Flacăra Iaşului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5956-5980)

1965-11-02 / nr. 5956

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2. CÂRTI „Mişcarea muncitorească din România 1893-1900“ Lucrarea, realizata sub egida Institutului de Istorie a partidu­lui, de pe lingă C C. al P.C.R., de un colectiv de cercetători şti­inţifici, abordează la un nivel şti­inţific superior şi pe baza unei do­cumentări cuprinzătoare o etapă importantă din istoria mişcării muncitoreşti — crearea şi activi­tatea Partidului social-democrat al muncitorilor din România. Volumul prezintă un tablou al situaţiei economice, sociale şi po­litice a României la sfîrşitul seco­lului al XXX-lea; pe acest fond autorii arată că proletariatul, care preluase tradiţiile revoluţionarilor de la 1848, s-a afirmat cu putere sporită la sfârşitul secolului al XIX-lea pe arena politică a ţării ca forţă organizată. Autorii volumului scot în evi­denţă semnificaţia istorică a creă­rii primului partid politic al clasei muncitoare, rolul elementelor Îna­intate din mişcarea muncitorească In conducerea unor importante acţiuni economice şi politice ale proletariatului, poziţia lor Înain­tată in lupta împotriva elemente­lor oportuniste, care încercau să frîneze mişcarea muncitorească şi s-o încadreze în tactica strict „le­­galistă", rolul Ideologiei proleta­riatului In dezvoltarea culturii noastre. In volum se acordă locul cuve­nit mişcării muncitoreşti din Tran­silvania, precum şi legăturilor ca­re au existat Intre mişcarea mun­citorească de aici şi cea din ve­chea Românie. Se arată aportul mişcării noastre muncitoreşti la activitatea şi cauza mişcării mun­citoreşti internaţionale. L GEORGESCU, D. ANASTASII) „Cum să citim desenele de construcţii“ Lucrarea a fost concepută din necesitatea de a prezenta modul în care se citesc şi se interpre­tează desenele tehnice de con­strucţii. In partea întîi s-au tratat ge­neralităţi asupra alcătuirii dese­nelor pentru construcţii, cunoş­tinţe elementare de geometrie, modul corect de citire şi de in­terpretare a desenelor cartografi­ce, a planurilor pentru săpături, sistematizării teritoriale şi lucrări edilitare, precum şi elemente le­gate de trasarea şi verificarea transpunerii corecte pe teren a desenelor. In partea a doua s-au dat ex­plicaţii asupra desenelor de exe­cuţie pentru lucrări de beton şi beton armat, dulgherie, fierărie, zidărie, tâmplărie, mozaicuri şi izolaţii. Lucrarea se adresează munci­­torilor de toate categoriile, fiind utilă şi cursurilor pentru califica­rea muncitorilor din întreprinde­rile de construcții. E. KELEMEN şi alţii „îndrumătorul muncitorului din preparaţiile ţesător­ii­lor“ Cartea cuprinde descrierea, modul de funcţionare şi deservi­re a maşinilor din preparaţiile ţesătoriilor de bumbac, lină, mă­tase, de fibre de bust şi de fire sintetice. Se dau explicaţii mai pe larg în legătură cu deservirea utilajului nou cu care au fost înzestrate preparațiile țesătoriilor noastre. H. bărbii: AGLAE PRUTEANU După o mai îndelungată activitate desfăşurată In domeniul criticii tea­tral» şi susţinută, consecvent şi cu perseverenţă, timp de aproape cinci­sprezece ani, Îndeosebi In coloanele presei cotidiene şi literare din Iaşi, unde s-a impus treptat ca o voce autorizată, cronicarul dramatic N■ Barbu a imprimat scirisorul său din ultima vreme o mai sporită pondere in dezbaterea critică a diferitelor pro­bleme teoretice ce privesc teatrul ro­­mânesc contemporan și, elementele principale ale artei spectacolului, re­­marcindu-se printr-o seamă de intere­sante contribuţii, înglobate, unele din­tre ele, In culegeri ocazionale şi urmate apoi de mai ample cercetări care presupun studii laborioase ce măr­turisesc pasiune şi Înţelegere pentru fenomenul artistic actual, unele lu­crări promiteau încă de mult au­torului lor un debut editorial pro­­priu-zis. Acesta, pe deplin meritat după mai mult decit utila prezen­tare sintetică a schiței „M. Millo" apărută In 1963 In colecţia „Figuri de seamă ale teatrului românesc” a Editurii „Meridiane", este azi prestigios marcată de publicarea in volum a unui mal extins studiu biografic care cuprinde 226 pagini şi este consacrat uneia dintre cele mai mari personalităţi ale scenei ro­mâneşti din trecut, artistei Aglae Pruteanu. Tipărită în îngrijite condi­ţii grafice de aceeaşi editură „Me­ridiane" şi fiind bogat ilustrată cu un număr de 20 planşe, cartea lui N. Barbu nu este, cum s-ar părea la prima vedere, o monografie, intru­­cit „termenul — cum bine crede criticul Boris Buzilă intr-o recentă recenzie semnată in ziarul „Româ­nia liberă", — deşi răspunde de la sine unor intenţii dintre cele mai onorabile, nu poate acoperi integral formula" volumului. Intr-adevăr, impărfită In mai multe compartimen­te, lucrarea — după un „argument Introductiv" in care N. Barbu, sus­ţinut de preţioase şi abundente mărturii ale unor scriitori şi artişti pe care ii citează pe parcursul ex­punerii, pledează un chip cit se poate de convingător pentru a o în­făţişa pe Aglae Pruteanu ca pe una din stelele de nutila mărime care a luminat cindva întreaga mişcare tea­trală românească­­, conturează din citeva Unit biografia şi, lină pe tind, apoi, artii de ucenicie a viitoa­rei actriţe ieşene, pentru ca Împreu­nă cu capitolele următoare, privind maturizarea şi apogeul carierei ei artistice, să sugereze, in paralel, mai mult decit să sublinieze şi să des­crie şi epoca istorică respectivă. Sub acest raport, un ciştig Însemnat al lucrării constă In aceea că, in genere, autorul nu a operat cu se­paraţii artificiale, izolind, ca atare, fie şi din raţiuni de ordin pedagogic care l-ar fi putut tenta, epoca isto­rică de viaţa şi de concepţia despre teatru, ori de specificul creaţiei A­­glael Pruteanu. El s-a străduit, aşa­dar, In destule privinţe cu bune rezultate, să evidenţieze cu clari­tate modul In care ideile artistice ale actriţei s-au format şi au căpă­tat Întrupare scenică, evoluînd şi fiind din plin valorificate artisti­ceşte In mai bine de cele peste 200 de roluri interpretate Intre anii 1886—1932 sau Impărtăşindu-şi, ca poetă şi publicistă, concepţiile ei estetice referitoare la profesia pe care a slujit-o cu o deosebit de ardentă şi pilduitoare devoţiune. In felul in care a fost concepută şi realizată, bazlndu-se pe o foarte solidă aparatură bibliografică şi, ade­sea, pe un material documentar Ine­dit, aflat In arhivele ieşene, dar pe care l-am fi dorit totuşi dizolvat in reconstituiri evocatoare şi în creio­nări portretistice mai calde, cartea lui N. Barbu, acordînd, se pare, e­­xagerat, circa un sfert din totalul paginilor ei citatelor, anexelor şi notelor care o Întregesc şi o înso­ţesc, nu e şi nici nu se vrea, cu tot dinadinsul, o monografie in sensul strict al cuvîntului. Utilizind o for­mulă din dicţionarul lui­ Henry Elé­ron, editat In 1963 la Presses Uni­­versitaires de France, ea ni se re­comandă mai degrabă ca o substan­ţială protestografie literară scrisă cu notabilă erudiţie, intr-un stil ales şi sobru şi care ne oferă, împreună cu înzestrarea şi calificarea autorului el in abordarea unor asemenea di­ficile, dar utile studii biografice ca cel de faţă, o lectură agreabilă şi instructivă care ne face cunoştinţă cu o excepţional de dăruită sluji­toare a Thaliei şi cu o Ilustră Îna­intaşă care a adus o glorioasă popu­laritate şi o distinctă aureolă pri­mei scene a Naţionalului ieşean de odinioară. IOS ISTRATI fotbal categ. A S.S.M.S. — Steagul roşu Braşov 3-0 (2-0) Victorie aplaudată „Vom căuta să realizăm în meciul cu Steagul roşu şi o victorie, dar şi un spectacol fotbalistic de calitate" — a declarat, în preziua meciului, antrenorul Augustin Botescu. Prezi­cerea s-a adeverit şi, după joc, mii de ieşeni coborau zimbitori (in sfîr­­şit­) Copoul, după ce, timp de 90 de minute, nu şi-au precupeţit aplau­zele. C.SM.S. a realizat duminică şi scor şi spectacol, In faţa unei echi­pe cu bună carte de vizită în fot­balul nostru. E drept, Steagul roşu nu a evoluat — mai ales In prima re­priză — la adevărata sa valoare, dar aceasta nu diminuează meritele în­vingătorilor. Aş remarca — în pri­mul rind la C.S.M.S. — modul de concepere a acţiunilor ofensive, ten­dinţa către un joc matur, prin ex­celenţă constructiv, eliminlndu-se improvizaţia. Aceasta presupune, bi­neînţeles, stăpinirea unui serios ba­gaj de cunoştinţe tehnice( examen trecut cu calificativul „bine"), exis­tenţa unei tactici bine stabilite, a unei concepţii moderne de joc. Lu­crul cel mai îmbucurător este că tinerii dau satisfacţie, constituind nu un prezumtiv „schimb de mîine", ci un rezervor de energie şi fantezie, care este de acum unul din atuurile ieşenilor. Aş supranumi, de altfel, victoria asupra Steagului roşu, o „victorie a tinereţii", la realizarea căreia o contribuţie preţioasă au adus în primul rind neobositul Ste-Timp frumos, circa 12.000 de spectatori, arbitraj (Victor Pădu­­reanu — Buc.) bun. C.S.M.S.: Constantinescu, V. Popescu, Ghe­­ghe, Vornicu, Deleanu, Ştefănes­­cu, Romila, Matei, Pop, Cuper­­man (Incze), Stoicescu. STEAGUL ROŞU: Adamache, Ivăncescu, Je­nei, Campo, Nagy, Pescaru, Si­­gheti, Haşoti, Gane, Goran (Za­­haria), Necula. Au înscris: De­leanu (m. 14), Pop (m. 34), Stoi­cescu (m. 47), Jănescu, talentatul Constantinescu, incisivul Deleanu, promiţătorul In­­cze. Nu trebuie neglijat aportul lui Stoicescu (cu chef de joc după cîte­­va meciuri anoste — se pare că şi faptul că Incze „vine din urmă" e... o explicaţie!), Insistenţa lui Guper­­man (deşi a jucat mai slab ca de­­obicei), clarviziunea lui Matei (mi­nus, uneori, tendinţa către dribling exagerat), activitatea laborioasă a lui Pop, util în atac, dar, mai ales, în apărare, calmul lui Vornicu, ener­gia lui Viorel Popescu. Am emis multe aprecieri favorabile pînă a­­cum, poate prea multe , fie ca ele să compenseze oarecum constatările nu tocmai plăcute pe care ni le-au prilejuit evoluţiile ieşenilor în me­ciurile cu Farul, Siderurgistul şi Di­namo Piteşti. Şi, deoarece nimeni nu se poate mulţumi cu soluţia „una caldă, una rece", suntem­ îndreptăţiţi să pretindem G.S.M.S.-ului, pe viitor, jocuri cel puţin la fel de bune ca acela realizat în compania braşove­nilor. E adevărat că duminică s-au putut face şi unele constatări mai puţin îmbucurătoare. Apărarea recurge prea des la soluţia „corner" (raport 8—3 pentru Steagul roşu!), anumiţi ju­cători, îndrăgostiţi de balon, prefe­ră să dribleze atunci cînd există coechipieri demarcate se şutează prea puţin de la distanţă, ritmul este în­cetinit după realizarea a 2—3 go­luri. Steagul r®şu este departe de for­ma pe care o poseda In campionatul trecut și abordează meciurile în de­plasare cu Inexplicabilă timiditate. Indisponibilitatea lui Năftănăilă nu poate constitui o scuză. Au muncit mult Pescaru (In primul rînd), Si­­gheti, Ivăncescu, dar numai cu *rîc­­nirea din repriza a II-a nu *• putea cîştiga meciul. Momente din joc. G.S.M.S. a do­minat copios prima repriză şi o par­te din repriza secundă. Minute în şir s-a jucat în faţa porţii lui Ada­mache, pentru ca, în cele din urmă, Deleanu (min. 14) să şuteze puternic în plasă. După golul marcat de Pop cu capul, din pasa lui Ștefănescu, se întrevedea o victorie la scor. A­­bia s-a reluat meciul , și, în min. 47, Matei execută inteligent o lo­vitură liberă, Stoicescu plonjează și înscrie cu capul: 3—0! Perspectiva scorului etapei planînd asupra lor, precum sabia lui Damocles, braşo­venii ies mai decis la atac şi... ra­tează prin Haşoti, Gane şi Necula. Revăzînd, în memorie, filmul jo­cului, retrăind fazele, ni se întăreş­te convingerea că am asistat la 90 de minute de fotbal frumos, spec­taculos şi eficace. Lucru pentru care ne declarăm mulţumiţi. MIRCEA RADU IACOBAN „Duel” Intre Adamache şi Stoicescu. Primul, mai iute, reuşeşte să blo­­cheze balonul. VOLEI categ. A O partidă de mare luptă Penicilina Iaşi — ştiinţa Cluj 3—2 Două ore de luptă epuizantă de o parte şi de alta a fileului din sala „Voinţa", două ore de tensiune. Şi apoi, o explozie de bucurie: ieşen­cele,la primul lor joc disputat pe teren propriu din actualul campionat, au terminat victorioase. E necesară o scurtă explicaţie în legătură cu sa­tisfacţia pe care au simţit-o jucă­toarele de la Penicilina şi spectato­rii: voleibalistele de la Ştiinţa Cluj alcătuiesc o formaţie valoroasă, bine cotată pe plan naţional; unele din­tre componentele echipei au făcut sau fac parte din loturile republi­cane. Iată de ce victoria realizată de ieşence este preţioasă. Marea risipă de energie şi tensiunea despre care vorbeam au contribuit, alături de buna pregătire tehnică şi fizică a jucătoarelor celor două echipe, la realizarea unui spectacol voleibalis­­tic atrăgător, cu deosebire în ulti­mul set. S-au produs, pa parcursul întîlnirii, interesante modificări ale scorului, nici una dintre echipe ne­­detaşîndu-se în învingătoare. Spre e­­dificare, iată spicuiri din evoluţia sco­rului: 0—5, 1—7, 11—7 (1), 11—10, 14—10, 15—12 — In primul set, 1—0, 2—9 (1), 3—11, 9—11, 9—15 — în cel de al doilea, 2—0, 3—3, 5—3, 5—9, 9—9, 9—12, 15—12 (1) — In al trei­lea, 0—3, 6—3, 6—6, 6—11, 11—11, 11—15 (1) — In cel de al patrulea, 0—1, 5—1, 8—3, 8—8 (1), 11——8, 11—14 (1), 16—14 — In ultimul. Chiar la valoarea pe care o are Ştiinţa Cluj, putea cîştiga Penicilina fără atîtea emoţii? Sîntem de părere că da. Dar au împiedicat-o următo­rii factori: greşita orientare în unele cazuri (îndeosebi In setul al doilea), cînd prima pasă era trimisă către trăgătoarea principală care se trans­forma ad-hoc In... ridicătoare, iar ridicătoarea — în trăgătoare, o insu­ficientă mobilitate, ceea ce a făcut posibilă existenţa unui gol între blo­caj şi dublaj, In care clujencele au punctat deseori, forma slabă arătată de două jucătoare de bază, Căunei şi Tesaro, imprecizia paselor în fina­lizarea acţiunilor de atac. Aşa se ex­plică acel 2—9 din cetul al doilea, acel 5—9 (de la 5—3) în următorul set ş.a.m.d. Din dorinţa de a contri­bui la o evoluţie superioară (pe de­plin posibilă) a formaţiei ieşene, a­­tragem atenţia în mod deosebit a­­supra acestor deficienţe, pentru ca antrenorul şi jucătoarele să ia mă­surile ce se impun la antrenamente. In încheiere, evidenţiem comportarea jucătoarelor Ana Chiriţescu şi Caro­lina Nan — de la Penicilina, Ana Mocanu, Monica Popa — de la Şti­inţa, precum şi arbitrajul foarte bun asigurat de Nic. Ursulescu — Bucureşti şi­­Sh. Popescu — Suceava. GH. MATEI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 1965 PROGRAMUL I: La orele 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 22 ; 23;50 ; buletine de știri şi radiojurnale; 8 Sumarul presei ;­ 8.05 Simfonia a II-a în Re major de Franz Schubert ; 9.35 Muzică din operete ; 10.05 Muzi­că populară; 11 Concertul nr. 4 în re minor pentru vioară şi or­chestră de Paganini; 11.30 Selec­­ţiuni din opereta „Singe vienez" de Johann Strauss ; 13.30 Itinerar folcloric muzical; 16.15 Din isto­ria operei; 16.45 Muzică vocală şi instrumentală de estradă; 18.03 In jurul globului; 18.30 Tribuna radio ; 18.40 Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră de Beethoven ; 19.20 Sport. Mexic 1968; 19.30 Varietăţi muzicale; 20 Radiogazeta de seară; 20.45 Noapte bună, copii; 21.15 Capo­dopere ale literaturii­­ Pseudo­kyneghetikos de Al. Odobescu ; 22.15 Ritmuri vechi şi pol; 22.40 Arii din opere; 22.55 Melodii li­rice. PROGRAMUL II­­ La orele 7,30 ; 0 ; 11; 13 ; 15 ; 17; 19; 21 ; 23 ; 0,50 : buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.30 Muzi­că din opera „Andrea Chénier" de Giordano;­ 9.05 Program de uverturi; 9.32 Pe un picior de plai — emisiune de balade şi jocuri populare; 10 Din inimă-ţi Cîntăm, partid iubit — program de cîntece ; 11.10 Muzică uşoară; 11.26 Pagini din muzica de came­ră a lui Joseph Haydn; 13.08 „Rîule, ce curgi la vale" — emi­siune de muzică populară; 13.30 Concert de prînz ; 14.30 Arii din opere interpretate de Lya Hubic şi Mihail Ştirbei; 15.30 Ştiinţa In slujba păcii; 16 Săptămîna muzi­cii sovietice ; muzică populară; 16.30 Roza vînturilor ; 17.30 Inter­preţi ai canţonetei: Tito Schipa; 17.40 Sfatul medicului; 18.10 Jur­nale celebre; 19.05 Am îndrăgit o melodie — muzică uşoară; 19.30 Transmitem pentru sate; 19.50 Gîntă-mi, cintă ceteră — melodii populare; 20 Sulta a IlI-a pentru orchestră de Ion Dumitrescu ; 20.30 Gaudeamus. (Emisiune pen­tru studenţi); 22.30 Moment poe­tic : „Cadenţe argheziene"; 22.35 Melodii de pretutindeni; 23.10 Concert de muzică preclasica; 23.52 De la o melodie la alta. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1965 17.30 Rubrica de informaţii uti­litate; Solişti şi formaţii de muzi­că uşoară ! 18 Radio-informaţia ; Emisiunea: „Viaţa muzicală"; 18.30 Emisiunea : „Te iubim, tine­reţe".­ Din folclorul muzical al plaiurilor sucevene; „Mozaic pe portativ". SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECS­ANDRI", marţi 2 noiem­brie, ora 19.30: „Vară şi fum"; TEATRUL DE PĂPUŞI, ora 19: „Miniaturi", spectacol pentru a­dulţi; CASA SINDICATELOR­­ (TURNEUL TEATRULUI DE PA­­­­PUŞI DIN ALBA-IULIA) orele 9 şi 11.30; „Nu prea albă ca zăpa- i­da şi motanul descălţat"; CINEMATOGRAFE­­ VICTORIA (orele 9, 11.25, 14.15, 16.40; 19.05, 21.30); „Gar- I tierul veseliei", TINERETULUI 1 (orele 9, 11.15, 14.30; 16.45, 19; 21.15) ; „Tolba cu amintiri"; ARTA­­ (orele 9, 11.15, 14.30; 16.45, 19; ■ 21.15) ; „Caporalul şi ceilalţi";­­ TATARASI (orele 16; 18; 20); * „Romulus şi Remus", cinemascop. • IN REGIUNE : la BIRLAD, cine- i ma Victoria: „Carambol"; cine­ma Bîrladul : „Ne asumăm răspun- i derea"; VASLUI: „Legea şi for- I ţa"; HUŞI: „Neamul Şoimăreşti- J lor", cinemascop, ambele serii, « PAŞCANI: „Bine aţi venit". TIMPUL PROBABIL ! Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la acoperit. Va ploua­­ temporar. Vînt potrivit din secto-­­ rul vestic. Temperatura, uşor va- I­riabilă, va fi cuprinsă noaptea în­tre 1 şi 4 grade, iar ziua între 7 şi 11 grade. I 11 FOTBAL categ. C. Locomotiva Iaşi continuă să se afle pe primul loc In etapa de duminică a categoriei G, fruntaşa seriei V­est, Locomotiva Iaşi, a susţinut o partidă dificilă, In deplasare, la Moineşti, cu echipa Petrolul din localitate. După un joc disputat, în care apă­rările ambelor echipe au fost la înălţime, întîlnirea s-a încheiat cu un rezultat nedecis: 0-0. In urma acestui rezultat, Locomo­tiva Iaşi continuă să se afle pe primul loc în clasament, la egalita­te de puncte cu Chimia Suceava, dar cu un golaveraj mai bun. Un rezultat foarte bun a obţinut duminică şi Unirea Negreşti, a reuşit prima victorie din acest campionat, în deplasare, dispunând cu 1-0 de Victoria Piatra Neamţ. wmt BASCHET ale S­uccese categorice echipelor ieșene 65-27 (33-15) la fete Derbiul seriei a II-a a campiona­tului categoriei A de baschet a avut loc duminică la Iași, între C.S.M.S. şi Spartac Salonta, clasate pe prime­le locuri, cu acelaşi număr de punc­te. Se pare că isprava voleibaliste­lor de la Penicilina le-a cam pus pe gînduri. In acest campionat, ieşence­le au început să aspire serios spre promovarea în rîndul celor mai bu­ne „teamuri" ale ţării. Cele două victorii obţinute la Constanţa şi O­­radea, trebuie să o recunoaştem, nu sînt la îndemîna oricui. Dar să reve­nim la derbiul de duminică. Un derbi care, pe drept cuvînt, s-a metamorfo­­zat intr-o deziluzie. El a dat cîștig de cauză echipei ieșene cu 65—27 (33—15). Echipa din Salonta n-a reu­șit nici un moment să ne convingă de locul pe care-1 ocupă în clasa­ment. Ne-a lăsat impresia unui cvintet fragil, cu un sărac bagaj de cunoştinţe tehnice şi tactice. Faptul că a deplasat la Iaşi numai 7 jucă­toare nu scuză în nici un caz ma­niera reprobabilă în care oaspetele şi-au apărat şansele. Ele au practicat din baschet obstrucţionist, cu vădita dorinţă de a pleca acasă cu cît mai puţine puncte primite. De aceea, da­că jocul a debutat promiţător, ieşen­­cele reuşind citeva faze frumoase de baschet, el a căzut treptat în ano­nimat. De altfel, partida a luat sfîrşit înainte de consumarea celor 40 de minute de joc, oaspetele rămînîd cu o singură jucătoare, celelalte pără­sind terenul de joc pentru cîte 5 greşeli personale. Replica anemică pe care au dat-o oaspetele nu ne-a permis să cunoaş­tem întreg rezervorul de posibilităţi al gazdelor. S-a reliefat însă de de­parte faptul că echipa s-a maturizat, şi-a lărgit registrul cunoştinţelor teh­­nico-tactice. C.S.M.S. are acum în Voica un bun realizator şi în Gume­­niuc un pivot cu reale calităţi şi e­­vidente posibilităţi de progres. In plus, echipa a cîştigat în omogeni­tate. Cele mai multe puncte în jocul de ieri au fost înscrise de Voica (26), Gumeniuc (21), pentru C.S.M.S. şi Nagy (11) pentru Spartac. GRIGORE ILISEI Votca, cea mai eficace jucătoare a ieşencelor, iniţiază un nou atac. Foto : Aurian 92-58 (41-29) la băieţi C.S.M.S. a confirmat, duminică, în partida cu Ştiinţa Braşov, că se află într-o formă deosebită. După succe­sul repurtat cu o săptămînă în urmă la Bacău, ieşenii au „cules" o nouă victorie, la un scor categoric : 92—58 (41—29). De la început trebuie să scoatem în evidenţă faptul că de mult timp pasionaţii acestui sport din Iaşi n-au mai avut prilejul să urmărească o partidă de un asemenea nivel teh­nic ridicat, cu faze deosebit de spec­taculoase, ce s-au succedat cu repe­ziciune sub ambele panouri. „Tonul" spre un joc dinamic, de calitate, i-au dat oaspeţii. Primind „provocarea", ieşenii s-au dezlănţuit, impunîndu-şi pînă la urmă maniera lor de joc binecunoscută. La capă­tul acestui spectacol baschetbaliste, tabela de marcaj (dacă aşa putem numi, bineînţeles, cele două rînduri de tăbliţe înşirate pe o sîrmă) a in­dicat scorul de 92—58, dar, după aspectul jocului, diferenţa putea fi mult mai mare. Nu s-a realizat însă, deoarece gazdele au neglijat, în u­­nele momente, jocul în apărare. Scorul partidei a fost stabilit de Chioreanu (23), Scripcaru (16), Nico­­lescu (13), Vişoianu (10), Todiraşcu (10), Kovács (9), Dragomir (5), D­ia (4), Samson (2) — pentru C.S.M.S., Albu (15), Bădescu (12), Iliescu (9), Marian (8), Nahlik (6), Babuncu (4), Simion (4) — pentru Ştiinţa Braşov. Inegal arbitrajul cuplului V. Pa­­raschiv (Suceava) — D. Crăciun (Constanţa). EUGEN URSU — coresp. P. S. Samson (C.S.M.S.) a cornis un gest nesportiv, fapt care i-a atras eliminarea de pe teren. Reprobabilă această manifestare, mai ales că Samson este unul din cei mai tineri componenţi ai formaţiei ieşene. Spe­răm că este un caz cu totul izolat, de pe urma căruia echipa va şti să tragă învățămintele cuvenite. Rugbiştii au decepţionat Progresul Bucureşti a plecat aca­să, desigur, cu marea satisfacţie de a-i fi învins, în propriul lor „fief", pe rugbiştii de la C.S.M.S., posesori ai unei frumoase cărţi de vizită în actualul sezon, jocuri egale cu cîşti­­gătoarea „Cupei campionilor europeni" (Griviţa roşie), cu virtuala cîştigă­­toare a campionatului din acest an (Dinamo Bucureşti), cu binecunoscu­ta formaţie franceză Bezier* etc., etc. învinşi cu 5—3 (0—3), rugbiştii ie­şeni *-au comportat sub valoarea lor, n-au fost nici pe departe aceia care, cu numai două săptămîni în urmă, puseseră In mare dificultate cel mai In formă „cincisprezece" al campio­natului, deşi cu unele mici excepţii (au absentat Vizitiu şi Dorin Florin), echipa a avut aceeaşi alcătuire. Insă, cîtă diferenţă Între jocul de atunci, plin de elan, desfăşurat într-un ritm îndrăcit, în care fiecare jucător a luptat pînă la ultima picătură de e­­nergie, şi acesta de duminică, în care C.S.M.S. a evoluat într-un ritm de... menuet, de multe ori dezorga­nizat, cu sumedenie de stîngăcii su­părătoare în mînuirea balonului şi, am mai adăuga, cu menajamente din partea unor jucători! Formaţia ieșeană a greşit în an­samblu, In primul rînd, prin aceea că s-a încadrat în jocul lent, închis, practicat de „vîrstnica" echipă a Progresului. In al doilea rînd, gaz­dele au pierdut numeroase baloane, datorită proastei legături dintre com­­partimente, influenţată de forma sla­bă a celor doi mijlocaşi (la grămadă şi la deschidere — în special). Dar la acest şir de erori mai trebuie să adăugăm încă una, şi cea mai impor­tantă totodată, comisă de Homănă, care le-a oferit „pe tavă" bucureşte­nilor posibilitatea de a înscrie (min. 60), lingă buturile C.S.M.S. (Dumi­trescu — încercare — transformată de Briceag). Fără această gravă gre­șeală, C.S.M.S. poate ar fi terminat învingătoare (lipsită de glorie însă), datorită firavului avantaj luat prin Crișan în min. 6, autorul transformă­rii unei lovituri de pedeapsă de la circa 40 de m. In rest, mai menţionăm jocul bine organizat al oaspeţilor, mai ales, in cele 15 minute din finalul întîlnirii, parte a meciului, în care ieşenii ne-au dovedit (prea tîrziu, însă, pen­tru a mai schimba şi soarta meciu­lui) calităţile de care dispun, jocul excelent al fundaşului bucureştean Alexandrescu (despre cel al C.S.M.S., Dobrin, mai bine să nu vorbim) şi arbitrajul foarte bun, prestat de D. Horovitz (Bucureşti). GH. VASILIU Dispută pentru balon. Foto: G. Paul

Next