Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)
1965-09-01 / nr. 5903
FLACABE 1ASUH PAGINA 2 INTERVIUL NOSTRU CUCov. VASILE JIŢAR, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi Reorganizarea administraţiilor de blocuri şi realegerea comitetelor de locatari In buna conservare a spaţiilor de locuit şi asigurarea respectării regulilor de bună convieţuire, administraţiile de blocuri şi comitetele de locatori au un important rol. Troind seama tocmai de acest lucru s-a trecut recent la reorganizarea acestor organisme. Pentru a afla unele amănunte in legătură cu această acţiune, neam adresat tovarăşului VASILE Jit AR, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi. Prima întrebare se va referi probabil la actul normativ care reglementează atribuţiile administraţiilor de blocuri şi ale comitetelor de locatari, a anticipat interlocutorul, întocmai. Vă rugăm aşadar să răspundeţi întrebării pe care bine aţi intuit-o. După cum este cunoscut, administraţiile de clădiri au funcţionat, pînă de curînd, ca organe alese de locatari, conform id. C. M. 1508 din 1953. In ce priveşte sarcinile comitetelor de locatari acestea nu erau precizate de nici un act normativ. Hotgrfreg Consiliului da Miniştri nr. 407 din 1965, prevede reorganizarea administraţiilor de clădiri şi stabileşte totodată atribuţiile comitetelor de locatori. - Ce aduce nou H.C.M.-ul 407 din 1965 In ce priveşte administraţiile de clădiri ? - Un lucru esenţial. Administraţiile de clădiri nu mai sunt, ca pînă acum, organe alese de locatari, ci sunt organizate şi controlate in activitatea ce o desfăşoară de patru întreprinderile de gospodărire a locuinţelor şi localurilor, faţă de care răspund penal şi pecuniar. Aşadar, administraţiile de imobile devin, prin aplicarea H. C. M. 407, organe de stat. Care sunt principalele lor atribuţii ? *» Să asigure conservarea şi exploatarea în cele mai bune condiţiuni a imobilelor ce intră în administrarea I.G.L.L. In acest sens, administraţiile de blocuri ţin evidenţa imobilelor din raza lor de activitate şi aduc la cunoştinţa conducerii întreprinderii orice defecţiune, propunînd remedierile necesare. Se îngrijesc, de asemenea, de încasarea la vreme a sumelor datorate de locatari pentru întreţinerea imobilelor şi acţionează in direcţia educării locatarilor In spiritul respectării bunului gbştesc şi al regulilor de convieţuire socială- Unele din aceste sarcini revin şi comitetelor de locatari. Este drept, H.C.M. 407 a făcut o demarcaţie precisă între atribuţiile administraţiilor de clădiri şi ale comitetelor de locatari, care funcţionează ca organe obşteşti. S-a înlăturat suprapunerea dar s-a accentuat, în acelaşi timp, colaborarea dintre cele două organe, scopul fiind acelaşi bun. Şi raţionala folosire a imobilelor aflate In administrarea întreprinderii. Aş vrea să precizez faptul că comitetele de locatari au, între altele, sarcina de a aviza cheltuielile de administraţie şi de a stabili, în funcţie de necesităţi, personalul de îngrijire. - De la ce dată intră in vigoare prevederile H.C.M. 407 din 1965. - In parte au Sl Intraţ, în sensul că încă de la 16 august noi am reorganizat administraţiile de Clădiri. Funcţionează în prezent 7 asemenea administraţii care îşi desfăşoară activitatea potrivit planului de producţie al întreprinderii de gospodărire a locuinţelor şi localurilor. Zilele acestea s-a trecut şi la alegerea comitetelor de locatari - acţiune care va trebui încheiată pînă la 15 septembrie. Asemenea comitete se aleg In toate imobilele care au peste 10 locatari. In felul acesta, vor funcţiona pe raza oraşului nostru 320 de comitete de locatari, faţă de numai 165 cite existau pînă în prezent. Suntem convinşi că prin reorganizarea activităţii administraţiilor de clădiri şi a comitetelor de locatari - ne spune în încheiere interlocutorul nostru - activitatea de gospodărire a spaţiilor de locuit se va îmbunătăţi simţitor. Interviu luat de ALICE OUATU JOCUR SCRIITORI ROMÂNI ORIZONTAL : 1. Geniul poeziei româneşti * Scriitor român, autorul romanelor „Lanţuri" şi „Zilele vieţii tae" 2. Primul poet român - Nota traducătorului ; 3. Două din trei - Măcinat - Patria lui Unse ; 4. „Neamul Şoimâreştilor" de M. Sadoveanu sau „întunecare“ de Cezar Petrescu (sing.) Cărturar umanist Şi scriitor român (1788-1869) ; 5. Indicate - Erou caragialeani 6. Pronume - „Suflete...*, piesă de Camil Petrescu - A cunoaşte ; 7. Scriitori ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau George Călinescu - Campion ; 8. Cu gust acid .... patriarhal", roman de Cezar Petrescu (pr.) ; 9. Simbolul ruteniului - Eroii poemului eroi-comic „Ţiganiada" de I. Budai-Deleanu — Emoţie ; 10. Conducte - Alecu Russo ; 11. Reprezentanţi — „Hagi Tudose* din nuvela Iul B. St. Delavrancea ; 12. Satul Humuleşti, pentru Ion Creangă - Scriitor român ; 13. Avînt - Autorul unor Povestiri pentru copii. VERTICAL : 1. Dramaturg român, autorul pieselor „Ștafeta nevăzută" și „Himera" - Nuvelist român ; e fitie literar din secolul trecut - Margine de apă ; 3. Ion Câlugăru - Urgent român, reprezentant al școlii ardelene - Poet român, contemporan ; 4. Povestit - Poet român, citat în poezie „Epigonii" de M. Eminescu; 5. GreşiţiTM Ca mingea la rugbi (m.); 6. Clmnpie — Cunoscut poet ieşean ; 7. Margini de coş ! - Aerisiri - Prefix ; 8. „Cin® q...", piesă de Şt. Berciu - Fir - Otesul ; 9. Poet român — Scriitor e rqsleţ, autorul operelor „Ciulinii Bărăganului" şi „Codin"; 10. Acasă, mai P® scurt - Eliade Rădulescu - Este de viaţă lungă, în nuvela lui N. D. C.Aqea ; 11. Piesă de Al. Voitin - Sprijină viţa de vie ; 12. Nu te mişti - Poet clujean - Cunoscut poet ramă®, R. DUDA Vine toamna. Cum vă pregătiţi şantierul? (Urmare din pag. 1) nule înaintează în pas de mele şi există pericolul să ne prindă ploile de toamnă cu şanţurile descoperite. Această încetineală ne împiedică şi pe noi să terminăm, in timp util, drumurile de acces pentru intrările în blocuri. Va trebui să cererii colaboratorilor noştri să fie mai operativi, este de părere tov. ing. Th. Budai. Aşa cum l-am determinat să înceapă la timp lucrările, tot aşa să-i determinăm să le şi termine la timp. De la grup ar trebui să primim un sprijin mai activ pentru completarea efectivului de muncitori, pe şantier, continuă tov. Ion Beşliu. Faţă de volumul mare de lucrări din această perioadă, sîntem încă puţini. Ne trebuie mai mulţi zidari, mai mulţi zugravi, ca să putem asigura predarea la timp a celor 600 de apartamente în acest an, şi să asigurăm un larg front de lucru pentru iarnă De asemenea, aş mai cere conducerii grupului să ne sprijine in construirea unei construcţii provizorii pe şantier pentru desfăşurarea activităţii obşteşti. Cit a fost cald am organizat consfătuiri şi sub cerul liber, dar dacă se strică vremea trebuie sâ ne adăpostim undeva, iată, pe şantier avem circa 100 de şefi de brigadă şi din cinci in cinci trebuie să mai stăm de vorbă cu ei. Unde sâ-i adunăm? Propun ca din panourile casate sâ construim o sală de şedinţe. Muncitorii de pe şantier se angajează să o construiască voluntar, în orele libere. O cheltuială minimă ar trebui doar pentru materialul de fundaţie. In concluzia acestei convorbiri se poate arăta că buna pregătire a şantierului Tătăraşi pentru timpul ploios, ţine de buna organizare generală a muncii, organizare care prevede neajunsurile ce ar putea surveni în anumite perioade. Putem exemplifica aceasta cu executarea drumurilor interioare o dată cu organizarea şantierului, cu asigurarea unor stocuri de materiale, apoi cu intensificarea ritmului de lucru la fundaţii în perioada premergătoare ploilor. Problemele nerezolvate, cum ar fi asigurarea unui ritm normal de lucru la izolaţia teraselor, intensificarea lucrărilor la faţade şi altele semnalate în convorbirea noastră, trebuie să formeze obiectul unor analize temeinice, atît la conducerea şantierului cit şi la conducerile grupului şi trustului, analize care să se încheie cu măsuri operative şi eficiente. O mare răspundere revine conducerii şantierului din Iaşi a întreprinderii 3 izolaţii Bucureşti, care trebuie să înţeleagă că nimeni nu poate accepta ca lucrările să fie tergiversate pentru că nu s-a îndeplinit o anumită formalitate. Conducerile celorlalte şantiere din regiunea noastră, organizaţiile de bază de pe şantiere au datoria să treacă de urgenţă la pregătirile necesare preîntâmpinării sezonului ploios şi friguros, ţinîndu-se seama de problemele specifice fiecărui loc de muncă. sămîntă. La cooperativa agricolă din Şuletea, se condiţionează ultimele cantităţi din griul înta VX\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\W^^ pentru Dialog despre o producţie sporită de lapte (Urmare din pag. 1) N-au voie ! Aşteaptă semnalul. La noi se pune un mare accent pe formarea şi păstrarea reflexelor condiţionate la vaci. Mulsul, furajarea, adăpatul, plimbatul, toate se fac la ore fixe. Nu-i nevoie de ceasuri in fiecare grajd. E un îngrijitor care a primit sarcina să dea semnalul prin bătăi in acest talger. Au fost cazuri cînd unii, ca să termine mai repede treaba, au început mulsul cu 5-10 minute mai devreme. Ei au fost avertizaţi în mod serios că dacă mai recurg la acest procedeu vor fi sancţionaţi. Formarea reflexelor condiţionate la vaci a dus nu numai la creşterea producţiei de lapte, dar şi la uşurarea muncii îngrijitorilor (mă refer la faptul că lansarea laptelui din uger se face cu mare uşurinţă, dacă sînt respectate întocmai orele de muls). Am ajuns pînă aici, îneît, dacă mulgătorul puhrgna în faţa vacilor înainte de ora fixată, cele mai multe nu încep sd mănînce pînă nu aud semnalul. Iar dacă vreţi ca această chestiune, formarea reflexelor condiţionate la vaci, s-o treceţi In rindul aşa-ziselorsecrete* ale sporirii producţiei de lapte, atunci vă rog sâ-i acordaţi un loc de întîietate. Sâ nu uitam omul Medicul veterinar Vasile Roşca pune mare preţ pe munca îngrijitorilor. El ne-a spus : - Ar fi trebuit să discutăm mai mntil despre om. îngrijitorilor se datoresc, în primul rind, succesele de pînă acum. Aiei, la noi, toţi îngrijitorii sunt vechi în meserie. Toţi sunt şcolarizaţi prin cursurile zootehnice şi specializaţi la locul de muncă. Ei cunosc bine regulile de furajare şi îngrijire a animalelor şi tocmai de aceea le respectă cu stricteţe. Intre toţi Îngrijitorii noştri există o întrecere permanentă, adiică, mai precis, între mulgătorii aceluiaşi grajd, între mulgătorii da la diferita grajduri şi Intra cele două brigăzi. întrecerea aceasta n-ar avea rezultate bune dacă nu s-ar ţine o evidenţă clară şi la zi. Evidenţiaţii, fruntaşii, sunt popularizaţi In şedinţa; la gazeta de parate, Ha pun fotografiile la panoul de onoare; primei premii In bani, II se atribuie steag de fruntaş. Deci, ei sunt direct Interesaţi în mărirea producţiei. Retribuirea lor sa faca în raport da cantitatea da lapte muls. Toţi smulgătorii noştri sunt hotăriţi să depăşească lună da lună sarcina de plan. Cu prilejul discuţiilor purtate pe marginea documantalor Congresului partidului nostru, el s-au angajat să obţină rezultate şl mal bune atît In ce priveşte creşterea producţia! da lapte, ctt şl In ea priveşte reducerea preţului da cost al acesteia. Ştiinţa Cluj pacă azi in Austria VIENA 31 (Agerpres). Echipa de fotbal Ştiinţa Cluj a sosit luni cu avionul la Viena de unde a plecat cu autobusul la Wiener Neustadt (oraş situat la 45 kilometri de capitală) pentru a întîlni astăzi, miercuri, echipa locală într-un meci contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor". Fotbaliştii clujeni au efectuat marţi un antrenament pe stadionul care va gâzdui aceasta partidă aşteptată cu viu interes de spectatorii austrieci. Intre 2 şi 18 septembrie, în oraşul Iaşi, se va disputa o importantă competiţie sportivă , semifinala campionatului republican individual de şah. La sceastă semifinală vor participa o serie de şahişti de frunte ai ţării, printre care maestrul internaţional Teodor Ghiţescu (Spartac Bucureşti), Gh. Mititelu (Farul Constanţa), Getav Puşcaşu (Progresul Bucureşti), Traian Stanciu (Constructorul Bucureşti). De asemenea, printre cei 16 participanţi la acest turneu, se află şi trei reprezentanţi ai şahului ieşean I. Moisîni, Ad. Marcovici şi Z. Nagy. întrecerile se vor desfăşura în sala Consiliului regional U.C.F.S. din Iaşi, Piaţa Unirii, în fiecare zi, începînd de la ora 16.30. Semifinala campionatului republican individual de șah HANDBAL Dinamo Bacău învingătoare în „Cupa laşului“ Ediţia din acest an a „Cupei laşului“ la handbal a reunit, alături de formaţiile ieşene C.S.M.S. şi Moldova, pe Dinamo Bacău şi Ştiinţa Galaţi, echipe ce activează în prima categorie a ţării. Timp de două zile, amatorii din Iaşi ai acestui sport au avut prilejul să asiste la partide spectaculoase, datorită, în special, jocului de factură ridicată practicat de handbaliştii din Bacău şi Galaţi. Iată rezultatele înregistrate : Dinamo - Ştiinţa 11-8, C.S.M.S. - Meldlvg 35-10, Ştiinţa - C.S.M.S. 19-9, Dinam® - Moldova, 31-13. Ştiinţa * Moldava 18-13. Dinamo* C.S.M.S. 18=9. Clasamentul final: 1. Dinamo Bacău 2. Ştiinţa Galaţi 3. C.S.M.S.; 4. Moldava, Iaşi. Fază din intilnirea de handbal dintre echipele Moldova Iaşi , Ştiinţa Galaţi, Foto Aurian La 12 septembrie * 12 ÎNCEPE campionatul regional de fotbal Campionatul regiunii Iaşi la fotbal, ediţia 1965-1966, va începe duminică, 12 septembrie. Comisia regională de fotbal ne-a comunicat că la startul acestei întreceri se vor prezenta 14 echipe : Rulmentul Birlad, Gloria Birlad, Flacăra Murgeni, Victoria Huşi, Progresul Vaslui, Gloria Paşcani, Siderurgistul laşi, Ştiinţa I.M.F. laşi, Ţesătura laşi, Foresta Ciurea, Stejarul Hirlău, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad şi Avintul Huşi. Echipele Stejarul Hîrlău şi Victoria Pd. Iloaiei au promovat în campionatul regional in urma Jocurilor de baraj interraionale, iar Strungul Bîrlad şi Avintul Huşi, în locul echipelor Locomotiva Iaşi şi Victoria Vaslui, care s-au retras din competiţie. Paralel cu întrecerile acestui campionat, se va disputa şi campionatul regional de juniori. Vor participa 14 echipe, împărţite In două serii. In seria I vor activa Rulmentul Birlad, Gloria Bîrlad, Strungul Bîrlad, Flacăra Murgeni, Progresul Vaslui, Avîntul Huşi şi Victoria Huşi , în seria a H-a , Siderurgistul laşi, Ştiinţa I.M.F., Ţesătura laşi, Stejarul Hîrlău, Victoria Pdl. Iloaiei, Foresta Ciurea şi Gloria Paşcani. întrecerile juniorilor vor începe la 26 septembrie. Ciocîrtea a remizat cu Fischer HAVANA 31 (Agerpres). Partida dintre campionul S.U.A., Robert Fischer şi maestrul român Victor Ciocîltea, întreruptă in runda a treia a turneului internaţional de şah de la Havana, a continuat pînă la mutarea 47 cînd cei doi şahişti au căzut de acord asupra remizei. In runda a 4-a Smîslov a cîştigat la Wade, Pachmann la Donner, Gheller la Bilek şi Szabó la Pietsch. Holmov a remizat cu Robatsch, iar Ciocîltea a întrerupt partida cu bulgarul Tringov. In clasament conduc Smîslov, Holmov, Pachmann şi Ivkov cu cite 3 puncte, urmaţi de Fischer 2,5 puncte și o partidă întreruptă. Ciocâltea are 1 punct și o partidă întreruptă. Faza de zonă a „Cupei F. R. Baschet“ La sfîrşitul acestei săptămîni (3-5 septembrie), terenul „Voinţa“ din Iaşi va găzdui faza de zonă a „Cupei Federaţiei Române de Baschet“. Vor participa reprezentativele masculine ale regiunilor Bacău, Galaţi, Suceava şi Iaşi. . msmTmtBBm FILMELE SÂPTÂMÂ rINuntă cu peripeţii" D» Riot, o aventură nocturnă a unui funcţionar de la Oficiul Stării Civile, pe numele său Karel Jansky. Printr-un intimplător concurs de Împrejurări, acesta se vede obligat să-şi petreacă noaptea cu Zuzana, o fată drăguţă şi expansivă, venită la Praga pentru a se căsători cu tinărul Petr Knka. Totul se va consuma in limitele decentei si aie moralei, dar aparenţele şi incredulitatea celor din jur ii vor sili pe cei doi să-şi „recunoască“ vinovăţia. Numai in felul acesta mirele va accepta să-şi ierte mireasa şi şeful funcţionarului să-l lase pe acesta să oficieze căsătoria. Sint prezente, deci, in Ulm şi unele note satirice vizind ipocrizia şi lipsa de încredere, iinaiul, paradoxal, constituind, intr-un fel sau altul, o lecfie pentru toti cei implicaţi in această poveste. Dar Ulmul este, in primul rind, al Jirinei Bohdalovă (cunoscută spectatorilor din ,„SInd vine pisica“ și „Am ajuns şi rege“). Ea execută partitura principală și o face cu o notabilă dexteritate, mai cu seamă insecvențele care redau trecerea Zuzanei, împreună cu Joinsky prin ctteva localuri pragheze și apoi continuarea petrecerii in apartamentul acestuia din urmă. Reacţiile pline de candoare ale lelei care, cintînd şi dansînd, animează ur, întreg local apoi scandalizează pe vecinii partenerului ei, aduc inflm o veritabilă vervă comică, alimentată prin neprevăzute, amuzante situaţii. Şi spectatorul, care ştie că Zuzana a dormit ir, dormitor, iar Joinsky in bucătărie va acorda fără reticente simpatia sa celor doi cheflii, care in solemnul moment al oficierii căsătoriei nu se pot retine să nu ridă la amintirea poznei pe care o săvîrşiseră. Filmul „Nuntă cu peripeţii“, producţie a studiourilor cehoslovace este antrenant, are in rolul principal o actriţă nu lipsită de farmea şi capabilă de autentică, ştrengărească cochetărie cu... spectatorul însuşi, ■ iar regizorul Vaclav Krska a exploatat cu delicatele posibilităţile comice ale unui subiect fără mări pretenţii sau subtilităţi, dar distractiv. O notă bună pentru Karel Boget (Karel Jánsky) care a punctat cu tactul cu binevenită măsură momentele. .. critice ale peripeţiilor înfăţişate de ftim. rrUn şoarece printre ,Bărbafii sint doi bandiţi de operetă, şoarecele — o fată, iar Ulmul — o comedie. Mai bine spus, o comedioară In care Louis de Punis (Marcel) se epuizează pur şi simplu, demonstrtnd, printre altei», ţi apreciabile cailtăţi de mim, dar incărelnd excesiv un roi o am Iragli. Totul începe foarte promiţător, dar, din păcate, subiectul nu se susfine cu aceeaşi vigoare combd pină la urmă, rămtntnd uneori suspendat intre două situate forţat». Aşadar, doi bandiţi ,modeşti, sint interceptaţi de Intnprinsătoarea Luciile care-1 dirijează spre zona marilor lovituri. Şi-atunci cină planul ei va eşua, moarea reîntoarcerii celor doi la o viaţă cinstită (aşa cum se pare că ar vrea să se hotărască) stă, spre stupoarea lor, sofia primului din ei, care va prelua. ■. conducerea. De fapt, cel mai autentic umor este generat d® viaţa dublă a celor doi bandiţi. Primul, Prandis, este un onorabil şef de familie, care dă Ia masă, intre două feluri de mlncare, lecţii de onestă comportare In viată fiicei sale. Cel de al doilea se dă cînd drept reporter, cînd drept medic, Incurajnd, cu şi fără ştiinţă, In expunerile sale, amănunte din profesiunea reală şi cele imaginare. De pildă, el relatează cuiva că a... operat un caz foarte interesant ş.a.aici. Filmul — producţie a studiourilor franceze — preia din zestrea clasică a comediei unele mijloace, in parte valabile încă: simetria gesturilor celor doi bandifi, cind işi recompun ţinuta de toate zilele, părăsind-o pe cea profesională. Apoi, simetria in intervenţiile celor două personale feminine — Luciile şi soţia lui Francis — şi, in sfirşit busculada de pe patinoarul din palatul de gheaţă, evident cel mai direct împrumut din umele epocii cind comedia era rege. Jacques Poitrenaud, regizorul Ulmului, se dovedește, după cum se vede, mai mult ingenios decit origină. Dar cum, fu darul comediilor, publicul spectator este atît de generos, nu vrem să-l contrariem. In fond, momente de haz autentic există. SERGIU TEODOROVICI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 2 SEPTEMBRIE 1965 programul l La orele 5) 6; 7; 10: 13) Ml 12! 22; 33.52! buletine de ştiri şi radiojurnale: 9.00 la microfon melodia preferată; 11.00 Fragmente din opera „Neamul Şoimareştilor" de Tudor Jarda; 12.03 Din tezaurul nostru folcloric muzical; 13.20 Coruri din opere; 14.10 Cîntece de dragoste; 17.15 Cu microfonul prin regiunea Iaşi; 17.35 Cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare; 18.00 Seară pentru tineret; 19.00 Cîntă, dansează, tinereţe; 20.00 Radiogazeta de seară; 20.30 Varietăţi muzicale; 21.30 Interpreţi ai muzicii noastre populare; 22.20 Muzică uşoară de George Grigoriu; 23.10 Noi înregistrări realizate in studiourile noastre: Simfonia concertanta pentru orgă şi orchestră de Alfred Mendelssohn. PROGRAMUL II. La orele: 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 10.30 Buchet de melodii populare; 11.03 Suita inedită pentru pian de George Enescu ; 12.30 Album cu melodii; 13.03 Muzică populară românească şi a naţionalităţilor conlocuitoare ; 13.40 Concert de prînz; 15.30 Antologie poetică; Octavian Goga; 16.30 Concertul In Io minor pentru pian şi orchestră de Grieg; 17.30 Sfatul medicului; 18.15 Carnet plastic; 18.30 Paganini şi Interpreţii săi ; violonistul Ruggiero Ricci; 19.05 „Slăvită fii, Republică” - emisiune de cîntece; 19.30 Din folclorul muzical al patriei; 19.52 Seară de operă: „Trubadurul" de Verdi; 22.23 Cinta orchestra de estradă a Radioteleviziunii şi orchestrele Max Greger, Vadim Lludvikovski şi Mantovani; 23.05 Melodii pentru ore tfrzii. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1065 17.30 Rubrica de informaţii utilitare şi muzică uşoară; 18.00 Radio-informaţia şi un program de cîntece de viaţă nouă ; 18.30 Emisiunea: „Izvoare de belşug“. ,,Scrisorile dau întîlnire . . . melodiilor" (muzică la cererea ascultătorilor). In încheierea emisiunii: Actualitatea cultural-artistică. TELEVIZIUNE MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I): 19.20 Ştiţi să desenaţi copii?; 19.35 Povestiri din Rubovna: „Spectacolul"; 20.00 Emisiune de teatru : „Logodnicul de profesie se însoară", comedie de Oldrich Danek. Interpretează colectivul Teatrului Mic . In încheiere: Jurnalul televiziunii (II) şi buletinul meteorologic. SPECTACOLE CINEMATOGRAFE Cinema VICTORIA (la orele: 9; 11;15; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „Un şoarece printre bărbaţi" - Completare: „180 de zile in Oceanul Atlantic"; la grădina de vară ora 20: „Un şoarece printre bărbaţi": Cinema TINERETULUI (la orele: 9. 11;15; 14.30; 16.45; 19. 21.15): „Nuntă cu peripeţii"; la grădina de vară Rîpa Galbenă; ora 20: „Nuntă cu peripeţii*. Completare: Muzeu! Cornel Medrea; Cinema ARTA (la orele: 9. 11; 15; 17; 19. 21; „Laleaua neagră"; Cinema TATARASI (la orele: 16; 18: 20): „Nu vreau să mă însor". Completare : „Mărturiile unei mese de restaurant"; Cinema NICOLINA (la orele: 16; 18; 20): „Bărbaţii". Completare: „O primăvară obişnuită". IN REGIUNE: la Birlad. Cinema VICTORIA: „Femeia necunoscută"; Cinema BIRLADUL: „Unde eşti acum Maxim?" (cinemascop); La HUŞI: „Doi băieţi ca plinea caldă"; La VASLUI : ,,Zborul întrerupt"; La PAŞCANI „Animalele", timpul probabil Vreme in general frumoasă, cu cerul mai mult noros. Izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vînt slab, plnă la potrivit, din sectorul nord-vestic. Temperatura, în creştere uşoară, va fi cuprinsă noaptea între 10 şi 14 grade, iar tiua între 21 şi 24 grade.