Flacăra Iaşului, iunie 1963 (Anul 19, nr. 5205-5230)
1963-06-01 / nr. 5205
pholeta, bin toate taejje, nNmnt ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 520S SIMBATA 1 IUNIE 1963 4 PAGINI 20 BANI O problemă la ordinea zilei Terminarea praşilei I-a In aceste zile, principalele eforturi ale lucrătorilor de pe ogoarele regiunii noastre sunt îndreptate la întreţinerea culturilor. Lucrările de întreţinere a culturilor trebuie să se execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, pentru a se putea obţine ţi in acest an recolte sporite la hectar. Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, mecanizatorii ţi ceilalţi lucrători din gospodăriile agricole de stat din regiune au reuşit să obţină cele mai bune rezultate in această importantă campanie. Atit In gospodăriile agricole de stat din Trustul laţi, cit ţi in gospodăriile agricole din Trustul Birlad s-a terminat prima pravilă la culturile de porumb, cioarea-soarelui ţi cartofi. Cu acelaşi elan în muncă, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat au pornit la executarea celei de a doua praşile. Pînă la 30 mai a.c., s-a prăşit a doua oară cultura cartofilor şi se apropie de sfîrşit executarea celei de a doua praşile la floarea-soarelui. Rezultate bune in această direcţie s-au obţinut şi în numeroase gospodării colective. La gospodăria colectivă din comuna Negreşti, raionul Negreşti, unde organizaţia de partid şi consiliul de conducere s-au ocupat indeaproape de buna organizare a muncii şi de mobilizarea tuturor forţelor la întreţinerea culturilor, s-a reuşit ca intr-un timp scurt să se termine praşila I la porumb, floarea-soarelui, cartofi şi sfecla de zahăr. Şi in multe gospodării colective din raioanele Huşi şi Vaslui s-a terminat praşila I. Din datele comunicate la Consiliul agricol regional, în seara zilei de 30 mai a.c., rezultă că raionul Huşi este cel mai avansat cu lucrările de întreţinere. La cultura florii soarelui s-a executat proţila I pe 86,6 la sută din suprafaţa insaminţata, la cultura cartofilor pe 71,2 la sută, iar la sfecla de zahăr pe 52 la sută. De asemenea, această lucrare s-a executat şi pe 16.116 ha. (61,5 la sută) cultivate cu porumb. Colectiviştii au primit un sprijin substanţial din partea mecanizatorilor, care au prăşit mecanizat peste 4200 ha. cu porumb. Şi mecanizatorii care lucrează pe ogoarele raionului Birlad şi-au adus o contribuţie însemnată in campania lucrărilor de întreţinere a culturilor. Ei au executat prăşitul mecanizat pe o suprafaţă de 2655 ha. cu floarea-soarelui şi 5544 ha. cu porumb. Deşi contribuţia mecanizatorilor a fost mai substanţială, rezultatele obţinute la prăţitul culturilor în raionul Birlad nu sunt pe măsura posibilităţilor, deoarece nu au fost mobilizate din prin şi forţele gospodăriilor colective. Aşa se face că praşila I s-a executat pe numai 49,6 la sută din suprafaţa insâminţatâ cu porumb, 49,9 la sută din suprafaţa insâminţatâ cu sfeclă de zahăr etc. Lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară mult mai anevoios In raioanele Negreşti, Hirlau, Paşcani, în comunele subordonate oraşelor Iaşi, Birlad etc. In raionul Paşcani, de exemplu, au fost prăşite numai 7175 ha. cu porumb (30,4 la sută) ţi 59 la sută din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, 36,6 la sută din suprafaţa cultivată cu cartofi şi 53 la sută din suprafaţa insaminţata cu sfeclă de zahăr. Aportul mecanizatorilor care lucrează pe raza raionului Paşcani (S.M.T. Tg. Frumos, S.M.T. Paşcani, S.M.T. lugani) la întreţinerea culturilor este nesatisfăcâtor. Suprafaţa cu porumb care a fost prăşită mecanizat, de exemplu, este de numai 391 ha. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti, consiliile agricole, conducerile S.M.T.-urilor şi gospodăriilor colective trebuie ca, sub îndrumarea organelor raionale şi orăşeneşti de partid, să ia măsurile cuvenite pentru terminarea grabnică a praşilei I la toate culturile. Orice întîrziere cu executarea prăşitului duce la diminuarea recoltei la hectar. Conducerile S.M.T.-urilor trebuie să se intereseze mai indeaproape de executarea prăşitului mecanizat. Pe suprafeţele însămînţate in rînduri drepte trebuie să se folosească la prăşit mijloacele mecanizate. In felul acesta se asigură lucrări de bună calitate şi grăbirea prăşitului. Consiliile de conducere din gospodăriile colective, specialiştii agricoli, îndrumaţi de organizaţiile de partid, să organizeze temeinic munca, să mobilizeze la prăşit, alături de mijloacele mecanizate, toate forţele gospodăriilor colective. In această perioadă, specialiştii agricoli trebuie să se îngrijească de îndrumarea temeinică a echipelor de colectivişti care vor executa vanitul. Echipele trebuie să cunoască bine cum să execute această lucrare pentru a se asigura densitatea optimă de plante la hectar, la fiecare cultură in parte. Mecanizatori din S.M.T., colectivişti ! Organizaţi-vâ temeinic munca şi depuneţi toate eforturile pentru a termina grabnic praşila I. Alături de mijloacele mecanizate să fie folosite la prăşit toate forţele gospodăriilor colective. Urmaţi exemplul mecanizatorilor şi lucrătorilor din G.A.S., care sunt fruntaşi la executarea lucrărilor de întreţinere. In aceste zile bibliotecile sunt mult solicitate de către studenţi, care se pregătesc pentru examene. IN CLIŞEU, in una din sălile de lectură ale Bibliotecii regionale din Iași. Activitate sindicală concretă, mobilizatoare Sub conducerea organizaţiilor de partid, comitetele de sindicat din întreprinderile ieșene desfăşoară o intensă muncă politică de masă pentru mobilizarea muncitorilor la înfăptuirea sarcinilor de plan. In acest scop, un rol deosebit de însemnat il au organizarea la timp a consfătuirilor de producţie în cadrul grupelor de sindicat şi conferinţelor pe diferite teme. De felul cum sunt antrenate colectivele de muncitori la dezbaterea problemelor de producţie depinde in mare măsură eficacitatea acestor consfătuiri şi conferinţe. Iată cîteva aspecte din întreprinderile din oraşul Iaţi. Cînd există spirit de iniţiativă Comitetul de sindicat de la secţia turnătorie a Atelierelor Nicolina - Iaşi acordă o importanţă deosebită consfătuirilor de producţie. Pregătirea din vreme a consfătuirilor, respectarea întocmai a graficelor de şedinţe, urmărirea îndeplinirii angajamentelor şi a propunerilor făcute de muncitori sunt sarcini ce stau permanent în atenţia comitetului de sindicat pe secţie. In unele situaţii mai deosebite comitetul de sindicat a dat dovadă de mult spirit de iniţiativă. Aşa, de exemplu, in luna aprilie datorită unei slabe organizări a muncii, planul de producţie la data de 12 aprilie se găsea realizat in proporţie de numai 10-12 la sută la piese turnate faţă de indicatorul planificat. Analizînd această situaţie, comitetul de sindicat, împreună cu conducerea administrativă au organizat o consfătuire de producţie în cadrul căreia s-a discutat această problemă. Propunerile făcute de muncitori in consfătuire şi ulterior aplicate în practică, precum şi noile măsuri de organizare a procesului de pro- ducţie au făcut ca pînă la sfîrşitul lu- nii să se recupereze pierderile a-avute şi să se dea peste plan 2 tone piese turnate. O altă deficienţă care s-a ivit îrn procesul de producţie o constituia numărul mare de rebuturi obţinut la turnarea cuzineţilor de bronz. Comitetul de sindicat pe secţie a organizat cu operativitate o consfătuire în cadrul căreia s-au analizat cauzele ce duceau la obţinerea de rebuturi. Studiind amănunţit procesul de turnare a cuzineţilor de bronz, un grup de muncitori fruntaşi şi maiştri au găsit cauza : culeele de turnare se aşezau greşit. Făcîndu-se unele modificări, rezultatatele au fost mulţumitoare. ■ Eficientă s-a dovedit şi iniţiativa comitetului de sindicat privind asigurarea ritmicităţii producţiei. In acest scop s-a trecut la o nouă formă de organizare. Aşa de pildă, s-a alcătuit o echipă de dezbătut formele in timpul nopţii. In acest fel muncitorii care lucrează ziua au formele pregătite bine, fapt care le asigură continuitatea producţiei. Eficienţa acestei măsuri întreprinsă de comitetul de sindicat pe secţie se concretizează în creşterea productivităţii muncii cu 100 la sută. La aceste măsuri organizatorice se mai adaugă exploatarea mai bună a cubilourilor, ridicarea continuă a calificării muncitorilor, repartizarea sarcinilor pe om etc. care au contribuit în mare măsură la realizarea unor frumoase succese. Obţinerea de 52.000 lei economii de materiale pe primele 4 luni de zile din acest an, a 58 tone piese turnate peste plan, cit şi reducerea consumului specific de cocs cu 7 la sută ne dovedesc pe deplin eficacitatea muncii sindicale. Grupa de atelier îşi trăieşte viaţa Una dintre grupele sindicale care desfăşoară o susţinută muncă politică de masă in vederea antrenării întregului colectiv la realizarea unei producţii sporite şi de calitate superioară este şi aceea din secţia preseextracţie de la fabrica de ulei „Unirea“ Iaşi. Sarcinile trasate de comitetul de sindicat sunt duse la îndeplinire cu re- GH. ILIEȘ (Continuare in pag. 3-a) oOp, Combustibil economisit . Economia de combustibil şi remorcarea trenurilor cu supratonaj sunt principalele obiective ale Întrecerii socialiste viu desfăşurate de feroviarii remizei de locomotive Birlad. Mobilizaţi de organizaţia de partid - mecanicii şi fochiştii acestei remize au economisit de la începutul anului şi pînă acum 372 tone combustibil convenţional cu care se pot remorca, suplimentar, 130 trenuri pe distanţa Birlad - Fălciu. Echipele de mecanici şi fochisti de pe locomotivele 140.230 şi 140.243 ca şi mecanicul D-tru Roseti împreună cu fochistul Toader Chistol - care au remorcat în 1963 cu locomotiva lor opt trenuri cu supratonaj, cu 420 tone în medie — sunt cîţiva dintre feroviarii bîrlădeni care s-au evidenţiat în obţinerea acestor succese. Fier vechi oţelăriilor De la Începutul lunii mai şi pînă In prezent, colectivul fabricii de rulmenţi Birlad a colectat şi expediat oţelăriilor de la Reşiţa şi Hunedoara 392 de tone fier vechi. Cu această cantitate, fierul vechi colectat şi expediat de metalurgiştii bîrlădeni oţelăriilor in anul 1963 a atins cifra de 2641 tone. -oOo-* Dc 1b I. T. I« Consiliul sindical local organizează pentru duminică, 2 iunie, serbări cîmpeneşti la Repedea şi Ciric. Pentru a asigura transportul cetăţenilor la aceste locuri, I.T.I. a stabilit pentru duminică un program special de circulaţie a autobuzelor. Astfel, autobuzele vor pleca din staţia „Arta populară“ din 10 în 10 minute spre Ciric şi din 20 în 20 de minute spre Repedea. Incepînd de la orele 6 pînă la orele 23. Conferinţe pe teme tehnice Propagandei tehnice prin conferinţe I se acordă o deosebită atenţie şi la Fabrica „Ţesătura“ din Iaşi. De la începutul anului şi pînă in prezent au fost ţinute aici un număr de 14 conferinţe, la care au participat peste 1000 de muncitori. De o deosebită apreciere In rindul participanţilor s-au bucurat conferinţele. „Procedee noi de vopsire In vederea obţinerii unei calităţi superioare“, „Deservirea corectă a utilajului în ţesătorii r- factor important in vederea creşterii productivităţii muncii“. Pentru luna iunie sunt prevăzute încă 6 conferinţe pe teme tehnice. _______ Creşte numărul unităţilor de alimentaţie publică şi ultima vreme; nu- Moara Grecilor , din mărul unităţilor coope- rand centralizat şi prin raţiei de consum din contribuţia membrilor raionul Vaslui i-a mărit Astfel, la Crasna, a fost amenajat un frumos restaurant, dotat cu utilaj modern, la cooperatori, a fost construit localul unui bufet (conducerea cooperativei „7 Noiembrie“ a amenajat și o grădină de vară). Pe ecranele cinematografelor ieşene Şi in luna iunie, iubitorii de spectacole cinematografice din oraşul Iaşi vor avea prilejul să vizioneze un număr însemnat de filme în premieră. Astfel, la cinematograful „Victoria‘5 vor rula filmele: „Salut viaţă“, producţie sovietică, „Căpitanul Fracasse“, producţie franceză; „Noua prietenă a tatei“, producţie din R. D. Germană; „Rocco şi fraţii săi“, producţie italo-franceză, la cinematograful „Maxim Gorki“ ; „Fraţii“, producţie cehoslovacă; „Luminile din iulie“, producţie romînească; „Judecata", pro-, ducţie sovietică; „Cabotinul“; producţie engleză; iar la cinematograful „Tineretului" : „Tinereţea lui Maiakovski“ şi „Fraţii în Cosmos“, producţii sovietice. Gală de box Clubul Sportiv Muncitoresc Studenţesc organizează astăzi la orele 19.30, pe terenul „Voinţa", o gală de box Intre C.S.M.S. şi A.S.A. Bacău. In cadrul acestei întîlniri vor evolua cei mai buni pugilişti de la cele două cluburi sportive. Pasiune, preocupare, iată ce exprimă fețele micilor constructori din _^&iidn£^âe lq aTădlpiiS «iSco^it jtr. Jîj ! SUMARUI! - Magazin * Perspectivele microelectronicii * O raritate floristică * Ochelari ^ aparat de recepţie - Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază - Din carnetul corespondentului voluntar - Pentru folosirea gospodărească a păşunilor pag. 7-a pag. 3-a - Tratativele de dezarmare de la Geneva - Puternice demonstrații ale populației de culoare In S.U.A.• Descoperirea epavei submarinului „Thresher“ pag. 4-a Sesiunea Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I.S.O. Vineri s-au încheiat la Bucureşti lucrările celei de-a l1-a sesiuni a Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al Organizaţiei internaţionale de standardizare (I.S.O.) La lucrări au participat reprezentanţi ai organizaţiilor de standardi-izare din R. P. Bulgaria, R. S. Ceho- slovacă, Franţa, R. F. Germană, Italia, R. P. Polonă, R. P. Romînă, Turcia şi R. P. Ungară. Conform statutului I.S.O. aceştia au reprezentat şi organizaţiile, respective din Austria, Belgia, Elveţia, R. D. Germană, Olanda şi U.R.S.S. A participat, de asemenea, în calitate de observator un reprezentant al Confe-- deraţiei europene a industriei lemnu-jiui şi al Federaţiei europene a sindicatelor fabricanţilor de parchete, ambelor cu sediul la Paris. Reprezentanţii organizaţiilor de stan- dardizare au elaborat la această sesiune proiecte de recomandări internaţionale privind caracteristicile genera- le de fabricaţie a parchetului din lemn masiv şi ale parchetului de stejar masiv şi lamelor, luînd totodată unele hotârîri în legătură cu lucrările viitoare ale Comitetului tehnic pentru semifabricate din lemn al I.S.O. (Agerpres) Consfătuire pe tema „Mi-e dragă ramura în care lucrez" Nu de mult, comisia culturală din cadrul Comitetului raional al femeilor Birlad a organizat la Fălciu o consfătuire cu tema „Mi-e dragă ramura în care lucrez“, referitoare la munca in sectorul zootehnic. Au participat îngrijitoare de animale şi alte colectiviste din comuna gazdă, precum şi din Măluşteni, Epureni, Bozia, Cirja etc. Scopul acestei consfătuiri a fost stimularea interesului pentru activitatea în sectorul zootehnic şi efectuarea unui schimb de experienţă. De pildă, din cuvîntul inginerei Ecaterina Cocea, participantele au văzut cum s-a dezvoltat sectorul zootehnic din G.A.C. Fălciu, au luat cunoştinţă de unele rezultate bune obţinute aici şi de metodele folosite. Pe marginea acestui scurt referat au participat la discuţii îngrijitoarele de animale El. Maftei (Epureni), Georgeta Grecu (Măluşteni), Lucreţia Nechita şi Ruxanda Nechita (Cirja), Profira Mihalache şi Maria Giurcăneanu (Fălciu). Ele au arătat pe larg foloasele broşurilor zootehnice pe care le-au citit, cum au aplicat în viaţă cele învăţate şi ce rezultate au dobîndit la locul de muncă al fiecăreia. In cuvîntul lor participantele s-au referit la numeroasele satisfacţii pe care Ie oferă munca In sectorul zootehnic. In continuare ele au ascultat cu viu Interes sfaturile date de Ing. zootehnistă M. Budeanu care a făcut şi un scurt calcul economic pe baza unor cifre din planul de producţie cu privire la dezvoltarea pe care o va lua sectorul zootehnic şi avantajele ce vor rezulta de aici. Vizitarea sectorului zootehnic al G.A.C. Fălciu a fost însoţită de explicaţii ample, oaspeţii cercetând totodată cu viu interes graficele cu cifre grăi- toare şi panourile fruntaşilor. Ei s-au oprit îndelung şi la expoziţiei de cărţi de specialitate. Crescătoarele de animale, cititoare fruntaşe a fost evidenţiate şi au pri-j, mit buchete de flori. I In Încheierea consfă- tuirii a avut loc un pror gram artistic in cadrul căruia s-au prezentat piesa „Zmeoaicele* și cîntece interpretate doi, cor şi soliști. de 1 iunie, gindurile noastre se îndreaptă mai mult ca oricînă spre copii, cu arincă şi nespusă dragoste şi grijă. in inima oricărui om cinstit, dragostea pentru copii se împleteşte strîns cu grija pentru apărarea şi întărirea păcii. Astăzi in ţara noastră copiii îşi trăiesc din plin copilăria. Partidul, statul democrat-popular, poartă copiilor o dragoste caldă şi o grijă de fiecare clipă, le călăuzesc, cu mină sigură paşii spre realizarea deplină a aptitudinilor lor. azi In mijlocul copiilor la Casa pionierilor, sau la o grădiniţă. Ţi se umple inima de bucurie cină le vezi preocupările, dragostea cu care sunt înconjuraţi de cei mari. La cercul de artă plastică de la Casa pionierilor e linişte deplină. Micii artişti sunt în toiul creaţiei, pregătesc o expoziţie. Ne aruncăm privirea pe un desen (o fetiţă ţine cu gingăşie in mimi un porumbel ce simbolizează pacea şi la care lucrează o pionieră. Alături, un băieţel cu părul ca holdele in pirg, cu ochii albaştri plini de inteligenţa, desenează o uzină. Visează de pe acum să devină inginer, in altă sală, se întrec şahiştii in cadrul campionatului „Dupa 1 iunie“. Partidele sunt pe sfirşite. Atenţie la orice mutare. Ciştigătorii: in băieţi Popa Emilian, iar la fete Cristea Elena. învinşii îi felicită pe învingători, aşa cum se înttmplă in marile întreceri. In liniştea deplină se aude o frintură de melodie: „Te cântăm partid iubit“. E un semn c-au început repetiţiile la cor. Şi primul cîntec este dedicat partidului, părintelui drag, care se îngrijeşte şi îndrumă cu înţelepciune viaţa fericită de azi. Şi la cercurile de artă dramatică şi coregrafie se lucrează intens. Se pregăteşte un montaj special, se fac ultimele repetiţii la dansuri la grădiniţa de copii nr. 119, la grupa celor „mari“, sunt in tot pregătirile programului ce va fi dat la Parcul expoziţiei cu prilejul deschiderii Orăşelului copiilor. Se recită, se ciuită. La întrebarea educatoarei, „cine vrea să spună o poezie“? ‘se ridică un stol de miini. 'Micul Lăzescu Alexandru recită poezia „De ziua m cintec^ Dirijor este Vraciu Mariana. Linişte deplină. Se dă tonul şi, apoi, se aude o comandă înceată, dar promptă. — Una, două, trei!... După terminarea cuvlntului trei, sala este învăluită In melodii. 'Ai sta ore in şir să asculţi refrenul cîntecului, căruia aceşti copii îi dau atita patos. E partidul ce ne-aduce Fericire, bucurii. Îi la magazinele „Scufiţa ÎS Roşie“ şi „Gulliver” e marea animaţie. Jucăriile s-au adunat acum mai multe. In faţa vitrinei unde se află circul se GulUverjA_Boi^ ursuleţi, gucţ se dau huţa. Grupuri de copii stau şi privesc şi rid tare mult de ursuleţul cel mai mic care e gata să cadă. E un rîs cristai lin, sănătos, in magazine, cerehrile sint multe: rină pe rină urisuleţi, iepuraşi, veveriţe, păpuşi şi alte jucării sint îmbrăţişate de cei mici şi iau drumul casei lor unde vor începe atitea jocuri. Şi va fi multă, multă bucurie* Va fi atita fericire in această zi a primăverii, vor fi şi cîntece şi flori. Flori, ci mai multe flori, pentru cele mai tinere şi, gingaşe flori ale patriei noastre* ION ARHIP, moi & s" ...Flori, cu mai multe flori pentru cele mai gingașe flori ale patriei (imagine luată la cercul „Miinilor îndemînatice“ de Ioi Casa pionierilor din Iași).