Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)

1965-09-01 / nr. 5903

ANUL XXI, NR. 5903 MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI Vine toamna Cum iia pregătiţi şantierul ? Convorbire organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ pe şantierul de locuinţe Tătăraşi Interlocutorii noştri sunt mândri de faptul că şantierul lor este cel mai mare şantier de locuinţe din regiu­­­­ne, iar cvartalul pe care II con­struiesc va fi cel mai frumos din oraşul Iaşi. De asemenea, interlo­cutorii noştri ţin să arate că dru­murile interioare din dale de beton au fost construite de la început şi că ele se extind la fiecare construc­ţie, înainte de a începe săpăturile pentru fundaţie.­­ Din punct de vedere al circu­laţiei pe şantier pe vreme ploioasă, toamna ne găseşte pregătiţi, ne spune Ing. GH. POPOVICI, şeful lotului organizare.­­ Ne pregătim sa înfruntăm toamna şi prin executarea unui ma­re volum de săpături acum, cu­ o vreme bună, ne spune tov. inginer TEODOR BUDAI, adjunctul şefului de şantier. Am inceput paralel să lucrăm la fundaţiile mai multor blocuri, chiar dacă după încheierea lor va trebui să le părăsim un timp. Fundaţiile încheiate ne vor prinde bine când vor incepe ploile. Lotul specializat In lucrări de fun­daţii a fost întărit cu noi cadre, iar de mai bine de două sâptămlni lu­crează in două schimburi. Tot in două schimburi folosim acum şi mij­loacele de transport Facem pregă­tiri Intense şi pentru asigurarea unui stoc de materiale de construc­ţie. Tocmai de aceea am şi cerut un număr mai mare de mijloace de transport. Acum vremea e bună, şi munca in transporturi este mai uşoară. Ca să nu facem manipulări inutile, aşezăm materialele chiar de la început la locul viitoarelor construcţii. De asemenea, am luat măsuri de depozitare corespunză­toare a materialelor pentru a nu fi supuse degradării în timpul ploilor.­­ O problemă importantă de care depinde şi predarea la ter­men a construcţiilor către benefi­ciar este şi aceea a execuţiei tera­selor - intervine maistrul GH. PETRESCU. La 1 septembrie, am termen de predare pentru un bloc, dar nu i s-a executat decit bariera de vapori. Nişte ploi puternice ar putea fi dăunătoare ... Şi pe urmă, nici nu pot să termin faţa­da .. . Când vor veni tovarăşii de la izolaţii cu praf hidrofob ca să continue lucrările mi-o înnegresc toată.­­ Intr-adevăr, lucrările de izola­ţie la terase sunt în suferinţă, merg foarte greu, este de părere şi tov. ing. T. Budai. Cauza principală constă in aceea că conducerea gru­pului I şantiere, de care aparţi­nem noi, n-a reuşit incă să încheie un contract cu întreprinderea 3 izo­laţii Bucureşti. Tovarăşii de la izo­laţii ne execută lucrările prin bună­voinţă, iar dacă le facem vreo observaţie ne răspund­e­­dacă vă place, dacă nu, nu mai venim de loc*. Şi trebuie să-i acceptăm aşa cum sunt Lucrările de Izolaţii la un bloc durează cite două luni, cînd de fapt s-ar putea încheia în cel mult 20 de zile. Ce ne vom face cu încetineala lor, dacă vin ploile? Profit de acest prilej, oferit de re­dacţie, pentru a arăta că condu­cerea grupului trebuie să ia măsuri mai energice pentru ca lucrările de izolaţii să se execute mai ope­rativ. Maistrul PANAINTE VIZUREANU are şi el de ridicat o problemă specială pentru şantierul Tătăraşi.­­ Acum în toamnă avem de pre­dat multe blocuri şi trebuie să le predăm complet terminate. Se simte însă lipsa de schele metalice, din care cauză lucrul la faţade durează cam mult Şi dacă vremea se va înrăutăţi, lucrul va fi şi mai ane­voios. Cred că ar fi bine ca în aceste zile, cind vremea e frumoasă, să intensificăm lucrul la faţade.­­ Eu aş mai ridica o problemă legată tot de predarea blocurilor, intervine tov. ION BEŞLIU, secreta­rul organizaţiei de bază. La ora aceasta în jurul tuturor construcţi­ilor cu termene apropiate de pre­dare sunt numai şanţuri pentru in­stalaţiile subterane. Au săpat I.R.E.I. pentru reţele electrice, C.E.T. pen­tru reţele de termoficare, P.T.T.R. pentru reţele telefonice, dar lucră­(Continuare in pag. 2) 11 Drumuri din dale de beton H Fundaţiile pregătite din vreme H Se asigură un stoc de materiale ■ Lucrările de izolaţii sunt în suferinţă [B] Un pericol: pasul de melc la instalaţiile subterane onte. Mecanizatorii din brigada a XI-a de tractoare de la S.M.T. Frumuşica, care deserveşte coope­rativa agricolă din Gotnari, se numără printre brigăzile fruntaşe pe raion in executarea la timp a lucrărilor agricole. In clişeu, o parte din membrii brigăzii. De la stingă la dreapta, rindul de jos: Aurel Panainte, Vasile Ursu — șeful brigăzii, Ioan Grandore — pontator, Vasile Ma­xim, Dumitru Braharu. Rlndul din mijloc: Con­stantin Chirilă, Constantin Sticlaru, Vaslie Do­­ieanu, Petru Costin, Constantin Ghelan, Dumitru Foca. Rindul de sus: Mihai Ungureanu, Aurel Alupului, Ion Stoleru, lile Izman, Dumitru Le­­ Pregătiri temeinice pentru insăminţarea griului în stadiu avansat La cooperativa agrico­lă din Iveşti, pregătirile în vederea însămîn­ţărilor de toamnă se apropie de sfîrşit. Pină acum s-au executat arături pe întrea­ga suprafaţă de 960 de hectare ce urmează a fi însămînţată cu grîu şi s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice 350 de hectare, iar cu gunoi de grajd 500 de hectare. Concomitent cu aceasta o atenţie de­osebită se acordă condi­ţionării seminţelor. Cele trei selectoare lucrează zi şi noapte, condiţionîndu­­se pînă acum 200 tone de grîu din 240 de tone ne­cesare. Cu tot necesarul de seminţe condiţionat De la Soleşti am pri­mit vestea că întreaga cantitate de sămînţă ne­cesară însămînţărilor de toamnă a fost condiţiona­tă şi depozitată în bune condiţiuni. Suprafaţa des­tinată culturii griului, 440 de hectare, a fost deja orată. Aproape 100 de mn această toamnă la cooperativa agricolă din Tg. Frumos se vor însă­­mînţa cu grîu 1.100 de hectare. Folosind fiecare oră bună de lucru, me­canizatorii din cele două brigăzi de tractoare con­duse de Vasile Păduraru şi Vasile Munteanu au reuşit să termine de arat întreaga suprafaţă planii hectare au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice şi naturale, acţiune care se desfăşoară in conti­nuare. Cele mai bune rezultate au obţinut ţăranii coope­ratori din brigăzile de cîmp conduse de Neculai Pruteanu şi Nicu Buimac, ficată. Cu multă însufleţire muncesc la pregătirile pentru insăminţări şi ţă­ranii cooperatori. Folo­sind un număr sporit de atelaje ei au reuşit să fertilizeze pînă acum 320 de hectare cu îngrăşă­minte chimice şi 280 de hectare cu îngrăşăminte naturale. La fertilizarea solului CEN Dialog despre o producţie sporită de lapte Discuţia cu medicul veterinar Vasile Roş­ca de la G.A.S. Hălăuceşti a pornit de la nişte cifre. Mai întîi e vorba de cifra 2.327 Luată singură, această cifră nu spune nimic, dar dacă adaugi îndată după ea şi cuvinte­le »litri lapte pe vacă furajată, de la în­ceputul anului şi pînă la 31 august", eşti ten­tat să pui un şir întreg de întrebări. - Şi, după plan, cît ar fi trebuit să fie producţia de lapte ? - După plan: 2.035 litri. Dar cifra de mai sus se referă la o sin­gură vacă. Dacă e vorba să vorbim de în­treaga fermă de vaci, atunci e nevoie de hîrtie, creion, adunări şi înmulţiri. După ce a făcut citeva socoteli, medicul veterinar, ne-a spus : - Deci, în plus 1.134 hl. de lapte ! - Pentru că sîntem la începutul lunii septembrie, spuneţi-ne care este depăşirea producţiei de lapte pe luna august. - August a fost pentru noi o lună bogată în lapte , s-a obţinut o depăşire de 346 hl. lapte. Discuţia continuă apoi in jurul unor cifre mici, care conţin şi zecimale, dar care, a­­dunate şi apoi înmulţite dau alte cifre de ordinul zecilor şi chiar sutelor de mii. Este vorba de preţul de cost al laptelui, care, aici, la G.A.S. Hălăuceşti, este planificat la 1,56 Iei pe litru. In perioada primelor şapte luni ale anului, un litru de lapte a fost ob­ţinut în medie cu 1,31 de lei, iar în luna iulie, numai cu 1,08 lei. Rezultatul altor so­coteli : circa 150.000 lei economii la preţul de cost. U. N.-urile şi A. D.—urile Terenul arid al cifrelor a fost repede de­, păşit Desigur, era şi firesc ca întrebările să se refere la secretul obţinerii unor pro­ducţii sporite de lapte. Dar tovarăşul Roşea nu e de acord cu cuvintul „secret".­­ Oare mai este astăzi un secret faptul că o vacă trebuie să aibă asigurate zilnic unităţile nutritive şi albumina digestibilă necesare ? Nu poţi avea pretenţii ca vaca să-ţi dea lapte mult dacă nu ştii să-i... ser­veşti cum trebuie U.N.-urile şi A.D.-urile. - Şi, la dumneavoastră, cum se... servesc? - Ştiinţific. Acuma, vara,­ bunăoară, asi­gurăm in permanenţă vacilor masă verde. Mă refer la convelenul verde care a fost bine organizat pentru toată perioada mai - oc­tombrie. De la începutul lunii mai şi pînă la data de 26 mai vacile noastre au primit secară masă verde semănată în toamnă. De la 26 mai la 20 iunie, li s-a dat lucernă masă verde, iar de la 20 iulie şi pină în pre­­zent au primit lucernă masă verde şi cu borceag. In cursul lunii iulie am inceput să le dăm şi porumb masă verde din culturile duble.­­ Sunt absolut necesare însă şi concentra­tele... - Desigur ! Dar noi dăm concentratele din funcţie de cantitatea şi calitatea furajului ma­să verde. La concret , în luna iunie, o vacă a primit cîte 60-70 kg. masă verde (75 la sută lucernă, şi 25 la sută borceag). La a­­ceastă cantitate de masă verde am dat şi cîte un kilogram de concentrate fiecărei vaci. In luna iulie, cînd în furajare a început să intre porumb masă verde, am mărit raţia de concentrate la 2-3 şi chiar 4 kg. Şi aceasta în scopul de a asigura albumina digestibilă. Concentratele (tărîţe de grîu, de porumb şi şrot de floarea-soarelui) se dau sub formă de umectată, preparate înainte cu 24 de ore de a fi administrate în hrana vacilor. La noi se pune un accent deosebit pe alcătuirea raţiilor în funcţie de producţia de lapte a animalelor. Eu, ca medic veterinar, stabi­lesc normele de consum pe perioade deca­­dale, avînd grijă să fie asigurate o unitate nutritivă şi 80-90 grame albumină digestibilă pentru un litru de lapte. - Totuşi, în iulie, aţi obţinut litrul de lapte numai cu 0,8 U.N. Cum aţi reuşit ? - E vorba de o atentă furajare. Vaca, tre­buie să ştiţi că a avut asigurată cantitatea necesară de U.N. şi A.D. Am evitat însă risi­pa pe toate căile, am valorificat gospodăreş­te furajele, punînd accent pe prepararea lor înainte da administrare. Ceva despre reflexe condiţionate­ ­ Observ că aici, la dumneavoastră, se pune mare accent pe respectarea orelor fixa­te în program. Mai sunt două minute pină la ora mulsului şi nici un mulgător n-a trecut încă la această operație. TUDOR CREMENE (Continuare In pag. 2) Congresul Apimondiei şi-a încheiat lucrările Marţi au luat sfîrşit în Capitală lu­crările celui de al XX-lea Congres internaţional - jubiliar al Apimondiei. Participanţii la această importantă reuniune internaţională au dezbătut timp de şase zile rezultatele în cerce­tarea şi practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creşterii albinelor. Congresul a constituit un bun prilej pentru un larg schimb de informaţii ştiinţifice şi experienţă în domeniul apiculturii, de cunoaştere şi statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuţie în­semnată la dezvoltarea colaborării internaţionale între apicultori. In şedinţa plenară de închidere au fost decernate premiile cîştigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Ţara noastră s-a situat pe primul loc la concursul de filme pe teme apicole, iar pentru expona­tele prezentate la Expoziţia - tîrg a primit numeroase medalii. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţio­nal de organizare, a mulţumit pentru participarea largă a cercetătorilor şi apicultorilor practicieni care au repre­zentat numeroase ţări ale lumii şi pentru aportul adus la buna desfă­şurare a lucrărilor Congresului. Au mai luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi care au exprimat mulţumiri şi recunoştinţă a statului nostru, Comite­tului de organizare pentru găzduirea Congresului, pentru ospitalitatea cu care poporul nostru a înconjurat pe participanţi şi pentru posibilităţile create de a cunoaşte ţara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secreta­rul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame adresată de participanţii la Congres Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. In continuare, a avut loc adunarea generală a Federaţiei internaţionale a asociaţiilor de apicultură — Apimen­­dia la care au participat şi delegaţi şi invitaţi la Congres. Lucrările au fost conduse de prof. V. Harnaj, pre­şedintele Apimondiei. Adunarea ge­nerală a hotărât între altele ca urmă­torul Congres, organizat de S.U.A. împreună cu Canada, să aibă loc în 1967 la Universitatea Maryland, men­ţinerea sediului permanent al Apimon­diei la Roma, organizarea la Praga a unui centru de schimburi internaţio­nale de reviste şi materiale documen­tare de specialitate, a ratificat primi­rea Japoniei ca membră a Apimondiei şi a aprobat temele de dezbatere la viitorul Congres. Numeroşi delegaţi şi invitaţi la Con­gresul Apimondiei fac excursii de 3-8 zile în țara noastră. (Agerpres). Noi aparate şi utilaje moderne în laboratoare In vederea apropiatei deschideri a cursurilor în Invăţămîntul superior, nu­meroase laboratoare din diferite cen­tre universitare ale ţării au fost dota­te cu noi aparate şi utilaje moderne. Universitatea din Bucureşti a primit, printre altele, un cromatograf necesar efectuării de analize gazoase şi un spectograf pentru analize de chimie fizică. La catedra de optică a ace­leiaşi Universităţi a fost pus în func­ţiune un laser de laborator care va fi utilizat în lucrările practice de spe­cialitate. Institutele de ştiinţe econo­mice şi construcţii din Capitală dispun de o maşină electronică de calcul Cifa, de un cabinet lingvistic pentru deprinderea cu uşurinţă a limbilor moderne, de aparate pentru determi­narea stabilităţii termice a maselor plastice şi altele. La Institutul medico­­farmaceutic bucureştean a fost ame­najat recent, un cabinet de tehnică dentară. O dată cu începerea noului an uni­versitar, studenţii de la Facultatea de mecanică din Institutul politehnic din Iaşi vor avea la dispoziţie o nouă hală - laborator care va funcţiona pe lîngă catedra de maşini, iar cei de la Universitatea „Alexandru loan Cuza", un nou complex de sere experimen­tale. In aceste zile, se fac ultimele lucrări la staţia seismologică de pe lîngă Observatorul astronomic al U­­niversităţii timişorene şi la laborato­rul de izotopi radioactivi de la Insti­tutul de medicină din aceeaşi loca­litate. (Agerpres) A 49-a unitate cinematografică PAŞCANI (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). In satul Brăteşti, comuna Stolni­­ceni Prăjescu, a luat fiinţă a treia unitate cinematografică din comu­nă. Cu aceasta, numărul unităţilor cinematografice din satele şi co­munele raionului Paşcani a ajuns la 49. De asemenea, în ultimele două luni, s-au mai instalat noi apara­te de proiecţie în unităţile cine­matografice din Al. I. Cuza, Mir­­ceşti, Strunga, Miroslăveşti, Tătă­­ruşi, Tg. Frumos ş. a. Consfătuiri cu corespondenţii voluntari La Paşcani, a avut loc, dumi­nică, 29 august, o consfătuire cu corespondenţii voluntari, din raion şi oraş, al ziarului „Flacăra Iaşu­lui“. La consfătuire au participat muncitori, tehnicieni, ingineri, ţă­rani cooperatori, cadre didactice etc. Discuţiile purtate cu acest pri­lej au constituit un schimb valoros de experienţă pentru îmbunătăţi­rea activităţii corespondenţilor vo­luntari. O asemenea consfătuire a avut loc, în aceeaşi zi, la Huşi, cu co­respondenţii din raion şi oraş. Prin muncă patriotică în comuna Dumeşti, din raionul Negreşti, pînă la începutul noului an şcolar se va termina construc­ţia unui local de şcoală compus din patru săli de clasă, laborator, cancelarie etc. O importantă contribuţie la con­strucţia acestui local o aduce tine­retul din comună prin muncă pa­triotică. Valoarea lucrărilor efectuate prin munca patriotică a tineretului de aici a atins pînă acum suma de peste 12.000 lei. Excursie la Bucureşti Cu prilejul întîlnirii de fotbal Steaua-C.S.M.S., care se va dis­puta la 5 septembrie, Agenţia Iaşi a O.N.T. „Carpaţi" organizează o excursie cu autocarul la Bucureşti. Se va pleca din Iaşi duminică, 5 septembrie. Reîntoarcerea la Iaşi, luni, 6 septembrie. înscrierile se fac pînă joi, 2 sep­tembrie, la sediul Agenţiei din str. Lăpuşneanu nr. 7. Noi unităţi cu autoserviră BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). La Bîrlad, s-a deschis, nu de­mult, pe str. Fagului, o unitate de desfacere a fructelor şi legumelor, cu autoservire. Unitatea este do­tată cu mobilier modern şi bine aprovizionată. In prezent, se lucrează la ame­najarea, în str. Republicii, a unei alte unităţi de desfacere a fructe­lor şi legumelor, cu autoservire, care va fi dată în curînd în folo­sință. Anul acesta, în diferite punc­te ale oraşului, au fost deschise cinci unități Agevacoop - uip »Li­toral“. ÎN PAGINA 4 ■ vietnam Noi acțiuni ale forţelor patriotice ■ REPUBLICA DOMINICANA - Demisia juntei lui Barreras iiiíiTiüiinniifflmiiiiiiiiniiiiiiiiiffliniiiiiiiiiniiiííiiiinitiniiiminniiiiRiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiimiiiiiiiimiitiiiininimiiiiiiiiiiiniiiiiiiimiiii I Printre muncitorii evidenţiaţi în în­trecerea socialistă din sectorul pregă­tire II de la Fabrica de mobilă din Iaşi este şi tîmplarul mecanic VASILE RAICU din fotografia de mai sus. El îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan cu 5-8 la sută dînd totodată lucru de bună calitate. Foto : B. Petrescu ( I I I i i I ­ MICRO-EXCURSIE ! Printre polimeri I sau macro - molecule ■ sau al macro-moleculelor am ră-f ■ cut-o avindu-l drept ghid pe tov. Adrian Carpov, cercetător princi­pal la Institutul de chimie macro moleculară „Petru Poni“ din Iași Institutul, situat pe dealul Copou Iul, este instalat într-o impunăt­­­oate clădire cu trei etaje, încon­jurată de o frumoasă grădină, cu­ un ficus bătrin şi multe proaspete şi multicolore Hori. Greaţie a ani­lor puterii populare,. Institutul a­­­ost instalat in acest local in anul 1957. Ansamblul arhitectonic şi Împrejurimile oferă de atunci o originală modalitate de îmbinare a sobrietăţii ştiinţei cu poezia I naturii. ■ — In general (mi-a dat, cu bu­năvoinţă, dar şi cu oarecare fi­­rească condescendentă, unele lă-­­­muriri, tov., Carpov). Înţelegem prin polimeri sau macro-mole­­cule, acele substanţe chimice or-I ganice şi anorganice cu greutate moleculară mare şi foarte mare,I care sunt obţinute prin diferite reacţii din compuşi chimici cu greutate moleculară mică, aşa nu-I mitii monomeri. Polimerii pot fi comparaţi cu nişte lanţuri In careI verigile sunt moleculele monome­­rilor. Simplu. Inifiat in tainele macro­­moleculelor, am înaintat in cu­prinsul celor trei etaje ale clă-I dirii în care funcţionează cele trei secţii ale Institutului: secţiaI de compuşi macro-moleculari or­ganici, condusa de acad. Gristofor Simionescu, sectia de monomeri,I condusă de profesorul Ilie Matei, secţia de compuşi macro-molecu-I lari anorganici condusă de profe­sorul Mihai Dima. In cadrul sec­torului de compuşi macro-molecu-I lari anorganici funcţionează un laborator de aplicaţii ale radio-­ izotopilor. Am mai allat de la ghidul meu că polimerii sintetici au intrat in viaţa de toate zilele a omului con­temporan, mai intii înlocuind po­­l­imerii naturali — celuloza, cau­ciucul, proteinele, fibrele textile —­ şi apoi, treptat, prin cercetări şi perfecţionări tehnice i-au substi-I tult şi depăşit pe aceştia, prin caracteristici superioare de utili-I­zare. Mai mult deşit atît, de cu­­rlnd s-a constatat că se pot sin­tetiza polimeri care în loc să fie izolanţi, prezintă o conductibili-­ tate electronică suficient de mare, care creşte o dată cu ridicarea temperaturii şi este de acelaşi or­­a din de mărime ca cea a binecu-­­ noscuţiior semiconductori anorga­nici pe bază de siliciu sau germa­ni. Aceşti polimeri vor putea fi folosiţi in practică, intr-un viitor , nu prea îndepărtat, drept catall­­i­zatori, celule fotoelectrice, redre-­ sori de curenţi slabi sau ca pro­duse electroluminiscente, iar mal ■ Ab. GOMAN ! (Continuare în pag. 3) In noul magazin cu articole de ga­lanterie, încălţămin­te şi manufactură din cartierul „Dimi­­trie Cantemir". Foto : G. Paul

Next