Flacăra Iaşului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5956-5980)

1965-11-02 / nr. 5956

Ritm accelerat la arături! Din datele centralizate la Consiliul agricol regional resultă că au fost executate arături de toamnă pentru însămînţările de primăvară pe 59,7 la suită din suprafaţa planificată. Continuă să fie avansate căi această lucrare comunele subordonate oraşului Iaşi, cu 77,2 la sută, raionul Huşi cu 75,7 la sută, urmate de raionul Vaslui şi comunele subordonate oraşului Brad. Din rîndul raioanelor rămase în urmă au trecut la cele cu realizări medii raionul Negreşti cu 57,7 la suta urmat de raionul Paşcanii — 57,5 la sută şi Iaşi — 56,7 la sută. Se lucrează încă într-un ritm lent în raioanele Bîrlad — 48,5 la sută şi Hîrlău 51,4 la sută. Cît priveşte unităţile G.A.S. lucrările pentru arături de toamnă sunt avansate în Trustul G.A.S. Iaşi (63,7 la sută)* In Trustul G.A.S. Bîrlad, arăturile sunt executate doar pe 58,81 la sută din suprafaţă. Accelerarea ritmului acestei lucrări, prin depăşirea vitezei medii zilnice la arături, se impune a fi în atenţia consiliilor agricole raionale şi orăşeneşti şi a conducerilor S.M.T.-urilor, G.A.S.-urilor şi cooperativelor agricole de producţie. Ciclu de informări cu specialişti din agricultură Ieri, la „Casa agronomului" din Iaşi s-a deschis ciclul de informări al medicilor veterinari şi inginerilor zootehnişti din unităţile agricole. Aceştia vor fi informaţi cu problemele noi ale ştiinţei şi tehnicii în ramura creşterii animalelor de producţie. In planul tematic de informare sunt cuprinse expuneri privind cele mai noi şi mai eficace metode pentru creşterea şi îngrijirea animalelor, probleme de reproducţie, evidenţă zootehnică, furajare corăspunzătoare etc precum şi unele îndrumări referitoare la combaterea bolilor infecto — contagioase. Un accent deosebit se va pune, în cadrul acestor cursuri, pe aspectele ce privesc analiza economico—financiară a cooperativelor agricole de producţie, aprovizionarea tehnico—materială şi metodele de cointeresare a ţăranilor cooperatori. Expunerile vor fi făcute de către specialişti de la Consiliul Superior al Agriculturii, Consiliul agricol regional, Institutul agronomic, Institutul de Cercetări Zootehnice Bucureşti — din unele unităţi agricole din regiune. Aceste expuneri vor fi urmate de discuţii în cadrul cărora se vor putea face propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii specialiştilor în creşterea animalelor de producţie. De asemenea, se vor prezenta filme documentare şi se vor face vizite cu caracter de schimb de experienţă la o serie de unităţi. Se prevede organizarea unor asemenea cicluri de Informări și cu ingineri agronomi, hortiviricuitori și ingineri mecanici. Pregătiri pentru perioada de iarnă la Aviasan La staţia regională Aviasan se execută lucrări în vederea exploatării în bune condiţiuni a aparatelor de zbor pe timp de iarnă. Astfel, au fost pregătite cele două încălzitoare pentru încălzirea motoarelor şi uleiului, s-au recondiţionat schiurile în vederea aterizărilor pe zăpadă. De asemenea, a fost procurat combustibilul necesar in această perioadă. Aparatele de zbor au fost verificate de către mecanicii Vasile Grecu şi Vasile Drăguş. Nu a fost uitat nici hangarul la care se execută lucrări de etanşeizare. G.A.S. Bîrlad, secţia Trestiana. Mecanizatorul Mihai Ciupescu, Împrăştie azotat de amoniu pe culturile de grâu, semănate pe tarlaua Dealul Mare. IN CELELALTE PAGINI 1 S P O . 7 „Mărunţişurile“ sînt chiar atît de mărunte ? pag. 3 8 Masurile de pază contra incendiilor să fie respectate cu grijă 8 Frămîntări adinei în comunitățile economice vest-europene pag. 4 pag. 2 pag. 3 Ritm. Foto I S. Paul Pînă la decembrie, a. construcţiile planificate pe 1965 să fie terminate urina care trebuie... frînată: organizarea defectuoasă a Intrărilor de itolarii Oraşul Iaşi s-a îmbogăţit şi în acest an cu noi edificii social-culturale şi blocuri de locuinţe. Alte obiective se găsesc intr-un stadiu avansat — foarte apropiate de termenul de predare. Dar, deşi multe s-au Inăltat şi s-au finisat la vreme de către constructorii T.R.C.-ului, totuşi o parte din lucrările cu termen apropiat de predare nu sunt complet terminate. Este vorba de-lucrări:.a. daissolnta, care se realizează de către şantierul ieșean al Intreprinderii 3 izolaţii Bucureşti intr-un ritm nesatisfăcător. Pentru a afla cauza deficienţelor si a vedea ce se poate face în vederea impulsionării acestui gen de lucrări, pentru înlăturarea neajunsurilor manifestate pînă în prezent, redacţia ziarului nostru a organizat o discuţie, invitînd reprezentanţi ai antreprenorului general — T.R.C. şi grupurilor de şantiere 1 şi 2 — şi ai subantreprizei — întreprinderea 3 izolaţii Bucureşti. Publicăm cîteva din problemele reieşite din cuvîntul participanţilor la aceste discuţii. C. ALEXANDRESCU, inginer şef al T.R.C.: „Aş vrea să prezint, foarte pe scurt, modul defectuos în care întreprinderea 3 izolaţii a colaborat în acest an cu T.R.C. încă din luna aprilie a.c., întreprinderea bucureşteană ne-a trimis un delegat, care a luat toate extrasele de devize pentru lucrările ce le vor executa în acest an şi urma ca în scurt timp să se încheie contractele pentru lucrările respective. In loc de contract, în repetate rînduri am fost întrebaţi de Bucureşti : „Nu ştiu, se schimbă soluţiile constructive sau nu !". Şi în aşteptarea contractului, pînă în luna august, aia tot fost... întrebaţi. Abia în această lună (octombrie a. c.), s-au încheiat contracte şi s-au comandat materialele. Totuşi, angajamentele instalatorilor de pe şantierul ieşean de izolaţii de a nu ne mai crea greutăţi în acest an, fiindcă se ştie că şi în anii precedenţi au existat asemenea discuţii, nu au fost respectate. Ne-am orientat ca pentru anul viitor să nu mai apelăm la izolatorii bucureşteni, ci să ne creăm în cadrul T.R.C.-ului un lot specializat, care să execute şi lucrările de izolaţii. Experienţa bună a Grupului 2 şantiere din Bîrlad, care şi-a executat în ultima vreme, cu forţe proprii, izolaţiile, trebuies-o extindem. Printre măsurile pregătitoare în vederearealizării cu forţe proprii şi la celelalte grupuri ale T. R. C. a lucrărilor de izolaţii, trebuie să arătăm că la Şcoala noastră profesională, în momentul de faţă, se pregătesc, în două clase, cadrele necesare executării lucrărilor de izolaţii". • In discuţie intervine tov. ing. FORST, de la Grupul 1 şantiere: „Noi ne-am propus să nu mai lucrăm cu şantierul întreprinderii 3 izolaţii în anl viitor. Pentru a-i ajuta totuşi să-şi îmbunătăţească activitatea, cred că acest colectiv trebuie să ţină seama şi de următorul lucru : să-şi asigure mai întîi continuitatea în conducere. Spun aceasta deoarece, numai de la începutul anului pînă în prezent, s-au tot perindat pe la conducerea acestui şantier ing. Chinoi, maistrul Ciugulea, ing. Sandu, ing. Fim şi de foarte puţin timp ai fost numit dumneata, tovarăşe Panait. De asemenea, cred ei nu trebuie scăpat din vedere faptul că de întărirea rolului şi răspunderii maistrului executant, de priceperea lui, de capacitatea şi operativitatea în organizarea şi conducerea producţiei — depind ritmul şi calitatea execuţiei. Se pot da multe exemple care ilustrează tocmai lipsa de operativitate şi întîrzieri de lucrări, provocate de deficienţe în organizare. Maistrul Zegan, de pildă, pe şantierul microraionului Tătăraşi, la un moment dat a rămas „în pană" cu mijloacele de transport, necesare pentru aducerea materialelor de izolaţii la punctele de lucru. Noi, constructorii, am aflat abia după 2-3 zile că la punctele respective de lucru munca încetase. Izolatorii „sufereau", în tăcere fără a cere ajutorul nostru, al constructorilor, care eram direct interesaţi în" executarea continuă a lucrărilor cu termen apropiat de predare". Revenind la grafice şi termene, inginerul V. GAINA, directorul Grupului de şantiere, s-a adresat izolatorilor cu următoarele cuvinte : „Cereţi-ne tot ce vă trebuie pentru a putea realiza un bun ritm de lucru, o continuitate normală a lucrărilor începute şi vă vom sprijini, astfel Incit ultimele grafice pe care le-am stabilit acum să poată fi respectate, iar predările către beneficiar să Ie putem face in condiţii bune". Inginerul MIRCEA ROMAŞCANU, şeful şantierului din microraionul 1 Tătăraşi, vorbind despre colaborarea cu şantierul?, întreprinderii 3 izolaţii a arătat: „Remarcăm rămîneri în urmă a lucrărilor de izolaţii la blocurile G. 2 cu termen de predare 25 X. a.c., T. 1, cu termen de predare 20 X., B. 2, cu termen de predare 3 X. şi altele. Aş vrea însă să mă refer la T. ECONOMU (Continuare in pag. 3) După ce ne-am informat la tovarăşii Ion Călin, secretar al Comitetului raional de partid Bîrlad şi Petru Chiriac, preşedintele Consiliului agricol raional, asupra stadiului lucrărilor agricole de sezon, am vizitat două cooperative agricole vecine: Vişoara şi Dodeşti, cu aceleaşi condiţii, dar unde rezultatele muncii sunt diferite. Viişoara „...Pînă în cel mai mic amănunt“ Pînă in seara zileide 31 octombrie, in această unitate s-a recoltat porumbul de pe întreaga suprafaţă de 800 de hectare) au fost transportate cocenii de pe 520 de hectare ; au fost fertilizate cu gunoi de grajd 50 de hectare, iar alături pentru însămînțările de primăvară s-au executat pe 770 de hectare. Tov. N. POSTOLACHE, președintele cooperativei agricole: — Cheia rezultatelor de pînă acum constă în faptul că consiliul de conducere, îndrumat de comitetul de partid, e pus un accent deosebit pe buna organizare a muncii, atît în brigăzile de cîmp, cit și în cele două brigăzi de tractoare ale S.M.T. Gura Idrici, care deservesc unitatea noastră. Aș putea spune că s-au luat măsuri pînă în cel mai mic amănunt. RED. Mai concret. — La muncile cu un volum mare, de pildă, la recoltatul porumbului, am repartizat cea mai mare parte din forte, circa 800 de țărani cooperatori. Am urmărit zilnic ca viteza de lucru planificată să se realizeze. RED. Dar la eliberatul terenului de strujeni. — Am repartizat 70 de atelaje. In plus, cu ajutorul brigăzilor S.M.T. am amenajat, pe cadrul a două polidiscuri, platforma. Cu atelajele şi cu acesta platforme reuşim să eliberăm zilnic cite 40 de hectare. RED. Cum procedaţi la fertilizatul tarlalelor mai slab productive? — Nici această lucrare nu ne-a scăpat din atenţie. Gunoiul de grajd a fost depozitat din timp la capătul tarlalelor prevăzute a se fertiliza. Pe măsură ce eliberăm terenul de coceni, 10 atelaje transportă gunoiul în cîmp. Şi In prezent acţiunea se desfăşoară din plin. RED. Despre mecanizatori ce ne puteţi spune ? — Numai cuvinte de laudă. Din 24 de tractoare cite au In dotare brigăzile S.M.T., 20 sint mobilizate din zori şi pînă-n noapte la arat. Celelalte tractoare sint repartizate la transporturi. De la Dodeşti pînă in satul Urdeşti, unde ni s-a spus că-l găsim pe tov. Ion Cracea, preşedintele cooperativei agricole, am trecut pe multe tarlale. Dar, spre deosebire de Viişoara, unde am găsit peste tot oameni, maşini şi atelaje la lucru, aici trebuia să-i cauţi cu luminarea. Şi aceasta în timp ce mai era de recoltat porumb de pe circa 100 de hectare şi de transportat coceni de pe 679 de hectare. Unde se aflau ţăranii cooperatori? RED: Sînteţi rămaşi In urmă cu lucrările. Ne-ar interesa cum a fost organizată munca la recoltatul porumbului. Tov. ION CRACEA : — N-am început recoltatul porumbului în toate brigăzile deodată. Şi aceasta pentru ca ştiuleţii să nu stea prea mult pe tarlale. RED. Asta înseamnă că n-au fost mobilizate la strînsul acestei culturi toate forţele. Cite atelaje are cooperativa? Cit se eliberează zilnic? — Avem 63 de atelaje. Dar folosim două platforme şi numai 13 atelaje la transport. Cit se eliberează zilnic n-am calculat. RED. O altă lucrare hotăritoare pentru producţia anului viitor este fertilizarea terenului. Aţi făcut ceva în această direcţie? — Gunoi de grajd avem suficient, aproape 400 de tone. Dar n-am fertilizat nici un hectar. RED. De ce? Atelaje aveţi suficiente. — Am aşteptat să terminăm eliberatul terenului. RED. Din partea mecanizatorilor întîmpinaţi greutăţi? — Nu. Avem tot sprijinul. Tov. ION IFTENIE, şeful brigăzii S.M.T.: Mecanizatorii din brigada pe care o conduc, aşa cum a spus şi tov. preşedinte, nu fac greutăţi cooperative agricole. Uneori, însă, nu fac nici treabă. Și aceasta nu din vina noastră. Am stat zile în șir din lipsă de teren eliberat. Mai avem de executat arături pentru însămînțările de primăvară pe 835 de hectare. * Iată deci că slaba organizare a muncii care există în unele cooperative agricole a făcut ca raionul Bîrlad să fie codaş pe regiune la recoltatul porumbului şi la executarea arăturilor de toamnă. Consiliul agricol, îndrumat de Comitetul raional de partid, trebuie să ia toate măsurile în vederea îmbunătăţirii organizării muncii în cooperativele agricole rămase în urmă pentru ca muncile de sezon să se desfăşoare un ritm susţinut. P.AGACHI De ce diferă rezultatele ? Dodeşti Pe tarlale cu... luminarea Faza regională a Festivalului bienal de teatru Sîmbătă şi duminică s-a desfăşurat în centrul Paşcani, faza regională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale". Au participat formaţiile de teatru ale Casei raionale de cultură Paşcani cu piesa ,,O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale, Casei raionale de cultură Hîrlău cu piesa „Omul care a văzut moartea", de Victor Eftimiu, Atelierelor R.M.R. Paşcani cu piesa „Năpasta" de I. L. Caragiale şi căminelor culturale din Vlădeni- Vale (Hîrlău) şi Tătăruşi (Paşcani) cu „Ochiul babei", dramatizare după Ion Creangă, de George Vasilescu. Păpuşarii amatori de la Spitalul T.B.C. Deleni au venit cu piesa „Găinuşa harnică". Interpreţii au fost adeseori răsplătiţi cu vii aplauze. IN CLIŞEU: Aspect din spectacolul cu piesa „Năpasta", prezentat de formaţia de teatru a Atelierelor R.M.R. Paşcani. Foto : B. Petrea Sărbătorirea Centenarului Spitalului unificat din Vaslui Sîmbătă şi duminică, la Vaslui, a avut loc sărbătorirea Centenarului Spitalului unificat din localitate, prilej de trecere in revista a succeselor obţinute in domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei in patria noastră. La manifestare au luat parte delegaţi din partea Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Institutului medico - farmaceutic Iaşi a Filialei Iaşi a U. S. S. AL, ai organelor locale de partid şi de stat, invitaţi, precum şi un mare număr de cadre medico-sanitare din oraşul şi raionul Vaslui. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de dr. Gheorghe Balcu, directorul Spitalului unificat, care a subliniat succesele obţinute in munca de ocrotire a sănătăţii de către cadrele medicosanitare din raionul şi oraşul Vaslui. Au luat cuvîntul, in continuare, participanţi la această aniversare. Un mare număr de referate şi comunicări printre care : „Date despre dezvoltarea pe etape a activităţii Spitalului unificat Vaslui" (dr. Gheorghe Balcu şi dr. Alexandru Cojan) . „Documente arhivistice privind istoria spitalului de la înfiinţare şi pînă în prezent“ (dr. N. Weinder) şi altele, au reliefat evoluţia preocupărilor faţă de starea de sănătate a populaţiei din oraş. „Casa ospitalicească" din localitate, existentă din 1852, este recunoscută drept spital in 1864 la insistentele postelnicului Dimitrie Drăghici. Incepînd să funcţioneze cu un medic şi opt paturi, de-a lungul timpului, spitalul înregistrează, ca un barometru sensibil, lipsa de interes a guvernelor burgheze perindate la cîrma ţării faţă de ocrotirea sănătăţii. Astfel, dacă In 1869 spitalul ajunge la 25 de paturi, in 1874, rămine doar cu 16 paturi, iar în 1876 cu numai S. In documentele vremii se găsesc mărturii impresionante care vorbesc despre greutăţile in care s-a zbătut această instituţie la fel cu toate celelalte din tară. In 1938, spitalul avea două cadre medicale, zece cadre medii şi 120 de paturi. Unitatea funcţiona in condiţii precare, lipsită de instalaţii şi materialul spioN. ALDEA (Continuare in pag. 3)