Flacăra Iaşului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5956-5980)
1965-11-02 / nr. 5956
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2. CÂRTI „Mişcarea muncitorească din România 1893-1900“ Lucrarea, realizata sub egida Institutului de Istorie a partidului, de pe lingă C C. al P.C.R., de un colectiv de cercetători ştiinţifici, abordează la un nivel ştiinţific superior şi pe baza unei documentări cuprinzătoare o etapă importantă din istoria mişcării muncitoreşti — crearea şi activitatea Partidului social-democrat al muncitorilor din România. Volumul prezintă un tablou al situaţiei economice, sociale şi politice a României la sfîrşitul secolului al XXX-lea; pe acest fond autorii arată că proletariatul, care preluase tradiţiile revoluţionarilor de la 1848, s-a afirmat cu putere sporită la sfârşitul secolului al XIX-lea pe arena politică a ţării ca forţă organizată. Autorii volumului scot în evidenţă semnificaţia istorică a creării primului partid politic al clasei muncitoare, rolul elementelor Înaintate din mişcarea muncitorească In conducerea unor importante acţiuni economice şi politice ale proletariatului, poziţia lor Înaintată in lupta împotriva elementelor oportuniste, care încercau să frîneze mişcarea muncitorească şi s-o încadreze în tactica strict „legalistă", rolul Ideologiei proletariatului In dezvoltarea culturii noastre. In volum se acordă locul cuvenit mişcării muncitoreşti din Transilvania, precum şi legăturilor care au existat Intre mişcarea muncitorească de aici şi cea din vechea Românie. Se arată aportul mişcării noastre muncitoreşti la activitatea şi cauza mişcării muncitoreşti internaţionale. L GEORGESCU, D. ANASTASII) „Cum să citim desenele de construcţii“ Lucrarea a fost concepută din necesitatea de a prezenta modul în care se citesc şi se interpretează desenele tehnice de construcţii. In partea întîi s-au tratat generalităţi asupra alcătuirii desenelor pentru construcţii, cunoştinţe elementare de geometrie, modul corect de citire şi de interpretare a desenelor cartografice, a planurilor pentru săpături, sistematizării teritoriale şi lucrări edilitare, precum şi elemente legate de trasarea şi verificarea transpunerii corecte pe teren a desenelor. In partea a doua s-au dat explicaţii asupra desenelor de execuţie pentru lucrări de beton şi beton armat, dulgherie, fierărie, zidărie, tâmplărie, mozaicuri şi izolaţii. Lucrarea se adresează muncitorilor de toate categoriile, fiind utilă şi cursurilor pentru calificarea muncitorilor din întreprinderile de construcții. E. KELEMEN şi alţii „îndrumătorul muncitorului din preparaţiile ţesătoriilor“ Cartea cuprinde descrierea, modul de funcţionare şi deservire a maşinilor din preparaţiile ţesătoriilor de bumbac, lină, mătase, de fibre de bust şi de fire sintetice. Se dau explicaţii mai pe larg în legătură cu deservirea utilajului nou cu care au fost înzestrate preparațiile țesătoriilor noastre. H. bărbii: AGLAE PRUTEANU După o mai îndelungată activitate desfăşurată In domeniul criticii teatral» şi susţinută, consecvent şi cu perseverenţă, timp de aproape cincisprezece ani, Îndeosebi In coloanele presei cotidiene şi literare din Iaşi, unde s-a impus treptat ca o voce autorizată, cronicarul dramatic N■ Barbu a imprimat scirisorul său din ultima vreme o mai sporită pondere in dezbaterea critică a diferitelor probleme teoretice ce privesc teatrul românesc contemporan și, elementele principale ale artei spectacolului, remarcindu-se printr-o seamă de interesante contribuţii, înglobate, unele dintre ele, In culegeri ocazionale şi urmate apoi de mai ample cercetări care presupun studii laborioase ce mărturisesc pasiune şi Înţelegere pentru fenomenul artistic actual, unele lucrări promiteau încă de mult autorului lor un debut editorial propriu-zis. Acesta, pe deplin meritat după mai mult decit utila prezentare sintetică a schiței „M. Millo" apărută In 1963 In colecţia „Figuri de seamă ale teatrului românesc” a Editurii „Meridiane", este azi prestigios marcată de publicarea in volum a unui mal extins studiu biografic care cuprinde 226 pagini şi este consacrat uneia dintre cele mai mari personalităţi ale scenei româneşti din trecut, artistei Aglae Pruteanu. Tipărită în îngrijite condiţii grafice de aceeaşi editură „Meridiane" şi fiind bogat ilustrată cu un număr de 20 planşe, cartea lui N. Barbu nu este, cum s-ar părea la prima vedere, o monografie, intrucit „termenul — cum bine crede criticul Boris Buzilă intr-o recentă recenzie semnată in ziarul „România liberă", — deşi răspunde de la sine unor intenţii dintre cele mai onorabile, nu poate acoperi integral formula" volumului. Intr-adevăr, impărfită In mai multe compartimente, lucrarea — după un „argument Introductiv" in care N. Barbu, susţinut de preţioase şi abundente mărturii ale unor scriitori şi artişti pe care ii citează pe parcursul expunerii, pledează un chip cit se poate de convingător pentru a o înfăţişa pe Aglae Pruteanu ca pe una din stelele de nutila mărime care a luminat cindva întreaga mişcare teatrală românească, conturează din citeva Unit biografia şi, lină pe tind, apoi, artii de ucenicie a viitoarei actriţe ieşene, pentru ca Împreună cu capitolele următoare, privind maturizarea şi apogeul carierei ei artistice, să sugereze, in paralel, mai mult decit să sublinieze şi să descrie şi epoca istorică respectivă. Sub acest raport, un ciştig Însemnat al lucrării constă In aceea că, in genere, autorul nu a operat cu separaţii artificiale, izolind, ca atare, fie şi din raţiuni de ordin pedagogic care l-ar fi putut tenta, epoca istorică de viaţa şi de concepţia despre teatru, ori de specificul creaţiei Aglael Pruteanu. El s-a străduit, aşadar, In destule privinţe cu bune rezultate, să evidenţieze cu claritate modul In care ideile artistice ale actriţei s-au format şi au căpătat Întrupare scenică, evoluînd şi fiind din plin valorificate artisticeşte In mai bine de cele peste 200 de roluri interpretate Intre anii 1886—1932 sau Impărtăşindu-şi, ca poetă şi publicistă, concepţiile ei estetice referitoare la profesia pe care a slujit-o cu o deosebit de ardentă şi pilduitoare devoţiune. In felul in care a fost concepută şi realizată, bazlndu-se pe o foarte solidă aparatură bibliografică şi, adesea, pe un material documentar Inedit, aflat In arhivele ieşene, dar pe care l-am fi dorit totuşi dizolvat in reconstituiri evocatoare şi în creionări portretistice mai calde, cartea lui N. Barbu, acordînd, se pare, exagerat, circa un sfert din totalul paginilor ei citatelor, anexelor şi notelor care o Întregesc şi o însoţesc, nu e şi nici nu se vrea, cu tot dinadinsul, o monografie in sensul strict al cuvîntului. Utilizind o formulă din dicţionarul lui Henry Eléron, editat In 1963 la Presses Universitaires de France, ea ni se recomandă mai degrabă ca o substanţială protestografie literară scrisă cu notabilă erudiţie, intr-un stil ales şi sobru şi care ne oferă, împreună cu înzestrarea şi calificarea autorului el in abordarea unor asemenea dificile, dar utile studii biografice ca cel de faţă, o lectură agreabilă şi instructivă care ne face cunoştinţă cu o excepţional de dăruită slujitoare a Thaliei şi cu o Ilustră Înaintaşă care a adus o glorioasă popularitate şi o distinctă aureolă primei scene a Naţionalului ieşean de odinioară. IOS ISTRATI fotbal categ. A S.S.M.S. — Steagul roşu Braşov 3-0 (2-0) Victorie aplaudată „Vom căuta să realizăm în meciul cu Steagul roşu şi o victorie, dar şi un spectacol fotbalistic de calitate" — a declarat, în preziua meciului, antrenorul Augustin Botescu. Prezicerea s-a adeverit şi, după joc, mii de ieşeni coborau zimbitori (in sfîrşit) Copoul, după ce, timp de 90 de minute, nu şi-au precupeţit aplauzele. C.SM.S. a realizat duminică şi scor şi spectacol, In faţa unei echipe cu bună carte de vizită în fotbalul nostru. E drept, Steagul roşu nu a evoluat — mai ales In prima repriză — la adevărata sa valoare, dar aceasta nu diminuează meritele învingătorilor. Aş remarca — în primul rind la C.S.M.S. — modul de concepere a acţiunilor ofensive, tendinţa către un joc matur, prin excelenţă constructiv, eliminlndu-se improvizaţia. Aceasta presupune, bineînţeles, stăpinirea unui serios bagaj de cunoştinţe tehnice( examen trecut cu calificativul „bine"), existenţa unei tactici bine stabilite, a unei concepţii moderne de joc. Lucrul cel mai îmbucurător este că tinerii dau satisfacţie, constituind nu un prezumtiv „schimb de mîine", ci un rezervor de energie şi fantezie, care este de acum unul din atuurile ieşenilor. Aş supranumi, de altfel, victoria asupra Steagului roşu, o „victorie a tinereţii", la realizarea căreia o contribuţie preţioasă au adus în primul rind neobositul Ste-Timp frumos, circa 12.000 de spectatori, arbitraj (Victor Pădureanu — Buc.) bun. C.S.M.S.: Constantinescu, V. Popescu, Gheghe, Vornicu, Deleanu, Ştefănescu, Romila, Matei, Pop, Cuperman (Incze), Stoicescu. STEAGUL ROŞU: Adamache, Ivăncescu, Jenei, Campo, Nagy, Pescaru, Sigheti, Haşoti, Gane, Goran (Zaharia), Necula. Au înscris: Deleanu (m. 14), Pop (m. 34), Stoicescu (m. 47), Jănescu, talentatul Constantinescu, incisivul Deleanu, promiţătorul Incze. Nu trebuie neglijat aportul lui Stoicescu (cu chef de joc după cîteva meciuri anoste — se pare că şi faptul că Incze „vine din urmă" e... o explicaţie!), Insistenţa lui Guperman (deşi a jucat mai slab ca deobicei), clarviziunea lui Matei (minus, uneori, tendinţa către dribling exagerat), activitatea laborioasă a lui Pop, util în atac, dar, mai ales, în apărare, calmul lui Vornicu, energia lui Viorel Popescu. Am emis multe aprecieri favorabile pînă acum, poate prea multe , fie ca ele să compenseze oarecum constatările nu tocmai plăcute pe care ni le-au prilejuit evoluţiile ieşenilor în meciurile cu Farul, Siderurgistul şi Dinamo Piteşti. Şi, deoarece nimeni nu se poate mulţumi cu soluţia „una caldă, una rece", suntem îndreptăţiţi să pretindem G.S.M.S.-ului, pe viitor, jocuri cel puţin la fel de bune ca acela realizat în compania braşovenilor. E adevărat că duminică s-au putut face şi unele constatări mai puţin îmbucurătoare. Apărarea recurge prea des la soluţia „corner" (raport 8—3 pentru Steagul roşu!), anumiţi jucători, îndrăgostiţi de balon, preferă să dribleze atunci cînd există coechipieri demarcate se şutează prea puţin de la distanţă, ritmul este încetinit după realizarea a 2—3 goluri. Steagul r®şu este departe de forma pe care o poseda In campionatul trecut și abordează meciurile în deplasare cu Inexplicabilă timiditate. Indisponibilitatea lui Năftănăilă nu poate constitui o scuză. Au muncit mult Pescaru (In primul rînd), Sigheti, Ivăncescu, dar numai cu *rîcnirea din repriza a II-a nu *• putea cîştiga meciul. Momente din joc. G.S.M.S. a dominat copios prima repriză şi o parte din repriza secundă. Minute în şir s-a jucat în faţa porţii lui Adamache, pentru ca, în cele din urmă, Deleanu (min. 14) să şuteze puternic în plasă. După golul marcat de Pop cu capul, din pasa lui Ștefănescu, se întrevedea o victorie la scor. Abia s-a reluat meciul , și, în min. 47, Matei execută inteligent o lovitură liberă, Stoicescu plonjează și înscrie cu capul: 3—0! Perspectiva scorului etapei planînd asupra lor, precum sabia lui Damocles, braşovenii ies mai decis la atac şi... ratează prin Haşoti, Gane şi Necula. Revăzînd, în memorie, filmul jocului, retrăind fazele, ni se întăreşte convingerea că am asistat la 90 de minute de fotbal frumos, spectaculos şi eficace. Lucru pentru care ne declarăm mulţumiţi. MIRCEA RADU IACOBAN „Duel” Intre Adamache şi Stoicescu. Primul, mai iute, reuşeşte să blocheze balonul. VOLEI categ. A O partidă de mare luptă Penicilina Iaşi — ştiinţa Cluj 3—2 Două ore de luptă epuizantă de o parte şi de alta a fileului din sala „Voinţa", două ore de tensiune. Şi apoi, o explozie de bucurie: ieşencele,la primul lor joc disputat pe teren propriu din actualul campionat, au terminat victorioase. E necesară o scurtă explicaţie în legătură cu satisfacţia pe care au simţit-o jucătoarele de la Penicilina şi spectatorii: voleibalistele de la Ştiinţa Cluj alcătuiesc o formaţie valoroasă, bine cotată pe plan naţional; unele dintre componentele echipei au făcut sau fac parte din loturile republicane. Iată de ce victoria realizată de ieşence este preţioasă. Marea risipă de energie şi tensiunea despre care vorbeam au contribuit, alături de buna pregătire tehnică şi fizică a jucătoarelor celor două echipe, la realizarea unui spectacol voleibalistic atrăgător, cu deosebire în ultimul set. S-au produs, pa parcursul întîlnirii, interesante modificări ale scorului, nici una dintre echipe nedetaşîndu-se în învingătoare. Spre edificare, iată spicuiri din evoluţia scorului: 0—5, 1—7, 11—7 (1), 11—10, 14—10, 15—12 — In primul set, 1—0, 2—9 (1), 3—11, 9—11, 9—15 — în cel de al doilea, 2—0, 3—3, 5—3, 5—9, 9—9, 9—12, 15—12 (1) — In al treilea, 0—3, 6—3, 6—6, 6—11, 11—11, 11—15 (1) — In cel de al patrulea, 0—1, 5—1, 8—3, 8—8 (1), 11——8, 11—14 (1), 16—14 — In ultimul. Chiar la valoarea pe care o are Ştiinţa Cluj, putea cîştiga Penicilina fără atîtea emoţii? Sîntem de părere că da. Dar au împiedicat-o următorii factori: greşita orientare în unele cazuri (îndeosebi In setul al doilea), cînd prima pasă era trimisă către trăgătoarea principală care se transforma ad-hoc In... ridicătoare, iar ridicătoarea — în trăgătoare, o insuficientă mobilitate, ceea ce a făcut posibilă existenţa unui gol între blocaj şi dublaj, In care clujencele au punctat deseori, forma slabă arătată de două jucătoare de bază, Căunei şi Tesaro, imprecizia paselor în finalizarea acţiunilor de atac. Aşa se explică acel 2—9 din cetul al doilea, acel 5—9 (de la 5—3) în următorul set ş.a.m.d. Din dorinţa de a contribui la o evoluţie superioară (pe deplin posibilă) a formaţiei ieşene, atragem atenţia în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru ca antrenorul şi jucătoarele să ia măsurile ce se impun la antrenamente. In încheiere, evidenţiem comportarea jucătoarelor Ana Chiriţescu şi Carolina Nan — de la Penicilina, Ana Mocanu, Monica Popa — de la Ştiinţa, precum şi arbitrajul foarte bun asigurat de Nic. Ursulescu — Bucureşti şiSh. Popescu — Suceava. GH. MATEI SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 1965 PROGRAMUL I: La orele 5 ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18 ; 22 ; 23;50 ; buletine de știri şi radiojurnale; 8 Sumarul presei ; 8.05 Simfonia a II-a în Re major de Franz Schubert ; 9.35 Muzică din operete ; 10.05 Muzică populară; 11 Concertul nr. 4 în re minor pentru vioară şi orchestră de Paganini; 11.30 Selecţiuni din opereta „Singe vienez" de Johann Strauss ; 13.30 Itinerar folcloric muzical; 16.15 Din istoria operei; 16.45 Muzică vocală şi instrumentală de estradă; 18.03 In jurul globului; 18.30 Tribuna radio ; 18.40 Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră de Beethoven ; 19.20 Sport. Mexic 1968; 19.30 Varietăţi muzicale; 20 Radiogazeta de seară; 20.45 Noapte bună, copii; 21.15 Capodopere ale literaturii Pseudokyneghetikos de Al. Odobescu ; 22.15 Ritmuri vechi şi pol; 22.40 Arii din opere; 22.55 Melodii lirice. PROGRAMUL II La orele 7,30 ; 0 ; 11; 13 ; 15 ; 17; 19; 21 ; 23 ; 0,50 : buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.30 Muzică din opera „Andrea Chénier" de Giordano; 9.05 Program de uverturi; 9.32 Pe un picior de plai — emisiune de balade şi jocuri populare; 10 Din inimă-ţi Cîntăm, partid iubit — program de cîntece ; 11.10 Muzică uşoară; 11.26 Pagini din muzica de cameră a lui Joseph Haydn; 13.08 „Rîule, ce curgi la vale" — emisiune de muzică populară; 13.30 Concert de prînz ; 14.30 Arii din opere interpretate de Lya Hubic şi Mihail Ştirbei; 15.30 Ştiinţa In slujba păcii; 16 Săptămîna muzicii sovietice ; muzică populară; 16.30 Roza vînturilor ; 17.30 Interpreţi ai canţonetei: Tito Schipa; 17.40 Sfatul medicului; 18.10 Jurnale celebre; 19.05 Am îndrăgit o melodie — muzică uşoară; 19.30 Transmitem pentru sate; 19.50 Gîntă-mi, cintă ceteră — melodii populare; 20 Sulta a IlI-a pentru orchestră de Ion Dumitrescu ; 20.30 Gaudeamus. (Emisiune pentru studenţi); 22.30 Moment poetic : „Cadenţe argheziene"; 22.35 Melodii de pretutindeni; 23.10 Concert de muzică preclasica; 23.52 De la o melodie la alta. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1965 17.30 Rubrica de informaţii utilitate; Solişti şi formaţii de muzică uşoară ! 18 Radio-informaţia ; Emisiunea: „Viaţa muzicală"; 18.30 Emisiunea : „Te iubim, tinereţe". Din folclorul muzical al plaiurilor sucevene; „Mozaic pe portativ". SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI", marţi 2 noiembrie, ora 19.30: „Vară şi fum"; TEATRUL DE PĂPUŞI, ora 19: „Miniaturi", spectacol pentru adulţi; CASA SINDICATELOR (TURNEUL TEATRULUI DE PAPUŞI DIN ALBA-IULIA) orele 9 şi 11.30; „Nu prea albă ca zăpa- ida şi motanul descălţat"; CINEMATOGRAFE VICTORIA (orele 9, 11.25, 14.15, 16.40; 19.05, 21.30); „Gar- I tierul veseliei", TINERETULUI 1 (orele 9, 11.15, 14.30; 16.45, 19; 21.15) ; „Tolba cu amintiri"; ARTA (orele 9, 11.15, 14.30; 16.45, 19; ■ 21.15) ; „Caporalul şi ceilalţi"; TATARASI (orele 16; 18; 20); * „Romulus şi Remus", cinemascop. • IN REGIUNE : la BIRLAD, cine- i ma Victoria: „Carambol"; cinema Bîrladul : „Ne asumăm răspun- i derea"; VASLUI: „Legea şi for- I ţa"; HUŞI: „Neamul Şoimăreşti- J lor", cinemascop, ambele serii, « PAŞCANI: „Bine aţi venit". TIMPUL PROBABIL ! Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la acoperit. Va ploua temporar. Vînt potrivit din secto- rul vestic. Temperatura, uşor va- Iriabilă, va fi cuprinsă noaptea între 1 şi 4 grade, iar ziua între 7 şi 11 grade. I 11 FOTBAL categ. C. Locomotiva Iaşi continuă să se afle pe primul loc In etapa de duminică a categoriei G, fruntaşa seriei Vest, Locomotiva Iaşi, a susţinut o partidă dificilă, In deplasare, la Moineşti, cu echipa Petrolul din localitate. După un joc disputat, în care apărările ambelor echipe au fost la înălţime, întîlnirea s-a încheiat cu un rezultat nedecis: 0-0. In urma acestui rezultat, Locomotiva Iaşi continuă să se afle pe primul loc în clasament, la egalitate de puncte cu Chimia Suceava, dar cu un golaveraj mai bun. Un rezultat foarte bun a obţinut duminică şi Unirea Negreşti, a reuşit prima victorie din acest campionat, în deplasare, dispunând cu 1-0 de Victoria Piatra Neamţ. wmt BASCHET ale Succese categorice echipelor ieșene 65-27 (33-15) la fete Derbiul seriei a II-a a campionatului categoriei A de baschet a avut loc duminică la Iași, între C.S.M.S. şi Spartac Salonta, clasate pe primele locuri, cu acelaşi număr de puncte. Se pare că isprava voleibalistelor de la Penicilina le-a cam pus pe gînduri. In acest campionat, ieşencele au început să aspire serios spre promovarea în rîndul celor mai bune „teamuri" ale ţării. Cele două victorii obţinute la Constanţa şi Oradea, trebuie să o recunoaştem, nu sînt la îndemîna oricui. Dar să revenim la derbiul de duminică. Un derbi care, pe drept cuvînt, s-a metamorfozat intr-o deziluzie. El a dat cîștig de cauză echipei ieșene cu 65—27 (33—15). Echipa din Salonta n-a reușit nici un moment să ne convingă de locul pe care-1 ocupă în clasament. Ne-a lăsat impresia unui cvintet fragil, cu un sărac bagaj de cunoştinţe tehnice şi tactice. Faptul că a deplasat la Iaşi numai 7 jucătoare nu scuză în nici un caz maniera reprobabilă în care oaspetele şi-au apărat şansele. Ele au practicat din baschet obstrucţionist, cu vădita dorinţă de a pleca acasă cu cît mai puţine puncte primite. De aceea, dacă jocul a debutat promiţător, ieşencele reuşind citeva faze frumoase de baschet, el a căzut treptat în anonimat. De altfel, partida a luat sfîrşit înainte de consumarea celor 40 de minute de joc, oaspetele rămînîd cu o singură jucătoare, celelalte părăsind terenul de joc pentru cîte 5 greşeli personale. Replica anemică pe care au dat-o oaspetele nu ne-a permis să cunoaştem întreg rezervorul de posibilităţi al gazdelor. S-a reliefat însă de departe faptul că echipa s-a maturizat, şi-a lărgit registrul cunoştinţelor tehnico-tactice. C.S.M.S. are acum în Voica un bun realizator şi în Gumeniuc un pivot cu reale calităţi şi evidente posibilităţi de progres. In plus, echipa a cîştigat în omogenitate. Cele mai multe puncte în jocul de ieri au fost înscrise de Voica (26), Gumeniuc (21), pentru C.S.M.S. şi Nagy (11) pentru Spartac. GRIGORE ILISEI Votca, cea mai eficace jucătoare a ieşencelor, iniţiază un nou atac. Foto : Aurian 92-58 (41-29) la băieţi C.S.M.S. a confirmat, duminică, în partida cu Ştiinţa Braşov, că se află într-o formă deosebită. După succesul repurtat cu o săptămînă în urmă la Bacău, ieşenii au „cules" o nouă victorie, la un scor categoric : 92—58 (41—29). De la început trebuie să scoatem în evidenţă faptul că de mult timp pasionaţii acestui sport din Iaşi n-au mai avut prilejul să urmărească o partidă de un asemenea nivel tehnic ridicat, cu faze deosebit de spectaculoase, ce s-au succedat cu repeziciune sub ambele panouri. „Tonul" spre un joc dinamic, de calitate, i-au dat oaspeţii. Primind „provocarea", ieşenii s-au dezlănţuit, impunîndu-şi pînă la urmă maniera lor de joc binecunoscută. La capătul acestui spectacol baschetbaliste, tabela de marcaj (dacă aşa putem numi, bineînţeles, cele două rînduri de tăbliţe înşirate pe o sîrmă) a indicat scorul de 92—58, dar, după aspectul jocului, diferenţa putea fi mult mai mare. Nu s-a realizat însă, deoarece gazdele au neglijat, în unele momente, jocul în apărare. Scorul partidei a fost stabilit de Chioreanu (23), Scripcaru (16), Nicolescu (13), Vişoianu (10), Todiraşcu (10), Kovács (9), Dragomir (5), Dia (4), Samson (2) — pentru C.S.M.S., Albu (15), Bădescu (12), Iliescu (9), Marian (8), Nahlik (6), Babuncu (4), Simion (4) — pentru Ştiinţa Braşov. Inegal arbitrajul cuplului V. Paraschiv (Suceava) — D. Crăciun (Constanţa). EUGEN URSU — coresp. P. S. Samson (C.S.M.S.) a cornis un gest nesportiv, fapt care i-a atras eliminarea de pe teren. Reprobabilă această manifestare, mai ales că Samson este unul din cei mai tineri componenţi ai formaţiei ieşene. Sperăm că este un caz cu totul izolat, de pe urma căruia echipa va şti să tragă învățămintele cuvenite. Rugbiştii au decepţionat Progresul Bucureşti a plecat acasă, desigur, cu marea satisfacţie de a-i fi învins, în propriul lor „fief", pe rugbiştii de la C.S.M.S., posesori ai unei frumoase cărţi de vizită în actualul sezon, jocuri egale cu cîştigătoarea „Cupei campionilor europeni" (Griviţa roşie), cu virtuala cîştigătoare a campionatului din acest an (Dinamo Bucureşti), cu binecunoscuta formaţie franceză Bezier* etc., etc. învinşi cu 5—3 (0—3), rugbiştii ieşeni *-au comportat sub valoarea lor, n-au fost nici pe departe aceia care, cu numai două săptămîni în urmă, puseseră In mare dificultate cel mai In formă „cincisprezece" al campionatului, deşi cu unele mici excepţii (au absentat Vizitiu şi Dorin Florin), echipa a avut aceeaşi alcătuire. Insă, cîtă diferenţă Între jocul de atunci, plin de elan, desfăşurat într-un ritm îndrăcit, în care fiecare jucător a luptat pînă la ultima picătură de energie, şi acesta de duminică, în care C.S.M.S. a evoluat într-un ritm de... menuet, de multe ori dezorganizat, cu sumedenie de stîngăcii supărătoare în mînuirea balonului şi, am mai adăuga, cu menajamente din partea unor jucători! Formaţia ieșeană a greşit în ansamblu, In primul rînd, prin aceea că s-a încadrat în jocul lent, închis, practicat de „vîrstnica" echipă a Progresului. In al doilea rînd, gazdele au pierdut numeroase baloane, datorită proastei legături dintre compartimente, influenţată de forma slabă a celor doi mijlocaşi (la grămadă şi la deschidere — în special). Dar la acest şir de erori mai trebuie să adăugăm încă una, şi cea mai importantă totodată, comisă de Homănă, care le-a oferit „pe tavă" bucureştenilor posibilitatea de a înscrie (min. 60), lingă buturile C.S.M.S. (Dumitrescu — încercare — transformată de Briceag). Fără această gravă greșeală, C.S.M.S. poate ar fi terminat învingătoare (lipsită de glorie însă), datorită firavului avantaj luat prin Crișan în min. 6, autorul transformării unei lovituri de pedeapsă de la circa 40 de m. In rest, mai menţionăm jocul bine organizat al oaspeţilor, mai ales, in cele 15 minute din finalul întîlnirii, parte a meciului, în care ieşenii ne-au dovedit (prea tîrziu, însă, pentru a mai schimba şi soarta meciului) calităţile de care dispun, jocul excelent al fundaşului bucureştean Alexandrescu (despre cel al C.S.M.S., Dobrin, mai bine să nu vorbim) şi arbitrajul foarte bun, prestat de D. Horovitz (Bucureşti). GH. VASILIU Dispută pentru balon. Foto: G. Paul