Flacăra Iaşului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6547-6572)
1967-10-01 / nr. 6547
ANUl XXIII, Nr. 65, DUMINICĂ 1 OCTONDRE 1967 4 PAGINI 25 BANI Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. și al Sfatului popular regional SALVE! Spre o nouă etapă a conştiinţei- Prof. univ. dr. docent V. PAVELCU Se deschid porţile învăţămintului superior. Numeroşi tineri trec acum pentru inuia oară pragul care separă şcoala medie de cea superioară, şcolarul de student. Trecerea de pe băncile şcolii medii spre acelea ale şcolii superioare nu este o simplă schimbare de decor, de profesori şi de obiecte de invăţămint va cere o adaptare la un nou regim de viaţă, de muncă: ea impune formarea unei noi structuri a personalităţii, animată de noi interese şi orientată spre un nou fel de a vedea şi înţelege natura, societatea şi propria persoană. A păşi pe o nouă treaptă de invătămînt înseamnă a te ridica pe o nouă treaptă de conştiinţă. In nuvela „A murit Luchi", Otilia Cazimir descrie cum fetita care purta acasă numele de Luchi este surprinsă, ca fată de o întîlnire nouă şi neaşteptată, atunci, cînd este strigată. In prima oră de şcoală, cu numele ei din catalog. In locul lui Luchi, centrul lumii familiale de pînă atunci, apare ,,eleva", printre multe alte eleve asemănătoare, cu numele de Casian Alexandra. Acest nou nume, legat de o nouă structură socială, pecetluieşte actul de naştere al unei conştiinţe şi actul de deces al celei anterioare. Care este natura şi semnificaţia emoţiei tale, tinere, in clipa cînd îţi laşi haina ta veche de elev pentru acea nouă, de simt dent ? Simţi, desigur,cu ‘ toate că o anumită min-' drie te împiedică s-o recunoşti fiorul în faţa dispariţiei elevului şi a conturării unei noi imagini, de mult visate, de student. Noi libertăţi şi drepturi ţi se deschid în faţă, noi datorii şi răspunderi o aşteaptă. Le vei putea part face faţă ? Iată o întrebare cutremurătoare. Răspunsul şi făgăduielile le-ai înscris în probele date de tine, în decizia formulată prin actul tău de înscriere, prin angajamentul lui în faţa instituţiei, a societăţii şi a familiei tale. E un act solemn de alegere a unei noi forme de personalitate, de îmbogăţire a celei anterioare, de schiţare a unei noi etape de viaţă, de deschidere de noi orizonturi. Ţi se cere o anumită tărie, tinere, spre a te putea menţine la aceste înălţimi şi a-ţi face drum prin ţinuturi noi, încă neexplorate. Vei avea la îndemînă ajutorul nostru, ţi se va dărui întreaga noastră experienţă, s-o primeşti cu încredere! Lev Tolstoi notează în „amintirile" sale că „la o anumită epocă a vieţii punctul nostru de vedere asupra unor lucruri se schimbă cu desăvîrşire. Obiectele ignorate pînă atunci îşi întorc spre noi fata pe care n-o cunoscusem înainte". Nu este vorba, deci, de „mai mult", ci mai ales de „altfel". Noua calitate de student nu reprezintă numai o nouă etapă în procesul de îmbogăţire a cunoştinţelor şi de calificare profesională, ci şi de formare a unei mai ample şi mai profunde concepţii despre natură şi viaţă socială, o nouă priză de conştiinţă de sine, în perspectiva idealului profesional, prin care se efectuează integrarea, pe plan creator şi productiv, în societate. Lumea ne apare altfel; pe noi ne vedem într-o altă lumină, dezvăluim un nou sens al vieţii, descoperim un nou izvor de bucurii şi iniţiative cutezătoare. Studiile superioare sunt preludiul unei vieţi profesionale, reprezintă iniţiere in munca de preluare a ştiinţei şi culturii de la înaintaşii noştri. Lumina torţei se cere alimentata cu energia voinţei noastre neobosite, cu competinta neistovită a informaţiei, cu năzuinţa nesecată spre adevăr, cu elanul incandescent al iubirii de oameni. Nici cînd nu este mai acut sentimentul solidarităţii umane, ca in această „a doua naştere“, ca în acest prag al primei noastre tinereţi. De aceea, poate, la nici o altă vîrstă nu se simte cu mai multă frenezie prospeţimea generozităţii şi a devotamentului faţă de alţii, ca în această etapă a osmozei, deosebit de active, între interesele noastre individuale şi cele sociale. Grija de a ne forma o profesiune este o nouă aspiraţie a personalităţii noastre ; idealul unui „rol social" se făureşte in climatul idealurilor umanităţii şi al valorilor nepieritoare ale ştiinţei, artei şi culturii. Studiile superioare reprezintă un pas de independenţă spre o încadrare mai complexă pe o treaptă mai înaltă de înţelegere a rosturi (continuare In pag. a 2 a) A fost terminată linia de înaltă tensiune Iaşi— Vaslui Vineri noaptea, colectivul Şantierului Iaşi al întreprinderii electro-montaj Bacău a dat în exploatare linia de 110 kv. Iaşi—Vaslui — cea mai mare lucrare de acest gen a anului realizată de şantier. Lucrarea a fost terminată cu trei luni înainte de termenul planificat. Prin darea în funcţiune a acestei linii de înaltă tensiune, creşte siguranţa în alimentarea cu energie electrică a oraşelor Iaşi, Vaslui şi Bîrlad (alimentarea se poate face nu numai pe linia Borzeşti — Roman — Iaşi, ca pină acum, ci şi pe linia Borzeşti — Bîrlad — Vaslui — Iaşi) ; de asemenea, energia electrică produsă în C.E.T. Iaşi va putea fi transportată la Vaslui şi Bîrlad. La lucrările amintite, o contribuţie deosebită au adus-o muncitorii Florea Chioreanu, Alexandru Kemeneş, Ştefan Tirolu, maistrul Valentin Olaru și inginerul Pavel Ifrim. Recoltările şi semănatul pe primul plan începutul lunii octombrie găseşte lucrătorii de pe ogoarele regiunii in toiul campaniei agricole de toamnă. In ultima săptămînă în majoritatea întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole a fost impulsionat strînsul recoltelor tîrzii, trecîndu-se în acelaşi timp din plin la semănat. Pînă la 29 septembrie ac., se recoltase 99 la sută din suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui, 67 la sută din cele cu porumb şi aproape o treime din cele cu sfeclă de zahăr. In unele raioane aceste acţiuni sînt bine organizate, desfăşurînduse cu maximă operativitate. Astfel, în cooperativele agricole din raioanele Hîrlău şi Iaşi, porumbul — care reprezintă cultura cu cea mai mare pondere — este cules în proporţie de 98 şi respectiv 87 la sută. Există condiţii pentru a se înregistra ritmuri asemănătoare şi în restul regiunii. Mai multă preocupare în această direcţie este necesară îndeosebi în unităţile agricole cooperatiste din raioanele Bîrlad, Huşi, Vaslui şi Paşcani, unde nu s-a recoltat decît între 50 şi 60 la sută din suprafeţele ocupate de cultura porumbului. Grăbirea recoltării culturilor tîrzii şi mai ales eliberarea terenului se impun cu atît mai mult cu cit o bună parte din aceste suprafeţe trebuie însămînţate în actuala campanie. E drept că 62 la sută din cele aproape 142.000 de hectare pe care cooperativele agricole din regiune Ie au de insăminţat în toamnă sunt arate şi în majoritate pregătite pentru semănat. Trebuie să se aibă, însă, în vedere faptul că de la o zi la alta ritmul însămînţărilor creşte în intensitate. De altfel, pînă ieri a şi fost semănată mai bine de un sfert din întreaga suprafaţă prevăzută. Cel mai mare spor l-au înregistrat pînă acum cooperativele agricole păşcănene şi cele megreştene, care au realizat 43 şi respectiv 34 la sută din planul de insămînţări. Pentru a se asigura încadrarea însămînţărilor în epoca optimă este necesar să se mobilizeze în aceste zile toate forţele la eliberarea şi pregătirea terenului după premergătoarele tîrzii. Din păcate, in destule unităţi se constată insuficient interes pentru transportul recoltei din care cauză mecanizatorii nu au suficient front de lucru pentru executarea arăturilor. Pe de altă parte, în unele locuri există destul teren eliberat, dar pregătirea lui este frînată de deficienţele ce se fac simţite in organizarea muncii. Zilele care urmează sînt hotărîtoare pentru succesul campaniler. Factorii de conducere şi specialiştii din unităţi, organele agricole raionale, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori sunt chemaţi să-şi consacre toate eforturile şi priceperea pentru desfăşurarea operativă şi la nivel calitativ superior a fiecărei lucrări de sezon. De la Baza de recepţie „Hanul Ancuţei" din raionul Paşcani, se încarcă sfecla în camioane pentru a fi transportată la fabrica de zahăr. La închiderea Congresului naţional de cardiologie Sîmbătă la amiază, s-au încheiat în Capitală lucrările primului Congres naţional de cardiologie, care a reunit academicieni, profesori universitari, cercetători şi specialişti din întreaga ţară, precum şi personalităţi marcante ale vieţii medicale internaţionale din peste 20 de ţări. Congresul a scos, o dată mai mult, în evidenţă faptul că în România cardiologia are o veche şi bogată tradiţie Deosebit de semnificativ a fost faptul că toţi participanţii la Congres au fost unanimi în a recunoaşte faptul că astăzi, mai mult ca oricînd, Investigaţia ştiinţifică nu mai formează apanajul unui număr restrîns de cercetători, ci devine o preocupare firească pentru orice medic cardiolog. Demn de remarcat a fost şi faptul subliniat in cuvîntul de închidere de preşedintele Congresului, cunoscutul cardiolog român acad. prof. C. C. Iliescu, că din cele 136 de lucrări admise, dintre care 93 au fost incluse în program pentru a fi comunicate , un număr important de lucrări valoroase au aparţinut unor tineri cercetători. (Agerpres). PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea O. N. U. Stare de tensiune la Saigon NIGERIA Trupele federale la 8 km. de Enugu Succese ale mişcării de eliberare din Angola Vizita tovarăşului Todor Jivkov în ţara noastră In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au fost în zilele de 29 şi 80 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masă oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă in cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. ■ Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească, , Organizarea producţiei Ali Animat diHontificifălils. Inii initimi? Este cunoscut faptul că o frînă în calea creşterii capacităţii de producţie, a realizării ritmice şi de bună calitate a planului o constituie apariţia „locurilor înguste" care cer specialiştilor din industrie o atenţie permanentă pentru depistarea şi înlăturarea lor. Ne-am adresat tov. ing. Mircea Dionisie, şeful serviciului producţie de la Fabrica de confecţii din Iaşi, cu cîteva întrebări referitoare la această temă. „ Aţi depistat locurile înguste din procesul de producţie al fabricii ? Cum şi cînd ? — O dată cu creşterea planului de producţie, în secţiile de confecţionare din sectorul de lenjerie — faza finisaj — s-a creat următoarea situaţie. In condiţiile existente nu se mai putea satisface corespunzător operaţiile de finisaj la toate produsele. Specific „locurilor înguste", aici se produceau aglomerări de produse (stocuri mari) din care cauză adesea suferea calitatea finisajului confecţiilor, iar operaţiile de sortare şi ambalare a produselor nu se puteau realiza în bune condiţii. Aceste neajunsuri trebuiau grabnic înlăturate cu toate că creşterea capacităţii secţiei de finisaj era limitată de dimensiunile sălii. — Cum aui procedat, totuşi ? — Pentru remedierea acestei situaţii, colectivul nostru a studiat cu atenţie posibilitatea reamplasării unor unităţi de producţie (produri) şi asigurarea în acest fel a suprafeţelor necesare secţiei de finisaj. S-a reamplasat, bunăoară, sala de croit lenjerie în alt pavilion. In spaţiul rămas liber au fost făcute ame-T. ECONOMUI (continuare in pag. a 3-a) Şantierul complexului de vinificaţie de la Cotnari. Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Belgia Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Belgia, condusă de tovarăşul Marc Drumaux, vicepreşedinte al partidului, care, la invitaţia C.C. al. P.C.R., a făcut o vizită în ţara noastră. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.G.R.. (Agerpres) A sosit toamna WWWWWW W U WWWSWW Wft W W W’J JWA N-a trecut decît un an de la prima sărbătorire a Zilei recoltei pe plaiurile noastre, cind am închinat şi noi o însemnare duminicală citorva dintre eroii agriculturii româneşti. Cu meseria noastră agitată mai că n-am observat fuga zilelor. Şi totuşi viaţa satelor a cunoscut cîteva momente a căror semnificaţie n-o poate cuprinde peniţa aşa cum ne îndeamnă căldura inimii. 1967 s-a urcat pe scena timpului rural cu o răsplată nouă a părinţilor şi moşilor noştri — pensiile ţăranilor cooperatori ce-au răscolit ţarina străbună să se înalţe mai îmbătător mirozna pîinii. Alt moment din acest an, demn de prins in cronici, este întemeierea întreprinderilor agricole de stat, alcătuirea într-o structură mai darnică a fermelor, eliberarea de energii care acum se maturizează şi solicită ciip larg de afirmare. Pe meleagul ieşean, aşa cum a anunţat şi ziarul de cîteva zile, s-a durat un zid de potolire a năbădăioaselor ape ale Prutului, dig de 70 de kilometri, cuprinzînd in tăria lui trei milioane şi jumătate de metri cubi de pămint, pavăză pentru zeci de mii de hectare. S-au născut vii noi şi livezi pe alte sute şi sute de hectare, iar altele şi-au dat in toamna asta, pentru intiia dată, darul lor de lumină solară condensată in boabe chihlimbarii, ca să putem ciocni azi ulcere de vin cu adevărat nou. Apoi turmele au sporit, ritmul construcţiilor necesare producţiei agricole aşişderea, s-au infiinţat S.M.T.-uri noi, crescind zestrea mecanizatorilor, a demiurgilor moderni de proteine şi vitamine. Se cuvine să cinstim, în această zi, mai mult decit oricînd, pe cei care prin ploile reci ale toamnei şi arşiţa nemiloasă a verii, trăiesc proza severă a muncii pe ogoare. Avem intre ei fraţi, surori, părinţi, avem prieteni la volanul combinelor sau cu palmele modelate de coada sfintei sape, ori agronomi care deşteaptă dimineaţa luceafărul de ziuă, ca să se întoarcă noaptea acasă şi să adoarmă fără a mai avea vreme să mingie copilul din leagăn. E în toată această lume modestă şi plină de simţul datoriei faţă de viaţă ceva care te îndeamnă să te descoperi cinci pronunţi cuvinte bătucite, ca hărnicie, dăruire. Desigur, nu trebuie să semănăm laudele la intimplare şi să nu vedem că mai avem multe de învăţat şi întocmit cum ne îndeamnă partidul, că asta se face prin efort, economie, cinste. Nu suntem toţi încă aşa cum năzuim, dar vom fi f oricită încordare a minţii, şi braţelor va fi nevoie să depunem. Ceea ce am făcut, insă, e temeinic şi bun, putem, un termen scurt, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să ajungem pe cei mai buni agricultori ai lumii care de multă vreme s-au bucurat de linişte şi condiţii ce nouă ne-au lipsit. Ritmul in care păşim înainte e o garanţie. Capacitatea poporului român, talentul şi resursele sale materiale şi sufleteşti, altă garanţie, ca şi orînduirea noastră. Să ne trăiţi, tovarăşi pe care vă sărbătorim azi, să vă fie masa tot mai bogată, casa mai luminoasă, dorurile curate şi Îndrăzneţe, iar fericirea întreagă, deoarece o meritaţi. MIHAI DUMITRIU , schiţe în creion Sărbătoarea demiurgilor plinii ? ^iNWI^V^VWWWVWVMVMViVWWWWWWVhVtfWWWWWWWWW