reşiţa şi Hunedoa­ra 392 de tone fier vechi. Cu această cantitate, fierul vechi colectat şi expediat de metalurgiştii bîrlă­­deni oţelăriilor in anul 1963 a atins cifra de 2641 tone. -oOo-* Dc 1b I. T. I« Consiliul sindical lo­cal­ organizează pen­tru duminică, 2 iunie, serbări cîmpeneşti la Repedea şi Ciric. Pentru a asigura tran­­sportul cetăţenilor la aceste locuri, I.T.I. a stabilit pentru du­minică un program special de circulaţie a autobuzelor. Astfel, autobuzele vor pleca din staţia „Arta populară“ din 10 în 10 minute spre Ciric şi din 20 în 20 de minute spre Repe­dea. Incepînd de la orele 6 pînă la ore­le 23. Conferinţe pe teme tehnice Propagandei tehnice prin conferinţe I se acordă o deo­sebită atenţie şi la Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi. De la în­ceputul anului şi pînă in pre­zent au fost ţinute aici un nu­măr de 14 conferinţe, la care au participat peste 1000 de muncitori. De o deosebită a­­preciere In rindul participanţi­lor s-au bucurat conferinţele. „Procedee noi de vopsire In vederea obţinerii unei calităţi superioare“, „Deservirea co­rectă a utilajului în ţesătorii r- factor important in vederea creşterii productivităţii muncii“. Pentru luna iunie sunt prevă­zute încă 6 conferinţe pe te­me tehnice. _______ Creşte numărul unităţilor de alimentaţie publică şi ultima vreme; nu- Moara Grecilor , din mărul unităţilor coope- rand centralizat şi prin raţiei de consum din contribuţia membrilor raionul Vaslui i-a mă­rit Astfel, la Crasna, a fost amenajat un fru­mos restaurant, dotat cu utilaj modern, la cooperatori, a fost con­struit localul unui bu­fet (conducerea coope­rativei „7 Noiembrie“ a amenajat și o grădină de vară). Pe ecranele cinematografelor ieşene Şi in luna iunie, iubitorii de spectacole cine­matografice din oraşul Iaşi vor avea prilejul să vizioneze un număr însemnat de filme în pre­mieră. Astfel, la cinematograful „Victoria‘5 vor rula filmele: „Salut viaţă“, producţie sovietică, „Căpitanul Fracasse“, producţie franceză; „Noua prietenă a tatei“, producţie din R. D. Germană;­ „Rocco şi fraţii săi“, producţie ita­­lo-franceză, la cinematograful „Maxim­ Gorki“ ; „Fraţii“, producţie cehoslovacă; „Luminile din iulie“, producţie romînească; „Judecata", pro-, ducţie sovietică; „Cabotinul“; producţie engle­ză; iar la cinematograful „Tineretului" : „Tine­reţea lui Maiakovski“ şi „Fraţii în Cosmos“, pro­ducţii sovietice. Gală de box Clubul Sportiv Mun­citoresc Studenţesc organizează astăzi la orele 19.30, pe tere­nul „Voinţa", o gală de box Intre C.S.M.S. şi A.S.A. Bacău. In cadrul acestei întîlniri vor evolua cei mai buni pugilişti de la cele două cluburi sportive. Pasiune, preocupare, iată ce exprimă fețele micilor constructori din _^&iidn£^âe lq aTădlpiiS «iS­­co^it jtr. Jîj ! SUMARUI! - Magazin * Perspectivele microelectronicii * O raritate floristică * Ochelari ^ aparat de recepţie - Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază - Din carnetul corespondentului voluntar - Pentru folosirea gospodărească a păşunilor pag. 7-a pag. 3-a - Tratativele de dezarmare de la Geneva - Puternice demonstrații ale populației de culoare In S.U.A.­­• Descoperirea epavei submarinului „Thresher“ pag. 4-a Sesiunea Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I.S.O. Vineri s-au încheiat la Bucureşti lu­crările celei de-a l1-a sesiuni a Comi­tetului tehnic pentru semifabricate din lemn al Organizaţiei internaţionale de standardizare (I.S.O.) La lucrări au participat reprezen­tanţi ai organizaţiilor de standardi-i­zare din R. P. Bulgaria, R. S. Ceho-­ slovacă, Franţa, R. F. Germană, Italia, R. P. Polonă, R. P. Romînă, Turcia şi R. P. Ungară. Conform statutului I.S.O.­ aceştia au reprezentat şi organizaţiile­, respective din Austria, Belgia, Elveţia, R. D. Germană, Olanda şi U.R.S.S. A participat, de asemenea, în calitate de observator un reprezentant al Confe-- deraţiei europene a industriei lemnu-j­iui şi al Federaţiei europene a sindicat­­elor fabricanţilor de parchete, ambelor cu sediul la Paris.­­ Reprezentanţii organizaţiilor de stan-­ dardizare au elaborat la această sesi­une proiecte de recomandări interna­­ţionale privind caracteristicile genera-­ le de fabricaţie a parchetului din lemn masiv şi ale parchetului de ste­jar masiv şi lamelor, luînd totodată­ unele hotârîri în legătură cu lucrările viitoare ale Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I.S.O.­­ (Agerpres) Consfătuire pe tema „Mi-e dragă ramura în care lucrez" Nu de mult, comisia culturală din cadrul Co­mitetului raional al fe­meilor­­ Birlad a orga­nizat la Fălciu o consfă­tuire cu tema „Mi-e dra­gă ramura în care lu­crez“, referitoare la mun­ca in sectorul zootehnic. Au participat îngrijitoa­re de animale şi alte colectiviste din comuna gazdă, precum şi din Măluşteni, Epureni, Bo­zia, Cirja etc. Scopul a­­cestei consfătuiri a fost stimularea interesului pentru activitatea în sec­­torul zootehnic şi efec­tuarea unui schimb de experienţă. De pildă, din cuvîntul inginerei Ecaterina Co­cea, participantele­ au văzut cum s-a dezvoltat sectorul zootehnic din G.A.C. Fălciu, au luat cunoştinţă de unele re­zultate bune obţinute aici şi de metodele folo­site. Pe marginea aces­tui scurt referat au parti­­cipat la discuţii îngriji­toarele de animale El. Maftei (Epureni),­ Geor­­geta Grecu (Măluşteni), Lucreţia Nechita şi Ru­­xanda Nechita (Cirja), Profira Mihalache şi Ma­ria Giurcăneanu (Făl­ciu). Ele au arătat pe larg foloasele broşurilor zootehnice pe care le-au citit, cum au aplicat în viaţă cele învăţate şi ce rezultate au dobîndit la locul de muncă al fiecă­reia. In cuvîntul lor partici­pantele s-au referit la numeroasele satisfacţii pe care Ie oferă munca In sectorul zootehnic. In continuare ele au ascul­tat cu viu Interes sfa­turile date de Ing. zoo­­tehnistă M. Budeanu ca­­re a făcut şi un scurt calcul economic pe baza unor cifre din planul de producţie cu privire la dezvoltarea pe care o va lua sectorul zooteh­­nic şi avantajele ce vor rezulta de aici. Vizitarea sectorului zootehnic al G.A.C. Fălciu a fost în­soţită de explicaţii am­ple, oaspeţii cercetând totodată cu viu interes graficele cu cifre grăi-­ toare şi panourile frun­taşilor. Ei s-au oprit în­delung şi la expoziţiei de cărţi de specialitate. Crescătoarele de animal­­e, cititoare fruntaşe a­­ fost evidenţiate şi au pri-j, mit buchete de flori. I In Încheierea consfă- tuirii a avut loc un pro­r gram artistic in cadrul căruia s-au prezentat piesa „Zmeoaicele* și cîntece interpretate doi, cor şi soliști. de 1 iunie, gindurile noastre se îndreaptă mai mult ca ori­­cînă spre copii, cu arincă şi nespusă dragoste şi grijă. in i­­nima oricărui om cinstit, dra­gostea pentru copii se împle­teşte strîns cu grija pentru a­­părarea şi întărirea păcii. As­tăzi in ţara noastră copiii îşi tră­iesc din plin copilăria. Partidul, statul democrat-popular, poartă copiilor o dragoste caldă şi o grijă de fiecare clipă, le că­lăuzesc, cu m­ină sigură paşii spre realizarea deplină a apti­tudinilor lor. a­zi In mijlocul copiilor la Casa pionierilor, sau la o grădiniţă. Ţi se umple i­­nima de bucurie cină le vezi preocupările, dragostea cu care sunt înconjuraţi de cei mari. La cercul de artă plastică de la Casa pionierilor e linişte de­plină. Micii artişti sunt în toiul creaţiei, pregătesc o expoziţie. Ne aruncăm privirea pe un de­sen (o fetiţă ţine cu gingăşie in mim­i un porumbel ce sim­bolizează pacea­ şi la care lu­crează o pionieră. Alături, un băieţel cu părul ca holdele in pirg, cu ochii albaştri plini de inteligenţa, desenează o uzină. Visează de pe acum să devină inginer, in altă sală, se întrec şahiştii in cadrul campionatului „Dupa 1 iunie“. Partidele sunt pe sfirşite. Atenţie la orice mu­tare. Ciştigătorii: in băieţi Popa Emilian, iar la fete Cristea E­­lena. învinşii îi felicită pe în­vingători, aşa cum se înttmplă in marile întreceri. In liniştea deplină se aude o frintură de melodie: „Te cântăm partid iubit“. E un semn c-au început repetiţiile la cor. Şi pri­mul cîntec este dedicat parti­dului, părintelui drag, care se îngrijeşte şi îndrumă cu înţe­lepciune viaţa fericită de azi. Şi la cercurile de artă drama­tică şi coregrafie se lucrează intens. Se pregăteşte un mon­taj special, se fac ultimele re­petiţii la dansuri l­a grădiniţa de copii nr. 1­­­19, la grupa celor „mari“, sunt in tot pregătirile pro­gramului ce va fi dat la Parcul expoziţiei cu prilejul deschiderii Orăşelului copiilor. Se recită, se ciuită. La întreba­rea educatoarei, „cine vrea să spună o poezie“? ‘se ridică un stol de miini. 'Micul Lăzescu A­­lexandru recită poezia „De ziua m cintec^ Dirijor este Vraciu Mariana. Li­nişte deplină. Se dă tonul şi, a­­poi, se aude o comandă înceată, dar promptă. — Una, două, trei!... După terminarea cuvlntului trei, sala este învăluită In me­lodii. 'Ai sta ore in şir să asculţi refrenul cîntecului, căruia a­ceşti copii îi dau atita patos. E partidul ce ne-aduce Fericire, bucurii. έi la magazinele „Scufiţa ÎS Roşie“ şi „Gulliver” e mare­a animaţie. Jucăriile s-au a­­dunat acum mai multe. In faţa vitrinei unde se află circul se GulUverjA_Boi^ ursuleţi, gucţ se dau huţa. Grupuri de copii stau şi privesc şi rid tare mult de ursuleţul cel mai mic care e gata să cadă. E un rîs crista­i lin, sănătos, in magazine, cereh­rile sint multe: rină pe rină ur­i­suleţi, iepuraşi, veveriţe, păpuşi şi alte jucării sint îmbrăţişate de cei mici şi iau drumul casei lor unde vor începe atitea jocuri. Şi va fi multă, multă bucurie* Va fi atita fericire in această zi a primăverii, vor fi şi cîntece şi flori. Flori, ci­ mai multe flori, pentru cele mai tinere şi, gingaşe flori ale patriei noastre* ION ARHIP, moi & s" ...Flori, cu­ mai multe flori pentru cele mai gingașe flori ale pa­triei (imagine luată la cercul „Miinilor îndemînatice“ de Ioi Casa pio­nierilor din Iași).

Next