Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)

1967-09-26 / nr. 6542

Y 1 . S­ . ­c­uţa­l de la oamenii mai In virsta din Jur? Un vechi proverb românesc glăsuieşte că e bine ca o­ib­il sa aibă minte de bătrîn şi putere de tinăr. Fără îndoia­lă, prima parte a proverbului se referă la maturitatea de gindire şi comportare a oa­menilor mai în vîrstă, maturi­tate acumulată treptat, de-a lungul anilor, din proprie ex­perienţă sau din experienţa altora, trăgînd adeseori învă­ţăminte din greşelile săvîrşite, aplicîndu-le în viaţa de toate zilele pentru a evita o reedi­tare a unor eşecuri. E­ firesc, aşadar, să aplici în viaţă, intr-o oarecare măsură, în tot ceea ce întreprinzi, sfaturile celor mai în vîrstă, pentru a fi sigur că nu greşeşti. Spu­nem într-o oarecare măsură, deoarece nu întotdeauna se întimplă să primeşti un sfat bun. O anchetă, recent între­prinsă printre tinerii de la F. R. B., pe tema : „Ce învăţaţi de la oamenii mai in vîrstă din jurul dumneavoas­tră ?” a­­confirmat justeţea pă­rerii emise. Dar să dăm cuvîn­­tul cîtorva dintre intervievaţii noştri. NICOLAE ANGHELUŢA - se­cretarul comitetului U.T.C. pe fabrică: „Tinereţea poate fi nu­mită vîrstă maximei receptivi­tăţi. Dar recepţionînd la intîm­­plare, tînărul riscă să înveţe şi lucruri mai puţin bune, sau de-a dreptul proaste. Sarcina noastră, a organizaţiei U. T. C. este de a ajuta tinerii să apre­cieze singuri care anume fapte sínt bune şi demne de urmat, care sínt rele şi trebuie combă­tute. Organizaţiile U.T.C. din Irttftprlndef»« noastră au iniţiat, in acest sens, dezbateri In ca­drul adunărilor generale, con­vorbiri cu tinerii în vederea creş­terii răspunderii faţă de exploa­tarea raţională a utilajelor, in vederea înţelegerii disciplinei muncitoreşti sub diferitele ei as­pecte. Toate acţiunile au fost conjugate în direcţia formării u­­nei puternice opinii de masă în rîndul tineretului pentru a putea contribui eficient la combaterea a tot ceea ce este negativ". IOAN BUTUNOI, strungar: „La noi, în atelierul unele mari, lucrează oameni de toate vîr­­stele. De la cei mai bătrini a­­vem ce învăţa. In primul rînd pe tărîm profesional. De la fos­tul meu şef de echipă, tov. Ştefan Lazăr, plecat In prezent la şcoala de maiştri, am de­prins meseria. Aveam la înce­put unele neclarităţi în privinţa reglajelor, a parametrilor. Diri­­sul mi-a explicat clar, cu răb­dare, m-a ajutat foarte mult, la fel cum m-au ajutat şi cei­lalţi tovarăşi de muncă". LICA IFTENE şi MITRICA IRI­­MIA, rectificatori : „In tot ceea ce întreprindem, căutăm să a­­vem o comportare demnă, a­propiată de cea a unui erou îndrăgit din literatură sau a u­­nei persoane reale din viaţa de toate zilele, pe care o a­­preciem pentru felul ei de a fi. Bineînţeles, aici acţionează, ca un important factor, criteriul pe care se bazează selecţia. Ne-am deprins să judecăm calităţile morale ale omului în primul rînd prin atitudinea sa faţă de muncă şi după felul cum se comportă în societate. In secţia noastră, ca şi în întreaga fabri­că, avem mulţi oameni la care priveşti cu simpatie, al căror e­­xemplu este demn de urmat. Co­munişti ca Ioan Stoleru, Marcel Găină, Napoleon Bănceanu, constituie, prin felul lor de a acţiona, de a judeca lucrurile, adevărate modele de conduită. N-am putea spune că imităm aidoma felul de a fi, propria personalitate a unuia dintre ei, ci, prin cumul, preluînd de la fiecare ceea ce considerăm că e bun, ne alcătuim, din aceste componente, un om ideal după care ne ghidăm în activitatea de producţie şl In comportarea In afara fabricii, In familie şi so­cietate. In procesul acesta de selecţie nu participăm, însă, doar noi, în calitate de „bene­ficiari". Avem dreptul de a opta, de a alege, dar asta nu în­seamnă că cei pe care-i ur­măm adoptă o atitudine pa­sivă. Din contra, nu ajută să preluăm numai ceea ce au ei pozitiv, atrăgîndu-ne deseori a­­tenţia asupra unor defecte pro­prii lor, învăţîndu-ne cum şi ce să facem pentru a le preînttm­­pina". Aşa şi este. In societatea noastră socialistă, între toţi oamenii muncii se constituie o comunitate de interese, care joacă un rol de prim rartg In realizarea personalităţii umane. Aşa cum arăta şi tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, „Societatea socialistă a creat comunitatea de interese a tuturor cetăţe­nilor, le-a asigurat drepturi şi posibilităţi egale de afirmare şi dezvoltare". Marea majoritate a muncitorilor mai vîrstnici de la F.R.B. au înţeles bine acest lu­cru. In ei tinerii găsesc un bun sfetnic în orice problemă. Prin­tre ei se numără şi comuniştii Vasile Moraru, George Giurăs­­cu, Nicolae Cernătescu, Petru Lefter, Andrei Frăţeanu etc. „Că, din păcate, mai există şi altfel de exemple, nu pu­tem tăgădui - ne spun tova­răşii ŞTEFAN GRECU, membru în comitetul de partid pe fa­brică, şi VASILE NASTASE, preşedintele comitetului sindical de la secţia Strungfirie. Gheor­­ghe Munteanu, de pildă, vine beat la lucru, cumulează sanc­ţiuni pe linie administrativă şi de partid, lucrează la voia în­­tîmplării, este total dezintere­sat. Ce exemplu oferă el tine­rilor?". 1.Avem la noi în organizaţie­­ne spuune AUREL OBREJA, se­cretarul organizaţiei de bază U.T.C. pe secţia strungărie - un tinăr, Toader Nicolachi, care calcă pe urmele lui Gheorghe Munteanu : beţii, scandaluri, ab­senţe, lipsă de interes faţă de problemele producţiei. Da câte ori încercăm să-i atragem aten­ţia, ameninţă cu plecarea la o altă întreprindere, la fel cum face şi un alt tinăr din secţie, Gheorghe Barbu. Faptul denotă că avem încă serioase deficien­ţe la capitolul educaţiei. In a­­telierul de cilindri, lucrează rec­tificatorul Petru Bădescu. La pri­ma vedere, pare un om serios (numai datorită vîrstei). In rea­litate, lipseşte deseori de la lu­cru, nu-şi face norma, înjură maistrul şi colegii. S-a dezobiş­nuit să muncească. De aceea, o face pe fotograful prin oraş, (bineînţeles fără autorizaţie şi adeseori în timpul programului de la fabrică). Exemplul său, din fericire, n-a fost urmat de nimeni. Este meritul organizaţiei de partid şi de tineret de aici că a reuşit acest lucru, lată ce impresie face el celor tineri : „Petru Bădescu, zis Sate, e un neserios. Umblă toată ziua şi ţine lumea de vorbă, arătînd şmecherii cu ţigara şi alte nu­mere de „Iluzionism" pe care le-a văzut la bilciuri" (NIŢA CONSTANTIN, 18 ani). Exemple s-ar mai putea da. Ne vom opri, însă, aici, sub­liniind necesitatea intensificării acţiunilor educative ale organi­zaţiei de tineret, pentru a for­ma o opinie colectivă împotri­va abaterilor de orice fel. Opi­nia publică trebuie să se ma­nifeste în orice loc şi cu orice prilej prin Intervenţia promptă a educatorilor anonimi, care nu tolerează abaterile de la disci­plina de producţie şi de la re­gulile de convieţuire socială. Co­lectivul este un factor educativ care trebuia să sădească la oa­meni trăsăturile morale proprii eticii noastre comuniste. BENEDICT JELESCU Ancheta noastră printre tinerii de la F.R.B. însăminţărîle­­ la timp şi de calitate! (urmare din pag. 1) sistemul culturilor in fîşii şi să se aplice agrotehnica antiero­­zională indicată pentru aceste cazuri. Merită subliniată preo­cuparea unor unităţi din raionul Bir­ad, care sub îndrumarea or­ganelor şi organizaţiilor de partid au şi trecut la pichetarea suprafeţelor, la eliberarea şi pregătirea terenului, după siste­mul culturilor în fîşii. Trebuie ca în continuare consiliile agricole raionale să solicite mai mult spri­jin din partea D R.I.F.O.T., care are datoria să asigure persona­lul necesar organizării teritoriu­lui în aceste condiţii. Per­tru acest an, Industria pune la dispoziţia agriculturii canti­tăţi mai mari de îngrăşăminte chomice. Sunt posibilităţi ca în unităţile de stat să fie fertili­zată întreaga suprafaţă cu doze corespunzătoare fiecărui soi şi fiecărei tarlale in parte, in cooperativele agricole de pro­ducţie există, de asemenea, po­­sibilităţi să fie folosite o dată cu pregătirea terenului în me­­di- 155 kg. îngrăşăminte chi­ri' 'e la fiecare hectar cultivat cu grîu. Dacă se au în vedere şi cantităţile de azotat de a­­moniu ce vor sosi pînă la sfîr­­şitul arsului curent şi în primul trimestru al anului viitor, re­zultă că vom putea asigura doze moderate de îngrăşăminte chimice pe întreaga suprafaţă, ceea ce va contribui substanţial la creşterea producţiei la hec­tar. Datoria specialiştilor, a consiliilor de conducere este de a folosi aceste îngrăşăminte în mod diferenţiat, ţinîndu-se sea­ma dacă terenul a mai fost fertilizat, de planta premergă­toare şi de soiurile care se chritic­ă. Trebuie puse în valoare, totodată, îngrâşămintele naturale care se găsesc în cantităţi în­semnate în unităţile agricole. O mare importanţă în reali­zarea unei producţii mari o are calitatea arăturilor, pregă­tirea patului germinativ şi în­cadrarea în epoca optimă a se­mănatului. Din experienţa unităţilor frun­taşe in producţia de grîu, re­zultă că cele mai bune rezul­tate au fost obţinute in cazul suprafeţelor însămînţate în pe­rioada 25 septembrie-15 octom­­br­a. Am şi intrat deci în pe­rioada considerată optimă înce­perii semănatului, de aceea este necesar să se treacă cu toate forţele la urgentarea executării cratdrilor şi pregătirii patului germinativ. La grîu, mai mult decit la alte culturi se cere ca pămintul să fie cit mai bine mă­runţit şi nivelat. Trebuie, aşadar, să folosim din plin grapele ca discuri e­­xistente pentru distrugerea bul­gărilor, a buruienilor şi afinarea solului. Pe întreaga suprafaţă se indică executarea unei lu­crări cu grapa reglabilă înainte de semănat pentru o nivelare mai bună a terenului care să asigure repartizarea uniformă a seminţelor in sol la adîncimea de 5-6 cm. Munca să fie astfel organizată incit pregătirea tere­nului după premergătoare tîrzii să se facă cu cel puţin 10 zile înainte de semănat. In nici un caz nu se va începe semănatul înainte ca inginerul agronom din unitate să fi făcut recepţia calitativă a patului germinativ. Pentru realizarea unei produc­ţii mari în anul viitor, consiliile agricole şi uniunile cooperatis­te, specialiştii şi mecanizatorii au datoria să-şi îndrepte efor­turile spre organizarea şi des­­fg­urarea în cele mai bune con­diţii a insămînţărilor din toamna acestui an. Convocare Tovarăşii deputaţi In Sfatul popular al oraşului Iaşi sunt convocaţi la lucrările celei de a XIII-a sesiuni ordi­nare a Sfatului popular al oraşului Iaşi, ce va avea loc joi, 28 septembrie 1967, la ora 16.00, In­ sala Filarmonicii de stat „Moldova", cu următoarea ordine de *1: 1) informare privind modul de ducere la îndeplinire a hotărârii nr. 3/1987, adoptată in sesiunea anterioară * 2) Dare de seamă a Comitetului executiv privind a­­provizionarea populaţiei şi pregătirile pentru toamnă — iarnă. Spaţiile şcolare, aflate 9 g în lucru, să fie puse cît mai curînd la dispoziţia învăţămîntului! (urmare din pag. 1) ţări de credite. Drept sfaturile populare cătata«!« Tg. Frumos­ul Mogoşeşd (*• care aparţine satul Muncel) cu primit cîte 140.000 de lei su­plimentări de credite rambur­sabile. In asemenea condiţii era de aşteptat ca pe şantie­rele celor două construcţii şco­lare să se înregistreze un re­viriment. Dar, nicidecum. In ambele locuri, lucrările au re­început, ce-i drept. Insă, se desfăşoară In ritm de ... melc. O zi — două ce lucrează şi trei — patru se stă. Marţi, 19 sep­tembrie, de exem­plu, pe şantierul şcolii cu 8 săli de clasă din Tg. Frumos nu era nici ţipenie de meşter. (Imaginea de­ alături a fost imortalizată pe pe­liculă în dimineaţa zilei respective). — De ce stag­nează lucrările la noua construcţie şcolară ?, ne adre­săm dirigintelui de şantier, Th. Rădeaan. — Din lipsa meşterilor, veni prompt răspunsul. Materiale a­­veia, bani sînt, însă nu avem asigurată mîna de lucru. Şi de ce nu acţionaţi ? — Ştiţi, de treaba aceasta se ocupă Comitetul executiv al Sfatului popular comunal, ţinu să ne precizeze, de data a­­ceasta, directorul liceului din localitate, tov. Ion Anghel. La sediul comitetului executiv, preşedintele, Constantin Şoca, şi secretarul, C. Chirilă, pot liniştiţi. „ Intr-adevăr, avem mate­rialul necesar, ni s-au dat şi suplimentări de credite ram­bursabile, ne spune preşedin­tele. Avem şi două echipe de lucrători. Nici una însă nu se prea ţine de treabă. Şi În ciuda condiţiilor de lucru create, precum şi a fap­tului , în comună e strin­gentă nevoie de spaţiu pentru şcoală, nimeni de aici nu mişcă un deget. Directorul liceului şi dirigintele de şantier aşteaptă ca sfatul popular comunal să intervină mai energic, iar a­­cesta din urmă se complace în... lamentări. „Dacă nu se prezintă la lucru meşterii! ?". Pe şantierul şcolii de la Muncel aceeaşi linişte. După o stagnare de circa 3 luni, au fost, în sfîrşit, reîncepute lu­crările. Aceasta s-a întîmplat în urmă cu aproape trei săptă­­mîni. Urmărind, însă, lucrările executate în acest timp, con­staţi că ele au înaintat mult prea puţin. Explicaţia o aflăm de la prof. Gh. Jescu, dirigin­tele şantierului. — Situaţia se prezintă ast­fel pentru că, practic, de cînd au reînceput lucrările t­u s-a lucrat decît în zilele de 6—7, 11—­12 şi 13 septembrie. Ca­uza ? N-au venit la lucru meş­terii (! ? !). Constituie oare aceasta Un impediment de neînlăturat ? Nu cumva în dosul unor aşa­­zise motivări se ascund pasi­vitatea şi comoditatea celor care răspund, practic, de tre­burile acestea ? Este, socotim, cazul ca sfaturile populare ra­ionale să ia, acolo unde si­tuaţia o cere, toate măsurile co­respunzătoare pentru ca spa­ţiile destinate şcolilor şi ne­­terminate încă, să fie puse, pînă cel tîrziu la sfîrşitul anului ca­lendaristic în curs, la dispo­ziţia învăţămîntului. Sunt cre­ate suficiente posibilităţi pen­tru aceasta. Duminică, 24 septembrie 1967, a încetat din viaţă scrii­torul Mihai Sevastos. Născut la 2 august 1892, la Botoşani, Mihail Sevastos a urmat cursurile Facultăţii de drept a Universităţii din Iaşi. Manifestîndu-se din primii ani ai activităţii sale publicistice şi literare printr-o atitudine democratică, el se afirmă şi îşi dezvoltă personalitatea în ca­rtful redacţiei revistei „Viaţa Românească". Anii Îndelungaţi, Mihail Sevastos a îndeplinit funcţia de secretar de Redacţie, contribuind printr-o muncă a­­siduă şi entuziastă, alături de Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, George Topîrcea­­nu, Otilia Cazimir, Demostene Botez la promovarea unei li­teraturi inspirate din realita­tea Societăţii româneşti, din viaţa şi frămintările poporului nostru. Aceeaşi orientare progresis­tă a caracterizat activitatea sa ulterioară şi în perioada cola­borării la ziarele „Adevărul" şi „Dimineaţa". Mihail Sevas­tos a condus cu priceperea şi spiritul de dăruire ce-i era propriu săptămînalul „Adevărul literar şi artistic". Concomitent cu o bogată activitate publicistică, Mihail Sevastos s-a făcut remarcat şi în calitate de autor al mai multor volume de poezii şi­ proză. Culegerea „Rime sprin­tene" îl situează ,printre re­prezentanţii poeziei epigrama­­tice şi umoristice. Cărţile ur­mătoare, printre care „Aven­turile din strada Grădinilor", „Camioneta verde“,, „Mono­grafia oraşului Ploieşti" dis­tinsă cu Premiul Academiei Române, denotă aria largă de preocupări a scriitorului. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, Mihail Se­vastos devine membru al Par­tidului Comunist Român şi îşi continuă cu forţe noi mun­ca publicistică şi literară. Un deosebit Interes prezintă ope­ra sa de memorialist. Volu­mul „Amintiri de la Viaţa Ro­­mânească", prin numeroasele Informaţii cu caracter inedit pe care le aduce, completează imaginea unei perioade impor­tante din cultura noastră. Momente esenţiale, profiluri literare, sunt evocate cu talent şi subtilă pătrundere psiholo­gică. A mai publicat, de ase­menea, volumele de poezii „Cronici rimate" şi „Versuri". Mihail Sevastos a avut o activitate susţinută şi în do­meniul traducerilor, tălmăcind din operele lui Lev Tolstoi, Cehov, Solohov. Activ pînă in­ ultimele cli­pe, Mihail Sevastos a lucrat la volumele „Amintiri de la Adevărul literar" şi „Culisele palatului regal", aflate in ma­nuscris. încetarea sa din viaţă Con­stituie o grea pierdere pentru literatura română, la a cărei dezvoltare a contribuit cu sta­tornicie. UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Corpul neînsufleţit al scrii­torului Mihail Sevastos va fi depus la Cala Scriitorilor din Calea Victoriei nr. 115, marţi, 26 septembrie, ora 18. Accesul publicului: marţi, între orele 18—20 şi miercuri, între orele 9,30—12. Adunarea de doliu va avea loc miercuri, 27 sep­tembrie, ora 12, iar înhuma­rea în jurul orei 13, la Cimi­tirul Belu. MIHAIL SEVASTOS | Pe şantierul şco­lii cu 8 săli de clasă din Tg. Fru­mos. i Profesor universitar VALERIAN POPOVICI In ziua de 23 septembrie 1967 S-a stins din viaţă. In urma unei grele suferinţe, pro­fesorul Valerian Popovici, şeful catedrei de Istoria Ro­mâniei de la Facultatea de istorie-filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza" Iaşi. Născut la 29 noiembrie 1968, în comuna Iveşti — Bîrlad, V. Popovici a făcut studiile liceale în oraşul Tecuci. A urmat apoi cursurile Facultăţii de litere şi filozofie la Uni­versitatea din Iaşi, fiind unul dintre studenţii distinşi ai sec­ţiei de istorie. După o laborioasă activitate desfăşurată în învăţămîntul de cultură generală. In cursul a­­nului 1949 a fost numit con­ferenţiar la Facultatea de is­torie din Iaşi unde, în scurta vreme, a devenit şeful cate­drei de Istoria României şi titular al disciplinei de istorie modernă. Atît în cadrul catedrei, cît şi al Institutului de istorie şi arheologie de pe lingă Filiala din Iaşi a Academiei Republi­cii Socialiste România, al cărui director a fost timp îndelun­gat, prof. V. Popovici s-a dis­tins printr-o activitate rodnică pe plan didactic şi ştiinţific. A publicat valoroase studii de istoria patriei şi a adus o contribuţie de seamă la elabo­rarea tratatului de Istorie a României. Profesor devotat, V. Popovici a obţinut importante realizări în pregătirea a numeroase se­rii de studenţi şi în formarea de cercetători valoroşi in do­meniul istoriei patriei. A fost membru al Partidului Comunist Român din 1946. Pentru activitatea desfăşu­rată a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii So­cialiste România. încetarea sa din viaţă re­prezintă o grea pierdere pen­tru Învăţămîntul superior şi ştiinţele istorice. UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA", INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE AL FILIALEI IAŞI A ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Corpul defunctului se află depus în aula „Mihai Emines­­cu" a Universităţii „Al. I. Cuza". Adunarea de doliu va avea loc azi, 26 septembrie, orele 9, iar înhumarea la ci­mitirul din oraşul Roman. muncitori calificaţi în meseria de cioplitori, montari în piatră şi marmură, pentru lucrări de montaj în marmură, ce urmează să înceapă în oraşul Iaşi angajează întreprinderea „Marmura" Simeria cu sediul in Simeria, strada Cura Vodă nr. 24, oraş Deva, regiunea Hunedoara. ........... Cei Interesaţi se vor prezenta la sediul DSAPC Iaşi, unde vor primi informaţii suplimentare. — contabil şef la O­­colul silvic Băceşti, ra­ionul Negreşti angajează DIRECŢIA REGIONALA SILVICA IAŞI strada Gheorghe Asachi nr. 2 Condiţii de angajare, conform H.C.M. 828/1967 (studii medii și 9 ani vechime în funcții ecO- nomice). Se asigură locuință. - maiştri mecanici - tehnicieni me­canici - operatori chimişti - lăcătuşi mecanici - electricieni - mecanici autori­zaţi pentru loco­motivă Diesel - manevranţi autorizaţi - dactilografe conform HCM 1603/958 - şef de manevră autorizat angajează Uzina de fibre sintetice Iaşi Cei interesaţi pot lua zilnic informaţii de la serviciul perso­nal al uzinei, strada Ţuţora nr. 175 il f­lac Aka I­asului pagina­­ * Muncitori calificaţi şi necalificaţi pentru subteran angajează EXPLOATAREA MINIERĂ CERTE­J-SĂCĂRÎMB cu sediul în comuna Certejul de sus (lingă Deva), raionul Jila, regiunea Hunedoara Se asigură cazare corespunzătoare în dormi­toare comune cu cîte 2 — 5 paturi în cameră și masa la cantină contra cost. Salarizarea ar face In conformitate cu H.C.M. 116/1965 (muncitorul necalificat care lucrează în acord primește un salar care variază între 1200—1800 lei lunar). Doritorii se pot Informa la adresa de mai sus, servi­ciul personal, telefon 2 Certejul de sus. - un post de tehnician la serviciul mecanic şef (de preferinţă instalator) - patru posturi de controlori prestări servicii - cinci posturi de fochişti pentru încălzire centrală are vacanţe linierea telite-u­lari Iaşi Informaţii suplimentare se pot lua de la serviciul personal, din Șoseaua Națională nr. 47 Iași. Se angajează de urgenţă — merceologi principali Condiţii de angajare: conform H.C.M. 1053 Salar lunar 1375 — 1425 l«­ Cei interesaţi se pot adresa la T. A. P. L IAŞI Piaţa Unirii nr. 1, telefon 1252, serviciul per­sonal sau 4817, serviciul comercial. Se angajează de urgenţă­­ — un tehnician chimist. Condiţii­­ să fie absolvent al şcolii tehnice de chimie, cu o vechime de minimum 2 ani în muncă­­ — zece dolari calificaţi. — Cei interesaţi se vor adresa ÎNTREPRINDERII „VINALCOOL" IAŞI, şoseaua Ţuţora nr. 171, sfirnii— iu iir1- eesisBE ©aeassa vasvem obhhbb ssses&b ssegk;.® «asnm -mmsm <sa 1.1. „Combustibilul“ iaşi aduce la cunoştinţă populaţiei posesoare de tichete de combustibil (de tip URBAN) că în perioada 20—30 sep­tembrie 1967, combustibilul cuvenit se distribuie IN MOD EXCEPŢIONAL cu o cotă redusă de înlocuitor (cărbuni) de 10 la sută în joc de 30 la sută. Pentru aprovizionarea gospodăriei dv. cu bor­cane şi clondire, vă invităm să vizitaţi următoarele unităţi comerciale care sunt bine aprovizionate cu aceste produse : Unitatea nr. 6 din piaţa Tătăraşi nr. 75 — „ 7 piaţa agroalimentară Nicolina — „ 8 „ str. Păcurari nr. 184 — „ 14 „ piaţa agroalimentară Nicolina — „ 15 „ str. A. Panu nr. 31 (Hală) — „ 25 „ str. A. Panu nr. 45 (Geamuri) — „ 30 „ Calea Gălăţii — „ 33 „ str. A. Vlaicu — „ 34 „ str. Păcureţ nr. 27 — „ 35 „ şos. Ştefan cel Mare nr. 22 — „ 36 „ str. Gh. Dimitrov — „ 39 „ str. Ilie Pintilie nr. 12 — „ 41 ,­ str. Socola nr. 154 — „ 52 „ piaţa Gh. Dimitrov — „ 55 „ piaţa Halei — „ 57 „ str. A. Panu nr. 59 *— ,, 61 „ piaţa Halei nr. 2 *— „ 13 „ piaţa Sturzoaia ÎNTREPRINDEREA COMUNALA AP­A — CANAL — GAZE — BAI IAŞI anunţă deschiderea şco­lii de instalatori auto­rizaţi in gaze, gradul „A* în ziua de 1 octombrie 1967 înscrierile se fac la sediul întreprinderii, serviciul tehnic, pînă la data de 28 septembrie 1967. La înscriere se vor prezenta următoarele ac­te­­ — cerere de înscriere — certificat de absol­vire a 8 (7) clase ~ copie legalizată — dovadă de salariat — act de Calificare. Se primesc muncitori calificaţi în meseriile de instalatori gaze, a­­pă, încălziri centrale, sudori, fochişti, fierari, lăcătuşi şi mecanici. Se atrage atenţia uni­tăţilor ce sunt racorda­te sau se vor racorda la reţeaua de gaze de a şi asigura prin aces­te cursuri personalul necesar autorizat, CLUBUL DIRECŢIEI REGIONALE G. F. R. IAŞI anunţă deschiderea următoarelor cercuri: — balet copii — acordeon — pian — vioară — chitară — saxofon — steno-dactilografie înscrierile se fac la sediul clubului, strada 80 Decembrie nr. 33 Iaşi, pînă la data de 60 sep­tembrie 1967. Se primesc înscrieri din raza oraşului Iaşi. Informaţii suplimenta­re la telefon 8080, in­terior 720 sau 219. COOPERATIVA „MOBILA ŞI TAPIŢERIE" execută şi livrează cu plata în rate re camniere extensibile cu ladă pentru aşternut, ta­piţerie executată cu iarbă de mare. La cerere se e­­xecută recan­tier-ul „Fan­tezie", produs nou, cu li­nie modernă, durabil şi elegant, orice fel de su­fragerii, entitere studio, dulapuri muzicale etc. - doi merceologi principali - mecanici-apa­­rate de măsură şi control - electricieni în­treţinere in­stalaţii angajează Uzina de prelucrare a maselor plastice Iaşi Informaţii suplimen­tare se pot lua zilnic,­­ între orele 6 , 14,30 , telefon 5720, biroul personal. Cooperative agricole de producţie! Baza de recepţie cum­pără orice cantitate de seminţe de dovleac la preţul de 4,50 lei kg. MEMBRI COOPERATORI! Unităţile cooperaţiei de consum achiziţio­nează, cu plata ime­diată, seminţe de do­vleac la preţul de 4 lei/kg. şi seminţe de cînepă la preţul de 6 lei/kg. Recoltînd şi valori­­ficîn­d cantităţi cît mai mari de seminţe de do­vleac şi cînepă, obţineţi venituri importante. Concurs pentru ocuparea pos­tului de secretar literar anunţă pentru ziua de vineri, 6 octombrie 1967, ora 10 TEATRUL DE PAPUŞI IAŞI Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai Facul­tăţii de filologie şi să aibă domiciliul stabil în oraşul Iaşi. înscrierile se fac pînă în ziua de 5 octombrie a.c., inclusiv, la sediul teatrului din strada Şte­fan cel Mare nr. 60, de unde pot fi luate zilnic informaţii suplimentare. Proba concursului con­stă din referirea în scris asupra unei piese de teatru pentru păpuşi, ţi­­nîndu-se totodată seama şi de memoriul prezentat de candidat în legătură cu activitatea sa în do­meniul cultural.

Next