Flacăra Iaşului, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6008-6031)

1966-01-04 / nr. 6008

FLACĂRA LAȘULUI PAGINA 1 Festivalul filmului la sate: dimensiuni şi sensuri In raionul Birlad se desfăşoară Festivalul filmului pentru sate, ac­ţiune care mobilizează in fata ecra­nelor un mare număr de ţărani coo­peratori. Este semnificativ faptul că numai in ziua deschiderii acestei acţiuni — devenită tradiţională — la unităţile cinematografice din ra­ion s-a înregistrat o cifră record de spectatori: 12.056. Cele mai bune re­zultate au fost obţinute la Fălciu, Perieni, Iveşti, Banca etc. Am vizitat cîteva unităţi din ra­­ ion, fapt care ne-a permis constata­ rea unor frumoase realizări, dar şi existenţa unor deficien­ţe care stăruie pe a­­locuri In virtutea obiş­nuinţei. La Iveşti ne-a impresionat plăcut atlt discuţia cu inginerul co­operativei agricole de producţie, Iftimie Gher­man, cit şi cea cu moş I. Vişan, foarte amator de filme. — Cinematograful nostru sătesc desfăşoară o frumoasă activitate. Mai ales acum, in festival. Avem la Iveşti şase spectacole pe săptămină. Principalul lucru pe care vreau să-l subliniez insă este sprijinul pe care îl primim noi, la invăţămtntul agri­col de masă. Din timp am încheiat un contract cu secţia de cineficare a raionului pentru filmele de care avem nevoie. Şi aceste filme ne sunt aduse. Zilele trecute după ce au fost predate lecţiile, cursanţii au trecut in sala de spectacole unde au vizionat cîteva scurte documen­tare agricole despre noi procedee in legumicultura, despre ingrăşămintele naturale şi chimice etc. A devenit aproape un obicei ca miercurea să fie prezentate documentare agricole şi jurnale pentru cursanţi. *“ Am văzut cîteva filme In fes­tival, ne spune moş Vişan. Mi-a plă­cut grozav „Neamul Şoimăreştilor Am citit şi cartea. Sadoveanu este un mare scriitor. Am citit şi „Mitrea Gocor" şi am văzut şi filmul. „Nea­ntul Şoimăreştilor“ a avut un deo­sebit succes la noi. L-am văzut a­­proape toţi locuitorii satului (cifra exactă de spectatori: 1.127). Dar In general cam puţine filme româneşti au venit ptnă acum, in festival. „ La Iveşti filmul are mulţi prieteni. voi cei care­ sunt chemaţi să sprijine pătrunderea­­lui în mase o fac cu simţ de răspundere. Directorul că­minului cultural, AL Nechita, şi alte cadre didactice 11 ajută pe operator în activitatea lul. Se fac prezentări şi recenzii, rulează filme pentru copil etc.­­Aşa se explică faptul că In luna decembrie numă­rul spectatorilor a crescut simţitor, la Dragalina ne aşteptam — În virtutea unor obişnuinţe — să găsim numai lucruri bune. N-a fost Insă tocmai aşa. Intr-adevăr există o bu­nă legătură intre activitatea cu fil­mul şi celelalte acţiuni culturale, datorită interesului manifestat de di­rectorul căminului cultural, tov. Mi­­hai Colocenco şi de bibliotecara Elena Petcu. Nu există însă acelaşi interes din partea conducerii cooperativei agri­cole de producţie. Nimeni din con­ducere nu vine cu cursanţii invăţă­­mintului agricol când aceştia parti­cipă la Ulme documentar-agricole. Şi ar fI fost nevoie să vină, intru­ el. In prezentarea acestora există o anomalie. Vin la Dragalina Ulme zootehnice, dar brigada zootehnică a cooperativei se află la Bălteni. Aici ar fi necesare Urme viticole sau despre cultura mare. Conducerea cooperativei agricole, care are con­tract cu secţia de cineflcare, ar tre­bui să intervină. Dar pentru a pu­tea Interveni ar trebui mai Intîi să cunoască situaţia. Unitatea cinematografică din Dra­­galina are obligaţia să facă marşru­­turi in satele Ciottolom şi Coroi, dar aceste marşruturi nu se fac. Nici planul nu este îndeplinit. — Filmele care ne vin sunt slabe — se plinge operatorul G. Ono­rei. La unele pleacă lumea din sală. Ne vin prea puţine filme româneşti. Lucrurile stau şi mai puţin bine la Pogoneşti. Unitatea cinematogra­fică nu e sprijinită de nimeni. Nici directorul căminului cultural, nici alte cadre didactice nu arată vreun interes faţă de această muncă. Iar operatorul D. Iordache, care ni s-a părut a fi stăpin pe meseria de tehnician (o fa­ce de 11 ani) nu are prea mari înclinaţii culturale, aşa incit la Pogoneşti munca cu Ulmul nu se Înscrie intr-un cerc mai cu­prinzător de activităţi culturaleL-am întrebat pe operator ce sarcini are in cadrul festivalului. — Să-mi fac planul, ne-a răspuns. Nici programarea filmelor nu e prea judicios făcută. Aici nu a rulat În festival nici un film românesc. In schimb au fost prezentate „Ve­selie la Acapulco“, ,Jocurile olim­pice de la Insbruk“, „Samba“ şi altele . Privită In ansamblu, munca secţi­ei de cineficare Birlad, în timpul Festivalului filmului pentru sate, este un progres. Cîteva bune rezultate confirmă aceasta. S-au făcut cîteva simpozioane cu Ulmul românesc „Neamul Şoimăreşlilor" (care a în­registrat peste tot un deosebit suc­ces), calitatea proiecţiilor este bună (cel puţin in unităţile vizitate de noi), in multe locuri filmul este încadrat intr-un ansamblu de acti­vităţi culturale care-i sporesc efi­cienţa. Planul de spectatori pe anul 1965 a fost depăşit pînă la 15 de­cembrie cu 1.500. S-au impus printr-o activitate rodnică unităţi cinema­tografice ca cele din Pe­rieni, Puieşti, Epureni, Iveşti şi altele. Mai sunt însă de rezol­vat o seamă de proble­me. Sunt unităţi care merg foarte slab. La Să­geţii, Flore­şti, Getăţuia, Bozia, Dodeşti nu există nici un ajutor din partea căminului cultural şi al şcolii. Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare din unele comune neglijează total a­­ceastă muncă. La Fioreşti, Voineşti, Avrămeşti, Ţuţcani preşedintele sau secretarul comitetului executiv şi di­rectorul căminului cultural n-au par­ticipat nici măcar la festivitatea de deschidere a festivalului. Slaba preo­cupare care există aici pentru film face ca media de spectatori la un spectacol cinematografic să fie de 40—50, în timp ce pe raion media este de 200—250. Unele conduceri ale cooperativelor agricole ca cele din Găgeşti, Avrămeşti, Mireni, Blă­­geşti nu asigură mijloacele de trans­port pentru marşraturi. Aşa se face că în unele sate componente ale acestor comune nu s-au prezentat turme de 5—6 luni. In alte unităţi ca Lăteşti, Gugeşti nu există mo­bilier, spectatorii fiind nevoiţi să stea in picioare.­­Secretarul comi­tetului raional pentru cultură şi artă ne-a informat că in aceste zile au fost trimise unor unituri culturale din raion 700 de scaune). Şi, In sfirşit, încă o­­ deficienţă ■■ salariaţii secţiei raionale nu sint ac­tivişti culturali, ci simpli tehnicieni. Aceasta face ca munca lor să fie adeseori seacă şi limitată la mane­vrarea aparatelor. In aceste cîteva direcţii va trebui să-şi Îndrepte eforturile viitoare în­treprinderea cinematografică regiona­lă. Şi Festivalul filmului pentru sate este un bun prilej ca aceste eforturi să fie redimensionate. ST. O. MUGUR • O impresie plăcută • Lumini şi umbre pe ecran • Obiectiv central : planul • Cîteva concluzii Constantin Ţoiu:„Moartea in pădure“ Romanul se subintitulează „Cro­nica unei zile” adiaptîndu-se adică unei formu­le reactualizată în teh­nica documentarului epic modern. Constantin Ţoiu nu exclude însă ficţiunea, ci o cultivă chiar­­ în perspectiva de a nu obosi pe cititor cu mărturii ale experienţei proprii. Tentaţia de a surprinde un tablou al vieţii social-politice într-un moment important al desfăşurării istorice se bizuie pe o interpretare maturizată a evenimentelor trăite odinioară, pe exerciţiul îndelung în ramura re­portajului zilnic, pe cunoştinţele va­riate ale autorului în domenii spe­cifice ca al medicinei, silviculturii, armatei etc., ca şi pe o notabilă ca­pacitate a sa de a intui manifestările subterane şi contradictorii ale psihi­cului uman. „Moartea în pădure" nu ne satisface însă integral din punct de vedere estetic, pentru că unităţi­le de acţiune şi construcţie ale ro­manului n-au putut fi salvate de nu­meroasele episoade, „explicative" ce însoţesc conflictul hotărîtor a! "unei zile”, făcînd previzibil însuşi dezno­­dămîntul în datele lui esenţiale. De­ficienţa provine, desigur, din încer­carea hazardată de a împăca crite­riile pretenţioase ale romanului cla­­sic cu acelea ale unui documentar instantaneu şi totuşi vast, cu minu­­ţiile analizei psihologice sau cu spectaculosul exterior al povestirilor de aventuri. Secvenţe, disparate, ale conţinutu­lui de idei şi de fapte au însă ecou şi viabilitate certă — ceea ce nu-i de loc rău în cazul unei­ „cronici" li­mitate, iar dintre personaje se im­pune mai ales cuplul Ion Brega — Constanţa Cheroiu, prezent pe a­­proape întreg spaţiul de 300 de pa­gini al cărţii. Momentul ales de au­tor aparţine perioadei de consolida­re a puterii populare în ţara noas­tră, cînd elemente duşmănoase, con­duse de fostul ofiţer nazist Mişu Zotrescu, sînt zdrobite prin forţa at­­or de către muncitorii unei tu­nderi forestiere. Conflictul are ţării şi aspecte multiple pe care stantin Ţoiu încearcă să le epu­­memorialistic, descriptiv, ana- Delimitarea taberelor se produ­­i­ s­uchivocuri sau amînări, im­presionînd solidaritatea de clasă a muncitorilor gateriști In fata abuzu­rilor patronului' — director, în fata foametei pustiitoare (este excelentă scena de mase din gară), în faţa morţii eroului Sandu (personaj cam idilic totuşi), în faţa durerii nesfîrşite a văduvei acestuia. Sentimente pro­fund umane ca dragostea pentru se­meni, pentru natură, (uneori parcă-l revedem pe Peceneaga lui Sadovea­nu în postură evoluată), pentru o idee înălţătoare sau dispreţul pentru, demagogism se întreţes cu dinamis­mul preponderent al acţiunii. Pen­tru medicul Ion Brega, părtaş cam romantic şi cam bo­em la acţiunile munci­torilor, uciderea ingi­nerului Teodorescu, pri­etenul său al cărui scepticism aparent pr­­că ascunde de fapt servese dorinţa participării susţinute la un act nobil şi intens, înseamnă nu nu­mai o sete sălbatică de răzbunare, ci şi preluarea activă a unui aseme­nea ideal, de care cel dinţii fusese capabil. Totodată, dragostea faţă de enigmatica Constanţa Cheroiu, fostă ilegalistă, de o energie plină de far­mec, îl duce spre împlinirea deplină a personalităţii şi rostului vieţii sale. Se observă că autorul urmăreşte astfel descoperirea angrenajului cit mai intim ce susţine atitudinile uni­ce ale eroului în anumite momente hotărîtoare, deseori dramatice, o­­perind cu finet© tocmai acolo unde lucrurile par înţelese de la sine, subliniind în text cuvintul ce i se pare edificator, utilizînd analogii neaşteptate şi adesea fericite care-i explicitează gîndirea. Din păcate nu şi celelalte personaje principale: Sandu, Spiridon, Cretan, Păciulete, Pompiliu, Baroana Mary, Aspazia (cu excepţia sugestivei scene cînd plîn­­ge din dublul motiv al morţii cu eve şi al dragostei proprii neînţelese) se bucură de aceeaşi atenţie şi indivi­dualizare cu adevărat semnificativă. Motivul credem că l-am spus la în­ceput, Constantin Ţoiu atenuîndu-şi aptitudinile reale de analist în fa­voarea unei formule de roman ba­zate pe aglomerări eterogene şi cu accent pe trepidaţia exterioară a misteriosului. L. DUMBRAVA jwwwwwwuwgw RECENZIE i» A apărut nr. 12/1965 al revistei «Probleme Economice“ Numărul pe luna decembrie 1965 al revistei „Probleme Economice“ cuprinde articolele: „Consideraţii cu privire la structura socială în etapa actuală" de FI. Balaure ; „Ve­niturile populaţiei din fondurile so­ciale de consum" de V. Iordache ; „Concentrarea — rezervă însemnată de sporire a producţiei agricole* de Gh. Vlădică şi N. Velicu ; „Proble­me privind ridicarea eficienţei eco­nomice a irigaţiilor" de V. Baghin­­schi şi V. Candelă ■ „Reducerea cheltuielilor de circulaţie în comer­ţul socialist" de C. Florescu ; „întă­rirea colaborării dintre industrie şi comerţul exterior în realizarea sar­cinilor de export" de Al. Crăciun,­­Gh. Puzderie şi I. Olteanu; „Con­cepţia lui Pop Marţian despre dez­voltarea industrială a României" de M. Ittozorea şi D. Mureşan ,• „Teorii occidentale moderne despre creşte­rea economică* de Maurice Dobb (Anglia). Rubrica grebimb de păreri" cu­prinde materialul: „Economia politi­că şi analiza sociologică" de I. Flo­­rea. La rubrica „Informaţii ştiinţifice" sunt înserate materialul«: „Comemo­rarea profesorului Virgil Madgearu de Z. Ornea ; „Sesiunea ştiinţifică a Universităţii «Al. I. Cu­za» — Iaşi de Gh. Stoica (Iaşi); „Consfătuirea ştiinţifică privind problema eficienţei economice a investiţiilor în agri­cultură" de St. Deculescu; „Coloc­viu privind aplicaţii ale matematicii în agricultură" de S. Sotan. Cercetătorul Gheorghe Călugăru­, de la centrul de cercetări fizice al Academiei Republicii Socialiste România, Filiala Iaşi, studiază proprietăţile magnetice ale straturilor subţiri fero­­magnetice depuse chimic pe cobalt şi nichel. Foto: V. Petrescu Revelion 1966 (Urmare din pag. 1) taţi industriale ale Iaşului care au sărbătorit anul nou cu mult înainte de termen. Miezul nopţii care a bătut melodios în turnul Palatului Culturii i-a ridicat pe toţi în picioare cu paharele pline. Virginia Bîrjoveanu e contro­lor de calitate la Fabrica „Ţesă­tura". — C.T.C.-U1 ce spune despre noul an, intrat în probe tehnolo­gice, tovarăşă Bîrjoveanu ? — E bun, dar... să-l vedem în întregime. Pînă atunci „ba mulţi ani!". Sălile cantinelor, complexelor studenţeşti sînt luminate cu ge­nerozitate. Aceeaşi nerăbdare freamătă şi aici în aşteptarea A­­nului Nou. Studenţii Facultăţii de construcţii şi cei ai Facultăţii de chimie sărbătoresc revelionul la cantina complexului studenţesc al Institutului politehnic în jurul pomului de Iarnă. — Ce-mi doresc de Anul Nou ? repetă întrebarea Constantin Io­­nescu, asistent la Facultatea de construcţii care s-a alăturat , ve­seliei studenţilor. Cu­ mai mulţi studenţi foarte bine pregătiţi. La tînărul complex studenţesc de lingă bătrîna Universitate s-au adunat peste 1.400 de studenţi de la facultăţile de istorie, biologie, ştiinţe economice, matematică. A­­ceeaşi atmosferă domneşte şi aici. In mijlocul sălii, perechi de tineri se rotesc elegant în ritmul mu­zicii. Are loc un concurs pentru cîştigarea titlului de cel mai bun dansator. Ştefan Ciobanu, mem­bru în consiliul asociaţiei studen­ţilor, care a recitat şi Pluguşorul, ne încredinţează ! — De mai mulţi ani sărbăto­resc revelionul în mijlocul cole­gilor. Dar parcă acesta e cel mai frumos. De fapt, cred că de fie­care dată am spus la fel. Perspec­tiva unui an nou, plin de muncă şi de satisfacţii mă ameţeşte mai tare ca vinul. La care bucurie să te opreşti mai mult, ce să-ţi doreşti cu mai multă intensitate ? — Sunt încredinţat că dorinţele din noaptea de Anul Nou se în­deplinesc în întregime, spunea ing. Mihai Bărboi, şeful Centralei electrice de termoficare, care în această noapte a simţit nevoia să ureze un an nou şi spornic tova­răşilor care-şi petrec revelionul supraveghind cazanele de aburi ale centralei. Acum cîteva cea­suri, prima turbină a trecut cu succes prima probă tehnologică, atingînd turaţia de regim de 3.000. Doresc ca această primă turbină de 25 MW să fie cuplată cit mai curînd în următoarele săptămîni cu generatorul, revărsînd astfel curent electric în sistemul ener­getic naţional. Alături de el, Valeriu Stoica, tehnician termo-energetic adaugă: — E poate o curiozitate, dar mi-am făcut obiceiul să în­­tîmpin Anul Nou lingă tur­binele și cazanele care merg din pinn. De şase ani de zile, în noaptea de Anul Nou am fost intr-o centrală electrică, pri­mii patru ani la Borzeşti şi de doi ani la Iaşi. Cei de aici sunt obişnuiţi cu naşterile. Sîntem alături de sala de travaliu, la Spitalul nr. 2, îm­preună cu medicul de gardă, Maria Munteanui, şi medicul in­tern, Constantin Pandele. — Pînă acum am avut şase naşteri, şi-a amintit Maria Mun­­teanu. O aşteptăm pe a şaptea. — Care ? — Anul Nou! — Nu înce­rc­eţi o anumită pă­rere de rău că petreceţi revelio­nul în faţa mesei de operaţie ?...­­— Pînă acum am primit o mul­ţime de telefoane de la colegi şi nenumărate atenţii, spunea zîm­­bind Constantin Pandele. In mij­locul veseliei, tovarăşii nu ne-au uitat. Au avut şi pentru noi un gînd şi mă simt emoţionat. Noul restaurant-bar „Cotnari" e parcă luminat cu artificii. Se sărbătoreştii Anul Nou Pentm, prima dată aici. Tr­upa urării și momente vesele, cei de față pri­vesc un dans interpretat de ba­lerini ai Operei. — Alo, Salvarea! — Da.­­ — Avem aici un caz grav. De cîteva minute, bolnavul a intrat în comă. — Ce vîrstă are ? întreabă de la celălalt capăt al firului, alar­mată, telefonista de serviciu, Au­relia Maxim. — 1965. — Tovarăşe... — La mulţi ani ! Aceasta e noaptea urărilor. Ie­şenii, într-un fel sau altul, au sim­ţit fiecare bucuria întîmpinării unui nou an pe care şi-l doresc cit mai plin de satisfacţii şi feri­cire. La răsărit, apare o geană de lumină şi pe umerii Iașului coboară prima dimineață a unui nou an... r­—■— IN LIBRARII SP­O­R­T Pe marginea turului campionatuli regional de fotbal Dincolo de nota pozitivi a întrecerilor Prima parte a cam­onatului re­gional de fotbal s-a incheiat, aşa cum de altfel a şi input, în mijlo­cul unui interes geral. Este şi normal: el a pasionat înă in ultima etapă şi a ridicat o sie de proble­me pe care pasionaţi fotbalului din regiunea noastră nu I vor uita nici în „vacanţă". In cele ce urmează fără a avea intenţia de a face o analiză com­pletă, vom nota unel aspecte prin­cipale legate de turu’campionatului regional. C­ampionatul, si o fotbalistică de interes regial, în care, anual, sute de lători se pre­gătesc multilatd pentru do­­bîndirea unei valori sative tot mai bune, necesită o iiredre minuţioa­să, precum şi adopţia unor mă­suri care să valorife experienţa pozitivă căpătată şi sănlăture trep­tat deficienţele anterire. Comparativ cu acea perioadă a anului 1964, întreceri din toamna lui 1965, s-au desfăşu, în general, la un nivel superior,­teva aspecte pozitive necesită a subliniare şi ne vom opri, In prin­ rind, asupra preocupării pe care avut-o for­maţiile din prima jurare a clasa­mentului de a-şi da jocul într-o măsură mai mare panticipafie şi intercepţie, pe elastica fiecărui compartiment, pe moftates şi ini­ţiativa creatoare a b­ătorului — jocul colectiv devenit tot mai preg­nant. In această privire pot fi citate echipele Gloria Bîrland­inţa Î.M.F., Foresta Ciurea, Sidenţistul Iaşi şi Constructorul Vaslui. îmbucurător este şi faptul că prejirea fizică a formaţiilor a fost bun iar la unele chiar foarte bună, tot ce a făcut ca majoritatea partidei să se dis­pute în viteză, într-un­ om susţinut. Au fost, în urm­ă, şi u­­nele jocuri a căro calitate a lăsat de dorit, de rece într-un şir de asociaţii ca Flacăra Mur­­geni, Victoria Pd. Iliei, Victoria Huşi, Ţesătura Iaşi , Strungul Bîrlad, preocuparea *ntru fotbal, sub toate aspectele, I® foarte re­dusă. Este yşi explica­ acest lucru­­dară, n» gîndira -o* JUcu­lp4ile--ar5­ tate mai sus antrenantele desfă­șurate cu regularitat constituie o raritate, de pregătire ab­ătorilor nu se ocupă în toate caîle un cadru calificat, nu sunt teren corespun­zătoare pentru jocuri antrenamen­te (în primul rînd la ctoria Podu- Iloaiei, Ţesătura Iaşi,Lacăra Mur­­geni). Nu întîmplător,­ unele me­ciuri ale acestor ech am asistat la acte de indiscipli comise de unii jucători (au „exct" cei de la Ţesătura Iaşi, Flacăr Gurgeni şi Victoria Pd. Iloaiei), ei îşi ascund astfel deficienţele teme şi încear­că să schimbe rezultă defavorabil de pe teren imprimat un caracter dur Întrecerii, protest­ la deciziile arbitrilor etc. In acea ordine de idei trebuie amintit că o bogată ac­tivitate a avut subcot­a de disci­plină, care a sanctiot pe diferite termene, un număr d36 de jucă­tori. Toate acestea­­redese că in unele secții de fotbal munca educa­tivă a jucătorilor nu constituie nici ea o preocupare de seamă. Lipsa de interes manifestată de unele conduceri ale echipelor s-a o­­glindit şi prin numărul destul de mare de neprezentări înregistrat. Astfel de exemple constituie echipele Gloria Paşcani, Avîntul Huşi (au şi fost excluse pentru acest motiv din campionat), Constructorul Vaslui, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad, Victoria Huşi şi Flacăra Murgeni. P­rintre aspectele pozitive ale campionatului trebuie relevată şi aceea privitoare la crearea unei întreceri pe plan regional, rezervată echipelor de juniori. Grija faţă de „schimbul de mîine" s-a făcut simţită, în special, la echi­pele Foresta Giurea, Rulmentul Bîr­­lad, Constructorul Vaslui, Stejarul Hîrlău şi Ţesătura Iaşi. Dar această măsură n-a fost înţeleasă peste tot. Neglijind complet pregătirea juniori­lor, unele echipe (Siderurgistul Iaşi, Victoria Pd. Iloaiei, Strungul Birlad, Victoria Huşi, Flacăra Murgeni) nu dau nici pe departe atenţia cuvenită formaţiilor de juniori. Campionatul de juniori nu şi-a atins scopul, el constituind pentru unele asociaţii mai mult un balast decit o muncă de perspectivă din care să se culeagă roade De altfel, nu se vor putea obţine rezultatele concrete pînă cînd, în mijlocul ju­niorilor, acolo unde se fac primii paşi pe drumul măiestriei sportive, nu vom întîlni antrenori şi instruc­tori bine pregătiţi, cu dragoste pen­tru această nobilă misiune. U­n important rol în buna des­făşurare a campionatului şi în dezvoltarea fotbalului, în gene­ral, îl au şi arbitrii. In acest tur arbitrajele au fost apreciate ca bune. Arbitrii au fost, în general, bine in­tenţionaţi să asigure prin condu­cerea jocurilor, în spiritul regula­mentului, un fotbal de calitate. In acest sens s-au remarcat arbitrii M. Rotaru, C. Alexandru, N. Rainea, D. Macovei, V. Luca, V.. Popa, M. Brehuescu, P. Mărăşescu, T. Oniga, St. Moldovan şi alţii. Arbitraje slabe au prestat, în schimb, I. Radu, C-tin Daneş, N. Nacu, Gh. Hie, V. Moisa, C. Liţu. Desigur că în materialul de faţă n-am epuizat toate problemele ce ar trebui discutate. Sperăm însă că ele vor fi dezbătute pe larg, temeinic, acolo unde aceasta se cere imperios­­ în secţiile de fotbal ale echipelor din campionatul regional. Pentru a ridica nivelul calitativ al fotbalului este necesar ca factorii de răspundere (Consiliul regional U.C.F.S., Comisia regională de fotbal) să-și sporească eforturile, să sprijine și să controleze mai îndeaproape ac­tivitatea din această ramură spor­tivă. Problema esenţială constă atît în luarea unor măsuri efective, prac­tice şi eficiente, cu caracter imediat, cit şi de perspectivă, care, urmă­rite cu perseverenţă şi conştiincio­zitate, să contribuie la un mal evident salt calitativ în fotbalul din regiunea Iaşi. G. V. BB nm BWBBPB mm HI­m DBHPinKa Mvmvm SPICUIRI DIN PROGRAMUL UE RADIO MIHRGURI, 5 IANUARIE 1666 1 PROGRAMUL I, La orele 5. 6­­7­, 110 i 12 , 14 i­ 16 I 18 , 22 , 23.52 , bu­lletine de ştiri şi radiojurnale I 12.10 I Două orchestre de muzică uşoară: I Horia Moculescu şi Gino Mescoli, I 12.45 Muzică din opera „Mefiste­­rele* de Boii®» 14.08 Piese corale d­e Ion Morozov, 15 Muzică popu­lară rominească, 15.15 „Scarlatti­­ana — divertisment pentru pian și orchestră de Alfredo Casella, după Scarlatti, 16.20 Din istoria operei: I „Iulius Caesar” de Haendel, 16.50 Melodii celebre în ru­fi moderne ( 18.03 In jurul globuli 18.40 Cîn­­tece de viață nouă c­e de ascul­tători , 19.20 Sport. Cu patru mili­oane , 20.30 Orchestra d estradă a Radioteleviziunii vă ezintă ulti­mele sale înregistrări 10.45 Noapte bună, copii; 21.45 Smizele tono­­matului; 22.20 Festiv „Noordzee 1965* — Belgia, Lucră de Bach în aranjament de jazz 1­2.55 „Viori, voci, melodii* — muza uşoară. PROGRAMUL II. Latele 7.80, 9, II , 13, 15, 17 ,f, 21, 23, 0.52: buletine de ştiişi radiojur­ nale I 12.20 Arii şi sec din opere, 13.08 Răspunsuri muzic preferin­ţelor dumneavoastră fizică popu­lară , 14.30 Interpretăr celebre ale personajelor lui Doretti; 15.10 Cîntă corul Filarmofii de stat „Banatul" din Timișos, 16 Din prelucrările de folclor le compozi­torilor noştri; 17.30 Cră­ima Su­mac ; 17.45 Muzică polară; 18.10 Scriitori ai secolului XJohn Stein­beck ; 19.03 „Am îndoit o melo­die" — muzică uşoar românească , 19.30 Transmitem pentr­ate, 19.58 Amintindu-ne de Geos Folescu; 20.30 Gaudeamus (emise pentru studenţi); 21.20 Orcitrele Paul Ghenţer şi Sergiu Magamba; 22 Ciclul „Simfonia clasică 22.30 Mo­ment poetic. Sonete şi Mihai Co­­dreanu, 22.35 Progran susţinut de orchestra Ruiz Ortolani RADIO IAŞI pe 285 m, lungime undă MARŢI, 4 IANUAR 1966 17.30 Rubrica de inimaţii utili­tare şi muzică uşoară,'S Radio-in­­formaţia: „Din creaţia sferică con­temporană"; 18.30 Emitnea: „Pe teme cetăţeneşti"; In încheiere, un mozaic pe portativ. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI”, marţi 4 ianuarie, ora 19.30: „Idolul şi Ion Anapoda”. CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9; 11; 15; 17; 19; 21): „Amintiri din copilărie”; TINE­RETULUI (orele 9; 11;15; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „A fost odată un moş şi o babă". ARTA (orele 9 şi 11): „Că­pitanul"; (orele 15; 17; 19; 21); „Cin­­tînd despre Arizona"; TATARASI (orele 16; 18; 20); „Portretul unui necunoscut". IN REGIUNE: la BIRLAD, cinema Victoria: „îndrăzneţul Pardaillan", cinemascop; cinema Bîrladul: „Ve­selie la Acapulco”; HUŞI: „Drama ciocîrliei; VASLUI: „Daţi-mi condica de reclamaţii". PAŞCANI: „Iubiţi viitorul”. Dezlegarea jocului apârut în nr. 6007 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1) Calendar — D;­ 2) Aniversare; 3) Răvaşe — Mac; 4) N — Az — Soare; 5) Aldămaş — Em; 6) Viaţa — Ma — B; 7) A.t — Arhivar; 8) Ler — T — U — Ci; 9) Rodit — Ere; 10. Petrecere. TIMPUL PROBABIL Vreme in general închisă şi re­lativ umedă, cu cerul mai mult aco­perit. Temporar se vor semnala pre­cipitaţii slabe. Vînt slab diin sec­torul sud-vestic. Temperatura aerului, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între minus 4 grade şi 0 grade, iar ziua între 0 grade şi plus 5 grade.

Next