Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)

1965-09-01 / nr. 5903

FLACABE 1ASUH PAGINA 2 INTERVIUL NOSTRU CU­Cov. VASILE JIŢAR, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi Reorganizarea administraţiilor de blocuri şi realegerea comitetelor de locatari In buna conservare a spa­ţiilor de locuit şi asigurarea respectării regulilor de bună convieţuire, administraţiile de blocuri şi comitetele de locatori au un important rol. Troind seama tocmai de acest lucru s-a trecut re­­cent la reorganizarea aces­tor organisme. Pentru a afla unele amănunte in legătură cu această acţiune, ne­am adresat tovarăşului VASILE Jit AR, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfa­tului popular orăşenesc Iaşi.­­ Prima întrebare se va referi probabil la actul normativ care re­­glementează atribuţiile administra­­ţiilor de blocuri şi ale comitetelor de locatari, a anticipat interlocu­torul,­­ întocmai. Vă rugăm aşadar să răspundeţi întrebării pe care bine aţi intuit-o.­­ După cum este cunoscut, ad­ministraţiile de clădiri au funcţio­nat, pînă de curînd, ca organe ale­se de locatari, conform id. C. M.­­ 1508 din 1953. In ce priveşte sarci­nile comitetelor de locatari acestea nu erau precizate de nici un act normativ. Hotgrfreg Consiliului da Miniştri nr. 407 din 1965, prevede reorganizarea administraţiilor de clădiri şi stabileşte totodată atri­­buţiile comitetelor de locatori. - Ce aduce nou H.C.M.-ul 407 din 1965 In ce priveşte administra­ţiile de clădiri ? - Un lucru esenţial. Administra­ţiile de clădiri nu mai sunt, ca pînă acum, organe alese de locatari, ci sunt organizate şi controlate in activitatea ce o desfăşoară de pa­tru întreprinderile de gospodărire a locuinţelor şi localurilor, faţă de care răspund penal şi pecuniar.­­ Aşadar, administraţiile de imo­bile devin, prin aplicarea H. C. M. 407, organe de stat. Care sunt prin­­cipalele lor atribuţii ? *» Să asigure conservarea şi ex­ploatarea în cele mai bune condi­­ţiuni a imobilelor ce intră în ad­ministrarea I.G.L.L. In acest sens, administraţiile de blocuri ţin evi­denţa imobilelor din raza lor de activitate şi aduc la cunoştinţa conducerii întreprinderii orice de­fecţiune, propunînd remedierile ne­cesare. Se îngrijesc, de asemenea, de încasarea la vreme a sumelor datorate de locatari pentru între­ţinerea imobilelor şi acţionează in direcţia educării locatarilor In spiri­tul respectării bunului gbştesc şi al regulilor de convieţuire socială­- Unele din aceste sarcini revin şi comitetelor de locatari.­­ Este drept, H.C.M. 407 a făcut o demarcaţie precisă între atri­buţiile administraţiilor de clădiri şi ale comitetelor de locatari, care funcţionează ca organe obşteşti. S-a înlăturat suprapunerea dar s-a accentuat, în acelaşi timp, cola­borarea dintre cele două organe, scopul fiind acelaşi­­ bun. Şi ra­ţionala folosire a imobilelor aflate In administrarea întreprinderii. Aş vrea să precizez faptul că comitetele de locatari au, între al­tele, sarcina de a aviza cheltuieli­le de administraţie şi de a stabili, în funcţie de necesităţi, personalul de îngrijire. - De la ce dată intră in vigoa­re prevederile H.C.M. 407 din 1965. - In parte au Sl Intraţ, în sensul că încă de la 16 august noi am reorganizat administraţiile de Clă­diri. Funcţionează în prezent 7 a­­semenea administraţii care îşi des­făşoară activitatea potrivit planu­lui de producţie al întreprinderii de gospodărire a locuinţelor şi loca­lurilor. Zilele acestea s-a trecut şi la alegerea comitetelor de locatari - acţiune care va trebui încheiată pînă la 15 septembrie. Asemenea comitete se aleg In toate imobilele care au peste 10 locatari. In felul acesta, vor funcţiona pe raza o­­raşului nostru 320 de comitete de locatari, faţă de numai 165 cite existau pînă în prezent. Suntem convinşi că prin reorga­nizarea activităţii administraţiilor de clădiri şi a comitetelor de lo­­catari - ne spune în încheiere in­terlocutorul nostru - activitatea de gospodărire a spaţiilor de locuit se va îmbunătăţi simţitor. Interviu luat de ALICE OUATU JOCUR SCRIITORI ROMÂNI ORIZONTAL : 1. Geniul poeziei ro­mâneşti * Scriitor român, autorul ro­­manelor „Lanţuri" şi „Zilele vieţii ta­e"­ 2. Primul poet român - Nota tradu­cătorului ; 3. Două din trei - Măci­­nat - Patria lui Un­se ; 4. „Neamul Şoimâreştilor" de M. Sadoveanu sau „întunecare“ de Cezar Petrescu (sing.) Cărturar umanist Şi scriitor român (1788-1869) ; 5. Indicate - Erou ca­­ragialeani 6. Pronume - „Suflete...*, piesă de Camil Petrescu - A cunoaş­te ; 7. Scriitori ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau George Călinescu - Campion ; 8. Cu gust acid­­ .... pa­triarhal", roman de Cezar Petrescu (pr.) ; 9. Simbolul ruteniului - Eroii poemului eroi-comic „Ţiganiada" de I. Budai-Deleanu — Emoţie ; 10. Con­ducte - Alecu Russo ; 11. Reprezen­tanţi — „Hagi Tudose* din nuvela Iul B. St. Delavrancea ; 12. Satul Humu­­leşti, pentru Ion Creangă - Scriitor român ; 13. Avînt - Autorul unor Po­vestiri pentru copii. VERTICAL : 1. Dramaturg român, autorul pieselor „Ștafeta nevăzută" și „Himera" - Nuvelist român ; e­ fitie literar din secolul trecut - Margine de apă ; 3. Ion Câlugăru - Urgent român, reprezentant al școlii ardele­ne - Poet român, contemporan ; 4. Povestit - Poet român, citat în poezie „Epigonii" de M. Eminescu; 5. GreşiţiTM Ca mingea la rugbi (m.); 6. Clmnpie — Cunoscut poet ieşean ; 7. Margini de coş ! - Aerisiri - Prefix ; 8. „Cin® q...", piesă de Şt. Berciu - Fir - Ote­sul ; 9. Poet român — Scriitor e rqsleţ, autorul operelor „Ciulinii Bărăganu­lui" şi „Codin"; 10. Acasă, mai P® scurt - Eliade Rădulescu - Este de viaţă lungă, în nuvela lui N. D. C.A­­qea ; 11. Piesă de Al. Voitin - Spriji­nă viţa de vie ; 12. Nu te mişti - Poet clujean - Cunoscut poet ramă®, R. DUDA Vine toamna. Cum vă pregătiţi şantierul? (Urmare din pag. 1) nule înaintează în pas de mele şi există pericolul să ne prindă ploile de toamnă cu şanţurile descoperi­te. Această încetineală ne împie­dică şi pe noi să terminăm, in timp util, drumurile de acces pentru intră­rile în blocuri.­­ Va trebui să cererii colabora­torilor noştri să fie mai operativi, este de părere tov. ing. Th. Budai. Aşa cum l-am determinat să încea­pă la timp lucrările, tot aşa să-i determinăm să le şi termine la timp.­­ De la grup ar trebui să primim un sprijin mai activ pentru completa­rea efectivului de muncitori, pe şan­tier, continuă tov. Ion Beşliu. Faţă de volumul mare de lucrări din această perioadă, sîntem încă puţini. Ne trebuie mai mulţi zidari, mai mulţi zugravi, ca să putem asigura pre­darea la timp a celor 600 de apartamente în acest an, şi să asi­gurăm un larg front de lucru pentru iarnă­ De asemenea, aş mai cere conducerii grupului să ne sprijine in construirea unei construcţii provizorii pe şantier pentru desfăşurarea acti­vităţii obşteşti. Cit a fost cald am or­ganizat consfătuiri şi sub cerul liber, dar dacă se strică vremea trebuie sâ ne adăpostim undeva, iată, pe şantier avem circa 100 de şefi de brigadă şi din cinci in cinci trebuie să mai stăm de vorbă cu ei. Unde sâ-i adunăm? Propun ca din panourile casate sâ construim o sală de şedinţe. Muncito­rii de pe şantier se angajează să o construiască voluntar, în orele libere. O cheltuială minimă ar trebui doar pentru materialul de fundaţie. In concluzia acestei convorbiri se poate arăta că buna pregă­tire a şantierului Tătăraşi pentru timpul ploios, ţine de buna or­ganizare generală a muncii, organizare care prevede ne­ajunsurile ce ar putea surveni în anumite perioade. Putem exemplifica aceasta cu execu­tarea drumurilor interioare o dată cu organizarea şantierului, cu asigurarea unor stocuri de materiale, apoi cu intensificarea ritmului de lucru la fundaţii în perioada premergătoare ploilor. Problemele nerezolvate, cum ar fi asigurarea unui ritm normal de lucru la izolaţia teraselor, in­tensificarea lucrărilor la faţade şi altele semnalate în convorbi­rea noastră, trebuie să formeze obiectul unor analize temeinice, atît la conducerea şantierului cit şi la conducerile grupului şi trustului, analize care să se încheie cu măsuri operative şi eficiente. O mare răspundere revine conducerii şantierului din Iaşi a întreprinderii 3 izolaţii Bucureşti, care trebuie să înţeleagă că ni­meni nu poate accepta ca lucră­rile să fie tergiversate pentru că nu s-a îndeplinit o anumită formalitate. Conducerile celorlalte şantie­re din regiunea noastră, organi­zaţiile de bază de pe şantiere au datoria să treacă de urgenţă la pregătirile necesare preîn­tâmpinării sezonului ploios şi friguros, ţinîndu-se seama de problemele specifice fiecărui loc de muncă. sămîntă. La cooperativa agricolă din Şuletea, se condiţionează ultimele cantităţi din griul înta VX\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\W^^ pentru Dialog despre o producţie sporită de lapte (Urmare din pag. 1)­­ N-au voie ! Aşteaptă semnalul. La noi se pune un mare accent pe formarea şi păstrarea reflexelor condi­ţionate la vaci. Mulsul, furajarea, adă­patul, plimbatul, toate se fac la ore fixe. Nu-i nevoie de ceasuri in fieca­re grajd. E un îngrijitor care a primit sarcina să dea semnalul prin bătăi in acest talger. Au fost cazuri cînd unii, ca să termine mai repede treaba, au început mulsul cu 5-10 minute mai devreme. Ei au fost avertizaţi în mod serios că dacă mai recurg la a­­cest procedeu vor fi­ sancţionaţi. For­marea reflexelor condiţionate la vaci a dus nu numai la creşterea produc­ţiei de lapte, dar şi la uşurarea mun­cii îngrijitorilor (mă refer la faptul că lansarea laptelui din uger se face cu mare uşurinţă, dacă sînt respectate întocmai orele de muls). Am ajuns pînă aici, îneît, dacă mulgătorul pu­­hrgna în faţa vacilor înainte de ora fixată, cele mai multe nu încep sd mănînce pînă nu aud semnalul. Iar dacă vreţi ca această chestiune, for­marea reflexelor condiţionate la vaci, s-o treceţi In rindul aşa-ziselor­­secre­te* ale sporirii producţiei de lapte, atunci vă rog sâ-i acordaţi un loc de întîietate. Sâ nu uitam omul Medicul veterinar Vasile Roşca pune mare preţ pe munca îngrijitorilor. El ne-a spus : - Ar fi trebuit să discutăm mai mntil despre om. îngrijitorilor se datoresc, în primul rind, succesele de pînă a­­cum. Aiei, la noi, toţi îngrijitorii sunt vechi în meserie. Toţi sunt şcolarizaţi prin cursurile zootehnice şi speciali­zaţi la locul de muncă. Ei cunosc bine regulile de furajare şi îngrijire a ani­malelor şi tocmai de aceea le respec­tă cu stricteţe. Intre toţi Îngrijitorii­ noştri există o întrecere permanentă, adiică, mai precis, între mulgătorii ace­luiaşi grajd, între mulgătorii da la di­ferita grajduri şi Intra cele două bri­găzi. întrecerea aceasta n-ar avea re­zultate bune dacă nu s-ar ţine o evi­denţă clară şi la zi. Evidenţiaţii, frun­taşii,­­ sunt popularizaţi In şedinţa; la gazeta de parate, H­­a pun fotografii­le la panoul de onoare; primei­ pre­mii In bani, II se atribuie steag de fruntaş. Deci, ei sunt direct Interesaţi în mărirea producţiei. Retribuirea lor sa faca în raport da cantitatea da lapte muls. Toţi s­mulgătorii noştri sunt hotăriţi să depăşească lună da lună sarcina de plan. Cu prilejul discuţiilor purtate pe marginea documantalor Congresului partidului nostru, el s-au angajat să obţină rezultate şl mal bu­ne atît In ce priveşte creşterea produc­ţia! da lapte, ctt şl In ea priveşte re­ducerea preţului da cost al acesteia. Ştiinţa Cluj pacă azi in Austria VIENA 31 (Agerpres). Echipa de fotbal Ştiinţa Cluj a so­sit luni cu avionul la Viena de unde a plecat cu autobusul la Wiener Neustadt (oraş situat la 45 kilometri de capitală) pentru a întîlni astăzi, miercuri, echipa locală într-un meci contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor". Fotbaliştii clujeni au efec­­tuat marţi un antrenament pe stadionul care va gâzdui aceasta partidă aş­teptată cu viu interes de spectatorii austrieci. Intre 2 şi 18 septembrie, în oraşul Iaşi, se va disputa o importantă com­petiţie sportivă , semifinala campio­natului republican individual de şah. La sceastă semifinală vor participa o serie de şahişti de frunte ai ţării, printre care maestrul internaţional Teodor Ghiţescu (Spartac Bucureşti), Gh. Mititelu (Farul Constanţa), Getav Puşcaşu (Progresul Bucureşti), Traian Stanciu (Constructorul Bucureşti). De asemenea, printre cei 16 parti­cipanţi la acest turneu, se află şi trei reprezentanţi ai şahului ieşean­­ I. Moisîni, Ad. Marcovici şi Z. Nagy. întrecerile se vor desfăşura în sala Consiliului regional U.C.F.S. din Iaşi, Piaţa Unirii, în fiecare zi, începînd de la ora 16.30. Semifinala campionatului republican individual de șah HAND­BAL Dinamo Bacău învingătoare în „Cupa laşului“ Ediţia din acest an a „Cupei laşu­lui“ la handbal a reunit, alături de formaţiile ieşene C.S.M.S. şi Moldova, pe Dinamo Bacău şi Ştiinţa Galaţi, e­­chipe ce activează în prima catego­rie a ţării. Timp de două zile, amatorii din Iaşi ai acestui sport au avut prilejul să asiste la partide spectaculoase, da­torită, în special, jocului de factură ridicată practicat de handbaliştii din Bacău şi Galaţi. Iată rezultatele în­registrate : Dinamo - Ştiinţa 11-8, C.S.M.S. - Meldlvg 35-10, Şti­inţa - C.S.M.S. 19-9, Dinam® - Moldova, 31-13. Ştiinţa * Mol­dava 18-13. Dinamo­* C.S.M.S. 18=9. Clasamentul final: 1. Dinamo Bacău­­ 2. Ştiinţa Galaţi­­ 3. C.S.M.S.; 4. Moldava, Iaşi. Fază din intilni­­rea de handbal dintre echipele Mol­dova Iaşi , Ştiinţa Galaţi, Foto­­ Auri­an La 12 septembrie * 12 ÎNCEPE campionatul regional de fotbal Campionatul regiunii Iaşi la fotbal, ediţia 1965-1966, va începe duminică, 12 septembrie. Comisia regională de fotbal ne-a comunicat că la startul acestei între­ceri se vor prezenta 14 echipe : Rul­mentul Birlad, Gloria Birlad, Flacăra Murgeni, Victoria Huşi, Progresul Vas­lui, Gloria Paşcani, Siderurgistul laşi, Ştiinţa I.M.F. laşi, Ţesătura laşi, Fo­­resta Ciurea, Stejarul Hirlău, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad şi Avintul Huşi. Echipele Stejarul Hîrlău şi Victoria Pd. Iloaiei au promovat în campiona­tul regional in urma Jocurilor de baraj interraionale, iar Strungul Bîrlad şi Avintul Huşi, în locul echipelor Loco­motiva Iaşi şi Victoria Vaslui, care s-au retras din competiţie. Paralel cu întrecerile acestui cam­pionat, se va disputa şi campionatul regional de juniori. Vor participa 14 echipe, împărţite In două serii. In se­ria I vor activa Rulmentul Birlad, Glo­ria Bîrlad, Strungul Bîrlad, Flacăra Murgeni, Progresul Vaslui, Avîntul Huşi şi Victoria Huşi , în seria a H-a , Si­­derurgistul laşi, Ştiinţa I.M.F., Ţesă­tura laşi, Stejarul Hîrlău, Victoria Pdl. Iloaiei, Foresta Ciurea şi Gloria Paş­cani. întrecerile juniorilor vor începe la 26 septembrie. Ciocîrtea a remizat cu Fischer HAVANA 31 (Agerpres). Partida dintre campionul S.U.A., Ro­bert Fischer şi maestrul român Victor Ciocîltea, întreruptă in runda a treia a turneului internaţional de şah de la Havana, a continuat pînă la mutarea 47 cînd cei doi şahişti au căzut de acord asupra remizei. In runda a 4-a Smîslov a cîştigat la Wade, Pachmann la Donner, Gheller la Bilek şi Szabó la Pietsch. Holmov a remizat cu Ro­­batsch, iar Ciocîltea a întrerupt par­tida cu bulgarul Tringov. In clasament conduc Smîslov, Holmov, Pachmann şi Ivkov cu cite 3 puncte, urmaţi de Fischer 2,5 puncte și o partidă între­ruptă. Ciocâltea are 1 punct și o par­tidă întreruptă. Faza de zonă a „Cupei F. R. Baschet“ La sfîrşitul acestei săptămîni (3-5 septembrie), terenul „Voinţa“ din Iaşi va găzdui faza de zonă a „Cupei Fe­deraţiei Române de Baschet“. Vor participa reprezentativele mas­culine ale regiunilor Bacău, Galaţi, Suceava şi Iaşi. . msmTmtBBm FILMELE SÂPTÂMÂ rINuntă cu peripeţii" D» Riot, o aventură nocturnă a unui funcţionar de la Oficiul Stă­rii Civile, pe numele său Karel Jansky. Printr-un intimplător con­curs de Împrejurări, acesta se vede obligat să-şi petreacă noaptea cu Zuzana, o fată drăguţă şi ex­pansivă, venită la Praga pentru a se căsători cu tinărul Petr Kn­ka. Totul se va consuma in limitele de­centei si aie moralei, dar aparen­ţele şi incredulitatea celor din jur ii vor sili pe cei doi să-şi „recunoască“ vinovăţia. Numai in felul acesta mirele va accepta să-şi ierte mireasa şi şeful func­ţionarului să-l lase pe acesta să oficieze căsătoria. Sint prezente, deci, in Ulm şi unele note sati­rice vizind ipocrizia şi lipsa de încredere, iinaiul, paradoxal, con­stituind, intr-un fel sau altul, o lecfie pentru toti cei implicaţi in această poveste. Dar Ulmul este, in primul rind, al Jirinei Bohdalovă (cunoscută spectatorilor din ,„SInd vine pi­sica“ și „Am ajuns şi rege“). Ea execută partitura principală și o face cu o notabilă dexteritate, mai cu seamă in­secvențele care re­dau trecerea Zuzanei, împreună cu Joinsky prin ctteva localuri pragheze și apoi continuarea pe­trecerii in apartamentul acestuia din urmă. Reacţiile pline de can­doare ale lelei care, cintînd şi dansînd, animează ur, întreg local apoi scandalizează pe vecinii par­tenerului ei, aduc in­flm o ve­ritabilă vervă comică, alimentată prin neprevăzute, amuzante situ­aţii. Şi spectatorul, care ştie că Zuzana a dormit ir, dormitor, iar Joinsky in bucătărie va acorda fără reticente simpatia sa celor doi cheflii, care in solemnul mo­ment al oficierii căsătoriei nu se pot retine să nu ridă la aminti­rea poznei pe care o săvîrşiseră. Filmul „Nuntă cu peripeţii“, producţie a studiourilor ceho­slovace este antrenant, are in ro­lul principal o actriţă nu lipsită de farmea şi capabilă de auten­tică, ştrengărească cochetărie cu... spectatorul însuşi, ■ iar regizorul Vaclav Krska a exploatat cu de­licatele posibilităţile comice ale unui subiect fără mări pretenţii sau subtilităţi, dar distractiv. O notă bună pentru Karel Boget (Karel Jánsky) care a punctat cu tact­ul cu binevenită măsură mo­mentele. .. critice ale peripeţiilor înfăţişate de ftim. rrUn şoarece printre ,Bărbafii sint doi bandiţi de operetă, şoarecele — o fată, iar Ul­mul — o comedie. Mai bine spus, o comedioară In care Louis de Punis (Marcel) se epuizează pur şi simplu, demonstrtnd, printre altei», ţi apreciabile cailtăţi de mim, dar incărelnd excesiv un roi o am Iragli. Totul începe foar­te promiţător, dar, din păcate, subiectul nu se susfine cu aceeaşi vigoare comb­d pină la urmă, ră­­mtntnd uneori suspendat intre două situate forţat». Aşadar, doi bandiţi ,modeşti, sint interceptaţi de Intnprinsătoarea Luciile care-1 dirijează spre zona marilor lovi­turi. Şi-atunci cină planul ei va eşua, m­­oarea reîntoarcerii celor doi la o viaţă cinstită (aşa cum se pare că ar vrea să se hotărască) stă, spre stupoarea lor, sofia primului din ei, care va prelua. ■. condu­cerea. De fapt, cel mai autentic umor este generat d® viaţa dublă a celor doi bandiţi. Primul, Pran­­dis, este un onorabil şef de familie, care dă Ia masă, intre două feluri de mlncare, lecţii de onestă com­portare In viată fiicei sale. Cel de al doilea se dă cînd drept repor­ter, cînd drept medic, Incurajnd, cu şi fără ştiinţă, In expunerile sale, amănunte din profesiunea reală şi cele imaginare. De pildă, el relatează cuiva că a... operat un caz foarte interesant ş.a.aici. Filmul — producţie a studiouri­lor franceze — preia din zestrea clasică a comediei unele mijloace, in parte valabile încă: simetria gesturilor celor doi bandifi, cind işi recompun ţinuta de toate zi­lele, părăsind-o pe cea profesio­nală. Apoi, simetria in interven­ţiile celor două personale femi­­nine — Luciile şi soţia lui Fran­cis — şi, in sfirşit busculada de pe patinoarul din palatul de ghea­ţă, evident cel mai direct împru­mut din u­­­mele epocii cind co­media era rege. Jacques Poitrenaud, regizorul Ulmului, se dovedește, după cum se vede, mai mult ingenios decit origină­. Dar cum, fu darul come­­diilor, publicul spectator este atît de generos, nu vrem să-l contra­riem. In fond, momente de haz autentic există. SERGIU TEODOROVICI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 2 SEPTEMBRIE 1965 programul l La orele­ 5) 6; 7; 10: 13) Ml 12! 22; 33.52! buletine de ştiri şi ra­diojurnale: 9.00 la microfon melo­dia preferată; 11.00 Fragmente din opera „Neamul Şoimareştilor" de Tudor Jarda; 12.03 Din tezaurul nostru folcloric muzical; 13.20 Co­ruri din opere; 14.10 Cîntece de dragoste; 17.15 Cu microfonul prin regiunea Iaşi; 17.35 Cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare; 18.00 Seară pentru tineret; 19.00 Cîntă, dansează, tinereţe; 20.00 Radioga­­zeta de seară; 20.30 Varietăţi mu­zicale; 21.30 Interpreţi ai muzicii noastre populare; 22.20 Muzică u­­şoară de George Grigoriu; 23.10 Noi înregistrări realizate in studiou­rile noastre: Simfonia concertanta pentru orgă şi orchestră de Alfred Mendelssohn. PROGRAMUL II. La orele: 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 10.30 Buchet de me­lodii populare; 11.03 Suita inedită pentru pian de George Enescu ; 12.30 Album cu melodii; 13.03 Mu­zică populară românească şi a naţionalităţilor conlocuitoare ; 13.40 Concert de prînz; 15.30 Antologie poetică; Octavian Goga; 16.30 Con­certul In Io minor pentru pian şi orchestră de Grieg; 17.30 Sfatul medicului; 18.15 Carnet plastic; 18.30 Paganini şi Interpreţii săi ; violonistul Ruggiero Ricci; 19.05 „Slăvită fii, Republică” - emisiune de cîntece; 19.30 Din folclorul mu­zical al patriei; 19.52 Seară de o­­peră: „Trubadurul" de Verdi; 22.23 Cinta orchestra de estradă a Ra­­dioteleviziunii şi orchestrele Max Greger, Vadim Lludvikovski şi Man­­tovani; 23.05 Melodii pentru ore tfrzii. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1065 17.30 Rubrica de informaţii uti­litare şi muzică uşoară; 18.00 Ra­­dio-informaţia şi un program de cîntece de viaţă nouă ; 18.30 Emi­siunea: „Izvoare de belşug“. ,,Scri­sorile dau întîlnire . . . melodiilor" (muzică la cererea ascultătorilor). In încheierea emisiunii: Actualitatea cultural-artistică. TELEVIZIUNE MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I): 19.20 Ştiţi să desenaţi copii?; 19.35 Povestiri din Rubovna: „Spectaco­lul"; 20.00 Emisiune de teatru : „Logodnicul de profesie se însoară", comedie de Oldrich Danek. Inter­pretează colectivul Teatrului Mic . In încheiere: Jurnalul televiziunii (II) şi buletinul meteorologic. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE­­ Cinema VICTORIA (la orele: 9; 11;15; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „Un şoarece printre bărbaţi" - Comple­tare: „180 de zile in Oceanul At­lantic"; la grădina de vară ora 20: „Un şoarece printre bărbaţi": Ci­nema TINERETULUI (la orele: 9. 11;15; 14.30; 16.45; 19. 21.15): „Nuntă cu peripeţii"; la grădina de vară Rîpa Galbenă; ora 20: „Nun­tă cu peripeţii*. Completare: Mu­zeu! Cornel Medrea; Cinema ARTA (la orele: 9. 11; 15; 17; 19. 21; „Laleaua neagră"; Cinema TATA­­RASI (la orele: 16; 18: 20): „Nu vreau să mă însor". Completare : „Mărturiile unei mese de restau­rant"; Cinema NICOLINA (la ore­le: 16; 18; 20): „Bărbaţii". Com­pletare: „O primăvară obişnuită". IN REGIUNE: la Birlad. Cinema VICTORIA: „Femeia necunoscută"; Cinema BIRLADUL: „Unde eşti acum Maxim?" (cinemascop); La HUŞI: „Doi băieţi ca plinea caldă"; La VASLUI : ,,Zborul întrerupt"; La PAŞCANI „Animalele", timpul probabil Vreme in general frumoasă, cu cerul mai mult noros. Izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt slab, plnă la potrivit, din sec­torul nord-vestic. Temperatura, în creştere uşoară, va fi cuprinsă noaptea între 10 şi 14 grade, iar tiua între 21 şi 24 grade.

Next