Flacăra Iaşului, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5851-5877)
1965-07-01 / nr. 5851
r Pag. 2 PROIECTULUI STĂTUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN întrebări şi propuneri VASILE STERIAN — instructor al Comitetului raional de partid Bîrlad: In vederea îmbunătăţirii continue a muncii de partid în staţiunile de maşini şi tractoare, cred că ar fi bine să se creeze şi în aceste unităţi comitete de partid şi organizaţii de bază pe brigăzi. ION FRONEA — secretarul comitetului de partid de la Uzina metalurgică Iaşi: Cred că ar fi util ca în întreprinderile mari in care muncesc peste 1.000 de membri de partid, comitetul de partid respectiv să fie asimilat în drepturi cu comitetul orăşenesc de partid de subordine raională. VASILE CIOBANU — din organizaţia de bază de la secţia a II-a a Fabricii de mobilă Iaşi. In Statutul Partidului Muncitoresc Român se arată că: „Membrii şi candidaţii de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizația de partid încetează de a mai fi membri de partid sau candidaţi de partid"... întrunit în proiectul Statutului Partidului Comunist Român nu se face nici o referire la această problemă, întreb: Cum se va proceda în viitor cu acei membri de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizaţia de partid ? Sllll!!l!lllillll!lini!ll!l!!lllll!l!!lllll!!!llll!ll!llll!l!l!l!ll!llll!!l!ll!!mll!i!!l!!l!lilllll!!!1!!illll FLACĂRA IAȘULUI pe marginea Respectăm cu stricteţe principiul muncii colective înaltele răspunderi ale comuniştilor La Fabrica de mobilă a avut loc, recent, o adunare in care comuniştii din organizaţia de bază a secţiei a II-a, tovarăşii din activul fără de partid de aici au purtat vii discuţii pe marginea proiectului Statutului Partidului Comunist Român.— Proiectul de Statut, a spus tovarăşul Vasile Popovici, secretarul organizaţiei de bază, ne prilejuieşte sentimente de înaltă mindrie, el fiind Încă o dovadă a înţelepciunii conducerii partidului nostru, a maturităţii politice a Întregului partid. Colectivul secţiei, a continuat vorbitorul, este hotărlt să intimpine cel de al IV-lea Congres al partidului cu noi succese in muncă. „ Organizaţiile de masă S1 obşteşti, şi-a început cuvîntul tovarăşul Vasile Ciobanu, muncitor la maşina de gumat hirtie, asigură larga participare a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Populare Române și la exercitarea controlului obștesc, ceeca ce reprezintă o expresie a democratismului orinduirii socialiste... Conducerea şi îndrumarea de către partid a organizaiiei de masă şi obşteşti se realizează, pe baza liniei politice generale a partidului, prin comuniştii care lfi desfăşoară activitatea la aceste organizaţii..., se spune in capitolul al X-lea al proiectului Statutului P.C.R. Ca preşedinte al comitetului de sindicat pe secole, pot spune că Îndrumarea competentă şi permanentă a organizaţiei de partid a făcut cand ne desfăşurăm munca In cele mai bune condifii, să folosim cele mai Indicate căi de mobilizare a Întregului colectiv de muncă în desfăşurarea întrecerii socialiste. Tovarăşul Mihai Darie, muncitor la maşina de presat, şi-a exprimat deplinul acord cu prevederile proiectului de Statut, angajându-se să cinstească evenimentul de mare însemnătate — Congresul partidului — cu rezultate tot mai bune. Personal, s-a angajat să dea peste plan zece garnituri de mobilă de bucătărie la un înalt nivel calitativ. Tovarăşii Mihai Agapei, muncitor In sectorul pregătire, Dumitru Dascălu, muncitor In sectorul întreţinere, Ion Michiuşcă, Petru Borş, muncitori in sectorul montaj, Ion Ignat, muncitor ascultor şi alţii s-au referit, In discuţii, la capitolul al II-lea al proiectului unde se vorbeşte despre membrii de partid, Îndatoririle şi drepturile lor. Ei au arătat că continua ridicare a nivelului politico-ideologic şi profesional şi de cultură generală este o datorie de frunte a fiecărui membru de partid, ştiut fiind că aceasta se răsfrunge nemijlocit asupra producţiei. Numai printr-o înaltă conştiință socialistă, printr-o pregătire profesională superioară muncitorul comunist îşi poate aduce pe deplin contribuţia sa in Îndeplinirea sarcinilor de plan. Ei au exemplificat aceasta cu rezultatele obţinute de către acei comunişti şi tovarăşi din activul fără de partid care manifestă permanentă preocupare pentru ridicarea calificării lor, pentru completarea studiilor, pentru îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe cu tot ce e nou in tehnica fabricării mobilei. — Adunarea generală, a spus tovarăşul Dumitru Mazilu, şef de echipă in sectorul montaj, organul conducător al organizaţiei de bază, joacă un rol primordial In viata comuniştilor, ea fiind aceea care analizează modul In care comuniştii Îndeplinesc obiectivele Întrecerii socialiste pentru realizarea planului de producţie, introducerea tehnicii noi, Îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, Întărirea disciplinei. Succesul adunării generale depinde de preocuparea biroului organizaţiei de bază pentru selectarea principalelor probleme ce urmează a fi puse în discuţia comuniştilor, de pregătirea adunării, de calitatea materialelor prezentate, de nivelul discuţiilor. Respectarea planificării adunărilor generale, tinerea lor conform Statutului este o condiţie de seamă, care Insă n-a prea fost respectată de biroul organizatiei noastre de bază. In cuvîntul său, tovarăşul Constantin Cora, secretarul comitetului de partid pe fabrică, a spus : — Comuniştii, întregul popor au primit cu nespusă satisfacţie şi entuziasm proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea şi proiectul de Statut al P.C.R. Aceste documente de însemnătate istorică pentru dezvoltarea pe mai departe a patriei noastre, reprezintă o imagine grăitoare a inteleptei politici dusă de partidul nostru. Documentele au un conţinut profund realist şi mobilizator, ele se bazează pe realizările obţinute in toate sectoarele de activitate, pe analiza ştiinţifică a necesităţilor şi posibilităţilor de care dispunem. Totodată, el a subliniat Înaltele răspunderi ce revin comuniştilor pentru creşterea rolului conducător al organizaţiei de bază, pentru mobilizarea colectivului secţiei la îndeplinirea exemplară a planului de producţie ritmic şi la toţi Indicatorii. In vederea păstrării pe mai departe a steagului de secţie evidenţiată in întrecerea socialistă pe fabrică. Angajamentele luate de participanţi la discuţii dovedesc hotărîrea comuniştilor, a Întregului colectiv de a intimpina cel de al IV-lea Congres al partidului cu succese deosebite in productie. GORNENU HUŢANU Proiectul Statutului Partidului Comunist Român reafirmă cu putere principiul muncii colective ca principiu suprem al conducerii de partid. „Organele de partid - se arată în proiect - iţi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective, principiu suprem al conducerii de partid , membrii organelor de partid au dreptul nelimitat de a-şi spune părerea, in cadru organizat, asupra tuturor problemelor puse in discuţie ; hotăririle şi măsurile adoptate de organele de partid trebuie să fie rezultatul examinării părerilor şi propunerilor făcute, expresia gîndirii întregului colectiv". Punînd la baza întregii sale activităţi această importantă prevedere din proiectul Statutului, comitetul de partid de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad a obţinut însemnate succese în conducerea şi rezolvarea cu competenţă a problemelor economice şi politice ce au stat în faţa colectivului. De aceea, aş dori să mă refer in rîndurile ce urmează la experienţa dobîndită de noi şi în acest domeniu, la metodele şi formele ce le folosim in scopul atragierii tuturor comuniştilor la îmbunătăţirea continuă a muncii de partid, la elaborarea unor hotărîri judicioase şi la aplicarea lor in viaţă în mod exemplar. In practica muncii noastre s-a statornicit- pe bazia indicaţiilor partidului - obiceiul de a analiza în şedinţele plenare ale comitetului de partid principalele aspecte ale activităţii economice şi politice. Pregătirea temeinică a plenarelor, antrenarea membrilor comitetului la studierea diferitelor probleme pe care viaţa ie ridică intr-un anumit sector, dezbaterea lor în colectiv ne-a ajutat să intervenim întotdeauna la timp pentru îndreptarea unor anumite stări de lucruri, să elaborăm măsuri concrete care şi-au dovedit pe parcurs eficienţa. Mă voi referi numai la cîteva exemple. In urma unui studiu iniţiat de comitetul de partid s-a constatat că in munca conducerii administrative, privind aprovizionarea tehnico-materială, se făceau simţite unele deficienţe, fapt ce influenţa negativ îndeplinirea ritmică a planului. Cunoscînd temeinic cauzele neajunsurilor, noi am pus această problemă în discuţia comitetului de partid, unde s-a prezentat un referat documentat în care s-a insistat, îndeosebi, asupra posibilităţilor existente in vederea îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu. Participarea largă la dezbateri, propunerile ce s-au făcut cu acest prilej, ne-au dat posibilitatea să adoptăm un plon de măsuri judicios care, aplicat în viaţă, a condus la înlăturarea deficienţelor semnalate, la o mai bună aprovizionare tehnicomaterială a tuturor secţiilor din fabrică. Aşa s-au petrecut lucrurile şi atunci cind am analizat felul în care este folosită capacitatea de producţie a utilajului, sau cind am pus în discuţia comitetului de partid modul cum se desfăşoară munca pentru creşterea şi promovarea cadrelor. Dezbaterile ce au avut loc, propunerile ce au fost făcute au demonstrat bogata experienţă a comuniştilor, înaltul simţ de răspundere al acestora faţă de bunul mers al procesului de producţie, faţă de creşterea continuă a nivelului profesional al fiecărui muncitor, tehnician şi inginer. După aplicarea în viaţă a măsurilor adoptate au fost obţinute însemnate succese în direcţia folosirii mai raţionale a capacităţii de producţie a utilajelor, în îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de bază şi a comitetelor de sindicat din secţie pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale colectivelor respective. Aplicînd cu consecvenţă principiul muncii colective, noi folosim în rezolvarea diferitelor probleme economice şi politice un larg activ de partid format din cele mai pregătite cadre, specialişti din diverse sectoare de producţie ale fabricii. Cu ajutorul activului de partid au fost studiate şi analizate diverse aspecte legate de extinderea tehnicii noi, de descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor Interne existente în secţii, de îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. In toate aceste domenii, colectivul nostru a dobîndit în cinstea Congresului partidului, rezultate deosebite. Ajutate în permanenţă de comitetul de partid, birourile organizaţiilor de bază din secţii şi-au îmbunătăţit stilul şi metodele lor de muncă. Ele analizează cu regularitate principalele aspecte ale activităţii colectivelor respective, pregătesc cu mai multă grijă adunările generale ale comuniştilor, pun în discuţia acestora problemele majore legate de bunul mers al procesului de producţie, antrenează masa membrilor de partid la aplicarea în viaţă a propriilor hotărâri, a politicii partidului. Cu toate acestea trebuie menţionat faptul că în activitatea noastră, a comitetulului de partid, ca şi a unor birouri ale organizaţiilor de bază se mai fac încă simţite neajunsuri care se cer a fi înlăturate cu toată hotărirea. S-au mai intîmplat cazuri cind unele plenare ale comitetului de partid, sau unele adunări generale ale comuniştilor au fost pregătite în pripă, ceea ce a făcut ca ele să nu se desfăşoare la un nivel corespunzător. Unii secretari cre organizaţii de bază cum ar fi, de pildă, tovarăşii Chiriţă Marin (de la tura A, secţia rectificare), Mihai Chirvase (de la tura B, secţia strungărie) „uită" Câteodată că în rezolvarea sarcinilor trebuie să atragă toţi membrii biroului organizaţiei de bază, un număr cit mai mare de comunişti. Fireşte, acesta este un sistem de lucru greşit, care trebuie combătut cu tot mai multă exigenţă. Militînd pentru perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor noastre de muncă, comitetul de partid va acorda o şi mai mare atenţie pregătirii temeinice a şedinţelor plenare, folosirii activului de partid, îndrumării birourilor organizaţiilor de bază în alegerea şi punerea îndelilaterea comuniştilor a celor mai importante probleme de care depinde bunul mers al procesului de producţie, ridicarea continuă a nivelului muncii de partid. Suntem convinşi că in felul acesta vom reuşi să obţinem şi în viitor noi succese în atragerea tuturor comuniştilor la rezolvarea sarcinilor mari şi complexe pe care partidul le pune şi în faţa făuritorilor de rulmenţi din Bîrlad. NICOLAE COSTICA secretarul comitetului de partid de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad iiiii!iiiiimii iiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiifluiiiiflu ii]iiiluuiiimiiiii]iiiii!iiiii!iiiiiiiiiiii!iiiimmi!iiiii SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 2 IULIE 1965 PROGRAMUL I : La orele : 5 ; 6 ; 7 i 10 ; 12 i 14 ; 16 ; 22 s 23.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10.03 Teatru la microfon : „Moartea unui artist", scenariu radiofonic de Floria Lovinescu, interpretează un colectiv al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti ; 15.30 Recunoaşteţi solistul ? Muzică uşoară ; 17.30 In slujba patriei : 18 Pagini din operete ; 18.15 Cîntece din folclorul nou ; 18.50 Orizont 1970 - „Proporţii şi ritmuri în dezvoltarea economiei ţării noastre"1. 19 Caleidoscop muzical; 20 Radiogazeta de seară ; 20.30 Melodii vechi... întotdeauna noi ; 21 Recital : Toti dai Monte ; 21.15 Retrospectivă - Opere literare apărute în ultimii ani : „Scrinul negru" de George Călinescu ; 21.45 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu ; 22.20 Maeștri ai claviaturii : Vladimir Fiorovitz, interpret al sonatei nr. 3 opus 14 In fa minor de Clemenţi ; 22.35 Melodii... melodii - muzică uşoară. PROGRAMUL II : La orele : 7.30 ; 9; 11 ; 13; 15; 17; 19; 21 ; 23; 0.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale ; 14.35 Valsuri celebre ; 15.10 Arii din opere româneşti ; 15.30 Din ţările socialiste ; 16.20 Sport ; 17.30 Sfatul medicului ; 18 Intîlnire cu muzica uşoară şi Interpreţii ei ; 19.05 Selecţiuni din opereta i.Neapole sub sărutul focului“ de Renata Rascei; 19.30 Şcoala şi viaţa ; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Din cintecele de dragoste ale popoarelor; 21.20 Melodie și ritm ; 21.40 Recital Nicolae Secăreanu (noi înregistrări) ; 22.30 Meridiane ; 23.50 „Stele sclipesc pe cer" - muzică uşoară. 'CvXXXXXXXXXXXXNXXVXXXXXXXXXViXX\XXXX\XXX\\XXXXNXXXX\XXXXXXXX\XXN\NX\X\\XVXX\\\X\XXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXX\' Adunări săteşti ale cooperativelor de consum De cîteva zile, şi în raionul Iaşi se desfăşoară adunări săteşti semestriale ale cooperativelor de consum. Cu acest prilej, preşedinţii consiliilor săteşti şi gestionarii unităţilor prezintă dări de seamă asupra îndeplinirii sarcinilor de aprovizionare şi desfacere, achiziţie etc., in semestrul I. De asemenea, se prelucrează şi sarcinile pe semestrul al ll-lea al acestui an. Astfel de adunări au avut loc pină acum in satele Obrijeni (cooperativa Popeşti), Glăvăneştii Noi şi Glăvăneştii Vechi (cooperativa Andrieşeni), Probota (cooperativa Probota), Borşa (cooperativa Vlădeni) ş.a. In vizită la bojdeuca lui Creangă. • Foto: V. Botoşanu Cînd mediocritatea îşi găseşte sprijin în indulgenţă Recent, pe scena Casei de cultură a tineretului a avut loc trecerea în revistă a formaţiilor artistice de amatori din comunele şi satele ce aparţin oraşului Iaşi. Trebuie să considerăm ca pozitiv faptul că în ultimul timp, mai ales în unele sate de pe raza oraşului Iaşi, s-au înregistrat îmbunătăţiri în repertoriul artistic, care reflectă în imagini artistice aspecte ale muncii şi vieţii din cooperativele agricole de producţie, din preocupările cotidiene ale oamenilor. Trecerea în revistă a scos în evidenţă, cu claritate, faptul că acolo unde există o preocupare continuă pentru sporirea eforturilor creatoare, unde conlucrarea largă, temeinic organizată, capătă un cîmp vast de acţiune, se obţin rezultate meritorii, de calitate. Şi ca exemplu pot fi citate formaţiile de dansuri din Rusenii Vechi, orchestra de muzicuţe din Rediu Tătar, dansul cu temă interpretat de soliştii căminului cultural din Tătăraşi, care au fost aplaudate fără zgîrcenie, sincer, de publicul spectator. Dintre formaţiile de dansuri apreciem în mod special originalitatea şi naturaleţea in interpretare a dansatorilor din Rusenii Vechi. Artiştii amatori din acest sat au jucat „ca la ei acasă“, valorificînd unele dansuri din zona folclorică în care îşi desfăşoară activitatea. Ritmul vioi, firescul în interpretare au fost calităţile esenţiale care au incntat publicul. Pentru viitor, acestei formaţii - care cuprinde multe elemente talentate - trebuie să i se acorde un sprijin substanţial. E necesar să se insiste mai mult asupra omogenizării şi sincronizării mişcărilor, să se evite greşeala de a se aduce pentru acompaniament formaţii instrumentale mici, care să fie acoperite de strigături. Calificative de bine merită a fi atribuite soliştilor vocali Lica Olaru (Corneşti) şi Alexandru Sandu (Tătăraşi). Menţiuni, pentru orchestra de muzică populară a căminului cultural „Micolina“ şi solistului M. Ţuţurman (drimbă) de la Goruni. De la corul din Chicerea şi brigada artistică de agitaţie din Rusenii Noi se aşteptă, mai mult. Dar ce ni s-a prezentat? Cîteva coruri interpretate la un slab nivel şi un lamentabil program de brigadă. Apreciem efortul depus de artiştii amatori din aceste sate, dar numai atit nu e suficient. Este un lucru bine ştiut că în textul unei brigăzi trebuie să-şi găsească un loc principal problemele concrete ale satului, ale cooperativei agricole de producţie, să se militeze pentru traducerea în viaţă a politicii partidului. Titlul textului de brigadă intitulat „Ce frumoasă-i viaţa noastră", constituia pentru spectatori o Invitaţie de a urmări prin Intermediul brigăzii realizările ce s-au înfăptuit în aceşti ani în satul respectiv. Dar cea mai mare parte a programului s-a pierdut în platitudini şi versuri ce-au stirnit de-a dreptul hazul : „Cintă spicele în lan / Şi oile in saivan". Lipsa esenţială a spectacolului acestei brigăzi provine de acolo că nu s-a folosit o gamă variată de forme specifice acestui gen (sceneta, monologul, dialogul, cupletul etc), cit şi uniformizării şi monotoniei scenice. Intenţia interpreţilor de a comunica cu sala prin simpla debitare a unor texte şablon s-a soldat cu un eşec. Elementele auxiliara ca dansul, mişcarea în scenă, au fost înlocuite printr-un schematism supărător. In general, s-a observat lipsă de inventivitate. Există suficiente motive să fim convinşi că deficienţele pot fi lichidate. Şi corul din Chicerea, şi brigada artistică din Rusenii Noi au mulţi artişti amatori talentaţi, cu multă tragere de inimă, dornici de a prezenta programe frumoase, bogate în conţinut. Dar pentru a se înregistra succesele dorite, e nevoie de un ajutor calificat atit din partea Comitetului orăşenesc pentru cultură şi artă, cit şi din partea Casei regionale a creaţiei populare. Formalismul şi mediocritatea din programele echipelor căminelor culturale nu trebuie să-şi mai găsească un sprijin in Indulgenţa activiştilor culturali care, de multe ori, se mulţumesc in deplasările ce le efectuează, să constate unele lipsuri, fără a lua şi măsurile necesare de remediere a lor. I. ARCAŞU RADIO IAȘI pe 285 m. lungime de undă JOI, 1 IULIE 1965 Ora 17,30 Veşti din Moldova . Programul „Din muzica simfonică modernă". Ora 18 Emisiunea „Zile de hărnicie pe ogoare“. Muzică populară. Ora 18,30 Emisiunea „Amfiteatrele culturii socialiste". In încheierea emisiunii : program de muzică distractivă. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI“, joi, 1 Iulie, ora 20 : „Vulpile" (turneul Teatrului mic București); CINEMATOGRAFE VICTORIA (orele 9; 11.30; 14.00; 16.30; 19.00 ; 21.30) ; „Casa Ricordi“ (la grădină - Teatrul de vară, ora 20.30 „Casa Ricordi“) ; TINERETULUI (orele 9; 11.00; 14.30; 15.45; 19.00; 21.15) : „Ucigaşii de femei“ (la gră-dină - Rîpa galbenă, ora 20.30 : „Ucigaşii de femei") ; ARTA (pre de 9. 11; 14.30; 16.45; 19; 21.15) : „Sărutul", (completare: „Centenarul Universitâţii Bucureşti"); TATARASI, (orele 15.30 ; 18 ; 20.30) : „Regina cintecelor" ; NICOLINA (orele 16; 18. 20): „Limuzina neagră“, (completare : „Cuiul“). In regiune: BÎRLAD, cinema„Victoria“ : „Vieţi uscate“ ; cinema „Bîrladul“ : „Ocolul pămintului în 80 de zile" ; HUŞI : „Tovarăşii" ; VASLUI : „Un enoriaş ciudat", (completare: „Glumă nouă cu fier vechi") ; (PAȘCANI: „Fernand cow-boy“. ) TELEVIZIUNE JOI, 1 IULIE 1965 19 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Pentru tineretul şcolar „Oaspeţii noştri"; 20 Debuturi ; 21 Orizont 70 ; 21.30 Cîntece şi jocuri populare româneşti; In încheiere: buletin de ştiri, buletin meteorologia TIMPUL PROBABIL Vreme in general frumoasă, cu cerul noros, la temporar acoperit. Izolat va ploua slab. Vintul va suflai slab din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, în uşoară creştere, vafi cuprinsă noaptea între 10 şi 14 grade, iar ziua între 22 şi 27 grade. /f ). Nr. 5851 Duminică cultural- sportivă De curînd, a avut loc la Ciurea o duminică culturalsportivă la care au participat formaţiile artistice şi sportive din comuna gazdă şi din Bîrnova şi Corneşti. Şi-au dat, de asemenea, concursul scrimeri de la C.S.M.S. Iaşi, înainte de programul artistic şi competiţiile sportive, cei peste 500 de participanţi au audiat cu viu interes conferinţa „In slujba bunăstării poporului". „Grădina cu trandafiri“ la Răducăneni Zilele trecute, pe scena căminului cultural din Răducăneni, raionul Huşi, a fost prezentată piesa lui Andi Andrieş, „Grădina cu trandafiri“. Interpreţii , eleve şi elevi din clasele a IX-a şi a X-a de la Şcoala medie din localitate. Regia spectacolului aparţine tinerei profesoare de geografie, Cornelia Tomulescu. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. Tinerii artişti amatori ca Neculai Irimia (Ionescu-Antricot), Stela Olaru (Anca), Vasile Pamfil (Ştef), Ana Irimie (Magda) şi toţi ceilalţi au fost aplaudaţi cu căldură de către spectatori. Joc pe mozaic. m. k * bV t i A