Flacăra Iaşului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6134-6159)

1966-06-01 / nr. 6134

Proletari d­în toate ţările, uniţî-vâ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII, Nr. 6134 MIERCURI 1 IUNIE 1966 4 PAGINI 23 DANI Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini Lucrările consfătuirii constructori­lor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii, lucrările s-au ţinut pe secţii de specialitate. După amia­ză a avut loc şedinţa plenară, la Începutul căreia au prezentat con­cluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini­­ pentru secţia de au­tovehicule, tractoare, material rulant şi construcţii navale,­ Ion Avram, adjunct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini — pentru sec­ţia de utilaj tehnologic şi echipa­ment metalic; Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini — pentru sec­ţia de electrotehnică şi Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de maşini-unelte, me­canică fină şi maşini agricole. Au continuat apoi discuţiile asu­pra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea ra­portului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oa­menii muncii în înfăptuirea poli­ticii consecvente şi ferme a Partidu­lui Comunist Român de industriali­zare socialistă a ţării, chezăşie sigu­ră a dezvoltării multilaterale a eco­nomiei naţionale, a creşterii bună­stării poporului, asigurării indepen­denţei şi suveranităţii naţionale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanţa deosebită acor­dată de partid şi guvern industriei constructoare de maşini, a cărei dez­voltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramu­rilor economiei naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cinci­nalului, participanţii şi-au manifes­tat încă o dată hotărîrea de a înde­plini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei şi-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei cons­fătuiri la care participă conducătorii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub­liniind că aceasta demonstrează o dată mai mult, preţuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi specialiştilor constructori de ma­şini la progresul multilateral al ţării. Participanţii la dezbateri au ana­lizat pe larg, în lumina expe­­rienţei dobîndite, căile pentru în­deplinirea, în cele mai bune con­­diţii, a sarcinilor ce revin con­structorilor de maşini în actualul cin­cinal, neajunsurile care s-au mani­festat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi mo­dernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii tra­sate de documentele Congresului al IX-lea al P.G.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace teh­nice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrăţirea" din O­­radea, şi alţii au arătat că îndepli­nirea sarcinilor de asimilare şi pro­ducere, în cantităţi sporite, a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii con­temporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folo­sirea integrală a capacităţilor de pro­ducţie şi a forţelor de muncă exis­tente, pe utilizarea raţională, a fon­durilor de investiţii alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capa­cităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în acelaşi timp, că în­treaga activitate de cercetare ştiin­ţifică şi proiectare trebuie orienta­tă mai perseverent spre soluţii con­structive şi tehnologice îndrăzneţe, care să asigure produselor o înaltă precizie şi siguranţă în exploatare, randamente ridicate, durate de func­ţionare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări şi proiectări în domeniul maşinilor-unelte va contri­bui la întărirea activităţii de con­cepţie. In acelaşi timp serviciile de concepţie din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuţie proprie la proiectarea maşinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea acti­vităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, or­ganizată şi sistematică a comportă­rii în exploatare a maşinilor-unelte. Departe de a fi epuizată, această (Continuare în pag. a 2-a) AGENDA Economii peste plan Prin aplicarea unui plan de mă­suri tehnico-organizatorice, producti­vitatea muncii la I.G.C. Huşi a cres­cut cu peste 10 la sută, faţă de pre­vederi. De asemenea, prin folosirea raţională a materialelor şi combusti­bilului, consumurile specifice au fost reduse simţitor. Acestea, ca şi alte căi, au contribuit la realizarea, pînă în prezent, a unor economii în valoare de 49.000 de lei peste sarcina planificată. Concerte simfonice extraordinare Apreciatul dirijor englez Anatole Fistoulari va fi din nou, în această săptămînă, oaspete al oraşului Iaşi. Cu acest prilej, el va dirija concer­tele simfonice extraordinare ale or­chestrei Filarmonicii ieşene de vi­neri 3 şi sîmbătă 4 iunie (ambele la orele 20). Programul concertelor cuprinde „Simfonia a IV-a" de F. Mendel­­ssohn-Bartholdy şi „Simfonia a V-a” de P. I. Ceaikovski. Consiliul agricol regional şi casa agronomului au organizat la Bîrlad un instructaj privind inventarierea şi cartarea pajiş­tilor. Participă ingineri şi tehnicieni agronomi de la consiliile agricole raionale şi din cooperativele a­­gricole de producţie din regiune. Un turneu ce s-a bucurat de succes De curînd, colectivul Teatrului Na­ţional din Iaşi s-a înapoiat din Capi­tală unde a întreprins un turneu, prezentînd în zilele de 27, 28 şi 29 mai spectacole cu piesa „Becket" de Jean Anouilh, în regia Soranel Go­­roamă şi scenografia Hristofeniei Gazacu. Spectacolele s-au bucurat de mare succes, fiind aplaudate de un nume­ros public. Expoziţii de artă plastică şi noi achiziţii Printre ultimele achiziţii care îm­bogăţesc colecţia Muzeului de artă din Iaşi se numără „Portret de fe­meie“ de Th. Pal­lady, „Baia din Paris" de Nicolae Popa, „Natură statică“ de Paul Verona, „Portret“ de Giovanni Schiavoni şi o acua­relă a sculptorului Ion Georgescu. De asemenea, pentru a face cu­noscute publicului o serie de lucrări importante, colectivul muzeului va organiza in raioanele Negreşti, Huşi, Vaslui şi Paşcani expoziţii de gra­fică contemporană a pictorilor mol­doveni, precum şi expoziţii cu lu­crări aparţinind pictorilor Gheorghe Popovici şi Otto Briese. Cooperativa agricolă Cristeşti, raionul Paşcani. Mecanizatorii Virgil Vieru şi Ion Brînzilă din brigada­ a 2-a La S.M.T. Paşcani execută praştia a doua la floarea-soarelui. O DELEGAŢIE GUVERNAMENTALA ROMÂNA VA VIZITA TURCIA O delegaţie guvernamentală română, face o vizită în Republica Turcia în condusă de preşedintele Consiliului de a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului Miniştri al Republicii Socialiste Ro­­m Miniştri al Republicii Turcia,­mânia, Ion Gheorghe Maurer, va Suleyman Demirel. Plenara Comitetului regional de partid cu activul Ieri, a avut loc plenara Comitetului regional de partid Iaşi, în care s-a analizat problema desfăşurării procesului instructiv-educativ în şco­lile generale, profesionale, tehnice şi în liceele din regiunea Iaşi în cursul anului şcolar 1965—1966. La lucrările plenarei au participat membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului regional P.G.R., primii secretari ai Co­mitetelor raionale de partid, vicepreşedinţi ai sfaturilor populare regio­nal, raionale şi orăşeneşti, şefii secţiilor de învăţămînt, directori de şcoli, cadre didactice din învăţămîntul superior, din licee şi­­institutul de perfecţionare, directori de întreprinderi, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. In cadrul plenarei, tovarăşul I. Tudoran, secretar al Comitetului re­gional de parte, a prezentat un referat asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ în şcolile generale, profesionale, tehnice şi în liceele din regiunea noastră. După ce a arătat că unul din obiectivele impor­tante ale politicii partidului şi statului nostru îl constituie dezvoltarea continuă şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, vorbitorul a reliefat rezultatele ce s-au obţinut în ultimii ani în regiunea Iaşi în do­meniul dezvoltării învăţămîntului şi în desfăşurarea procesului Ins­­tructiv-educativ. Pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor trasate de Congresul al IX-lea al partidului nostru , care a pus în faţa învăţămîntului sarcina de a asigura elevilor o bună pregătire, temeinice cunoştinţe de cultură generală, ştiinţifice şi tehnice, e necesar ca organizaţiile de partid, con­ducerile şcolilor, învăţătorii şi profesorii să se preocupe cu mai multă a­­tenţie de îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, să desfăşoare permanent o activitate susţinută pentru perfecţionarea metodelor de predare, a mă­iestriei pedagogice, să-i educe pe elevi în spiritul dragostei faţă de patrie, partid şi popor, să le dezvolte trăsături morale caracteristice omului de tip nou. In continuare au urmat discuţii pe marginea materialului prezentat. Au luat cuvîntul: prof. Gabriela Simion, directoarea Liceului nr. 1 „Mihail Sadoveanu“ Iaşi, Anatol Lupşa, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Simion Unguraşu, prim-secre­­tar, al Comitetului orăşenesc Iaşi al P.C.R., Ion Bălănescu, directorul Şcolii generale din comuna Cîrja, raionul Bîrlad, Mihai Apostol, se­cretar al Comitetului raional Iaşi al P.C.R., ing. Eugen Rîpă, inspector al Cabinetului metodic pentru învăţămîntul profesional şi tehnic Bucu­reşti - secţia Iaşi, Puiu Filipescu, directorul Liceului din Tg. Fru­mos, Maria Ciobanu, secretară a Comitetului regional U.T.C., Aurelia Stoleru, secretara organizaţiei de bază P.C.R. de la Liceul nr. 7 Iaşi, Vasile Mitrofan, şeful secţiei de învăţămînt a Sfatului popular al regiunii Iaşi, A. Ţolescu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bîrlad, acad. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Aca­demiei Republicii Socialiste România, Smaranda Popescu, directoarea Şcolii generale nr. 6 Iaşi, Lucian Hatmanu, preşedintele Consiliului agricol regional, Mocanu Mihalache,, vicepreşedinte al Sfatului popular raional Huşi. In intervenţiile lor, vorbitorii au arătat succesele obţinute în in­­văţămînt în ultimii ani, metodele şi procedeele ce le folosesc şi au făcut numeroase şi judicioase propuneri concrete pentru îmbunătăţi­rea activităţii didactice. Ei s-au angajat să muncească cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, să adluce tînăra generaţie în spiritul patriotismului, al dragostei neţărmu­rite faţă de partid, să asigure ţării cadre cu o bună calificare, la nivelul actual al dezvoltării tehnicii şi ştiinţei, pentru continua în­florire economică şi social culturală­­a României socialiste. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Iaşi, care a subliniat importanţa ce o are şcoala în viaţa socială ca izvor de cultură şi factor de civilizaţie şi a reliefat unele succese ce s-au obţinut în ultimii ani in regiunea Iaşi, ceea ce înseamnă că şi în acest domeniu de activitate se traduc în viaţă sarcinile trasate de partid. Majoritatea cadrelor didactice din şcolile regiunii se străduiesc ca prin activitatea ce o desfăşoară în clasă şi în afară de clasă, să realizeze sarcinile complexe şi multilaterale ale educaţiei comuniste a elevilor. Pentru a se înregistra succese şi mai însemnate — a su­bliniat vorbitorul — e necesar să se acorde o mai mare atenţie edu­cării patriotice a tinerei generaţii, să se cultive dragostea nestrămutată faţă de trecutul glorios de luptă al poporului nostru, faţă de partid şi patria socialistă. Cadrele didactice trebuie să-şi bazeze lecţiile pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, să educe elevii in spiritul documentelor Congresului al IX-lea al P.G.R., al Expunerii făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adunarea festivă cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a partidului nostru. O grijă deosebită trebuie să se acorde activităţii extraşcolare, antre­nării familiei In procesul de educaţie a elevilor. In acest sens este ne­cesar să fie Intensificată propaganda pedagogică în rîndul părinţilor, folo­­sindu-se forme atractive şi variate. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să se ocupe cu mai multă grijă de primirea în rîndurile partidului a învăţătorilor şi pro­fesorilor bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi politic care se bucură de autoritate şi prestigiu în şcoală şi în rîndul cetăţenilor, să acorde o atenţie sporită învăţămîntului ideologic al cadrelor didactice, factor important în ridicarea nivelului procesului instructiv-educativ. Nu peste mult timp se va încheia anul şcolar, prilej de a se analiza în fie­care şcoală, cu simţ de răspundere, rezultatele obţinute, luîndu-se măsuri concrete pentru ridicarea activităţii didactice la nivelul exigenţelor actuale. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului BRAŞOV . De la trimişii spe­ciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Im­perială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşe­dintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranu­lui a vizitat în cursul dimineţii cu­noscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istori­cul acestei vechi construcţii braşo­vene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a stră­bătut apoi străzi principale ale ora­şului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înal­tul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la se­diul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Ira­nului a fost salutat de Angelo Mi­­culescu, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Superior al Agriculturii. Pre­zentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zo­otehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza in Iram o fermă de acest gen pe 4.000 de hec­tare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fer­mei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gos­podăriei. La Încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperi­tate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la Poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. Pe una din serpentinele noii şosele ce şer­puieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport" din Poiană,­­ preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de caldă cordia­litate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebita cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfa­tului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele drin realizările noastre. Braşovul — a continuat el­ —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economi­că, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoare­le, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor i­­ranian prieten. Primirea făcută de locuitorii re­giunii noastre este o dovadă a sen­timentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat a­­poi în sănătatea Maiestăţii Sale Im­periale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pen­tru prietenia româno-iraniană, pen­tru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospita­litate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit, pentru realizările impre­sionante obţinute în regiunea şi o­­raşul dv. După ce s-a făcut interpretul sen­timentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul ro­mân, suveranul Iranului şi-a expri­mat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta con­tinuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes de­osebit pentru noi , a subliniat Şa­hinşahul, exprimîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româ­neşti. Transmit harnicilor locuitori ai re­giunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes, pentru o econo­mie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — şi ri­dic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea vajnicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Impe­rială a plecat apoi cu un tren spe­cial spre Bucureşti. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost sa­lutat călduros de numeroşi braşo­veni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgu­­lescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Şte­fan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, de ge­nerali ai forţelor noastre armate. PE MERIDIANELE GLODULUI [K La Praga şi-a început lucrările Al XII lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia (Bl Azi în Republica Dominicană AlCgCrl într-o atmosferă de mare încordare ■ Marinarii britanici resping soluţiile de compromis Descoperirea copilăriei Copilăria e o ţară ciudată cu copaci in care cresc întrebări, cu maşini care pun probleme re­zolvate numai pe bază de ima­­ginaţie, se descoperă relaţii strin­­se intre jucăriile de acasă şi tanti care trece grăbită, între a­­vion şi pălăria vecinului şi aşa mai departe. „A fost odată ca niciodată“ e ceva prezent sau ca­re se poate intimpla mîine. Cum să pătrunzi in această ţară prin care am trecut fiecare, iară să fii stingaci sau prea serios ? Ca să pătrunzi in lumea lor itt trebuie măcar una din acele vir­tuţi ale eroilor din basme, să te faci nevăzut, să te vorbeşti în graiul păsărilor şi florilor, să ai lampa lui Aladin sau măcar acei „Sesam deschide-te !“. Un reporter nu are decit condeiul şi carne­tul. Se pot face farmece cu ele ? M-am căutat prin buzunare şi am găsit nişte bomboane. M-am uitat la nişte copţi care se jucau in parc şi mi-am regăsit zimbetul. M-am gîndit puţin şi am desco­perit o întrebare la care nici un copil nu rezistă : ce vrei să te faci tu cind ai să fii mare ? înar­mat cu toate acestea am început să-mi caut eroii. Să vedem mai inu­i ce au de spus cei mici, din grupa mare. Pentru aceasta am organizat „o masă rotundă" la grădiniţa cu orar normal nr. 5. Mai inu­i e destul de greu să-i convingi să nu bage toate bomboanele o dată in gură ca să-şi ia de-o grijă şi apoi, să nu se apuce de cine ştie ce năzdrăvănie. După ce se mai liniştesc puţin, risc întreba­rea cu care am venit pregătit: — Ce vreţi să vă faceţi voi cind o să fiţi mari ? După o clipă de gîndire toţi au cite ceva de spus, ridică de­getele, se mişcă, sînt neliniştiţi şi nerăbdători să-şi împărtăşeas­că planul. Citeva dintre acestea : Cristinel: „Eu vreau să mă fac inginer constructor, ca şi tăticu“. Iulian : „Eu am să mă fac cos­monaut, primul cosmonaut român“ Adina : „Eu, doctoriţă. Acum fac injecţie la că­puşi cinci nu stat cuminţi". Traian : „Eu mă fac şofer şi gata“. Adrian: „Şi eu mă fac inven­tator. Tăticu' face inovaţii la el la secţie. Şi eu am făcut una“ — Ce fei de inovaţie ai făcut tu ? — Un leagăn pe apă. — Cum asta ? — In apă să de un strip de beton, cu un braţ de fier şi nişte găici în care să stea copiii cină învaţă să înoate, şi nişte roţi care să se rotească,­ şi o scară pe care să se urce părinţii şi nişte bare de aer şi nişte şuru­buri şi nişte antene şi nişte ... Nu mai intrăm în amănunte pentru că indicaţiile devin prea „tehnice" şi complicate şi riscăm să ne rătăcim prin labirintul i­­maginaţiei creatoare a lui A­­drian. Cei 20 de „intervievaţi", cu chiu cu vai, şi-au arătat prefe­rinţele în felul următor : 3 cos­monauţi (fiecare fiind primul, bi­neînţeles), 9 constructori (ingineri constructori, şoferi constructori, şi chiar un cosmonaut constructor), 6 doctoriţe, un „şofer şi gata", un inventator. Nu intilnim nici un marinar, nici un aviator, me­serii care sunt banale In faţa ra­chetelor interplanetare. N. ALDEA (Continuare în pag. a 3-a) Moment de animaţie la „masa rotundă" a copiilor de la Grădiniţa cu orar normal nr. 5. *

Next