Flacăra Iaşului, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5851-5877)

1965-07-01 / nr. 5851

r Pag. 2 PROIECTULUI STĂTUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN întrebări şi propuneri VASILE STERIAN — instructor al Comitetului raional de partid Bîrlad: In vederea îmbunătăţirii continue a mun­cii de partid în staţiunile de maşini şi tractoare, cred că ar fi bine să se creeze şi în aceste unităţi comitete de partid şi organizaţii de bază pe brigăzi. ION FRONEA — secretarul comitetului de partid de la Uzina metalurgică Iaşi: Cred că ar fi util ca în între­prinderile mari in care muncesc peste 1.000 de membri de partid, co­mitetul de partid respectiv să fie asimilat în drepturi cu comitetul orăşenesc de partid de subordine raională. VASILE CIOBANU — din organizaţia de bază de la secţia a II-a a Fabricii de mobilă Iaşi. In Statutul Partidului Muncitoresc Român se arată că: „Membrii şi candidaţii de partid care, fără motive bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizația de partid încetează de a mai fi membri de partid sau candidaţi de partid"... întrunit în proiectul Statutului Partidului Comunist Ro­mân nu se face nici o referire la această problemă, întreb: Cum se va proceda în viitor cu acei membri de partid care, fără motive­ bine întemeiate, nu au plătit timp de trei luni cotizaţia de­ partid ? Sllll!!l!lllillll!lini!ll!l!!lllll!l!!lllll!!!llll!ll!llll!l!l!l!ll!llll!!l!ll!!­mll!i!!l!!l!lilllll!!!1!!illll FLACĂRA IAȘULUI pe marginea Respectăm cu stricteţe principiul muncii colective înaltele răspunderi ale comuniştilor La Fabrica de mobilă a avut loc, recent, o adunare in care comuniştii din organizaţia de bază a secţiei a II-a, tovarăşii din activul fără de partid de aici au purtat vii discuţii pe marginea proiectului Statutului Partidului Co­munist Român.­­— Proiectul de­ Statut, a spus tovarăşul Vasile Popovici, secre­tarul organizaţiei de bază, ne prilejuieşte sentimente de înaltă mindrie, el fiind Încă o dovadă a înţelepciunii conducerii parti­dului nostru, a maturităţii politice a Întregului partid. Colectivul secţiei, a continuat vorbitorul, este hotărlt să intim­­pine cel de al IV-lea Congres al partidului cu noi succese in muncă. „ Organizaţiile de masă S1 obşteşti, şi-a început cuvîntul to­­varăşul Vasile Ciobanu, munci­tor la maşina de gumat hirtie, asigură larga participare a ma­selor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Populare Române și la exercitarea controlului obștesc, ceeca ce reprezintă o expresie a democratismului orinduirii socia­liste... Conducerea şi îndrumarea de către partid a organizai­ie­i de masă şi obşteşti se realizează, pe baza liniei politice generale a partidului, prin comuniştii care lfi desfăşoară activitatea la a­­ceste organizaţii..., se spune in capitolul al X-lea al proiectului Statutului P.C.R. Ca preşedinte al comitetului de sindicat pe secole, pot spune că Îndrumarea compe­tentă şi permanentă a organiza­ţiei de partid a făcut ca­nd ne desfăşurăm munca In cele mai bune condifii, să folosim cele mai Indicate căi de mobilizare a În­tregului colectiv de muncă în desfăşurarea întrecerii socialiste. Tovarăşul Mihai Darie, mun­citor la maşina de presat, şi-a exprimat deplinul acord cu pre­vederile proiectului de Statut, angajându-se să cinstească eveni­mentul de mare însemnătate — Congresul partidului — cu rezul­tate tot mai bune. Personal, s-a angajat să dea peste plan zece garnituri de mobilă de bucătărie la un înalt nivel calitativ. Tovarăşii Mihai Agapei, mun­citor In sectorul pregătire, Du­mitru Dascălu, muncitor In sec­torul întreţinere, Ion Michiuşcă, Petru Borş, muncitori in sectorul montaj, Ion Ignat, muncitor ascu­l­tor şi alţii s-au referit, In dis­cuţii, la capitolul al II-lea al pro­iectului unde se vorbeşte despre membrii de partid, Îndatoririle şi drepturile lor. Ei au arătat că continua ridicare a nivelului po­litico-ideologic şi profesional şi de cultură generală este o dato­rie de f­run­te a fiecărui membru de partid, ştiut fiind că aceasta se răsfrunge nemijlocit asupra producţiei. Numai printr-o înaltă conştiință socialistă, printr-o pre­gătire profesională superioară muncitorul comunist îşi poate aduce pe deplin contribuţia sa in Îndeplinirea sarcinilor de plan. Ei au exemplificat aceasta cu re­zultatele obţinute de către acei co­munişti şi tovarăşi din activul fără de partid care manifestă perma­nentă preocupare pentru ridicarea calificării lor, pentru completarea studiilor, pentru îmbogăţirea ba­gajului de cunoştinţe cu tot ce e nou in tehnica fabricării mobilei. — Adunarea generală, a spus tovarăşul Dumitru Mazilu, şef de echipă in sectorul montaj, orga­nul conducător al organizaţiei de bază, joacă un rol primordial In viata comuniştilor, ea fiind aceea care analizează modul In care comuniştii Îndeplinesc obiectivele Întrecerii socialiste pentru reali­zarea planului de producţie, intro­ducerea tehnicii noi, Îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea pre­ţului de cost, Întărirea disciplinei. Succesul adunării generale depinde de preocuparea biroului organiza­ţiei de bază pentru selectarea principalelor probleme ce urmează a fi puse în discuţia comuniştilor, de pregătirea adunării, de calitatea materialelor prezentate, de nivelul discuţiilor. Respectarea planificării adunărilor generale, tinerea lor conform Statutului este o condiţie de seamă, care Insă n-a prea fost respectată de biroul organizat­iei noastre de bază. In cuvîntul său, tovarăşul Con­stantin Cora, secretarul comitetu­lui de partid pe fabrică, a spus : — Comuniştii, întregul popor au primit cu nespusă satisfacţie şi entuziasm proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea şi pro­iectul de Statut al P.C.R. Aceste documente de însemnătate istorică pentru dezvoltarea pe mai departe a patriei noastre, reprezintă o imagine grăitoare a inteleptei po­litici dusă de partidul nostru. Do­cumentele au un conţinut profund realist şi mobilizator, ele se ba­zează pe realizările obţinute in toate sectoarele de activitate, pe analiza ştiinţifică a necesităţilor şi posibilităţilor de care dispunem. Totodată, el a subliniat Înaltele răspunderi ce revin comuniştilor pentru creşterea rolului conducător al organizaţiei de bază, pentru mo­­bilizarea colectivului secţiei la în­deplinirea exemplară a planului de producţie ritmic şi la toţi Indica­torii. In vederea păstrării pe mai departe a steagului de secţie evi­denţiată in întrecerea socialistă pe fabrică. Angajamentele luate de partici­panţi la discuţii dovedesc hotărî­­rea comuniştilor, a Întregului co­lectiv de a intimpina cel de al IV-lea Congres al partidului cu succese deosebite in productie. GORNENU HUŢANU Proiectul Statutului Partidului Co­munist Român reafirmă cu putere principiul muncii colective ca prin­cipiu suprem al conducerii de partid. „Organele de partid - se arată în proiect - iţi desfăşoară activitatea pe baza principiului muncii colective, principiu suprem al conducerii de partid , membrii organelor de partid au dreptul ne­limitat de a-şi spune părerea, in cadru organizat, asupra tuturor pro­blemelor puse in discuţie ; hotăririle şi măsurile adoptate de organele de partid trebuie să fie rezultatul examinării părerilor şi propunerilor făcute, expresia gîndirii întregului colectiv". Punînd la baza întregii sale acti­vităţi această importantă prevedere din proiectul Statutului, comitetul de partid de la Fabrica de rul­menţi din Bîrlad a obţinut însem­nate succese în conducerea şi re­zolvarea cu competenţă a proble­melor economice şi politice ce au stat în faţa colectivului. De aceea, aş dori să mă refer in rîndurile ce urmează la experienţa dobîn­­dită de noi şi în acest domeniu, la metodele şi formele ce le folo­sim in scopul atragierii tuturor co­muniştilor la îmbunătăţirea continuă a muncii de partid, la elaborarea unor hotărîri judicioase şi la apli­carea lor in viaţă în mod exem­plar. In practica muncii noastre s-a statornicit­­- pe bazia indicaţiilor partidului - obiceiul de a analiza în şedinţele plenare ale comitetului de partid principalele aspecte ale activităţii economice şi politice. Pregătirea temeinică a plenarelor, antrenarea membrilor comitetului la studierea diferitelor probleme pe care viaţa ie ridică intr-un anumit sector, dezbaterea lor în colectiv ne-a ajutat să intervenim întotdea­una la timp pentru îndreptarea unor anumite stări de lucruri, să elaborăm măsuri concrete care şi-au dovedit pe parcurs eficienţa. Mă voi referi numai la cîteva exemple. In urma unui studiu iniţiat de comi­tetul de partid s-a constatat că in munca conducerii administrative, privind aprovizionarea tehnico-ma­­terială, se făceau simţite unele deficienţe, fapt ce influenţa negativ îndeplinirea ritmică a planului. Cu­­noscînd temeinic cauzele neajunsu­rilor,­ noi am pus această problemă în discuţia comitetului de partid, unde s-a prezentat un referat do­cumentat în care s-a insistat, în­deosebi, asupra posibilităţilor exis­tente in vederea îmbunătăţirii acti­vităţii în acest domeniu. Participa­rea largă la dezbateri, propunerile ce s-au făcut cu acest prilej, ne-au dat posibilitatea să adoptăm un plon de măsuri judicios care, apli­cat în viaţă, a condus la înlătura­rea deficienţelor semnalate, la o mai bună aprovizionare tehnico­­materială a tuturor secţiilor din fa­brică. Aşa s-au petrecut lucrurile şi atunci cind am analizat felul în care este folosită capacitatea de producţie a utilajului, sau cind am pus în discuţia comitetului de partid modul cum se desfăşoa­ră munca pentru creşterea şi promovarea cadrelor. Dezbaterile ce au avut loc, propunerile ce au fost făcute au demonstrat bogata experienţă a comuniştilor, înaltul simţ de răspundere al acestora faţă de bunul mers al procesului de producţie, faţă de creşterea con­­tinuă a nivelului profesional al fie­cărui muncitor, tehnician şi inginer. După aplicarea în viaţă a măsuri­lor adoptate au fost obţinute în­semnate succese în direcţia folosi­rii mai raţionale a capacităţii de producţie a utilajelor, în îmbunătă­ţirea activităţii organizaţiilor de ba­ză şi a comitetelor de sindicat din secţie pentru îmbogăţirea cunoştin­ţelor profesionale ale colectivelor respective. Aplicînd cu consecvenţă princi­piul muncii colective, noi folosim în rezolvarea diferitelor probleme eco­­nomice şi politice un larg activ de partid format din cele mai pregă­tite cadre, specialişti din diverse sectoare de producţie ale fabricii. Cu ajutorul activului de partid au fost studiate şi analizate diverse aspecte legate de extinderea tehni­cii noi, de descoperirea şi pu­nerea în valoare a rezervelor In­terne existente în secţii, de îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi re­ducerea preţului de cost. In toate aceste domenii, colectivul nostru a dobîndit în cinstea Congresului partidului, rezultate deosebite. Ajutate în permanenţă de comi­tetul de partid, birourile organiza­ţiilor de bază din secţii şi-au îm­bunătăţit stilul şi metodele lor de muncă. Ele analizează cu regula­ritate principalele aspecte ale acti­vităţii colectivelor respective, pre­gătesc cu mai multă grijă adunările generale ale comuniştilor, pun în discuţia acestora problemele ma­jore legate de bunul mers al pro­cesului de producţie, antrenează masa membrilor de partid la apli­carea în viaţă a propriilor hotărâri, a politicii partidului. Cu toate acestea trebuie menţio­nat faptul că în activitatea noastră, a comitetulului de partid, ca şi a unor birouri ale organizaţiilor de bază se mai fac încă simţite ne­ajunsuri care se cer a fi înlăturate cu toată hotărirea. S-au mai in­­tîmplat cazuri cind unele plenare ale comitetului de­­ partid, sau unele adunări generale ale comu­niştilor au fost pregătite în pripă, ceea ce a făcut ca ele să nu se desfăşoare la un nivel corespunză­tor. Unii secretari cre organizaţii de bază cum ar fi, de pildă, tovarăşii Chiriţă Marin (de la tura A, secţia rectificare), Mihai Chirvase (de la tura B, secţia strungărie) „uită" Câteodată că în rezolvarea sarcini­lor trebuie să atragă toţi membrii biroului organizaţiei de bază, un număr cit mai mare de comunişti. Fireşte, acesta este un sistem de lucru greşit, care trebuie combătut cu tot mai multă exigenţă. Militînd pentru perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor noastre de muncă, comitetul de partid va acorda o şi mai mare atenţie pregătirii temeinice a şe­dinţelor plenare, folosirii activului de partid, îndrumării birourilor or­ganizaţiilor de bază în alegerea şi punerea în­­delilaterea comuniş­tilor a celor mai im­portante pro­bleme de care depinde bunul mers al procesului de producţie, ridica­rea continuă a nivelului muncii de partid. Suntem­ convinşi că in felul acesta vom reuşi să obţinem şi în viitor noi succese în atragerea tu­turor comuniştilor la rezolvarea sar­cinilor mari şi complexe pe care partidul le pune şi în faţa făuri­torilor de rulmenţi din Bîrlad. NICOLAE COSTICA secretarul comitetului de partid de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad iiiii!iiiiimii­ iiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiifluiiiiflu ii]iiiluuiiimi­iiii]iiiii!iiiii!iiiiiiiiiiii!iiiimmi!iiiii SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO VINERI, 2 IULIE 1965 PROGRAMUL I : La orele : 5 ; 6 ; 7 i 10 ; 12 i 14 ; 16 ; 22 s 23.52 ; bu­letine de ştiri şi radiojurnale ; 10.03 Teatru la microfon : „Moartea unui artist", scenariu radiofonic de Floria Lovinescu, interpretează un colectiv al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti ; 15.30 Recunoaşteţi so­listul ? Muzică uşoară ; 17.30 In sluj­ba patriei : 18 Pagini din operete ; 18.15 Cîntece din folclorul nou ; 18.50 Orizont 1970 - „Proporţii şi ritmuri în dezvoltarea economiei ţării noas­tre"1. 19 Caleidoscop muzical; 20 Radiogazeta de seară ; 20.30 Melo­dii vechi... întotdeauna noi ; 21 Reci­tal : Toti dai Monte ; 21.15 Retros­pectivă - Opere literare apărute în ultimii ani : „Scrinul negru" de Geor­ge Călinescu ; 21.45 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu ; 22.20 Maeștri ai claviaturii : Vladimir Fiorovitz, in­terpret al sonatei nr. 3 opus 14 In fa minor de Clemenţi ; 22.35 Melo­dii... melodii - muzică uşoară. PROGRAMUL II : La orele : 7.30 ; 9; 11 ; 13; 15; 17; 19; 21 ; 23; 0.52 ; buletine de ştiri şi radiojurna­le ; 14.35 Valsuri celebre ; 15.10 Arii din opere româneşti ; 15.30 Din ţări­le socialiste ; 16.20 Sport ; 17.30 Sfa­tul medicului ; 18 Intîlnire cu muzica uşoară şi Interpreţii ei ; 19.05 Selec­­ţiuni din opereta i.Neapole sub să­rutul focului“ de Renata Rascei; 19.30 Şcoala şi viaţa ; 20.30 Noapte bună, copii ; 20.40 Din cintecele de dra­goste ale popoarelor; 21.20 Melo­die și ritm ; 21.40 Recital Nicolae Se­­căreanu (noi înregistrări) ; 22.30 Me­ridiane ; 23.50 „Stele sclipesc pe cer" - muzică uşoară. 'CvXXXXXXXXXXXXNXXVXXXXXXXXXViXX\XXXX\XXX\\XXXXNXXXX\XXXXXXXX\XXN\NX\X\\XVXX\\\X\XXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXX\' Adunări săteşti ale cooperativelor de consum De cîteva zile, şi în raionul Iaşi se desfăşoară adunări săteşti semestria­le ale cooperativelor de consum. Cu acest prilej, preşedinţii consiliilor să­teşti şi gestionarii unităţilor prezintă dări de seamă asupra îndeplinirii sarcinilor de aprovizionare şi desfa­cere, achiziţie etc., in semestrul I. De asemenea, se prelucrează şi sar­cinile pe semestrul al ll-lea al aces­tui an. Astfel de adunări au avut loc pină acum in satele Obrijeni (cooperati­va Popeşti), Glăvăneştii Noi şi Glă­­văneştii Vechi (cooperativa Andrie­­şeni), Probota (cooperativa Probota), Borşa (cooperativa Vlădeni) ş.a. In vizită la bojdeuca lui Creangă. • Foto: V. Botoşanu­ Cînd mediocritatea îşi găseşte sprijin în indulgenţă Recent, pe scena Casei de cultură a tineretului a avut loc trecerea în re­vistă a formaţiilor artistice de ama­tori din comunele şi satele ce apar­ţin oraşului Iaşi. Trebuie să conside­răm ca pozitiv faptul că în ultimul timp, mai ales în unele sate de pe raza oraşului Iaşi, s-au înregistrat îm­bunătăţiri în repertoriul artistic, care reflectă în imagini artistice aspecte ale muncii şi vieţii din cooperativele agricole de producţie, din preocupă­rile cotidiene ale oamenilor. Trecerea în revistă a scos în evidenţă, cu clari­tate, faptul că acolo unde există o preocupare continuă pentru sporirea eforturilor creatoare, unde conlucrarea largă, temeinic organizată, capătă un cîmp vast de acţiune, se obţin rezul­tate meritorii, de calitate. Şi ca e­­xemplu pot fi citate formaţiile de dan­suri din Rusenii Vechi, orchestra de muzicuţe din Rediu Tătar, dansul cu temă interpretat de soliştii căminului cultural din Tătăraşi, care au fost a­­plaudate fără zgîrcenie, sincer, de publicul spectator. Dintre formaţiile de dansuri apre­ciem în mod special originalitatea şi naturaleţea in interpretare a dansato­rilor din Rusenii Vechi. Artiştii ama­tori din acest sat au jucat „ca la ei acasă“, valorificînd unele dansuri din zona folclorică în care îşi desfăşoară activitatea. Ritmul vioi, firescul în in­terpretare au fost calităţile esenţiale care au inc­ntat publicul. Pentru vii­tor, acestei formaţii - care cuprinde multe elemente talentate - trebuie să i se acorde un sprijin substanţial. E necesar să se insiste mai mult asupra omogenizării şi sincronizării mişcărilor, să se evite greşeala de a se aduce pentru acompaniament formaţii instru­mentale mici, care să fie acoperite de strigături. Calificative de bine meri­tă a fi atribuite soliştilor vocali Lica Olaru (Corneşti) şi Alexandru Sandu (Tătăraşi). Menţiuni, pentru orchestra de muzică populară a căminului cul­tural „Micolina“ şi solistului M. Ţuţur­­man (drimbă) de la Goruni. De la corul din Chicerea şi brigada artistică­ de agitaţie din Rusenii Noi se aşteptă, mai mult. Dar ce ni s-a prezentat? Cîteva coruri interpretate la un slab nivel şi un la­mentabil program de brigadă. Apre­ciem efortul depus de artiştii amatori din aceste sate, dar numai atit nu e suficient. Este un lucru bine ştiut că în textul unei brigăzi trebuie să-şi găsească un loc principal problemele concrete ale satului, ale cooperativei agricole de producţie, să se militeze pentru traducerea în viaţă a politicii partidului. Titlul textului de brigadă intitulat „Ce frumoasă-i viaţa noas­tră", constituia pentru spectatori o In­vitaţie de a urmări prin Intermediul brigăzii realizările ce s-au înfăptuit în aceşti ani în satul respectiv. Dar cea mai mare parte a programului s-a pierdut în platitudini şi versuri ce-au stirnit de-a dreptul hazul : „Cintă spi­cele în lan / Şi oile in saivan". Lipsa esenţială a spectacolului acestei bri­găzi provine de acolo că nu s-a folo­sit o gamă variată de forme specifi­ce acestui gen (sceneta, monologul, dialogul, cupletul etc), cit şi uniformi­zării şi monotoniei scenice. Intenţia interpreţilor de a comunica cu sala prin simpla debitare a unor texte şa­blon s-a soldat cu un eşec. Elemente­le auxiliara ca dansul, mişcarea în scenă, au fost înlocuite printr-un sche­matism supărător. In general, s-a ob­servat lipsă de inventivitate. Există su­ficiente motive să fim convinşi că de­ficienţele pot fi lichidate. Şi corul din Chicerea, şi brigada artistică din Ru­senii Noi au mulţi artişti amatori ta­lentaţi, cu multă tragere de inimă, dor­nici de a prezenta programe frumoase, bogate în conţinut. Dar pentru a se înregistra succesele dorite, e nevoie de un ajutor calificat atit din partea Comitetului orăşenesc pentru cultură şi artă, cit şi din partea Casei regionale a creaţiei populare. Forma­lismul şi mediocritatea din programe­le echipelor căminelor culturale nu trebuie să-şi mai găsească un sprijin in Indulgenţa activiştilor culturali ca­re, de multe ori, se mulţumesc in de­plasările ce le efectuează, să consta­te unele lipsuri, fără a lua şi măsu­rile necesare de remediere a lor. I. ARCAŞU RADIO IAȘI pe 285 m. lungime de undă JOI, 1 IULIE 1965 Ora 17,30 Veşti din Moldova . Pro­gramul „Din muzica simfonică moder­nă". Ora 18 Emisiunea „Zile de hăr­nicie pe ogoare“. Muzică populară. Ora 18,30 Emisiunea „Amfiteatrele culturii socialiste". In încheierea emi­siunii : program de muzică distrac­tivă. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALEC­­SANDRI“, joi, 1 Iulie, ora 20 : „Vul­pile" (turneul Teatrului mic București); CINEMATOGRAFE VICTORIA (orele 9; 11.30; 14.00; 16.30; 19.00 ; 21.30) ; „Casa Ricordi“ (la grădină - Teatrul de vară, ora 20.30 „Casa Ricordi“) ; TINERETULUI (orele 9; 11.00; 14.30; 15.45; 19.00;­ 21.15) : „Ucigaşii de femei“ (la gră-­­dină - Rîpa galbenă, ora 20.30 : „Ucigaşii de femei") ; ARTA (pre­ de 9. 11; 14.30; 16.45; 19; 21.15) : „Sărutul", (completare: „Centenarul U­­niversitâţii Bucureşti"); TATARASI, (o­­rele 15.30 ; 18 ; 20.30) : „Regina cintecelor" ; NICOLINA (orele­ 16; 18. 20): „Limuzina neagră“, (comple­tare : „Cuiul“).­­ In regiune: BÎRLAD, cinema­­„Vic­toria“ : „Vieţi uscate“ ; cinema­­ „Bîr­­ladul“ : „Ocolul pămintului în 80 de zile" ; HUŞI : „Tovarăşii" ; VASL­UI : „Un enoriaş ciudat", (completare: „Glumă nouă cu fier vechi") ; (PAȘ­CANI: „Fernand cow-boy“. ) TELEVIZIUNE JOI, 1 IULIE 1965 19 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Pen­tru tineretul şcolar „Oaspeţii noştri"; 20 Debuturi ; 21 Orizont 70 ; 21.30 Cîntece şi jocuri populare româneşti; In încheiere: buletin de ştiri, buletin meteorologia TIMPUL PROBABIL Vreme in general frumoasă,­ cu ce­rul noros, la temporar acoperit. Izolat va ploua slab. Vintul va sufla­i slab din sectorul nord-vestic. Temperatura ae­rului, în uşoară creştere, va­­fi cuprin­să noaptea între 10 şi 14 grade, iar ziua între 22 şi 27 grade. /f ). Nr. 5851 Duminică cultural- sportivă De curînd, a avut loc la Ciurea o duminică cultural­­sportivă la care au partici­pat formaţiile artistice şi spor­tive din comuna gazdă şi din Bîrnova şi Corneşti. Şi-au dat, de asemenea, concursul scri­­meri de la C.S.M.S. Iaşi, înainte de programul artis­tic şi competiţiile sportive, cei peste 500 de participanţi au audiat cu viu interes conferin­ţa „In slujba bunăstării po­porului". „Grădina cu trandafiri“ la Răducăneni Zilele trecute, pe scena căminului cultural din Răducăneni, raionul Huşi, a fost prezentată piesa lui Andi Andrieş, „Grădina cu trandafiri“. In­terpreţii , eleve şi elevi din clasele a IX-a şi a X-a de la Şcoala medie din localitate. Regia spectacolului aparţine tinerei profesoare de geo­grafie, Cornelia Tomulescu. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. Tinerii artişti amatori ca Ne­­culai Irimia (Ionescu-Antricot), Stela Olaru (Anca), Vasile Pamfil (Ştef), Ana Irimie (Magda) şi toţi ceilalţi au fost aplaudaţi cu căldură de că­tre spectatori. Joc pe mozaic. m. k * b­V t i ­ A

Next