Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)
1965-09-01 / nr. 5903
ANUL XXI, NR. 5903 MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI Vine toamna Cum iia pregătiţi şantierul ? Convorbire organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ pe şantierul de locuinţe Tătăraşi Interlocutorii noştri sunt mândri de faptul că şantierul lor este cel mai mare şantier de locuinţe din regiune, iar cvartalul pe care II construiesc va fi cel mai frumos din oraşul Iaşi. De asemenea, interlocutorii noştri ţin să arate că drumurile interioare din dale de beton au fost construite de la început şi că ele se extind la fiecare construcţie, înainte de a începe săpăturile pentru fundaţie. Din punct de vedere al circulaţiei pe şantier pe vreme ploioasă, toamna ne găseşte pregătiţi, ne spune Ing. GH. POPOVICI, şeful lotului organizare. Ne pregătim sa înfruntăm toamna şi prin executarea unui mare volum de săpături acum, cu o vreme bună, ne spune tov. inginer TEODOR BUDAI, adjunctul şefului de şantier. Am inceput paralel să lucrăm la fundaţiile mai multor blocuri, chiar dacă după încheierea lor va trebui să le părăsim un timp. Fundaţiile încheiate ne vor prinde bine când vor incepe ploile. Lotul specializat In lucrări de fundaţii a fost întărit cu noi cadre, iar de mai bine de două sâptămlni lucrează in două schimburi. Tot in două schimburi folosim acum şi mijloacele de transport Facem pregătiri Intense şi pentru asigurarea unui stoc de materiale de construcţie. Tocmai de aceea am şi cerut un număr mai mare de mijloace de transport. Acum vremea e bună, şi munca in transporturi este mai uşoară. Ca să nu facem manipulări inutile, aşezăm materialele chiar de la început la locul viitoarelor construcţii. De asemenea, am luat măsuri de depozitare corespunzătoare a materialelor pentru a nu fi supuse degradării în timpul ploilor. O problemă importantă de care depinde şi predarea la termen a construcţiilor către beneficiar este şi aceea a execuţiei teraselor - intervine maistrul GH. PETRESCU. La 1 septembrie, am termen de predare pentru un bloc, dar nu i s-a executat decit bariera de vapori. Nişte ploi puternice ar putea fi dăunătoare ... Şi pe urmă, nici nu pot să termin faţada .. . Când vor veni tovarăşii de la izolaţii cu praf hidrofob ca să continue lucrările mi-o înnegresc toată. Intr-adevăr, lucrările de izolaţie la terase sunt în suferinţă, merg foarte greu, este de părere şi tov. ing. T. Budai. Cauza principală constă in aceea că conducerea grupului I şantiere, de care aparţinem noi, n-a reuşit incă să încheie un contract cu întreprinderea 3 izolaţii Bucureşti. Tovarăşii de la izolaţii ne execută lucrările prin bunăvoinţă, iar dacă le facem vreo observaţie ne răspundedacă vă place, dacă nu, nu mai venim de loc*. Şi trebuie să-i acceptăm aşa cum sunt Lucrările de Izolaţii la un bloc durează cite două luni, cînd de fapt s-ar putea încheia în cel mult 20 de zile. Ce ne vom face cu încetineala lor, dacă vin ploile? Profit de acest prilej, oferit de redacţie, pentru a arăta că conducerea grupului trebuie să ia măsuri mai energice pentru ca lucrările de izolaţii să se execute mai operativ. Maistrul PANAINTE VIZUREANU are şi el de ridicat o problemă specială pentru şantierul Tătăraşi. Acum în toamnă avem de predat multe blocuri şi trebuie să le predăm complet terminate. Se simte însă lipsa de schele metalice, din care cauză lucrul la faţade durează cam mult Şi dacă vremea se va înrăutăţi, lucrul va fi şi mai anevoios. Cred că ar fi bine ca în aceste zile, cind vremea e frumoasă, să intensificăm lucrul la faţade. Eu aş mai ridica o problemă legată tot de predarea blocurilor, intervine tov. ION BEŞLIU, secretarul organizaţiei de bază. La ora aceasta în jurul tuturor construcţiilor cu termene apropiate de predare sunt numai şanţuri pentru instalaţiile subterane. Au săpat I.R.E.I. pentru reţele electrice, C.E.T. pentru reţele de termoficare, P.T.T.R. pentru reţele telefonice, dar lucră(Continuare in pag. 2) 11 Drumuri din dale de beton H Fundaţiile pregătite din vreme H Se asigură un stoc de materiale ■ Lucrările de izolaţii sunt în suferinţă [B] Un pericol: pasul de melc la instalaţiile subterane onte. Mecanizatorii din brigada a XI-a de tractoare de la S.M.T. Frumuşica, care deserveşte cooperativa agricolă din Gotnari, se numără printre brigăzile fruntaşe pe raion in executarea la timp a lucrărilor agricole. In clişeu, o parte din membrii brigăzii. De la stingă la dreapta, rindul de jos: Aurel Panainte, Vasile Ursu — șeful brigăzii, Ioan Grandore — pontator, Vasile Maxim, Dumitru Braharu. Rlndul din mijloc: Constantin Chirilă, Constantin Sticlaru, Vaslie Doieanu, Petru Costin, Constantin Ghelan, Dumitru Foca. Rindul de sus: Mihai Ungureanu, Aurel Alupului, Ion Stoleru, lile Izman, Dumitru Le Pregătiri temeinice pentru insăminţarea griului în stadiu avansat La cooperativa agricolă din Iveşti, pregătirile în vederea însămînţărilor de toamnă se apropie de sfîrşit. Pină acum s-au executat arături pe întreaga suprafaţă de 960 de hectare ce urmează a fi însămînţată cu grîu şi s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice 350 de hectare, iar cu gunoi de grajd 500 de hectare. Concomitent cu aceasta o atenţie deosebită se acordă condiţionării seminţelor. Cele trei selectoare lucrează zi şi noapte, condiţionînduse pînă acum 200 tone de grîu din 240 de tone necesare. Cu tot necesarul de seminţe condiţionat De la Soleşti am primit vestea că întreaga cantitate de sămînţă necesară însămînţărilor de toamnă a fost condiţionată şi depozitată în bune condiţiuni. Suprafaţa destinată culturii griului, 440 de hectare, a fost deja orată. Aproape 100 de mn această toamnă la cooperativa agricolă din Tg. Frumos se vor însămînţa cu grîu 1.100 de hectare. Folosind fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii din cele două brigăzi de tractoare conduse de Vasile Păduraru şi Vasile Munteanu au reuşit să termine de arat întreaga suprafaţă planii hectare au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice şi naturale, acţiune care se desfăşoară in continuare. Cele mai bune rezultate au obţinut ţăranii cooperatori din brigăzile de cîmp conduse de Neculai Pruteanu şi Nicu Buimac, ficată. Cu multă însufleţire muncesc la pregătirile pentru insăminţări şi ţăranii cooperatori. Folosind un număr sporit de atelaje ei au reuşit să fertilizeze pînă acum 320 de hectare cu îngrăşăminte chimice şi 280 de hectare cu îngrăşăminte naturale. La fertilizarea solului CEN Dialog despre o producţie sporită de lapte Discuţia cu medicul veterinar Vasile Roşca de la G.A.S. Hălăuceşti a pornit de la nişte cifre. Mai întîi e vorba de cifra 2.327 Luată singură, această cifră nu spune nimic, dar dacă adaugi îndată după ea şi cuvintele »litri lapte pe vacă furajată, de la începutul anului şi pînă la 31 august", eşti tentat să pui un şir întreg de întrebări. - Şi, după plan, cît ar fi trebuit să fie producţia de lapte ? - După plan: 2.035 litri. Dar cifra de mai sus se referă la o singură vacă. Dacă e vorba să vorbim de întreaga fermă de vaci, atunci e nevoie de hîrtie, creion, adunări şi înmulţiri. După ce a făcut citeva socoteli, medicul veterinar, ne-a spus : - Deci, în plus 1.134 hl. de lapte ! - Pentru că sîntem la începutul lunii septembrie, spuneţi-ne care este depăşirea producţiei de lapte pe luna august. - August a fost pentru noi o lună bogată în lapte , s-a obţinut o depăşire de 346 hl. lapte. Discuţia continuă apoi in jurul unor cifre mici, care conţin şi zecimale, dar care, adunate şi apoi înmulţite dau alte cifre de ordinul zecilor şi chiar sutelor de mii. Este vorba de preţul de cost al laptelui, care, aici, la G.A.S. Hălăuceşti, este planificat la 1,56 Iei pe litru. In perioada primelor şapte luni ale anului, un litru de lapte a fost obţinut în medie cu 1,31 de lei, iar în luna iulie, numai cu 1,08 lei. Rezultatul altor socoteli : circa 150.000 lei economii la preţul de cost. U. N.-urile şi A. D.—urile Terenul arid al cifrelor a fost repede de, păşit Desigur, era şi firesc ca întrebările să se refere la secretul obţinerii unor producţii sporite de lapte. Dar tovarăşul Roşea nu e de acord cu cuvintul „secret". Oare mai este astăzi un secret faptul că o vacă trebuie să aibă asigurate zilnic unităţile nutritive şi albumina digestibilă necesare ? Nu poţi avea pretenţii ca vaca să-ţi dea lapte mult dacă nu ştii să-i... serveşti cum trebuie U.N.-urile şi A.D.-urile. - Şi, la dumneavoastră, cum se... servesc? - Ştiinţific. Acuma, vara, bunăoară, asigurăm in permanenţă vacilor masă verde. Mă refer la convelenul verde care a fost bine organizat pentru toată perioada mai - octombrie. De la începutul lunii mai şi pînă la data de 26 mai vacile noastre au primit secară masă verde semănată în toamnă. De la 26 mai la 20 iunie, li s-a dat lucernă masă verde, iar de la 20 iulie şi pină în prezent au primit lucernă masă verde şi cu borceag. In cursul lunii iulie am inceput să le dăm şi porumb masă verde din culturile duble. Sunt absolut necesare însă şi concentratele... - Desigur ! Dar noi dăm concentratele din funcţie de cantitatea şi calitatea furajului masă verde. La concret , în luna iunie, o vacă a primit cîte 60-70 kg. masă verde (75 la sută lucernă, şi 25 la sută borceag). La această cantitate de masă verde am dat şi cîte un kilogram de concentrate fiecărei vaci. In luna iulie, cînd în furajare a început să intre porumb masă verde, am mărit raţia de concentrate la 2-3 şi chiar 4 kg. Şi aceasta în scopul de a asigura albumina digestibilă. Concentratele (tărîţe de grîu, de porumb şi şrot de floarea-soarelui) se dau sub formă de umectată, preparate înainte cu 24 de ore de a fi administrate în hrana vacilor. La noi se pune un accent deosebit pe alcătuirea raţiilor în funcţie de producţia de lapte a animalelor. Eu, ca medic veterinar, stabilesc normele de consum pe perioade decadale, avînd grijă să fie asigurate o unitate nutritivă şi 80-90 grame albumină digestibilă pentru un litru de lapte. - Totuşi, în iulie, aţi obţinut litrul de lapte numai cu 0,8 U.N. Cum aţi reuşit ? - E vorba de o atentă furajare. Vaca, trebuie să ştiţi că a avut asigurată cantitatea necesară de U.N. şi A.D. Am evitat însă risipa pe toate căile, am valorificat gospodăreşte furajele, punînd accent pe prepararea lor înainte da administrare. Ceva despre reflexe condiţionate Observ că aici, la dumneavoastră, se pune mare accent pe respectarea orelor fixate în program. Mai sunt două minute pină la ora mulsului şi nici un mulgător n-a trecut încă la această operație. TUDOR CREMENE (Continuare In pag. 2) Congresul Apimondiei şi-a încheiat lucrările Marţi au luat sfîrşit în Capitală lucrările celui de al XX-lea Congres internaţional - jubiliar al Apimondiei. Participanţii la această importantă reuniune internaţională au dezbătut timp de şase zile rezultatele în cercetarea şi practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creşterii albinelor. Congresul a constituit un bun prilej pentru un larg schimb de informaţii ştiinţifice şi experienţă în domeniul apiculturii, de cunoaştere şi statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuţie însemnată la dezvoltarea colaborării internaţionale între apicultori. In şedinţa plenară de închidere au fost decernate premiile cîştigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Ţara noastră s-a situat pe primul loc la concursul de filme pe teme apicole, iar pentru exponatele prezentate la Expoziţia - tîrg a primit numeroase medalii. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţional de organizare, a mulţumit pentru participarea largă a cercetătorilor şi apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase ţări ale lumii şi pentru aportul adus la buna desfăşurare a lucrărilor Congresului. Au mai luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi care au exprimat mulţumiri şi recunoştinţă a statului nostru, Comitetului de organizare pentru găzduirea Congresului, pentru ospitalitatea cu care poporul nostru a înconjurat pe participanţi şi pentru posibilităţile create de a cunoaşte ţara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secretarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame adresată de participanţii la Congres Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. In continuare, a avut loc adunarea generală a Federaţiei internaţionale a asociaţiilor de apicultură — Apimendia la care au participat şi delegaţi şi invitaţi la Congres. Lucrările au fost conduse de prof. V. Harnaj, preşedintele Apimondiei. Adunarea generală a hotărât între altele ca următorul Congres, organizat de S.U.A. împreună cu Canada, să aibă loc în 1967 la Universitatea Maryland, menţinerea sediului permanent al Apimondiei la Roma, organizarea la Praga a unui centru de schimburi internaţionale de reviste şi materiale documentare de specialitate, a ratificat primirea Japoniei ca membră a Apimondiei şi a aprobat temele de dezbatere la viitorul Congres. Numeroşi delegaţi şi invitaţi la Congresul Apimondiei fac excursii de 3-8 zile în țara noastră. (Agerpres). Noi aparate şi utilaje moderne în laboratoare In vederea apropiatei deschideri a cursurilor în Invăţămîntul superior, numeroase laboratoare din diferite centre universitare ale ţării au fost dotate cu noi aparate şi utilaje moderne. Universitatea din Bucureşti a primit, printre altele, un cromatograf necesar efectuării de analize gazoase şi un spectograf pentru analize de chimie fizică. La catedra de optică a aceleiaşi Universităţi a fost pus în funcţiune un laser de laborator care va fi utilizat în lucrările practice de specialitate. Institutele de ştiinţe economice şi construcţii din Capitală dispun de o maşină electronică de calcul Cifa, de un cabinet lingvistic pentru deprinderea cu uşurinţă a limbilor moderne, de aparate pentru determinarea stabilităţii termice a maselor plastice şi altele. La Institutul medicofarmaceutic bucureştean a fost amenajat recent, un cabinet de tehnică dentară. O dată cu începerea noului an universitar, studenţii de la Facultatea de mecanică din Institutul politehnic din Iaşi vor avea la dispoziţie o nouă hală - laborator care va funcţiona pe lîngă catedra de maşini, iar cei de la Universitatea „Alexandru loan Cuza", un nou complex de sere experimentale. In aceste zile, se fac ultimele lucrări la staţia seismologică de pe lîngă Observatorul astronomic al Universităţii timişorene şi la laboratorul de izotopi radioactivi de la Institutul de medicină din aceeaşi localitate. (Agerpres) A 49-a unitate cinematografică PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). In satul Brăteşti, comuna Stolniceni Prăjescu, a luat fiinţă a treia unitate cinematografică din comună. Cu aceasta, numărul unităţilor cinematografice din satele şi comunele raionului Paşcani a ajuns la 49. De asemenea, în ultimele două luni, s-au mai instalat noi aparate de proiecţie în unităţile cinematografice din Al. I. Cuza, Mirceşti, Strunga, Miroslăveşti, Tătăruşi, Tg. Frumos ş. a. Consfătuiri cu corespondenţii voluntari La Paşcani, a avut loc, duminică, 29 august, o consfătuire cu corespondenţii voluntari, din raion şi oraş, al ziarului „Flacăra Iaşului“. La consfătuire au participat muncitori, tehnicieni, ingineri, ţărani cooperatori, cadre didactice etc. Discuţiile purtate cu acest prilej au constituit un schimb valoros de experienţă pentru îmbunătăţirea activităţii corespondenţilor voluntari. O asemenea consfătuire a avut loc, în aceeaşi zi, la Huşi, cu corespondenţii din raion şi oraş. Prin muncă patriotică în comuna Dumeşti, din raionul Negreşti, pînă la începutul noului an şcolar se va termina construcţia unui local de şcoală compus din patru săli de clasă, laborator, cancelarie etc. O importantă contribuţie la construcţia acestui local o aduce tineretul din comună prin muncă patriotică. Valoarea lucrărilor efectuate prin munca patriotică a tineretului de aici a atins pînă acum suma de peste 12.000 lei. Excursie la Bucureşti Cu prilejul întîlnirii de fotbal Steaua-C.S.M.S., care se va disputa la 5 septembrie, Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi" organizează o excursie cu autocarul la Bucureşti. Se va pleca din Iaşi duminică, 5 septembrie. Reîntoarcerea la Iaşi, luni, 6 septembrie. înscrierile se fac pînă joi, 2 septembrie, la sediul Agenţiei din str. Lăpuşneanu nr. 7. Noi unităţi cu autoserviră BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). La Bîrlad, s-a deschis, nu demult, pe str. Fagului, o unitate de desfacere a fructelor şi legumelor, cu autoservire. Unitatea este dotată cu mobilier modern şi bine aprovizionată. In prezent, se lucrează la amenajarea, în str. Republicii, a unei alte unităţi de desfacere a fructelor şi legumelor, cu autoservire, care va fi dată în curînd în folosință. Anul acesta, în diferite puncte ale oraşului, au fost deschise cinci unități Agevacoop - uip »Litoral“. ÎN PAGINA 4 ■ vietnam Noi acțiuni ale forţelor patriotice ■ REPUBLICA DOMINICANA - Demisia juntei lui Barreras iiiíiTiüiinniifflmiiiiiiiiniiiiiiiiiffliniiiiiiiiiniiiííiiiinitiniiiminniiiiRiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiimiiiiiiiimiitiiiininimiiiiiiiiiiiniiiiiiiimiiii I Printre muncitorii evidenţiaţi în întrecerea socialistă din sectorul pregătire II de la Fabrica de mobilă din Iaşi este şi tîmplarul mecanic VASILE RAICU din fotografia de mai sus. El îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan cu 5-8 la sută dînd totodată lucru de bună calitate. Foto : B. Petrescu ( I I I i i I MICRO-EXCURSIE ! Printre polimeri I sau macro - molecule ■ sau al macro-moleculelor am ră-f ■ cut-o avindu-l drept ghid pe tov. Adrian Carpov, cercetător principal la Institutul de chimie macro moleculară „Petru Poni“ din Iași Institutul, situat pe dealul Copou Iul, este instalat într-o impunătoate clădire cu trei etaje, înconjurată de o frumoasă grădină, cu un ficus bătrin şi multe proaspete şi multicolore Hori. Greaţie a anilor puterii populare,. Institutul aost instalat in acest local in anul 1957. Ansamblul arhitectonic şi Împrejurimile oferă de atunci o originală modalitate de îmbinare a sobrietăţii ştiinţei cu poezia I naturii. ■ — In general (mi-a dat, cu bunăvoinţă, dar şi cu oarecare firească condescendentă, unele lă-muriri, tov., Carpov). Înţelegem prin polimeri sau macro-molecule, acele substanţe chimice or-I ganice şi anorganice cu greutate moleculară mare şi foarte mare,I care sunt obţinute prin diferite reacţii din compuşi chimici cu greutate moleculară mică, aşa nu-I mitii monomeri. Polimerii pot fi comparaţi cu nişte lanţuri In careI verigile sunt moleculele monomerilor. Simplu. Inifiat in tainele macromoleculelor, am înaintat in cuprinsul celor trei etaje ale clă-I dirii în care funcţionează cele trei secţii ale Institutului: secţiaI de compuşi macro-moleculari organici, condusa de acad. Gristofor Simionescu, sectia de monomeri,I condusă de profesorul Ilie Matei, secţia de compuşi macro-molecu-I lari anorganici condusă de profesorul Mihai Dima. In cadrul sectorului de compuşi macro-molecu-I lari anorganici funcţionează un laborator de aplicaţii ale radio- izotopilor. Am mai allat de la ghidul meu că polimerii sintetici au intrat in viaţa de toate zilele a omului contemporan, mai intii înlocuind polimerii naturali — celuloza, cauciucul, proteinele, fibrele textile — şi apoi, treptat, prin cercetări şi perfecţionări tehnice i-au substi-I tult şi depăşit pe aceştia, prin caracteristici superioare de utili-Izare. Mai mult deşit atît, de curlnd s-a constatat că se pot sintetiza polimeri care în loc să fie izolanţi, prezintă o conductibili- tate electronică suficient de mare, care creşte o dată cu ridicarea temperaturii şi este de acelaşi ora din de mărime ca cea a binecu- noscuţiior semiconductori anorganici pe bază de siliciu sau germani. Aceşti polimeri vor putea fi folosiţi in practică, intr-un viitor , nu prea îndepărtat, drept catallizatori, celule fotoelectrice, redre- sori de curenţi slabi sau ca produse electroluminiscente, iar mal ■ Ab. GOMAN ! (Continuare în pag. 3) In noul magazin cu articole de galanterie, încălţăminte şi manufactură din cartierul „Dimitrie Cantemir". Foto : G. Paul