Flacăra Iaşului, iunie 1966 (Anul 22, nr. 6134-6159)
1966-06-01 / nr. 6134
hacara lAsriri pagina 2m Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini (Urmare din pag. 1) metodă trebuia să stea în mai mare măsură în atenţia uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare-tip în aşa fel Întocmite încît să asigure obţinerea unor date concludente şi utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilajelor livrate. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electro-Mureş" — Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, constructor-şef al Uzinei „Electronica", şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat că necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decât în cei cinci ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat, incit modernizarea şi dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cit mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcţiune cit mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, precum şi valorificarea deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare. In subraftura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuţiei ar putea fi îmbunătăţit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenţie. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susţinute decit pină acum în privinţa diversificării şi îmbunătăţirii calităţii produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerţul şi o mai temeinică cunoaştere a cererii pieţei, să se poată satisface mai bine cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul roşu" — Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarearaţională a tuturor capacităţilor de producţie existente, asigurarea unei continuităţi şi ritmicităţi a fabricaţiei lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuţie, printr-o maximă exigenţă în privinţa calităţii. Este imperios necesar totodată ca utilajele să fie exploatate şi întrebuinţate corect de către beneficiari, incit să nu se uzeze şi să nu aibă nevoie de reparaţii decit după o cît mai îndelungată funcţionare, diferitele piese să nu se înlocuiască decit dacă sunt intr-adevăr de nefolosit, să se recondiţioneze oriunde şi oricînd acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecanice-Sinaia, şi Cornel Berian, muncitor la Uzina mecanică-Cugir, s-au ocupat, în intervenţiile lor, de necesitatea dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii sculăriilor şi altor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posibilităţi de îmbunătăţire a organizării producţiei, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fabricaţiei de scule. Referindu-se la experienţa proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de hiera moderne aplicate, ca lipirea plăcuţelor cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă, tratamentul izotermic al sculelor din oţeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibilităţii ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, incit să poată fi procurate cu uşurinţă, iar uzinele să nu mai fie obligate să-şi confecţioneze singure şi asemenea scule. Ion Tudose, adjunct al ministrului petrolului, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Ion Căpăţină, directorul uzinelor „Semănătoarea" din Capitală, Petre Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, Ioan Cristea, directorul Şantierului naval din Olteniţa, Mihai Mihăiţă, adjunct al ministrului căilor ferate şi alţii, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de maşini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, utilajele şi instalaţiile pentru prelucrarea ţiţeiului, cunoscute şi apreciate atît în ţară, cît şi în străinătate, au permis petroliştilor să introducă noi metode de lucru şi tehnologii, care au dus la sporirea producţiei, la valorificarea superioară a fiecărei tone de ţiţei prelucrat. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie şi mai mult in viitor la creşterea producţiei de instalaţii de foraj de mare adîncime. In ce priveşte dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specialiştii din această ramură şi constructorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice eforturile pentru asimilareaîntr-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fabricare a amoniacului, îngrăşămintelor cu azot şi fosfor, produselor sodice, maselor plastice şi altor produse de mare însemnătate pentru economia naţională. Este important şi în acest sector — ca şi în altele— să se acorde atenţia cuvenită respectării termenelor contractuale şi calităţii utilajelor pentru a se evita întîrzieri în punerea în funcţiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor executate. înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de maşini şi utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini şi utilaje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susţinere în sabataje, a operaţiilor de tăiere şi încărcare, mărirea capacităţii de transport în subteran, sporirea securităţii prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase.A fost relevat faptul că în ultimii şase ani constructorii de maşini au trimis oamenilor muncii de pe ogoare peste 100 de tipuri de maşini agricole diverse, patru tipuri de tractoare, peste 80.000 combine de cereale şi de recoltat porumb, semănători şi alte utilaje, dintre care multe la nivelul realizărilor tehnice pe plan mondial, îndeplinirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, lărgirea şi modernizarea continuă a bazei sale tehnico-materiale necesită diversificarea producţiei de tractoare, sporirea producţiei şi a sortimentului de instalaţii şi utilaje, îndeosebi a celor pentru lucrările de hidroamelioraţii, o mai bună aprovizionare a unităţilor agricole cu piese de schimb. A fost subliniată, de asemenea, contribuţia întreprinderilor producătoare de material rulant, de autovehicule şi nave la dotarea ramurii transportului. S-a arătat, totodată, necesitatea luării unor măsuri pentru asimilarea, şi omologarea într-un timp mai scurt a noilor produse şi îndeosebi a acelora ale căror licenţe au fost cumpărate din străinătate, pentru îmbunătăţirea în continuare, a calităţii vagoanelor de călători şi marfă, producerea de noi tipuri de instalaţii de automatizare şi telecomunicaţii şi ridicarea performanţelor celor existente. Referindu-s® la problemele exportului de maşini, utilaje şi instalaţii, o seamă de vorbitori au reliefat progresele obţinute în acest domeniu şi au dezbătut metodele pentru menţinerea şi creşterea prestigiului produselor româneşti pe piaţa mondială. Vasile Abrudan, director general al Uzinei de vagoane din Arad, Dumitru Butuc, maistru la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, şi alţii s-au declarat de acord cu sublinierea făcută în raport privitor la faptul că stabilitatea şi sporirea volumului produselor noastre pe pieţele externe depinde de ridicarea permanentă a performanţelor tehnico-economice a produselor, de adaptarea operativă a producţiei la particularităţile pieţei şi cerinţele beneficiarilor externi. In legătură cu aceasta, ei au arătat importanţa unei mai strînse colaborări între Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior pentru stabilirea şi lansarea din timp a comenzilor pentru export, pentru prospectarea pieţelor externe, ca şi necesitatea organizării unor servicii de documentaţie şi asistenţă tehnică ale întreprinderilor furnizoare în ţările unde se exportă produsele acestora. Problemele cercetării ştiinţifice, ale proiectării şi asimilării de noi maşini şi utilaje, în lumina măsurilor luate de conducerea partidului şi statului pentru creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste, au fost abordate de acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, prof. ing. Constantin Dinculescu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, dr. ing. Ion Roman, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţia de maşini, Alexandru Heinrich, director tehnic al Uzinelor „Electroputere" Craiova, ing. Ion Barbu, de la Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice şi de alţi vorbitori. Evocînd creaţiile unor iscusiţi meşteri, contribuţia unor personalităţi ilustre ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, vorbitorii au arătat că acestea sunt mărturii ale posibilităţilor creatoare ale poporului nostru, cărora li se deschid largi posibilităţi de valorificare în condiţiile industrializării ţării. Cei peste 15.000 de lucrători din laboratoarele şi institutele de cercetări din ramura construcţiilor de maşini constituie un valoros fond de cadre, care şi-a dovedit posibilităţile creatoare prin realizări de seamă reflectate atit în nivelul tehnic şi performanţele funcţionale ale produselor, cît şi în metodele de fabricaţie aplicate. In legătură cu cercetările din unităţile secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei s-a arătat că, printr-o colaborare strînsă cu unităţile de cercetare departamentale, trebuie acordată o atenţie sporită finalizării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor. Colaborarea dintre cercetători, proiectanţi şi constructori va trebui să se materializeze în abordarea şi rezolvarea operativă a unor probleme majore de interes acut pentru economia naţională. Un aport de mare însemnătate în acest sens îl va constitui înfăptuirea propunerilor făcute în consfătuire, privind înfiinţarea unor institute de cercetări şi proiectări specializate in cîteva grupe de produse complexe : autovehicule şi tractoare, utilaj chimic, cazane şi agregate de ardere etc., dotate cu ateliere de prototipuri şi laboratoare de încercări, Chiar şi în cazurile :.Cînd, pentru a se cîştiga timp, se achiziţionează licenţe, este necesar să se dezvolte activitatea de cercetare proprie. A fost relevat exemplul pozitiv al colectivului Uzinei „Electroputere“ care a adus importante îmbunătăţiri locomotivei Diesel electrice de 2.100 C.P., ridicînd performanţele sale tehnico-funcţionale şi siguranţa în exploatare. Totodată a fost criticat faptul că în asimilarea fabricaţiei unor produse pentru care s-au achiziţionat licenţe, ca de pildă frînele „Knorr" (la Uzinele „23 August“), s-au manifestat întârzieri care produc cheltuieli nejustificate de devize. Pe baza experienţei de pină acum, vorbitorii au făcut propuneri privind scurtarea ciclurilor de asimilare, întocmirea pentru fiecare obiectiv in parte a unor grafice detailate de programare a pregătirii tehnice, precizarea atribuţiilor şi stimularea materială a uzinelor în stabilirea şi îndeplinirea sarcinilor de asimilare a produselor noi. Relevîndu-se progresele în dezvoltarea activităţii de concepţie constructivă şi tehnologică din uzine, s-a arătat necesitatea orientării spre această muncă a celor mai bune cadre de specialişti, a îmbunătăţirii organizatorice a întregii activităţi de pregătire tehnică în vederea asimilării produselor noi. Vorbitorii au accentuat, de asemenea, importanţa deosebită a îmbogăţirii documentării tehnice a cercetătorilor, proiectanţilor, inginerilor şi tehnicienilor din sectoarele de concepţie ale uzinelor cu tot ce apare nou in ştiinţa şi tehnica mondială, propunindu-se înmulţirea acţiunilor iniţiate în acest scop de către Consiliul Naţional al inginerilor şi tehnicienilor. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, ing. Ilie Şerbănuţ, directorul grupului şcolar „Unirea" din Bucureşti, şi alţii au abordat problema asigurării cadrelor necesare industriei construcţiilor de maşuni. Ei au arătat că fondurile alocate în cincinal şcolilor aparţinând M.I.C.M. vor fi de peste opt ori mai mari decât în anii şesenatului, că fiecare leu trebuie gospodărit cu cea mai mare chibzuinţă şi în acelaşi timp trebuie valorificate în mai mare măsură posibilităţile locale de dotare a şcolilor cu material didactic prin contribuţia întreprinderilor. Au fost făcute propuneri privind organizarea şi îndrumarea mai competentă a practicii în producţie a elevilor, îmbunătăţirea programelor în strînsă corelaţie cu cerinţele actuale ale producţiei din diferite sectoare. Reluînd ideea formulată în raportul prezentat la consfătuire, vorbitorii au subliniat că în unele întreprinderi, inginerii trebuie folosiţi mai raţional, repartizaţi in locurile cheie, orientaţi, spre problemele esenţiale ale organizării ştiinţifice a producţiei, asigurînd stabilitatea lor şi degrevîndu-i de diferite sarcini administrative. Realizarea la timp şi în condiţii de eficienţă sporită a programului de investiţii a stat în atenţia multor vorbitori, printre care Dumitru Fuiorea, directorul Şantierelor navale Constanţa, Ion Fătăceanu, directorul Institutului de proiectări pentru construcţii de maşini, şi ing. Constantin Nicu, directorul general al Uzinei „Progresul" — Brăila. Ei au analizat sarcinile ce le revin, ca beneficiari, pentru scurtarea timpului de execuţie şi pentru reducerea costului lucrărilor şi au arătat modul în care noile capacităţi de producţie, înaltul nivel tehnic la care sunt realizate vor influenţa calitatea şi performanţele tehnice ale produselor, se vor spori gradul de competitivitate pe pieţele externe. A fost subliniată necesitatea unei colaborări strînse între beneficiari şi proiectanţi, în alegerea celor mai bune soluţii şi realizarea practică a acestora la un înalt nivel calitativ. S-a subliniat că buna calitate a proiectelor depinde, de multe ori, de operativitatea cu care sunt informaţi proiectanţii despre materialele şi utilajele care se produc în ţară. S-a relevat, de asemenea, că una din sursele principale de ridicare a eficacităţii investiţiilor este urmărirea atentă a realizării, în timpul cel mai scurt, a parametrilor proiectaţi pentru noile obiective intrate în funcţiune. Pentru aceasta s-a propus ca la fiecare obiectiv important să fie stabilit un colectiv permanent, format din proiectant, constructor, beneficiar, care să răspundă până la atingerea parametrilor proiectaţi. Ing. Emil Oniga, directorul general al Uzinelor „Tractorul" — Braşov, Ion Constantin, muncitor la Uzinele „Griviţa Roşie", ing. Niţă Constantin, vicepreşedinte al Comitetului pentru Protecţia Muncii, şi alţi vorbitori s-au referit la realizările obţinute şi preocupările de viitor în organizarea ştiinţifică a producţiei, în creşterea, pe această cale, a eficienţei economice a activităţii întreprinderilor respective. Au fost relevate, printre altele,, succesele unor colective, ca cele de la Uzinele mecanice şi Uzina „Electromotor" din Timişoara, în ridicarea indicilor de folosire a maşinilor şi utilajelor, experienţa uzinei „înfrăţirea” — Oradea în organizarea de fluxuri tehnologice închise, simplificarea planificării şi urmărirea operativă a producţiei, metodele folosite într-o serie de unităţi pentru asigurarea asistenţei tehnice la locul de muncă, aprovizionarea ritmică termico-materială, folosirea din plin a timpului de lucru fete. Vorbitorii au arătat, totodată, unele lipsuri şi greutăţi ce mai persistă în activitatea de organizare a producţiei, în aprovizionarea tehnico-materială şi au făcut propuneri pentru Înlăturarea acestora. In legătură cu folosirea raţională a capacităţii maşinilor şi utilajelor, s-a arătat că trebuie redus timpul de imobilizare a acestora pentru reparaţii, programarea lor în trei schimburi de lucru. Ministerul ar trebui să studieze soluţii de redistribuire a utilajelor care stau nefolosite în unele întreprinderi. Vorbitorii s-au declarat de acord cu analiza făcută în raport problemelor stabilirii unor norme mai stimulatoare, cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, asigurării la timp a documentaţiei tehnologice, îndrumării tehnice competente la fiecare loc de muncă. A fost apreciată propunerea de a se preciza mai bine sarcinile serviciilor de organizare a producţiei din întreprinderi, incit ele să aibă o strînsă şi permanentă legătură cu toate compartimentele întreprinderii. A fost arătată, de asemenea, necesitatea ca organizaţiile de cercetări şi proiectări, serviciile de concepţie din uzine şi consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerului de resort, toţi cei care organizează şi conduc procesele de muncă să întreprindă, in continuare, măsuri pentru respectarea normelor de protecţia muncii, să se manifeste mai multă grijă pentru respectarea timpului legal de lucru. O serie de vorbitori s-au referit la cooperarea dintre întreprinderi. Printre aceștia, ing. Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, a vorbit despre preocupările întreprinderilor siderurgice de a pune la dispoziţia constructorilor de maşini, la termenele stabilite şi conform contractelor, un sortiment mai larg de produse, de a îmbunătăţi necontenit calitatea acestora. A fost făcută propunerea ca ministerele să sincronizeze dezvoltarea capacităţilor de producţie a uzinelor coordonatoare şi furnizoare. Mai mulţi vorbitori, printre care Ion Purcărea, contabil şef la Uzinele de tractoare din Braşov, s-au ocupat de problema descoperirii şi valorificării unor noi rezerve interne, in scopul sporirii productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi realizării de beneficii peste plan. Ei au subliniat că in această privinţă au o mare importanţă ridicarea calificării şi specializarea personalului, folosirea de norme de consum stimulatoare, aprovizionarea cu materiale într-o corelaţie mai strînsă cu nevoile producţiei. Au fost amintite, totodată, deficienţele care există în activitatea economico-financiară desfăşurată în întreprinderi şi s-au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a eficienţei economice a producţiei. •S-a relevat, printre altele, necesitatea utilizării mai raţionale a fondurilor alocate, a înlăturării unor cauze care duc la sporirea preţului de cost, la nerealizarea planului de beneficii , transporturi cu mijloace costisitoare, aprovizionări, peste necesarul curent, modificări dese în planul de producţie etc. In legătură cu faptul că un element important al preţului de cost îl reprezintă metalul, s-a arătat că in uzinele constructoare de maşini s-ar putea economisi mari cantităţi de metal printr-o preocupare mai mare pentru livrarea laminatelor la toleranţe minime şi la lungimi fixe. Abordînd problema îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă, Mihai Dumitraşcu, inginer-şef la Uzina „Unic" din Satu Mare, Constantin Anghel, secretarul Comitetului de partid de la Uzina nr. 2 din Braşov, ing. Rovin Rustan, director general al Uzinei „Vulcan" din Bucureşti, şi alţii au subliniat necesitatea adaptării necontenite a metodelor de conducere a întreprinderilor la schimbările intervenite în tehnică, în procesul de producţie. Pentru aceasta va trebui să se manifeste o mai mare operativitate în popularizarea şi generalizarea experienţei înaintate, folosind mai larg una din metodele de mare eficienţă — organizarea periodică a schimburilor de experienţă. Competenţa cu care cadrele tehnice din întreprinderi au ştiut să re zolve cu succes multe din problemele complexe ale asimilării unor produse noi — au spus vorbitorii — justifică propunerea făcută în cadrul dezbaterilor de a se analiza posibilitatea ca modernizarea produselor curente, lărgirea gamelor de produse curent fabricate, asimilarea unor produse de mai mică complexitate să fie coordonate la nivelul uzinelor. In acest fel activitatea organelor aparatului central, a direcţiilor generale şi serviciilor din minister ar putea fi mai mult axată pe problemele mai de ansamblu şi de perspectivă ale muncii de conducere şi îndrumare a uzinelor. S-a scos in evidentă că practica analizelor făcute in minister urmate numai de întocmirea unor planuri de măsuri nu e suficientă și că e absolut necesara urmărirea modului de realizare a acestora. Rezumînd activitatea de îndrumare doar la forma dispeceratului zilnic pentru rezolvarea unor sarcini curente în relaţiile dintre ministere şi uzine au apărut forme greoaie, care au dus la irosire de muncă, la un volum mare de corespondenţe şi un număr exagerat de deplasări de la uzine spre minister şi invers. In acelaşi timp, unele întreprinderi au fost vizitate rar de cadrele de conducere şi specialiştii dn direcţiile generale. Ei au arătat că este necesar să crească răspunderea ministerului pentru îndrumarea întreprinderilor, să fie folosită în mai mare măsură practica sprijinirii acestora prin deplasări ale specialiştilor cu sarcini concrete. Referindu-se la sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, privind creşterea continuă a rolului şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid in conducerea economiei, tovarăşii Viorel Metea, prim■■ secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al P.C.R., şi ing. Trandafir Codrlă, secretar al comitetului regional Banat al P.C.R., şi alţi vorbitori au înfăţişat consfătuirii experienţa unor organe de partid în acest domeniu. Organizarea de consfătuiri şi analize periodice pentru dezbaterea unor probleme economice, constituirea de colective de activişti de partid şi specialişti, care au studiat diferite aspecte ale producţiei, sprijinind conducerile întreprinderilor în aplicarea unor măsuri tehnicoorganizatorice în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan, precum şi folosirea altor metode au contribuit la îmbunătăţirea activităţii economice în numeroase întreprinderi, la mobilizarea colectivelor pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, la înlăturarea deficienţelor existente in unele sectoare. Vorbitorii au arătat că uneori ministerul a lăsat problema organizării ştiinţifice a producţiei pe seama organelor şi organizaţiilor de partid. Amintind o serie de probleme a căror rezolvare intră în atribuţiile directe ale ministerului şi conducerilor de întreprinderi, vorbitorii au subliniat că şi pe viitor organizaţiile de partid vor desfăşura o largă activitate de mobilizare a oamenilor muncii pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale întreprinderilor în vederea creşterii eficienţei economice a întregii activităţi productive, ridicîndu-şi continuu rolul şi competența în conducerea economiei. * Maşinista Geta Nechifor de la Fabrica ele confecţii din Bîrlad se află de la începutul anului printre evidenţiatele în întrecerea socialistă, depăşind zilnic sarcinile de plan cu 5—8 la sută. Săptămîna pe ecrane Un film pentru un cîntec Gianni Morandi cintă inimos. Şi are un farmec tineresc care ÎI ih.ee îndată simpatic, cu atît mai mult cu cit, nefiind actor, nu ştie să joace, ci se comportă lejer ca şi cum s-ar afla Intr-un cerc de prieteni. Gestul lui este spontan, necăutat, nestudiat, şi asta îl face pe spectator ca, de la Început, să acorde Ulmului circumstanţe şi să-şi manifeste dispoziţia de a asista la o comedioară uşurică, iară pretenţii şi fără o ţinută artistică riguroasă. Publicul iubeşte muzica uşoară, se dă un vint după ea (după muzica uşoară bună, fireşte). Publicul iubeşte muzica uşoară şi cineaştii ştiu asta , ştiu şi, unii, uneori, (vai, prea des !) profită şi in loc să facă Urme artistice, fac un fei de alambicări pripite, înnoadă fals nişte conflictuleţe de mântuială, în schimb au grijă să găsească o vedetă cu voce foarte bună. Şi cu asta Ulmul e gata. Am văzut destule Ulme cu Sara Montiei, cu Domenico Modugno şi cu alţii. Rar, se intilnesc insă filme şi regizori care vor să facă artă şi cu asemenea prilejuri (Vă amintiţi de „Tinerii“ ?). Regizorul italian Ettore Fizzarotti n-a vrut să se complice. El a vrut pur şi simplu să ni-l prezinte pe Glanui Morandi. Şi ni l-a prezentat (băiatul merita), dar a făcut-o cu aşa de mare zgircenie. Incit spectatorul care a venit să-l asculte Îşi pierde răbdarea pină ce eroul e pus, In slirşit, să evite. Cîntă, şi pe urmă iar urmează nişte peripeţii banale, care nu se mai termină şi pe urmă Morandi mai cîntă o dată. In total cîntă de cinci ori. Un singur cîntec insă ciştigă publicul cu adevărat „Ritornero in ginocchio da te“ care dă şi titlul Ulmului „In genunchi mă întorc la tine". FinalulIn care se cîntă această melodie, cunoscută deja la noi, este izbutit nu numai datorită frumoasei interpretări, ci şi unul foarte tineresc şi sincer happyen din care cei doi îndrăgostiţi a-teargă unul spre altul plini de speranţă. Nu original, dar bine realizat, finalul repară (cit poate) platitudinile scenariului şi ale dialogului cu haz inoculat strngaci. Reţinem, în afară de Gianni Morandi, pe Laura Elrikian (Caria) şi pe Nino Taranto (Todisco), acesta din urmă cunoscut actor de comedie („Regele Neapolului“, „Cei patru câlugari", „Doi colonei", „Soţii in oraş"), dar care aici a fost încorsetat intr-un rol de o banalitate sufocantă. STELIAN OBREJA JOCURI ORIZONTAL: 1) Geniul muzicii noastre culte — Operă de Puccini ■; 2) Melodie în trei timpi, parte componentă a unei simfonii sau sonate, urmînd după un adagio sau andante (pL) — Oraşul în care a trăit şi a muncit Gavriil Musicescu; 3) Cetăţenia Adeline! Patti; 4)... plus ultra — Simfonia a 3-a de Beethoven; 5) Arcașul dragostei — Instrumente muzicale ... sunătoare ! ; 6) Smetana, Mozart, Verdi — Celebră simfonie de Ceaikovski; 7) Rău la sufiet — Care a fost grav bolnav (pop.); 8) Unitate de măsură engleză — Muzicală — Posedă; 9) Acesta (mold.) — Alfred Mendelsohn — Pronume; 10) Cal rebusist — ...vals", operă in proză de Muşatescu; 11) Stil artistic dezvoltat în secolele XVII— XVIII în care a excelat de exemplu, Haendel — Creaţie muzicală cu caracter narativ, confundată deseori cu romanţa, cea pentru vioară de Ciprian Porumbescu fiind o capodoperă a genului (pi.); 12) Muza poeziei — Cînd e mascat devine operetă de Ion Hartulary Darclée. VERTICAL: 1) Multe din versurile lui au fost transpuse pe note — Postav gros; 2) Simfonia a 8-a de Franz Schubert; 3) Compozitor MOMENT MUZICAL şi violonist român, creaţia lui de- ' monstrind cunoaşterea tradiţiei clasice, preocuparea pentru valorificarea folclorului — Muzicală ; 4) Tamburul gramafonului — Nume ; 5) Aceia — Compoziţie plină de poezie; 6) Echipa de pe Mureş — Folescu, Saliapin eto - - Armăsar; 7) Somnifer (fig.) — Oraş in Norvegia; 8) Celebră suită de Bizet; 9) întruchipează blîndeţea (pt.) — Personaj din baladele populare — Sentiment omenesc din două note muzicale; 10) Bucată muzicală cu ... ţepi! — Aproximativ; 11) Ceaikovski, Schumann — Cărţi pentru economii — Muzicală ; 12) Vestită operă de Verdi — Locul de creaţie al artistului. M. IORDACHE